De omul de afaceri călărășean Emanoil Aron, fermier care a cochetat inclusiv cu politica (a deținut funcții în PDL, acum PNL), am putea spune că „se lipește banul ușor”, dacă ar fi să ne gândim că a încasat sume substanțiale în 2014 ca salariat și acționar la Mig Vas (unde marja la rapiță, în 2016, a fost bună, conform propriilor afirmații, cât și declarației de avere a soției), salarii frumușele de la Ostrovit (30.000 de lei în 2013), dar și alte beneficii din alte zone de business.

Sursa principală a averii fermierului călărășean (președinte LAPAR Constanța, „momentan”) provine, după cum am mai spus, din firma Mig Vas SRL unde, deopotrivă ca angajat și acționar, Aron a încasat în 2014 peste 360.000 lei, iar din arendă peste 60.000 lei. În prezent, omul de afaceri exploatează nu mai puțin de 2.400 ha suprafață arabilă pe raza județului Constanța, din acest total, circa 12-15 la sută fiind teren în proprietate.

Pe lângă firma care se ocupă de cultura cerealelor, oficialul LAPAR Constanța mai deține și Mig Vas Distribuție, entitate care are ca obiect de activitate comerțul cu ridicata al produselor chimice și o cifră de afaceri de peste 7 milioane de euro anual, cu aproape un milion de euro profit în 2014-2015.

Destul de rezervat în declarații, cu ocazia unui eveniment DuPont Pioneer, am reușit totuși să aflăm de la Emanoil Aron care este viziunea sa asupra continuării SVC, prețurilor la cereale, cât și despre coooperative și altele.

Revista Fermierului: Șefia LAPAR sprijină continuarea Sprijinului Voluntar Cuplat, mai ales că suprafețele aferente înverzirii vor trebui să crească (soia, mazare, lucernă). În calitate de președinte al Ligii pe județul Constanța, credeți că sunt de ajuns măsurile cuprinse în acest sprijin?

Emanoil Aron: Personal, consider că sunt suficiente măsurile SVC aplicate agriculturii; sunt chiar prea multe și extrem de complicate.

R.F.: E mai scump să înființezi ZIE decât banii pe care urmează să-i încasezi de pe urma lor?

A.E.: În cazul unor culturi, da. Dacă ne gândim la condițiile obligatorii de eligibilitate la zona interes ecologic (ZIE), zona verde, cea de 54 de euro, la efortul pentru înființare în toamnă și desființare în primăvară, cheltuielile sunt semnificative, comparabile aproape cu banii pe care îi primim.

R.F.: Ce ați avut în anul de campanie 2015-2016 pe aceste ZIE?

A.E.: Am avut culturi de soia și mazăre, dar au rămas și suprafețe pentru a le cultiva cu amestecuri care urmează să fie desființate.

R.F.: Vă situați pe „drumul cerealelor”, aproape de Portul Constanța. Pentru a vinde eficient, în contextul unei locații favorabile, considerați că vă este mai ușor? Costurile de transport sunt mai mici?

A.E.: Prețurile sunt unice la Portul Constanța. Diferența o face distanța de la port la exploatația fiecăruia. Noi suntem ușor avantajați aici, fiind relativ aproape (100 și ceva de kilometri), față de colegii din Oltenia, Banat, unde le revine o sumă sensibil mai mică.

R.F.: Cu cât ați vândut grâul?

E.A.: În decembrie 2016 și ianuarie 2017 grâul s-a vândut cu 163-164 euro, dus în portul Constanța. S-a vândut însă grâu și cu sume care au variat între 150 și 160 de euro în vară-toamnă, 2016.

R.F.: Ați reușit să vă asociați și cu alți producători, așa cum a reușit colegul dumneavoastră, Ilie Dan, președintele cooperativei Cerif Oil, astfel încât să obțineți prețuri mai bune?

E.A.: Asociere în zona noastră... nu prea s-a concretizat în cultura mare. Motivul – nu s-a simțit nevoia încă. Politica asocierilor este diferită, în zone diferite. Depinde cât de mult consideră oamenii necesar și dacă sunt compatibili. Asocierea asta este destul de delicată. (...) Dinamica ei este perpetuă; se va realiza în timp. Nu cred că trebuie grăbită sau impusă. Sunt zone și în județul Constanța unde aceste cooperative funcționează foarte bine. Mă refer în primul rând la cea din zona Agigea, coordonată foarte bine de câțiva ani de Gheorghe Lămureanu.

R.F.: Ce structură de cultură ați înființat în toamna anului 2016?

E.A.: Am însămânțat circa 450 cu rapiță, 500 ha cu orz, aproximativ 1.000 ha grâu, cam 200 ha cu floarea-soarelui, puțină mazăre, porumb...

R.F.: La porumb, observăm că nu v-ați expus prea mult.

E.A.: N-am plusat foarte mult cu porumbul deoarece zona în care suntem noi este una aridă, neirigată. În plus, vorbim de o zonă colinară, mai puțin favorbilă culturii porumbului.

R.F.: Care au fost furnizorii de material semincer pe care dumneavoastră ați mizat în sezonul agricol 2015-2016?

E.A.: Categoric, Pioneer a fost unul dintre furnizorii importanți, însă, în același timp, am cultivat și semințe de la ceilalți. În ziua de astăzi, potențialul genetic este relativ apropiat. Noi trebuie să înțelegem că diferența majoră o face tehnologia pe care o aplică fiecare fermier, dacă exceptăm natura din ecuația asta, adică precipitațiile.

R.F.: La rapiță cât ați investit la hectar? Care a fost marja de câștig?

E.A.: Rapița a costat 3.500-3.800 lei pe hectar. Marja de câștig a fost bună, undeva peste 1.500 lei pe hectar, care a compensat marjele foarte mici de anul trecut, înregistrate la grâu și orz.

R.F.: Grâul este în continuare căutat. Se vede din cererile de ofertă ale Egiptului. De ce, în continuare, jocurile se fac la un nivel atât de înalt, iar producătorul, cel care ar trebui să încaseze profitul cel mai mare, totuși nu îl obține?

E.A.: Situația este complicată. Noi trăim sub dictatura pieței. Trebuie să înțelegem asta. Noi n-o putem controla, nici chiar la nivel de țară.

R.F.: Ați putea negocia prețuri mai bune?

E.A.: Foarte greu. Prețurile care sunt stabilite la Bursă; greu pot fi influențate de producători. Prețul îl face Bursa, respectiv cererea și oferta. Nouă, producătorilor, nu ne convine treaba aceasta, dar trebuie s-o acceptăm.

R.F.: Cum generați capital rulant, în condițiile întârzierilor înregistrate la subvenții?

E.A.: Fiecare fermier are propria politică. Este o anumită capitalizare care vine din anii mai buni și care ne ajută să trecem prin vârfurile astea mai puțin favorabile. Completarea vine și prin bănci  - creditul și, parțial, beneficiem de finanțarea furnizorilor de inputuri (credit-furnizor).

R.F.: Dacă v-ați afla acum în fața ministrului, personal, vizavi de actele normative care vau creat probleme în ultimii ani, ce i-ați transmite, concret?

E.A.: La Ordinul 619 sunt mai multe probleme care trebuie modificate, în sensul simplificării lor. Trebuie să se țină cont de situația concretă a terenurilor din România, a formei de proprietate. Forma inițială, cu deținerea fără echivoc, care a fost modifcată și trebuie menținută, nu se putea opera cu ea în România. Trebuie să pornim de la situația concretă a fondului funciar din România și aplicat acest ordin, plecând de la situația concretă a fondului funciar.

R.F.: Ce suprafață de teren arabil dețineți în proprietate?

E.A.: Cam 12-15 la sută din suprafață, iar restul în arendă.

R.F.: Pentru restul, știm că vă confruntați cu o birocrație mare, acte foarte multe...

E.A.: Foarte multe, proprietari lipsă, forma de proprietate incertă la proprietarii de teren, care dau o groază de bătăi de cap.

R.F.: Pentru a scăpa de aceste bătăi de cap, sunteți dispus să cumpărați teren în perioada următoare?

E.A.: Cred că trebuie ca fiecare fermier să aibă la dispoziție un mix de soluții, și proprietate, și arendă. Terenurile au ajuns la niște prețuri foarte mari, care la nivelul actual al arendei, amortizarea va fi greoaie. Producătorii agricoli au cumpărat în perioada aceasta teren, încercând să comaseze și să-și securizeze afacerea, dar pe viitor, la prețurile la care s-a ajuns, povara va fi foarte grea. Un teren, la prețurile actuale, nu se amortizează în 15-20 de ani, iar după aceea devine o problemă de decapitalizare. La noi, media la hectar este de 3.000 – 3.500 euro, fiind o zonă defavorizată, nu o categorie de teren din cea mai bună.

Fermierii înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate până joi, 16 februarie 2017, ar putea produce roșii care ar încăpea în 440 de TIR-uri pline, înșirate pe o distanță de 4,5 kilometri, a precizat ministrul de resort în prima sa conferință de presă.

Obișnuiți deja cu descrierile plastice și relativ stereotipice, dar deopotrivă haioase ale potențialului unor programe derulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), emise în eter chiar de către liderul acestei entități, iată cum alte cifre reinterpretate au fost raportate astăzi de însuși Șeful „Palatului Ministerului Agriculturii și Domeniilor”, situat în strada Carol I din București.

Practic, ministrul Agriculturii recidivează după alte afirmații hilare făcute în acest mandat, cum sunt „organismul fizic” și cele „12 milioane de plăpumi” din lâna oilor autohtone.

De această dată, vorbim de potențialul de producție a tomatelor printr-un program de sprijin tip de minimis.

„Până la această dată, în România au fost înscriși în registrul unic pentru accesarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate un număr de 2.253 de fermieri. De asemenea, există la direcțiile agricole, în evidențele lor, un număr de 8.023 fermieri care urmează să-și completeze documentația, în așa fel încât să fie înscriși în acest registru. (...) Numai dacă ar rămâne aceste cereri și cu producția pe care trebuie s-o obțină, prevăzută în actul normativ, ar însemna că România, în acest an, va produce 4.400 de tone de tomate în exterasezon, ceea ce înseamnă 440 de camioane, adică 4,5 kilometri de TIR-uri pline cu tomate, cu roșii produse în spațiile încălzite din România”, a precizat Petre Daea.

Nu cu mult timp în urmă, moderatorul unei emisiuni agricole de succes, transmisă de TVR duminică de duminică, îl întreba pe Daea despre un punct din programul de guvernare în domeniul agriculturii, care prevede construirea de centre de colectare a lânii şi pieilor de ovine şi caprine.

Răspunsul șefului MADR a fost magistral: „Sunt 12 milioane de oi. Au trei kilograme oaia. O plapumă cât ar fi? Trei kilograme. Ar fi 12 milioane de plăpumi în România pentru săracii ăştia”, a spus Daea.

La momentul la care Daea era audiat în comisia de specialitate, la începutul lunii ianuarie 2017, el se lansa într-o serie de considerații în fata jurnaliștilor prezenți atunci la Parlament: „Sper ca mintea să mă țină în stare să nu fac greșeli”. Întrebat apoi până la ce oră va lucra, Petre Daea răspundea impasibil: „Până poate să reziste organismul fizic ca să faci treaba. Un conducător ajunge el înaintea celorlalți”.

3.000 de euro pentru producătorii de tomate în sere și solarii

Producătorii agricoli din România sunt susținuți, printr-un program guvernamental, să cultive tomate în spații protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producția autohtonă.

Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179.752.000 lei, contravaloarea în lei a 40.000.000 euro și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pe anul 2017. Cererile și documentele justificative pentru acordarea acestui sprijin financiar se depun la direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București. Prin acordarea ajutorului de minimis se urmărește obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, precum și o eficiență economică în realizarea și valorificarea acestora. De asemenea, ajutorul va contribui la creșterea și stabilizarea cantitativă și calitativă a producțiilor de materii prime, la echilibrarea balanței veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, ajutându-i să se reașeze într-o poziție mai stabilă și mai echilibrată în raport cu partenerii de afaceri.

Pentru implementarea programului de susținere a producției de tomate în spații protejate a fost emis un ordin de ministru privind stabilirea responsabilităților la nivelul MADR si al Direcțiitor județene pentru Agricultură.

În urma sesizării primite de Comisia pentru Afaceri Europene (CAE) și de Comisia pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală (CASDR) din partea Biroului Permanent al Senatului României, în vederea elaborării unui punct de vedere referitor la necesitarea evitării unei acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor României de stat membru UE, ca urmare a adoptării Legii nr. 150/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, s-a decis solicitarea atât a poziției jucătorilor din piață, în scris, precum și invitarea acestora la dezbaterea de miercuri, 15 februarie 2017, la Senat, sala Avram Iancu, nivel P1, ora 13:30.

„Este evident că, în elaborarea punctului de vedere și a unor eventuale soluții, este necesară o analiză din perspectiva politicilor și practicilor europene pe acest subiect, dar trebuie ținut cont și de condiționalitățile și specificitățile fiecărui stat membru, precum și de interesele producătorilor autohtoni și ale economiei locale/naționale”, se precizează în invitația transmisă lui Ștefan Nicolae de la Agrostar, lui Emil Dumitru de la Pro Agro, lui Laurențiu Baciu de la LAPAR, lui Sorin Minea de la Romalimenta, lui Viorel Marin de la Anamob, lui Aurel Popescu de la Rompan, lui Sorin Mierlea de la Infocons, lui Dumitru Costin de la BNS, lui Dan Șucu de la AMRCR, cât și lui Feliciu Paraschiv.

Invitația a venit de la senatoarea Gabriela Crețu (președinta CAE), dar și din partea Doinei Silistru senator, președintă a CASDR.

Vom reveni cu poziția unuia dintre cei mai importanți actori invitați la eveniment față de solicitarea CAE și CASDR în orele următoare.

Evenimentul care va avea loc la data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, se adresează fermierilor, retailerilor, tuturor producătorilor şi comercianţilor din domeniul agriculturii și, nu în ultimul rând, firmelor de transport şi logistică, se arată în comunicatul de presă remis la redacție.

„Toţi fermierii care vor să afle cum pot face parte din «lanţul alimentar scurt» şi doresc să obţină un preţ mai bun pentru recoltele lor sau comercianţii care doresc ca produsele să le fie prezente pe rafturile marilor magazine, vor primi (n.r. - cu ocazia conferinței) informații despre cerinţele de vânzare ale comercianţilor pentru producătorii locali şi elementele de siguranţa alimentelor, despre cum pot fi listate produsele proprii de către marile lanţuri de magazine, de retaileri, de exportatori sau de rețelele de distribuție, îndeplinind un set de condiţii obligatorii, cât și despre certificări, costuri, metode de implementare”, potrivit documentului de presă.

Nu în ultimul rând, vor fi oferite informații despre avantajele certificării standardului GLOBALG.A.P. care solicită o abordare generală în producţia agricolă, fapt ce conduce la dezvoltarea celor mai bune practici pentru generaţiile viitoare, care sunt dezavantajele şi riscurile pe care şi le vor asuma producătorii care nu deţin cerificarea GLOBALG.A.P., precum și poveşti de succes despre cum a ajutat certificarea GLOBALG.A.P. ca fermierii polonezi să devină unii dintre cei mai mari exportatori de fructe şi legume din Europa.

Participanţii la acest important eveniment al agriculturii româneşti se vor bucura de prezenţa lui Andras Fekete, Vice President & Chief Integrity Officer, Dr. Kliment Petrov, Expert, Integrity Assessments & Training, cât şi a altor specialişti în domeniu.

Compania de consultanţă INAQ Consulting, în parteneriat cu proprietarul standardelor  GLOBALG.A.P., va organiza pe data de 24 februarie 2017, la orele 09.00, la Ramada Plaza, Bucureşti, cea de-a doua ediţie a Conferinţei “LANȚUL ALIMENTAR SCURT” - Bunele practici în agricultura românească aduse de certificarea GLOBALG.A.P.

Evenimentul va pune accentul pe importanța standardelor GLOBALG.A.P. şi noile sale produse şi sisteme de certificare care au scopul de a spori transparenţa şi implicarea părţilor interesate, fermieri şi retaileri, pentru obţinerea şi comercializarea unor produse sigure pentru consum.

GLOBALG.A.P. este un standard recunoscut la nivel internaţional pentru o producţie agricolă sigură şi durabilă, care avantajează deopotrivă fermierii, comercianţii şi consumatorii din întreaga lume.

Mai multe detalii despre Agendă şi participare puteţi solicita la adresa: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. Pentru rezervarea unui loc în sală este necesar să accesați și să completați  FORMULARUL DE ÎNSCRIERE

Organizatori: INAQ CONSULTING, GLOBALG.A.P.
Parteneri Premium: LIDL, AB FRIGO Consult, AGXECUTIVE
Parteneri Gold: CRIS-TIM, Global Archive MANAGEMENT
Partener Silver: NETagro
Evenimentul este susținut de: PRO AGRO, APAR, ARC, Camerele de comerț: Româno-Olandeză, Româno-Israeliană, Româno-Franceză, Româno-Engleză și Asociația Antreprenorilor Spanioli în România (ASEMER).

Și Revista Fermierului, în calitate de partener media, va transmite LIVE cele mai importante momente ale conferinței.

La numai 10 zile de la intrarea în vigoare a programului de sprijin pentru tomate cultivate în sere sau solarii, aproximativ 1.100 de cereri de înscriere din 35 de judeţe au fost primite, au anunţat, luni, 13 februarie 2017, oficialii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), informație confirmată pe pagina sa de Facebook chiar de către secretarul de stat al ministerului de resort, Daniel Botănoiu.

Potrivit unui comunicat de presă, cele mai multe solicitări au venit din judeţele Giurgiu, Olt, Dolj, Prahova, Galaţi, Mehedinţi şi Buzău.

Printr-o Hotărâre de Guvern emisă nu demult s-a decis ca valoarea sprijinului financiar acordat potențialilor beneficiari ai schemei de minimis pentru producția de tomate să fie de 13.481,4 lei/beneficiar/an, sumă ce reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, pentru o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi. Programul se desfăşoară pe o perioadă de 8 ani.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Daniel Botănoiu, secretar de stat MADR, preciza că schema de sprijin este „foarte simplă și accesibilă”, iar elementele de control introduse în actul normativ „nu permit și nu vor permite speculatorilor să profite de acest sprjin în dauna producătorilor reali”.

El a descris în câțiva pași simpli, modalitatea prin care un producător se poate înscrie pentru această schemă: „Fiecare producător care are 1.000 metri pătrati de sere sau solarii se înregistrează la Direcția Agricolă Județeană (DAJ) de care aparține și prezintă o adeverință care dovedește că deține suprafața respectivă de spații protejate. DAJ verifică la fata locului existent exploatației și mai face două verificări pe parcursul perioadei de producție: la înființarea culturii și la momentul rodirii”.

Cantitatea pentru care se primește sprijinul este de două kg/mp, respectiv două tone/1.000 mp, realizată în oricare din cele două perioade de referință sau cumulat, iar dovada pentru realizarea acestei cantități constă în fila din carnetul de comercializare sau factura fiscală care atestă comercializarea producției în interiorul celor două perioade eligibile (ian-mai, respectiv sep-dec)”.

Avem deja semnale foarte bune din sector, în sensul că, în numai o săptămână de la aprobarea acestui program s-au înscris 1.100 de producători de tomate. Este un program al cărui randament se va resimți progresiv, etapă cu etapa, pentru că, odata cu producția și primirea sprijinului, va începe și capitalizarea micului producător care își va permite achiziționarea unor instalații de încălzire sau unor răsaduri din soiuri performante și rezistente la perioadele critice”.

Potrivit datelor MADR, anual, importurile de roşii ating un nivel de 50.000 de tone la un preț de aproximativ 35 de milioane de euro, în timp ce exporturile sunt de 16 ori mai reduse, respectiv de numai 3.000 de tone, cu o valoare de două milioane de euro.

Schema de ajutor de minimis este destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat de producător, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, producătorilor agricoli persoane juridice.

Resursele financiare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în valoare de 179,75 milioane de lei, contravaloarea în lei a 40 de milioane de euro, şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2017.

Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5 kg în UE, iar producţia reprezintă 20,27% din producţia totală de legume produsă în România. La nivelul anului 2015, producţia de roşii a fost de 101.881 tone în sere şi solarii.

Conform unor studii, în următorii 30 de ani producția agricolă trebuie să se dubleze pentru a putea garanta siguranța alimentară a unei populații în continuă creștere.

Răspunsul ar putea fi agricultura de precizie.

Potrivit unei analize Markets&Markets.com piața globală de precizie va crește în următorii ani de la 3,20 miliarde de USD în 2015 la 7,87 miliarde de USD până în 2020. Mai mult, rata anuală de creștere estimată între 2016 și 2022 este de 13,47%.

Europa este și ea parte a acestui proces. De altfel, Parlamentul European a elaborat recent un studiu pe tema agriculturii de precizie pentru a contura principalele măsuri ce vor trebui luate pentru dezvoltarea sectorului. Aceasta presupune acordarea unei atenții deosebite finanțării, susținerii cercetării și inovării, dar și dezvoltării mediului academic.

Rezultatele deja obținute în agricultura de precizie sunt notabile în sensul maximizării eficienței în folosirea apei, optimizării consumului de îngrășăminte sau monitorizării stării de sănătate a animalelor, care pot asigura creșterea productivității dar și a calității produselor. Vorbim de tehnologii pentru identificare, măsurarea parametrilor specifici, sisteme de navigatie prin satelit (GNSS) sau de conectivitatea, stocarea datelor și analiză, sisteme de consiliere, robotică și navigație autonomă. Primele implementări ale acestor sisteme au fost făcute în cultura mare, sectorul legumelor, ele putând fi extinse cu ușurință și la alte sectoare. Un rol important în acest proces îl are și accesul la internet, care face posibilă comunicarea la distanță.

În data de 28 februarie 2017 va avea loc, la București – Hotel Pullman, Conferința „Agricultura de Precizie”, în cadrul căreia partenerii și invitații vor aduce în atenția fermierilor cele mai noi tendințe și inovații din domeniu.

Evenimentul este organizat de TMT PR în parteneriat cu USAMV București, USAMV Cluj și cu susținerea mass-mediei agricole, printre care și Revista Fermierului.

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Compania Syngenta îi informează pe toți distribuitorii, utilizatorii și fermierii cu privire la extinderea, în anul 2016, a omologării produselor MATCH și REVUS, se precizează într-un comunicat de presă.

Astfel, produsul MATCH 050 EC poate fi utilizat la culturile în spații protejate (sere și solarii) de tomate, vinete, ardei, dovlecei, castraveti, pepeni galbeni, pepeni verzi și dovleac. Produsul REVUS 250 SC poate fi utilizat la culturile de cartofi, pepene galben, salată, spanac, rucola. La tomate, produsul REVUS 250 SC poate fi aplicat doar în spații protejate (sere și solarii).

Compania Syngenta le recomandă utilizatorilor folosirea produselor MATCH 050 SC și REVUS 250 SC numai la dozele omologate în România și conform instrucțiunilor de utilizare de pe eticheta produsului, respectând recomandarile de bune practici în utlizarea produselor de protecția plantelor.

„Menționăm că acest anunț nu este un act de informare legislativă și nici o opinie legală cu privire la informațiile pe care le conține. Acest document nu înlocuiește și nici nu suplinește obligația terților de a se informa și de a se conforma cu dispozițiile legale aplicabile activităților pe care le desfășoară”, se mai precizează în comunicatul de presă al companiei.

Aproximativ 45.000 de curcani au fost sacrificați de către autoritățile germane în zilele de 20-22 ianuarie 2017, în timp ce alte câteva mii de păsări urmează să fie eutanasiate săptămâna aceasta, ca urmare a depistării virusului gripei aviare H5N8 în mai multe ferme, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Potrivit informației vehiculate, virusul a fost detectat la o fermă din Dahme-Spreewald, în estul landului Brandenburg. Asta în condițiile în care, în ultimele săptămâni, același virus era descoperit la mai mult de 500 de păsări sălbatice din Germania.

Chiar și așa, cazurile de infectare a păsărilor din crescătorii au fost rare, după ce Guvernul de la Berlin a introdus o serie de norme sanitare dure pentru a evita contactul cu păsările sălbatice, inclusiv ordonând fermierilor să ţină închise păsările.

Epidemiile din Germania sunt mult mai reduse decât cele din Franţa, unde au fost sacrificate aproximativ 800.000 de raţe, după confirmarea unor cazuri de gripă aviară în sud-vest, principala regiune unde se produce foie gras.

În decembrie, autorităţile din landul Saxonia Inferioară, în nordul Germaniei, au derulat operaţiuni de sacrificare a aproximativ 55.000 de curcani, pui şi raţe, după ce virusul gripei aviare H5N8 a fost descoperit la mai multe ferme.

Mai multe ţări europene şi asiatice au descoperit cazuri de gripă H5N8 în ultimele săptămâni, iar unele state au ordonat fermierilor să ţină păsările închise. Coreea de Sud a mobilizat armata pentru a ajuta la cea mai mare operaţiune de sacrificare a păsărilor din cauza răspândirii gripei aviare, urmând să fie eutanasiate alte 1,6 milioane de păsări în zonele afectate.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE) a solicitat celor 180 de state membre, printre care se numără şi România, să sporească măsurile de biosecuritate la ferme, pieţe şi în comerţul cu păsări, pentru a limita răspândirea gripei aviare.

În țara noastră, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a anunţat că monitorizează sever comerţul intracomunitar şi verifică toate transporturile de păsări care vin din ţările unde, în ultima perioadă, au fost diagnosticate focare de gripă aviară, pentru a preveni pătrunderea bolii pe teritoriul României.

Reprezentantul LAPAR, Constantin Bazon, s-a prezentat marți, 17 ianuarie 2017, alături de alți agricultori cu jalba-n băț în fața noii echipe de la Ministerul Agriculturii, în speranța că, în mandatul lui Petre Daea, o bună parte a celor 14 puncte aflate pe lista cu probleme din sector și depistate de Ligă să fie rezolvate.

Se pare însă că oficialul pesedist, cei doi secretari de stat și șefii de instituții subordonate au luat doar la cunoștință despre existența lor. A câta oară am putea spune? Asta în condițiile în care, Petre Daea, nu a fost departe de problemele sectorului (ultima dată a ocupat funcția de membru al comisiei de resort din Camera Deputaților, iar anterior secretar de stat și ministru al Agriculturii cu ani în urmă), Daniel Botănoiu a fost secretar de stat MADR până nu demult, iar directorii prezenți la fața locului au și ei experiența funcției în continuare.

„Ne vedem astăzi cu toate structurile profesionale din Agricultură pe un program bine stabilit. Vom discuta modul de colaborare de aici încolo şi problemele urgente pe care le au agricultorii. Avem un grafic cu toate întâlnirile, care se vor desfăşura de dimineaţa până diseară târziu”, promitea Daea la Agerpres, înainte de eveniment.

Într-un interviu acordat publicației Revista Fermierului, Constantin Bazon a vorbit pe îndelete despre șapte dintre durerile agricultorilor (probabil cele mai importante), dar și despre banii FEADR destinați irigațiilor, aspect abordat de publicația noastră într-un alt articol separat.

Cum evenimentul s-a petrecut la două zile de la sărbătorirea nașterii poetului Mihai Eminescu, sintagma „Toate-s vechi și nouă toate” este binevenită și de această dată. Mai ales că, până la urmă, tot cu promisiuni cu jumătate de gură s-a lăsat.

Revista Fermierului: Derogarea pentru neonicotinoide reprezintă unul dintre cele 14 puncte cu care LAPAR a mers în fața ministrului Daea. Despre ce ați discutat mai exact cu oficialul pesedist?

Constantin Bazon: I-am dat să rezolve (...), din nou, problema neonicotinoidelor, că nu-i clarificată situația pentru primăvara asta. Am căutat să-l convingem (n.r. - pe ministrul Petre Daea) că este absolut necesară o nouă derogare. Și asta în condițiile în care, anul trecut, am avut parte de un atac extraordinar al dăunătorilor, cu o frecvență și o intensitate (...) la porumb de am fost nevoiți să întoarcem cultura însămânțată pe (...) zeci de mii de hectare, chiar în condițiile în care am tratat sămânța (...) cu neonicotinoide. Pentru că și asta nu rezolvă problema la o asemenea intensitate și la o asemenea frecvență, ci la o intensitate moderată a atacului.

R.F.: Codul de bune practici agricole ocupă locul VII în lista de probleme prezentate noii echipe ministeriale. Ne puteți da mai multe detalii despre acest aspect?

C.B.: Așa cum ați menționat și dumneavoastră, un alt aspect prezentat ministrului Agriculturii a fost să rezolve problema codului de bune practici agricole (...), pentru că el a fost amendat în mai multe rânduri în fișele măsurilor PNDR gestionate de APIA (n.r. - Măsura 10 etc.). Aceste amendamente (...) nu se regăsesc însă în codul de bune practici și controlul celor de la APIA, din teren; controlează tot după vechea modalitate.

R.F.: Și pentru că tot ați menționat controalele, punctul XIII din listă a fost prezentarea rapidă a  rapoartelor de control APIA, pentru fermierii aflați în eșantionul de control, în vederea plății acestora într-un termen rezonabil. Știm că aici sunt probleme serioase...

C.B.: Am insistat pe faptul că trebuie reglementată într-un fel situația celor care, în mod sistematic, cad la control în fiecare an la plățile pe suprafață. Vorbim aici mai ales de fermierii mari, cei care au activitate complexă: și zootehnie, și legumicultură, și pomicultură, și culturi de câmp, și cultivă și ecologic, și au și Pachetul 4 etc, și au terenuri pe mai multe teritorii administrative, ei mereu sunt la control, într-o formă sau alta. Dacă nu ieși la controlul clasic, ieși la teledetecție și tot control se cheamă. De regulă, acești producători primesc subvenția în lunile iulie-august ale anului de cerere următor, iar cei care nu sunt la control, primesc banii în anul de cerere, în lunile octombrie-noiembrie. Nu e totuna să stai încă opt-nouă luni de zile, să nu poți cumpăra măcar o acadea cu banii pe care îi primești pe suprafață, doar pe motivul că ești la control. Urgentează domne rapoartele de control, se poate face și așa. Nu are nimeni împotrivă să fie la control. Urgentează raportul, prezintă datele, că nu e atât de mare filosofia controlului.

Vor scoate acum un alt ordin de eșantionare, astfel încât să nu mai cadă la control numai unii, iar alții, dacă-i întrebi, să nu fi avut parte niciodată de acest tip de verificare. Cum de n-or fi căzând cei mici niciodată, nu-mi explic. Cică totul este aleator. Aleatoriul acesta... mie mi-e frică să nu fie cumva electoral. Cei mici nu cad niciodată, iar cei care au suprafețe medii sau mari cad în fiecare an.

R.F.: Achim Irimescu, predecesorul lui Daea, spunea că riscurile sunt la fermierii mari, de aceea ei „cad” mereu la controale. Că acolo se duc subvențiile cele mai grase...

C.B.: Nu asta este problema domnule, că primesc fermierii mari mai mulți bani și că acolo este riscul. Da, un fermier mare primește o sumă mare, dar el produce pentru piață, produce comercial, el creează valoare adăugată, are alt preț de producție și are tot atâta nevoie de bani precum producătorul agricol mic. (...) Problema este destul de gravă pentru un fermier care are activitate complexă și care cade mereu la control. (...) Dacă ai căzut doi-trei ani la control, nu cazi și în al patrulea an, pe motiv că ai 10 ha într-o comună în care n-a fost teledetecție anul trecut, dar ai anul acesta.

R.F.: Ați venit cu o propunere clară pe acest subiect?

C.B.: Împreună cu APIA, MADR va elabora un ordin de ministru pentru stabilirea eșantionului la control, să nu se mai spună că totul este aleatoriu. Este propusă și se va și face. A luat măsura să facă ordin de ministru pentru eșantionarea la control.

R.F.: Punctul VIII din listă este acela al despăgubirilor pentru secetă. Care a fost nemulțumirea pusă pe masa ministrului?

C.B.: Da. O altă problemă supusă discuției a fost cea generată de ajutoarele pentru seceta din 2015; plățile complementare (...) la: legume, pomi, soia, mazăre, fasole, toate culturile care au prevăzute astfel de sume. Cei de la minister au zis că dacă fenomenul de secetă generează efecte, conform unei reglementări europene, atunci fermierul nu mai are obligația să predea spre exemplu 1.300 kg de soia sau 1.800 de kilograme de mazăre, ci se ia în calcul cât a vândut, sămânța pe care a cumpărat-o, respectiv procesul normal de calamitare pe care comisia abilitată l-a stabilit prin ordin al prefectului, așa cum se face (...). Fermierii și-au primit banii pe plăți complementare, iar acum, în toată țara, APIA îi somează pe cei care au încasat sume, să returneze banii; (...) nu e corect. Banii au fost dați tot de autorități, în baza tuturor documentelor cerute.

Acum au găsit nu știu pe unde o reglementare că înștiințarea la APIA a fenomenului trebuia făcută în 15 zile. Care 15 zile? Fenomenul de secetă e unul continuu. Începe în mai și s-a terminat în octombrie 2015, iar comisia aceea de stabilire a calamităților a funcționat în baza ordinului prefectului. Astfel, fermierul și-a luat procesul verbal și l-a dus în martie anul viitor împreună cu celelalte documente: sămânță cumpărată, certificat, cantitate de produse vândute, către cine, cum, documentul de la cumpărător cum că procesează marfa. Toate aceste documente au fost duse de către fermieri la APIA și s-a dat decizia de a primi bani. Acum, hopa, sunt plăți necuveniteși trebuie plătite majorări și penalizări la ele?

R.F.: A promis ceva ministrul aici?

C.B.: A promis că analizează... A rămas în pom problema.

R.F.: Legea vânzării terenurilor agricole?

C.B.: S-a pomenit despre ea. Ministrul Daea este de acord că este o lege neconformă și că o să se facă ceva în acest sens.

R.F.: Să ne vorbiți puțin despre impozitarea excesivă a arendei. Care este buba?

C.B.: Taxa pe arendă... da! Am devenit un fel de agenți fiscali ai ANAF. Noi, toți cei care avem câteva mii de hectare, avem angajate câte trei-patru persoane care să țină evidența, cu coduri numerice pesonale la mii și mii de arendatori, cărora să le virăm la bugetul de stat, pe coduri numerice, datoriile. Vorbim de multe erori în înscrisuri, cu evidențe, cu contractele de arendă, cu adeverințe de la primării; o muncă titanică. Asta pentru a vira 21,5 la sută din cât le plătim proprietarilor. Dar de ce trebuie să facem noi treaba aceasta? De ce trebuie să plătim și TVA la cantitatea de grâu care este acordată proprietarilor? Aia trebuie facturată.

R.F.: Răspunsul ministrului pesedist a fost... care?

C.B.: Și în această cauză, ministrul Petre Daea a spus că este îndreptățit punctul nostru de vedere.

R.F.: Punctul XI din seria problemelor - impozitarea abuzivă subvenției europene. Ce ați transmis echipei MADR?

C.B.: Dacă primesc o subvenție, aia nu ar trebui să participe la profit. Întotdeauna, și pe vremea de tristă amintire (m-a prins timpul acolo, vă dați seama că aveam și eu o funcție de răspundere și conduceam o societate destul de mare), tot ce primeam ajutoare de stat, când stabileam profitul care se impozita, dădeam jos din profit valoarea care reprezenta ajutor de stat sau subvenție primită.

R.F.: Și ce a spus ministrul?

C.B.: Ministrul a răspuns că sunt îndreptățite cererile noastre. Nu a fost însă o discuție în care, pe loc, să se emită actul normativ.

R.F.: Aveți experiența agriculturii comuniste și capitaliste. Credeți că au fost doar niște vorbe în vânt ale ministrului?

C.B.: Parte din ele cred că le vom soluționa. Asta cu neimpozitarea subvenției nu cred. Sunt suspicios și la asta cu arenda, deși aici este o mare inechitate. După ce că facem atâta tevatură și vărsăm la buget atâția bani, facturezi și plătești TVA?

R.F.: Aveți vreo promisiune clară, adică ministrul a zis că promite solemn că o anume problemă se va rezolva? Sau au fost, așa, doar cuvinte frumoase, declarații pompoase și cam atât. Ați simțit că a fost chestie unde a spus da?

C.B.: Sunt foarte multe probleme care țin de plățile APIA, unde știe sau nu toate subtilitățile actelor normative. Sunt lucruri de mare finețe acolo: plățile pe bunăstare la animale (întârzieri din 2015), neplata secetei pe 2016, returnarea banilor încasați pe secetă în 2015 etc.