sprijin cuplat - REVISTA FERMIERULUI
Joi, 15 Octombrie 2020 15:42

APIA începe plata avansului de 70%

De mâine, 16 octombrie 2020, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) începe plata avansului de 70%, respectiv 85%, în cadrul schemelor de plăţi directe și măsurilor de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, pentru anul 2020.

Este vorba de: Schema de plată unică pe suprafață (SAPS); Plata redistributivă; Plata pentru înverzire; Plata pentru tinerii fermieri, precum și Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine.

Reamintim că, prin HG nr. 819/2020, s-au stabilit cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal. Astfel:

  • Schema de plată unică pe suprafaţă - 98,7381 euro/ha (total schemă: 974.939.000 euro);

  • Plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 48,1053 euro/ha (total schemă: 104.163.000);

  • Plata pentru înverzire - 57,8245 euro/ha (total schemă: 570.959.000 euro);

  • Plata pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha (total schemă: 20.547.000 euro).

De asemenea, plafonul aferent plății directe pentru schema de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine este de 71.300.000 euro. Cuantumurile unitare se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor la efectivul de animale eligibile, după caz. Cuantumul estimat este de 17,9 euro cap ovină/caprină.

De aceste forme de sprijin beneficiază peste 800.000 de fermieri.

Nivelul plăților în avans este de până la 70% în cazul plăților directe, iar plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2020, respectiv 4,8725 lei pentru 1 euro.

În cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale, nivelul avansului este de până la 85%, la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 31 decembrie 2019, respectiv 4,7830 lei pentru 1 euro.

Publicat în Știri

Două voci autorizate (secretarul de stat Alexandru Potor și Paul Kmen, director general adjunct APIA) au confirmat astăzi pentru Revista Fermierului că acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal.

„Din punct de vedere contabil, se va produce o corecție. Este posibil ca, în unele cazuri, să fie returnați niște bani primiți în plus”, a explicat telefonic pentru Revista Fermierului, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Procedura este simplă. Se face un debit pe valoarea respectivă la fiecare fermier, care urmează să fie recuperat”, a răspuns, la rândul său, Paul Kmen, director general-adjunct APIA, în cadrul sesiunii Q&A din cadrul Conferinței PRIA Agriculture.

Explicații complete privind corecțiile au venit și de la APIA centrală la câteva ore de la comunicatul inițial prin care se comunicau strict cuantumurile modificate:

„La momentul stabilirii sprijinului cuplat, au fost folosite informațiile din baza de date APIA pe care le-au declarat fermierii. În procesul de simplificare a procedurilor europene, au fost făcute modificări conform cărora animalele scoase din efectivele înregistrate au putut fi înlocuite. Această măsură, solicitată de fermieri, venind în sprijinul lor, le dă posibilitatea să își completeze efectivele de animale. În intervalul de la declarare la control, s-au produs modificări în cadrul efectivelor. Așa se face că a existat o diferență în plus de 19.830 de animale, care a generat corectarea valorii sprijinului pe cap de animal”, se menționează în cel de-al doilea comunicat APIA. „Facem precizarea că, pentru prima dată, în România s-au plătit avansul si plata finală înainte de 1 ianuarie 2018, pentru zootehnie, folosindu-se baza de date rezultată prin înregistrarea cererilor unice. S-a procedat în acest mod pentru a veni în sprijinul celor care desfășoară activități în zootehnie.

Modificările europene efectuate după 1 ianuarie 2018 au impus schimbări și în legislația românească. Astfel, s-a emis Ordinul Nr. 38/2018, privind modificarea OMADR Nr. 619/2015, prin care se acordă condiții egale pentru crescătorii de taurine, plătind astfel subvenție pentru întregul efectiv eligibil la plată. Dacă nu se făcea această corecție, ar fi însemnat ca unii fermieri s[ primească subvenții și alții nu, ceea ce este de neacceptat. Pentru noi, toți fermierii sunt egali și le respectăm drepturile în același mod”.

Cu alte cuvinte, însă cu aceeași finalitate, a explicat situația apărută și Alexandru Potor. El a precizat că pe tot parcursul de implementare există și situații în care pot apărea probleme neprevăzute. El consideră că singura soluție de redresare a situației a fost de a propune o corecție, ca urmare a faptului că unii beneficiari ai sprijinului cuplat și ai ANT 8 au primit mai mulți bani decât, contabil, aveau dreptul să ia.

El a intrat și mai mult în detalii și a explicat că inclusiv intrarea unor deținători de ferme mixte la teledetecție a generat situația neplăcută.

„APIA a făcut niște eforturi extraordinare să plătească cât mai repede absolut toate sumele și, în condițiile în care a făcut procesarea inițială, a avut un număr de animale determinat. Ulterior, din calculații, după ce a finalizat și procedura legată de teledetecție, a apărut această diferență și a trebuit să fie o corecție”, a explicat secretarul de stat. „Nu este vorba de teledetecție, că și aceasta este o interpretare abuzivă. Este vorba de situația în care au fost fermieri care aveau declarate și zootehnie, și vegetal. Nu se ia vaca prin teledetecție. De aici apare diferența. Fermierii aveau în teledetecție vegetal, dar au avut și animale. Pe cei care au fost pe vegetal, în procesul de teledetecție, nu i-am «văzut» inițial. Aici este o chestie de interpretare a datelor. APIA face eforturi foarte mari să meargă în continuare, în condițiile în care (iarăși, un neadevăr) se spune că am lăsat softul de izbeliște. Nu este adevărat. Au fost atât de multe discuții pe chestiunea aceasta, vizavi de faptul că softul este contestat în instanță, că dacă era după APIA sau după MADR, ar fi trebuit să se rezolve problemele în 10 zile, fix. Dar dacă este o procedură în instanță, este vina APIA? Noi funcționăm fără acest serviciu al softului. APIA face un efort extraordinar ca să facă plățile acestea. Este pentru prima dată când se fac plăți în avans la partea de zootehnie”.

Potor a mai precizat că este imposibilă aplicarea unei corecții de tipul scăderii din diferența dintre avans și cuantumul total (n.r. - recuperarea sumelor plătite în plus prin deducerea din restul de plată regulară de 30 la sută). El a explicat că asta ar însemna că în toamna lui 2017 s-a plătit mai mult de 70%, ceea ce este interzis prin regulament.

„Asta este logica pentru care trebuie returnat surplusul. (...) Este nevoie de o procedură făcută tehnic și contabil în interiorul APIA, în așa fel încât toată povestea aceasta să se regleze. Este clar că, la un moment dat, va exista o compensare, dar documentele trebuie făcute”, a conchis Potor.

Au fost sau nu informați fermierii de această situație?

Dacă este să ne luăm după cel de-al doilea comunicat al instituției citate anterior, da.

„Informăm opinia publică, pe această cale, că situația de față a fost explicată organizațiilor de fermieri, cu convingerea că a fost înțeleasă de către aceștia. Și acum, cu ocazia preluării cererilor, fiecărui fermier i se explică modul de calcul, pentru a putea fi înțeles cu exactitate. APIA nu a putut să prevadă modificările care au survenit, acestea nefiind determinate de modul în care funcționează softul. Este adevărat că acum se face o muncă în plus, dar merită, pentru a da sprijin egal tuturor fermierilor îndreptățiți, pe care ii respectăm și în folosul cărora lucrăm”, au precizat oficialităție agenției prin intermediul documentului de presă.

Directorul general-adjunct a plusat și a explicat de ce anume modificările care au survenit nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit informării de presă citate, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap, cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 de capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 de capete, că plafonul era de 1,47 milioane de euro, iar cuantumul avansului, de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul, de 11,55 milioane de euro, iar avansul, de 70%, era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 de euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Știri

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu

Publicitate

TPV RF 300x250 2

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista