sector vegetal - REVISTA FERMIERULUI
Vineri, 09 Aprilie 2021 10:31

Agricultura, o moștenire de curaj

Flaviana Tatu a vrut să facă stomatologie, dar munca înaintașilor trebuie dusă mai departe, mai ales dacă aceasta s-a dovedit spornică. A lăsat cabinetul și a preluat o parte din afacerea familiei, aproape 500 de hectare. „Domeniile Lungu” este o afacere pe care nu o poți ignora, mai ales dacă faci parte din sufletul ei.

„Agricultura este loterie. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.”

0V5A7594

Ploaia, care a cam lipsit în anul agricol trecut, ne-a împins dialogul la adăpost, într-o stație de condiționat semințe. Stația este relativ nouă, cei aproximativ șapte ani de când a fost implementată investiția nu sunt mulți, la acest nivel de tehnologie. Gazda noastră ne-a explicat că au instalații foarte bune și funcționale și de treizeci de ani. Zice că instalația e folosită doar pentru porumb, pe care îl preia, îl selectează, îl trece prin centre gravitaționale și, în funcție de calibrul dorit, îl aleg, îl separă, îl pun în saci, totul în conformitate cu solicitările clientului, deținătorul de drept al hibrizilor de porumb. E mulțumită de investiție. „A meritat. În ziua de azi, după cum bine știți, nimeni nu mai poate pune, cel puțin la porumb, sămânță care nu este certificată. Și atunci toată sămânța vine printr-un astfel de traseu. Totul e automatizat, inclusiv partea de tratament sămânță, totul e la butoane.”

„În fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm.”

Stația depășește capacitatea fermei lor pentru că nu au doar loturi semincere, ne explică Flaviana Tatu: „Parțial producem și noi în câmp un număr limitat de hectare, în funcție de instalațiile de irigat pe care le avem pe câmp, deoarece în ziua de azi loturile semincere nu se mai pot produce dacă nu ai sisteme de irigații. Noi avem irigate, în prezent, 280 de hectare, din 490, toată intrând la loturi semincere, rămânând suprafața cealaltă pentru cultură convențională. În 2019 am fost axați pe porumb, la lot semincer, în 2020 am făcut și floarea-soarelui cam jumătate-jumătate, ca suprafață”. Zice că la cultura convențională au aproape tot, adică orz, grâu, soia, floarea-soarelui, porumb.

Nu au scăpat de calamitate: „Mai ales la soia, calamitate sută la sută anul ăsta. Dar n-avem încotro, trebuie să le acceptăm. La grâu a fost mulțumitor pentru o iarnă fără pic de zăpadă, am scos în jur de 3300 kg la hectar. E ok pentru anul care a fost, în general scoatem în jur la 5000 kg la hectar”.

Am îndrăznit să spun că presupun că ar trebui să fie mulțumită dacă și-a scos investiția, știind că aplică tehnologii costisitoare, chiar ea îmi confirmase asta: „Da, absolut. Tot ce avem în curte e nou: utilaje, agregate. Nici nu se mai poate altfel. Totul este foarte bine gândit și analizat din timp, toate lucrările le facem în perioada oportună, totul, ca lucrurile să iasă așa cum e bine sau cât mai bine posibil”, dar m-a contrazis: „Am scos un pic mai mult decât cheltuiala, dar asta și pentru că investițiile sunt pe măsură, în fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm”.

Se mândrește că, pe lângă o echipă tânără și pricepută, dispune de tehnologii de ultim moment, performante și eficiente, pe care aceștia să poată lucra. „Absolut totul este computerizat, de la tractoare până la acest sistem pe care-l vedeți în fața dvs., totul e computerizat. Dacă nu știi puțină engleză, pentru că meniurile sunt în engleză, dacă nu ai puține cunoștințe legate de tehnică, nu ai făcut nimic în ziua de azi.”

„Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar, într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene suntem deficitari.”

0V5A7578

E multă birocrație, dar te adaptezi

O mare parte din utilajele cu care se mândrește le-a obținut cu fonduri europene. A realizat două proiecte prin GAL, pe PNDR-ul 2007-2013, unul în valoare de 400 de mii de euro, iar cel de-al doilea, de 200 de mii de euro, cu care a achiziționat utilaje, tractoare, agregate și alte lucruri necesare în fermă.

Am fost surprins să aflu că nu i s-a părut dificil procesul de aplicare: „Dificil nu a fost absolut deloc, am și colaborat cu o firmă de consultanță care ne-a ajutat pe tot parcursul, perioada de monitorizare este într-adevăr undeva la 5 ani, dar nu e niciun fel de problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba, pentru care ai și luat toate beneficiile și toate utilajele, noi nu am avut probleme și nu avem nici în continuare, încă sunt în perioada de monitorizare la unul din proiecte, nu e niciun fel de problemă. Bine, e de durată, trebuie să-ți asiguri și partea ta, cofinanțarea, trebuie să o ai și trebuie să-ți asiguri și tot cadrul legal că poți și dispui de anumite lucruri până ce cei de la fonduri europene îți vor înapoia banii și chiar și perioada de monitorizare nu e o problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba și lucrurile merg exact cum te-ai și angajat să le faci, nu e un dezavantaj. Din contra, e un avantaj”. Insist legat de birocrație, iar acum recunoaște că din acest punct de vedere e dificil: „Vreau să zic că am semnat cred că vreo șase bibliorafturi doar la un singur proiect, foaie de foaie. Norocul meu a fost că nu le-am făcut singură, ci printr-o firmă de consultanță. E adevărat, birocrația e foarte stufoasă și e mult de muncă, dar nu ai ce să faci, te adaptezi pentru că n-ai încotro”.

În momentul în care am adus aminte de situația fermierului român pus în balanță cu alții de prin Europa în ceea ce privește subvenția la hectar, care e mereu în defavoarea primului, asta în condițiile în care declarativ Uniunea Europeană dorește ca toți agricultorii să fie egali, a reacționat oarecum pesimist. „Nu cred că vom fi egali niciodată, din punctul ăsta de vedere, cred că nici statul, la noi, nu dă o foarte mare importanță zonei ăsteia agricole. Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, suntem deficitari.”

0V5A7582

Agricultura, mai tare decât stomatologia

Prima alegere de carieră a fost stomatologia, o meserie pe care spune că a iubit-o, că a practicat-o cu pasiune, dar apar alte argumente care te determină să decizi altfel. Poate sentimentul responsabilității a fost mai mare, știind că are de dus mai departe o moștenire creată cu mult efort și care a oferit satisfacție întregii familii. „Așa că m-am înscris la Facultatea de Agronomie și o perioadă, în paralel cu studiile, am și lucrat, iar apoi încă o perioadă am lucrat și în stomatologie, și în agricultură, până când mi-am dat seama că nu poți să faci două lucruri bine odată, așa că am renunțat la stomatologie și în prezent sunt doar inginer agronom. Și între timp au mai venit și copiii.”

Tatăl ei, Vasile Lungu, își va fi pus speranța, de la bun început, că fetele lui vor merge pe drumul lui. „Tata, probabil că în sinea lui, spera să aleg domeniul agricol, nici eu și nici sora mea într-o primă instanță nu am ales, de altfel sora mea e notar și eu am ieșit medic stomatolog, după care cred că la mine conștientizarea a venit odată cu primul meu copil, ca să fiu sinceră, mi-am dat seama cât de greu e în domeniul medical, student fiind sau proaspăt absolvent, să intri în meserie. În domeniul stomatologic e foarte greu să-ți creezi o clientelă. În primul rând lumea se uită la tine și dacă nu ai puțin păr alb și câteva riduri, se pare că ești lipsit de experiență și că nu știi să faci nimic. Acum 9 ani mi-am deschis un cabinet stomatologic care nu a funcționat, dar și fiindcă în jurul meu mai aveam încă 6 pe o rază de 100 de metri, însă mă bucur, pentru că nimic nu e rău într-adevăr și totul e spre creșterea noastră, așa că m-a direcționat pe latura cealaltă, pe cealaltă variantă posibilă.”

Așa că se poate spune că toată lumea e fericită, și tatăl, și tânăra agronom. „Îmi place libertatea pe care ți-o dă această meserie. Ca stomatolog, stai închis într-un cabinet, de dimineața până seara, pe un scaun sau eventual în picioare, și nu-i o muncă tocmai grațioasă... dar libertatea pe care ți-o oferă meseria de inginer agronom e alta, stai în natură, lucrezi cu oameni bine școliți în domeniu și beneficiezi efectiv de libertatea asta. Deci nu vă pot spune ce satisfacție poți să ai când știi că ai plantat un bob și vezi etapele creșterii unei plante, rezultatul pe care l-ai obținut, și tot procesul ăsta e plin de încântare. E ca la nașterea unui copil.” Nu ascunde că și aspectul financiar a contat în balanță: „Nu pot să neg că și partea financiară este una benefică, asta e afacerea noastră și de aici ne susținem, și trebuie să recunosc că în perioada asta de criză cred că e o meserie foarte bine aleasă, pentru că întotdeauna domeniul producător și procesator de alimente va fi unul care va rezista”.

Acum, nu ne închipuim că a crescut într-un clopot de sticlă și nu a știut cu ce se ocupă tatăl ei, și s-a întâlnit cu agricultura după ce a terminat stomatologia. Mai ales că Vasile Lungu, pe lângă faptul că este foarte priceput, este și un foarte bun pedagog, dispus tot timpul să ofere din cunoștințele lui. Cu alte cuvinte „nu a picat din lună”, cum se zice. „Cu agricultura am avut contact aproape dintotdeauna, tatăl meu fiind inginer agronom, așa am crescut practic. Știam ce înseamnă câmpul, de la 11 ani tatăl meu mă ducea pe câmp, îmi arăta tot ce înseamnă etapă tehnologică și lucrările care se fac în câmp, îmi arăta exact cum se face spicuitul sau, mă rog, noi îi spuneam castrat la vremea respectivă, și aveam un rând și spicuiam cot la cot cu zilierii și mâncam pâine cu salam și muștar pe câmp, deci eram familiarizată.”

Amintirea momentelor petrecute în copilărie muncind „cot la cot” cu ceilalți o binedispune, nu mergea doar să se uite. Acest fapt îl consideră benefic. „Și eu voi face la fel cu copiii mei, e un mare beneficiu pentru că efectiv am învățat să fim mai chibzuiți, să știm ce înseamnă munca și să ne drămuim. Am fost de mică învățată să muncesc și ăsta e un lucru absolut minunat. E un lucru care rar se vede la generațiile de azi.”

I se pare că tinerii ar trebui să plece în viață cu câteva elemente pe care le consideră esențiale pentru a te putea angaja undeva. „În zilele noastre cred că, nu numai pentru un tânăr fermier, dacă nu ai permis de conducere, nu ai cunoștințe în limba engleză și ceva cunoștințe de tehnologie actuală, nu poți să te angajezi nicăieri. Repet, nu cred că e vorba numai de tineri fermieri, dar în special ei, pentru că în cele mai multe cazuri colaborăm cu firme străine și atunci colaborarea e prin e-mailuri, în engleză sau altă limbă de circulație internațională și nu există altă variantă. Plus tehnologia de pe utilajele din ziua de azi, la care nu ai accesibilitate dacă nu te descurci puțin.”

Privind-o cât entuziasm are, m-am întrebat și am întrebat-o dacă îți trebuie mai degrabă curaj sau mai multă nebunie. Ea crede că un pic din amândouă. „Pentru că ești la mâna Domnului, oricum, și mie-mi spunea tata că agricultura este loterie. Și așa este. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.” Eu cred că un pic de curaj e mai necesar. Și cred că asta a moștenit, cu prisosință, Flaviana de la tatăl ei.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Din fermă-n fermă!

Potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plafoanele ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal pentru culturile amplasate pe teren arabil - ANT 1, precum şi pentru culturile de: in pentru fibră - ANT 2, cânepă pentru fibră - ANT 3, tutun - ANT 4, hamei - ANT 5 şi sfeclă de zahăr - ANT 6, care se acordă pentru anul de cerere 2020, sunt în sumă de 43.974.445 de euro, în echivalent 214.265.485 de lei, bani care se asigură de la bugetul MADR pe anul 2021.

Suma totală se distribuie astfel:

  • 527.430 de euro pentru culturile amplasate pe teren arabil;

  • 742.000 de euro pentru in pentru fibră şi cânepă pentru fibră;

  • 827 de euro pentru tutun;

  • 879 de euro pentru hamei;

  • 567 de euro pentru sfeclă de zahăr.

Culturile amplasate pe teren arabil sunt: cereale pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: grâu, secară, orz, orzoaică, porumb boabe, sorg, orez; leguminoase pentru boabe, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: mazăre, fasole; rădăcinoase, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: cartofi, sfeclă de zahăr, rădăcinoase furajere; plante industriale, din care: plante textile: in pentru fibră, cânepă pentru fibră; plante uleioase: floarea-soarelui, rapiţă, soia boabe, in pentru ulei; alte plante industriale, de exemplu: tutun, plante medicinale şi aromatice; legume, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: tomate, ceapă, usturoi, varză albă, ardei, pepeni verzi şi galbeni; furaje verzi în teren arabil, de exemplu, dar fără a se limita la acestea: furaje verzi anuale, furaje verzi perene, de exemplu lucernă, trifoi; căpşuni; loturi semincere; culturi amplasate pe teren arabil în sere şi solarii, alte culturi pe teren arabil necuprinse în cele de mai sus.

Cuantumul per hectar al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea sumelor totale la suprafeţele eligibile corespunzătoare ANT 1 - 6.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii se fac în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Proiectul de hotărâre pentru aprobarea plafoanelor ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectoarele vegetal, pentru anul de cerere 2020, a fost pus în dezbatere publică pe data de 17 martie 2020, iar toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Adrian Oros a anunțat joi – 18 martie 2021, într-o conferință de presă desfășurată la sediul MADR, că Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) pentru sectorul bovine va avea o alocare financiară de la buget de 48 milioane euro. 

De asemenea, ministrul Agriculturii a precizat că în perioada imediat următoare va avea întâlniri cu organizațiile profesionale ale crescătorilor de bovine pentru a stabili cum să se aloce ANT așa încât subvențiile să ajungă la cât mai mulți fermieri, deci banii să ajungă în fermele care chiar au animale. Prin urmare, așa cum ne-au confirmat și crescători de bovine care se vor întâlni la acest final de săptămână cu ministrul Oros, se dorește renunțarea la acea dată de referință din anul 2013, plata ANT făcându-se doar pentru animalele existente în ferme. Crescătorii sunt încrezători că șeful MADR își va onora promisiunile astfel încât mare parte din animale să beneficieze de subvenția statului.

Rămâne de văzut dacă liberalul Adrian Oros își va respecta, măcar acum, cuvântul dat. Sau, și aceste întâlniri vor fi unele la fel de sterile ca majoritatea celor avute de când este la cârma Ministerului Agriculturii, punând pe drumuri degeaba, pentru a nu mai știu câta oară, fermierii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Planeta se confruntă cu un moment critic. Două din cinci specii de plante sunt amenințate cu dispariția, cu implicații uriașe pentru viitorul tuturor ecosistemelor.

Cartografierea speciilor de plante a analizat peste 40.000 de specii de plante cunoscute pe Pământ, dorindu-se analizarea unui număr cât mai mare de specii pentru a satisface nevoile nutriționale și de mediu.

Semințele sunt unități de reproducere a speciilor, fiind atemporale, și fără să-și limiteze arealul de dispersie dețin puterea de a regenera speciile, de a promova biodiversitatea și de a permite ecosistemelor să se adapteze la o lume în continuă schimbare. Acestea sunt principalele motive pentru care este necesar să se păstreze semințele și aceasta este nevoia prin care a apărut conceptul de „bancă de semințe”.

Băncile de semințe sunt un instrument rentabil pentru conservarea plantelor ex-situ pe termen lung (departe de habitatul lor natural). Semințele colectate sunt condiționate, sunt uscate și supuse înghețării după anumite tehnici, fiind astfel conservate pentru viitor, pentru a păstra diversitatea genetică. Acestea oferă o poliță de asigurare împotriva amenințărilor cu care se confruntă plantele în natură.

Un fapt fascinant despre semințe și conservarea lor este că semințele pot fi viabile sute și chiar mii ani. Mărturie în acest sens stă cea mai veche sămânță datată cu carbon 14 viabilă recuperată din săpăturile de la Palatul lui Irod cel Mare din Israel, care are aproximativ 2000 de ani (sămânța sâmbure de curmal)!

Datele de specialitate demonstrează că din cauza schimbărilor climatice există multe specii de plante care erau folosite în urmă cu un secol și care nu sunt cultivate la fel de frecvent astăzi ori au dispărut în totalitate din sfera de interes.

Băncile de semințe oferă o modalitate de a păstra acea valoare istorică și culturală, ele fiind ca niște biblioteci de semințe care conțin informații valoroase despre strategiile de evoluție a plantelor, prevenind  pierderea diversității genetice la speciile rare de plante.

În majoritatea băncilor de semințe, semințele sunt, de asemenea, disponibile pentru cercetare în beneficiul publicului și, prin urmare, sunt finanțate public. Crescătorii de plante au adesea nevoie de gene pentru a crește randamentul, rezistența la boli, toleranța la secetă, calitatea nutrițională a plantelor utilizate în agricultură.

Metode și tehnici de conservare

La fel ca orice alt lucru, și semințele se degradează în timp, chiar în condiții optime de conservare prin metode laborioase, urmărindu-se în permanență factorii care ar putea duce la compromiterea viabilității semințelor. Este dificil de prezis cât timp o sămânță va rămâne viabilă astfel încât băncile de semințe renumite monitorizează potențialul de germinare în timpul depozitării, la anumite intervale de timp urmărind mai mulți parametri. Când procentul de germinație a semințelor scade sub limita pragului admisibil, semințele trebuie replantate și recoltate pentru o altă rundă de depozitare pe termen lung. Strategia de menținere a speciilor constă în păstrarea semințelor într-o colecție de bază pe termen lung, zeci sau sute de ani, dar și într-o colecție activă, urmărindu-se astfel păstrarea caracterelor genetice.

Semințele sunt creaturi vii, fiecare sămânță este unică și reacționează diferit față de factorii externi de păstrare, motiv pentru care, pentru a stabili norme acceptabile pentru băncile internaționale de semințe, FAO a Organizației Națiunilor Unite și un grup de consultanță numit Biodiversity International au dezvoltat împreună un set de standarde în ceea ce privește metodele de lucru și de conservare a genelor.

Concluzie

Astăzi, lumea are mii de bănci de semințe. Colecțiile lor sunt de o importanță critică pentru speciile planetei și pentru sănătatea ecosistemelor în care trăim. În epoca diminuării zonelor sălbatice și a biodiversității putem folosi băncile de semințe pentru a restabili și regenera bogăția planetei, urmărindu-se în primul rand:

  • Îmbunătățirea diversității genetice capturate în colecțiile de gene, creșterea concentrării asupra taxonilor sub-specifici și reprezentarea eco-geografică și genetică adecvată prin colecții de specii multi-proveniență;

  • Prioritate plantelor amenințate de dispariție, precum și plantelor endemice și celor mai utile pentru viitor pentru adaptarea și inovarea umană;

  • Prioritate ecosistemelor cu risc de schimbări climatice (montane, maritime și insulare);

  • Asigurarea necesarului de hrană în situația unor catastrofe majore care pot avea loc.

Articol scris de: DR. ING. MATILDA POPESCU 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                

Publicat în Opinii

Zero proiecte depuse la AFIR pentru banii europeni destinați tinerilor din diaspora. Niciun tânăr pare că nu dorește să se întoarcă acasă pentru a-și face o afacere în agricultură. Iar tinerii de aici, din țară și de la „țară”, caută bani europeni la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, însă pentru ei fondurile europene s-au epuizat, iar pentru cei plecați în pribegie sunt disponibili 20 de milioane de euro pentru care nu s-a depus niciun proiect.

Diaspora reprezintă o masă electorală deloc de neglijat, după cum s-a văzut la ultimele alegeri, politicienii români bătându-se în promisiuni electorale pentru a câștiga voturile celor care muncesc în afara granițelor țării.

Și la urma urmei, s-a gândit cineva la profilul psihologic al celor care au plecat în străinătate? Au plecat ca să muncească, nu ca să conducă ferme. Bănuiesc că oferta nu era pentru cei cu profil de antreprenor, care deja au businessurile lor acolo pe unde s-au dus. Nu poți ademeni cu firimituri niște oameni care te-au părăsit tocmai pentru că-și doresc toată pâinea.

Statul, sau mai bine zis guvernantul, tot încearcă să-i momească pe cei care au plecat în străinătate, în principal din cauza lipsei perspectivelor, cu oferte financiare. Marea majoritate a celor din diaspora este bine stabilită acolo. Acasă, pe mulți nu-i așteaptă nimic, poate doar casa părintească, nu pământ, nu un mediu propice dezvoltării unui business. Or, să se întoarcă acum în România înseamnă să o ia de la zero, din nou, aici, acasă. De la zero, deoarece locurile natale nu-i așteaptă nici cu pământ și nici cu altele necesare pentru a pune bazele unei afaceri agricole. Cine are curaj să-și ia viața de la început pentru 40.000-50.000 de euro, cât e momeala europeană a politicianului român, mai ales că mai nimic nu s-a schimbat în țară și nici perspectivele nu încurajează revenirea pe meleagurile natale? Ca să nu mai pomenim că mulți dintre cei care și-au făcut casă afară nu mai au 20 de ani. În același timp, dintre cei care și-ar lua inima în dinți și s-ar întoarce pentru a-și face un rost aici cu banii europeni, mulți sunt trecuți de 40 de ani. Deci, aceștia nu mai sunt tineri, în opinia legiuitorilor. Un amic, tinerel de vreo 35 de ani, plecat în Italia, unde muncește de dimineață până seara într-o plantație viticolă, mi-a zis, citez: „Noi, cei din diaspora, nu mai credem minciunile guvernanților. Câți nu s-au întors și au început mici afaceri și s-au izbit de birocrație, de nepăsare, de controale care se lăsau cu daruri etc. Au pierdut bruma de economii făcute cu mult efort, au pierdut afacerile, în doi-trei ani li s-au năruit visele și au plecat din nou din țară. Cine să se întoarcă? Pentru un pumn de bani cu care nu au ce să facă? N-ai casă, n-ai pământ, n-ai cooperative, n-ai piață, n-ai școală pentru copii, n-ai infrastructură, n-ai sănătate – un dispensar în rural, n-ai un mediu stabil, solid pentru afaceri. La ce să te întorci?”.

Chiar așa, la ce să se întoarcă diaspora? La o situație de care a fugit? Cel de 42 sau 47 de ani nu e tânăr? Mie mi se pare că e încă în putere, are ceva pământ, o mică gospodărie la sat, o căsuță, ceva agoniseală, după ce a muncit prin fermele altor țări, are și ceva experiență. Pentru statul nostru, ăsta nu e tânăr!

În schimb, în țară sunt tineri, fermieri chiar, care își doresc fondurile europene nerambursabile pentru a se tehnologiza, pentru a se dezvolta. Și sunt mulți, doar că pentru ăștia din țară s-au terminat banii, vreo 23 de milioane de euro, în total, și s-au terminat repede, la scurt timp după lansarea măsurii.

Prin vara anului trecut, cred că în iulie, AFIR a lansat submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, în cadrul căreia au fost, cum am zis, 23 de milioane de euro pentru tinerii din țară și 20 de milioane pentru cei din diaspora.

Cu toată birocrația, fondurile pentru tinerii din țară s-au epuizat rapid. Cele pentru diaspora sunt disponibile și în ziua de azi.

Când au văzut insuccesul măsurii destinate diasporei, cei de la Ministerul Agriculturii s-au gândit, probabil, că tinerii plecați afară nu sunt interesați de bani din cauza condițiilor de accesare. Atunci, pe unele le-au eliminat, pe altele le-au îmbunătățit, astfel încât să înlesnească „accesul tinerilor din diaspora care vor să se instaleze ca tineri fermieri în zonele rurale și să dezvolte exploatații agricole”. După care, la începutul acestui an, AFIR a lansat, din nou, submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri - diaspora”, care se desfășoară în perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021. „Ghidul solicitantului pentru această sesiune a fost modificat pentru a ușura accesarea finanțării nerambursabile pentru tinerii cetățeni români din afara granițelor țării care se instalează ca șefi sau manageri ai exploatației. În acest sens, au fost revizuite și clarificate condițiile și precondițiile pe care tinerii din diaspora trebuie să le îndeplinească pentru a depune proiectul, simplificându-se modalitatea de depunere a documentelor doveditoare a studiilor și a locului de muncă”, arăta AFIR la lansarea măsurii. Pot solicita finanțare europeană nerambursabilă tinerii fermieri din diaspora care au absolvit, în ultimele 60 de luni, înaintea depunerii cererii de finanțare, un program de studiu într-unul dintre domeniile: agricol, agroalimentar, veterinar sau economie agrară, la niveluri postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre ale Uniunii Europene sau țări terțe din UE.

Zero proiecte în continuare! 20 de milioane de euro la care râvnesc tinerii din țară, în timp ce pentru tinerii din diaspora acești bani sunt egali cu zero.

Pe toate canalele posibile, MADR și instituțiile subordonate, și chiar unii politicieni aflați la guvernare promovează masiv măsura pentru tinerii din diaspora. În van...

Nu știu dacă banii care vor rămâne necheltuiți vor ajunge până la urmă la tinerii din țară sau măcar în agricultura noastră. Ar fi bine să se întâmple așa. Să nu fie prea târziu, însă, știute fiind problemele cu care se confruntă fermierii.

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Editorial

Marți – 16 februarie 2021, Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) a transmis parlamentarilor constănțeni o scrisoare deschisă prin care solicită susținerea introducerii în bugetul statului pe anul 2021 a sumelor necesare acordării despăgubirilor promise încă de anul trecut pentru culturile de primăvară calamitate de secetă. Însă nemulțumirile fermierilor dobrogeni sunt multe și nu se întrevede o rezolvare, având în vedere că până acum s-au ales doar cu promisiuni din partea guvernanților. Agricultorii se plâng de lipsa de susținere a guvernului și cer din nou programe, proiecte și fonduri pentru dezvoltarea unui sistem de irigații viabil.

Reprezentanții APAD anunță că joi, 18 februarie 2021, vor protesta în fața sediului Prefecturii Constanța. Reamintim că, pe 26 august 2020, aceiași fermieri au protestat cu tractoarele pe drumurile din județul Constanța, iar atunci, Ministerul Agriculturii, prin fostul secretar de stat George Scarlat – prezent în mijlocul agricultorilor nemulțumiți, le-a promis că vor fi ajutați să treacă de greutățile anului 2020. Se pare că ajutorul nu s-a mai concretizat și nici nu se arată vreo rezolvare a problemelor într-un orizont apropiat, iar acum agricultorii speră în sprijinul aleșilor județului din Parlamentul României.

Tot anul trecut, spre final de octombrie, fermierii din județul Constanța și-au strigat disperarea la premierul țării de atunci, Ludovic Orban, solicitându-i măsuri urgente prin care să fie sprijiniți și salvați de la faliment. S-au ales, de asemenea, cu promisiuni. (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/comunicate/item/4720-fermierii-dobrogeni-isi-striga-disperarea-de-data-aceasta-la-premierul-tarii.html)

Apel disperat al producătorilor față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite ale partidelor prezente în Parlamentul României

Mai jos, scrisoarea deschisă trimisă de producătorii agricoli parlamentarilor constănțeni:

Asociația Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD) este continuatoarea mișcării civice inițiate în anul 2020 prin Grupul de Inițiativă al Producătorilor Agricoli Dobrogeni, asociație care se luptă pentru drepturile agricultorilor dobrogeni și care a dobândit personalitate juridică.

Am luat atitudine publică, odată cu seceta cruntă manifestată în Dobrogea și solicitarea stării de calamitate, am continuat cu inițiative legislative și propuneri pentru sprijinirea fermierilor afectați de secetă, pentru îmbunătățirea legislației, inclusiv a ghidurilor de finanțare în domeniul irigațiilor, asigurărilor, îmbunătățirilor funciare, am organizat dezbateri și conferințe.

Ne cerem drepturile, vrem să aducem apă în Dobrogea și dorim să fim protejați pentru că aici muncim, aici locuim, aici am investit și am creat locuri de muncă.

Această scrisoare publică adresată dumneavoastră reprezintă un apel disperat față de politica incorectă și promisiunile neîndeplinite, nu doar ale Ministrului Agriculturii, ci ale tuturor partidelor prezente azi, în Parlamentul României, față de producătorii agricoli dobrogeni afectați de seceta cumplită din anul 2020.

În timpul campaniei electorale ați susținut că vă pasă și doriți să sprijiniți agricultura dobrogeană. Acum e momentul să dovediți! Cu regret observăm totuși că niciunul dintre domniile voastre nu face parte din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.

Pe întreg parcursul anului 2020, ministrul Agriculturii a susținut în mod repetat că vor fi alocate sume pentru acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară, pregătind chiar acte normative în acest sens și susținând că plățile se vor face odată cu începutul anului 2021. Declarațiile publice din întreaga mass-media ne sunt mărturie.

Minciuna și ipocrizia merg mai departe. Nu doar că acest demers nu a fost finalizat, dar acum, cu ocazia punerii în dezbatere publică a Legii Bugetului de Stat pentru acest an, observăm că în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu se regăsesc sumele pentru despăgubirea culturilor din primăvara anului 2020 calamitate de secetă.

Fară a fi ironici, dar ținând cont de faptul că despăgubirile acordate pentru culturile din toamna anului 2019 au fost acordate târziu, în toamna anului 2020, în preajma celor două seturi de alegeri, pe fondul protestelor fermierilor din luna august 2020 și al declarațiilor din campania electorală, nu vrem să credem că domniile voastre doar speculează situația dificilă cu care se confruntă producătorii agricoli dobrogeni calamitați.

Nu putem accepta ca sprijinul să vină doar în preajma campaniilor electorale și, din acest motiv, vă solicităm public să ne reprezentați interesele în Parlamentul României și SĂ SUSȚINEȚI INTRODUCEREA UNUI AMENDAMENT CARE SĂ PREVADĂ SUMELE NECESARE DESPĂGUBIRILOR MULT PROMISE ȘI AȘTEPTATE DE FERMIERI.

Reiterăm pe această cale atât dezamăgirea noastră, cât și stupefacția față de neînțelegerea situațiilor dramatice cu care se confruntă producătorii afectați de secetă, dar mai ales față de lipsa de reacție a autorităților.

Deși județul Constanța a fost cel mai afectat, peste 85% din suprafața agricolă, fiind calamitată în proporție de 85% până la 100%, reprezentând peste o treime din suprafața calamitată la nivel național, despăgubirile pentru culturile de toamnă au fost acordate cu întârziere și în etape, județul nu a fost declarat calamitat, initiațiva privind suspendarea ratelor nu a fost adoptată, iar despăgubirile mult promise pentru culturile de primavară vedem că nu sunt prinse în bugetul anului 2021.

În lipsa implicării dumneavoastră și a susținerii pe care o puteți acorda modificării bugetului, situația producătorilor agricoli se va înrăutăți generând astfel probleme economice și sociale în lanț și pe verticală, afectând furnizorii de materii prime, furnizorii de echipamente și utilaje agricole, industria alimentară, sectorul financiar bancar, apar deja probleme sociale (șomaj, restructurări de personal), existând riscul ca foarte mulți fermieri să nu dispună de resursele financiare necesare continuării activităților și asigurării însămânțării culturilor de primavară. Există deja fermieri care se confruntă cu perspectiva falimentului și restructurării finanțărilor, ceea ce înseamnă inclusiv cedarea, executarea sau vânzarea terenurilor agricole, a utilajelor și bunurilor, inclusiv a celor personale, ipotecate. În concluzie, există deja premisele unui adevărat DEZASTRU.

Ne dorim să fim un partener de dialog corect, dar vom apela la toate mijloacele legale pentru a ne susține drepturile și vom continua acțiunile, inclusiv de pichetare a instituțiilor din domeniu.

În speranța că solicitarea noastră de a ne strânge în jurul unui proiect comun ce vizează un domeniu vital al economiei și cu o contribuție semnificativă în PIB, vă mulțumim anticipat și așteptăm onorarea promisiunilor.

ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI DIN DOBROGEA: Theodor Ichim, Răzvan Filipescu, Mircea Chipăilă, Jean Marc Lacrouts, Cornel Zamfir, Mihăiță Ciobanu, Daniel Gheordunescu și mulți alții…

Publicat în Știri

Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind stabilirea sectoarelor, culturilor și speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022. Proiectul de act normativ a fost publicat pe pagina de internet a MADR pe 1 februarie 2021. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

În sectorul vegetal se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022 pentru următoarele culturi: soia; lucernă; leguminoase boabe pentru industrializare (mazăre boabe și fasole boabe); cânepă pentru ulei și/sau fibră; orez; sămânță de cartof; hamei; sfeclă de zahăr; tomate pentru industrializare cultivate în câmp; castraveți pentru industrializare cultivați în câmp; legume cultivate în spații protejate (legume cultivate în sere: tomate, castraveți, ardei, varză pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare; legume cultivate în solarii: tomate, castraveți, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă și castraveți pentru industrializare); fructe pentru industrializare (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre); cartof timpuriu pentru industrializare.

În sectorul zootehnic se acordă sprijin cuplat în anii 2021 și 2022 pentru următoarele specii de animale: bovine; ovine; caprine; viermi de mătase.

La bovine se acordă sprijin cuplat pentru următoarele categorii: bivoliţe de lapte; taurine din rase de carne şi metişii acestora (vaci și tauri din rase de carne, tineret mascul şi/sau femel din rase de carne, vaci metise cu rase de carne și tineret mascul şi/sau femel metis cu rase de carne); vaci de lapte.

Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului, precizează MADR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

Anii trecuți, în această perioadă, companiile furnizoare de semințe și produse de protecția plantelor organizau evenimente în toată țara, în cadrul cărora se întâlneau cu fermierii și le prezentau noutățile. Lucru aproape imposibil astăzi, în contextul actualei crize sanitare. Și totuși...

„Stimate partener,

Avem deosebita plăcere de a vă invita la avanpremiera filmului regizat de BASF, în cadrul unui eveniment drive-in. În această seară, totul devine posibil, iar intriga vă va ține cu sufletul la gură.”

Sunt câteva din rândurile așternute pe invitația care aduce cu un bilet de intrare la cinema.

Compania BASF vine și de data aceasta cu un concept inedit pentru simpozioanele de iarnă și le dă întâlnire fermierilor la Iași, în parcarea centrului comercial ERA Shopping Park, pe 1 februarie, la ora 17:30, unde, în siguranță, din propriile autoturisme, vor face cunoștință cu noile produse – fungicidele Revycare și Revystar Flex, care conțin substanța activă Revysol. Pe perioada evenimentului drive-in, noile fungicide BASF vor avea prețuri speciale, anunță organizatorii.

De reținut că numărul maxim permis în interiorul unui autovehicul este de trei persoane.

Revycare este un fungicid revoluționar de la BASF, bazat pe noua substanță activă Revysol. Se poate utiliza ca al doilea tratament la cereale, asigurând protecție maximă împotriva bolilor foliare și ale spicului. În același timp, datorită efectelor AgCelence, Revycare îmbunătățește fiziologia plantelor, acestea fiind mai viguroase și mai rezistente la factorii de stres precum seceta sau canicula.

Revystar Flex este un pachet fungicid care conține cel mai nou triazol creat de BASF, Revysol (mefentrifluconazol). Revystar Flex este compus din fungicidul Revystar și fungicidul Flexity, fiind recomandat pentru protecția culturilor de grâu.

FOTO: BASF

Publicat în Eveniment

Alianța pentru Agricultură și Cooperare se teme că banii necesari despăgubirilor pentru culturile înființate în primăvara anului 2020 afectate de seceta pedologică nu vor fi cuprinși în bugetul de stat pentru 2021. Motiv pentru care Alianța a transmis o adresă Guvernului României, premierului Florin Cîțu, în care prezintă situația grea în care se află agricultura și nevoia unui mic efort bugetar pentru a depăși criza. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 26 ianuarie 2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înțelegem că a fost transmis către Ministerul Finanțelor proiectul de buget MADR și care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri. Am fost informați că au fost afectate de seceta pedologică aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară (1.216.000 ha, 88.640 beneficiari ai ajutorului de stat), iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei. Vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresa trimisă Executivului de la București.

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 (Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase), pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019. „Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19, aflându-ne azi în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe în calitate de ordonator principal de credite are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafață de aproximativ un milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, susțin reprezentanții Alianței.

În România nu există un produs de asigurare complex și funcțional

Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe. „Nu este vina fermierilor că în România nu există un produs de asigurare complex și funcțional. În paralel, organizațiile noastre lucrează cu o companie privată, specializată, la conceperea și punerea în piață a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situațiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de a lăsa terenurile necultivate și de a trimite salariații în șomaj”, afirmă reprezentanții fermierilor.

Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații. „Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate. Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești.”

Fără bani, investițiile scad

Deși au căzut precipitații în majoritatea zonelor agricole în ultima perioadă, fermierii spun că acestea acoperă circa 25-40% din deficitul existent. „Este nevoie în continuare de cantități de precipitații cu 55% peste media multianuală pentru a ne apropia de refacerea capacității hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, în zonele afectate de seceta pedologică severă din anul 2020.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare estimează o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de către fermierii afectați deja, cu efecte directe în nivelurile de producții și venituri obținute începând cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua încă circa 2-3 ani agricoli. „Tocmai de aici rezultă faptul că depășirea acestor situații, tehnologice și economice poate fi realizată prin acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară calamitate de secetă, care va facilita accesul fermierilor la tehnologie și va stimula redresarea economică și revenirea la normalitate în toate relațiile din agribusiness. Neavând producții în 2020, vor fi din ce în ce mai puțini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare decât în trecut, pentru înființarea recoltelor din acest an. Pentru menținerea viabilității fermelor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgență. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie. Pe de altă parte, a doua categorie de eroi  sunt cei din sectorul agroalimentar, care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific, garantând populației hrana -un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențiindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică, impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare adăugată la produsul intern brut”, încheie Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresa către Guvernul României.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 25 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc în paritatea CPT Constanța se temperează după creșterea susținută din ultimele zile. „Cererea există în bazinul Mării Negre. Așteptarea este una din cheile momentului, durata ei este generată de momentele în care cumpărătorii tradiționali vor căuta aprovizionarea”, precizează Cezar Gheorghe, care adaugă că după zvonurile privind punerea în așteptare a taxei rusești prețurile au coborât în câteva zile, de la nivelul de 249-250 euro/tonă FOB Constanța, la nivelul de 232-233 euro/tonă.

În prezent, prețul în paritatea CPT Constanța este situat la nivelul de 225-226 euro/tonă. „Costul de fobbing, pentru a ajunge la valoarea în FOB, este de 5-5,5 euro/tonă. Deci un nivel în FOB de 232 euro/tonă. Paritatea euro-dolar generează un preț de 282-283 USD/tonă”, explică analistul.

Comparativ cu săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021), se remarcă intensificarea activității la nivel de piață internă, care competiționează deja cu piața de export, menționează consultantul senior al Casei de Trading a Fermierilor. Procesatorii importanți generează cerere pentru loturi de grâu, începând de la o mie de tone, până la niveluri de 15.000 tone. Prețurile oferite sunt, de asemenea, competitive, între 1.070 și 1.100 lei/tonă  (219,5-225,7 euro/tonă) în regiunea de sud a României, ceea ce creează un nivel de competiție între piața internă și cea de export.

În ceea ce privește prețurile pentru recoltele viitoare, fermierii sunt ofertați de către cumpărători, în mare parte exportatori, dar și de procesatorii din piața internă, cu prețuri în echivalent CPT de 187-190 euro/tonă, cu o diferență negativă de 4-7 euro în cazul grâului de furaj. „Fermierii au început să semneze contractele forward de grâu recolta 2021, cu o tendință de maximum 1-1,2 tone la hectar. Precauția, precum am amintit-o de fiecare dată, devine un factor important în decizia de vânzare. Fundamentul acestei precauții este unul de ordin pecuniar: preferi să vinzi în siguranță cu 3-4 euro mai puțin pe tonă sau preferi să plătești o diferență de piață în caz de default generat de vreme?”, arată Cezar Gheorghe.

Referitor la recolta nouă de grâu și orz, România a luat un start bun, originea românească fiind prezent câștigătoare în ultimele licitații (Iordania): grâu recolta nouă: 277 USD/tonă CIF AQABA; orz recolta nouă: 262 USD/tonă CIF AQABA.

„România începe să își definească rolul în Bazinul Mării Negre, ca jucător important, avantajat de poziția geografică, ca și de rolul său de membru al Uniunii Europene. Potențialul agricol al României este unul foarte important și deloc de neglijat, iar întărirea după anul 2020, poate cel mai dezastruos an al agribusinessului românesc din ultimele cinci decenii, începe acum. Un calcul de competitivitate ne indică cum că, în următoarele licitații pentru Egipt, originea românească are șanse foarte mari să domine. Grâul american HRW are o cotație indicativă de 286,5 USD/tonă în paritatea USG FOB (US GULF), cu o logistică calculată de minimum 26-28 USD/tonă, indicația fiind de 25,75 USD/tonă pentru destinația Mediterana de Vest. România însă are o cotație logistică de 12,75-13 USD/tonă, competitivă față de Rusia și Ucraina, cu minimum 1-1,5 USD/tonă. Ce mai poate cântări, de asemenea, este specificația de calitate care pentru HRW este 11% proteină, în timp ce grâul românesc are 12% bază”, punctează analistul.

Cezar Gheorghe notează că Algeria a cumpărat 390.000 tone grâu recolta 2020, la un preț de 314,5 USD/tonă. Originea poate fi franțuzească, dar și argentiniană, iar Turcia a licitat 400.000 tone, dar nu a achiziționat decât 95.000 tone, la prețuri medii de 303 USD/tonă CIF.

PORUMB

Piața porumbului românesc suferă un mic recul zilele acestea, generat de lipsa cererii în bazinul Mării Negre pe de o parte, precum și de paritatea euro-dolar, prețurile în paritatea CPT Constanța situându-se la valori de 210 euro/tonă, versus 214 euro/tonă zilele trecute, adică o valoare de 215-216 euro/tonă FOB. „În schimb, piața internă este competitivă în continuare, cu un nivel FCA fermă de 203-205 euro/tona de marfă. Fermierii români au adoptat aceste niveluri de preț și sunt încrezători de potențialul dinamic următor al porumbului, conștienți că stocurile actuale la nivel național vor trebui să acopere cererea internă până la noua recoltă din septembrie”, arată Cezar Gheorghe.

Cumpărătorii din piața de export testează fermierii în aceste zile, cu niveluri de 777-780 lei/tonă CPT Constanța, adică 160 euro/tonă, pentru recolta viitoare„Discutăm însă aici despre o recoltă care încă nu a fost însămânțată și despre care nu știm nimic din punct de vedere al vremii, al prognozelor de ploi între martie și mai 2021. O singură tranzacție notăm aici la prețul afișat mai sus, maximum 5.000 tone, dar o considerăm singulară la acest moment. Considerăm că prudența și așteptarea sunt elemente care vor face bine stării de sănătate a fermelor românești, iar adeziunea contractuală pentru porumb recolta 2021 nu este încă un element de decizie finală”, spune specialistul.

Ucrainenii cifrează prețuri și indicații la nivelul de 266 USD/tonă FOB – 258 USD/tonă CPT. Convertind în moneda euro, ajungem la un nivel de 218 euro/tonă FOB și 212 euro/tonă CPT.

În America de Sud, Brazilia a beneficiat de precipitații în toată luna decembrie 2020, mai puțin regiunile din Sud, care nu au avut parte de regimul major ca în restul țării. Dar situația nu pare a fi îngrijorătoare. „Argentina se apropie de sfârșitul sezonului de însămânțare. BAGE raportează un nivel de plantare de 98,6% pentru soia și de 93,4% pentru porumb, conform STONE X. Argentina a primit suportul precipitațiilor în ultimele zile, astfel că programul de plantare poate fi dus la bun sfârșit. Fermierii din SUA vor planta 38.138.000 hectare cu porumb, mai mult cu 1.378.000 de hectare decât în 2020. Grâul din SUA este cifrat la 18.340.000 de hectare, mai mult cu 377.000 de hectare decât în anul 2020”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Trendul semințelor de floarea-soarelui rămâne neschimbat. Cotațiile portuare în CPT rămân foarte ridicate (670 USD/tonă), în timp ce oferta pentru mărfuri rămâne la cota de 680 USD/tonă în FOB. „Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de floarea-soarelui, ce vor alege să facă? Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie întrerupt de lipsa materiei prime sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 USD/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 USD/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 USD/tonă”, a specificat Cezar Gheorghe.

RAPIȚĂ

Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută (18-24 ianuarie 2021) și astăzi, luni 25 ianuarie 2021. Prețul este între 395 și 400 euro/tonă, vânzările continuând în ritm prudent, adică exact cum recomandă specialiștii, maximum o tonă la hectar, spre a evita situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme. „Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă”, concluzionează analistul Cezar Gheorghe.

Pentru raportul complet al Casei de Trading a Fermierilor privind piața cerealelor, din data de 25 ianuarie 2021, accesați link-ul: https://cfro.ro/raport-piata-cereale-25-ianuarie-2021/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Pagina 1 din 5

Publicitate

2021 GRO 300x250px

TPV RF 300x250 2

Virtual AGRO 2021 300x250px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista