Guvernul a adoptat Hotărârea privind stabilirea valorii ajutorului financiar în avans pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi. Astfel, se acordă un sprijin financiar pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi pentru cererile depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 7 mai – 30 iunie 2020. „Scopul ajutorului este acela de a susține prețurile la un nivel rezonabil pe piață pentru produsele agroalimentare vizate”, precizează un comunicat de presă.

Valoarea totală a ajutorului financiar este de 64.719,97 lei și se repartizată astfel:

• 47.018,96 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 178,16 tone brânzeturi;

• 15.866,86 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 37,51 tone unt;

• 1.834,15 lei, pentru depozitarea privată a unei cantități de 22,5 tone lapte praf degresat.

Ajutorul financiar urmează să fie plătit în termen de maximum trei luni de la încheierea perioadei contractuale de depozitare, iar APIA este autoritatea competentă pentru implementarea acestei scheme de sprijin.

Măsura este finanțată integral de la bugetul Uniunii Europene prin Fondul European de Garantare Agricolă şi susținută inițial prin bugetul național din sumele alocate Ministerului Agriculturii pe anul 2020.

Până în prezent, pentru ajutorul de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică, s-au depus 14.456 de cereri, pentru o suprafață calamitată de 282.969 de hectare, din totalul de 34.647 fermieri afectați de seceta pedologică.

Fermierii care dețin proces–verbal de constatare și evaluare a pagubelor produse culturilor agricole înființate în toamna anului 2019 de seceta pedologică trebuie să depună cererea de solicitare a despăgubirilor până la data de 15 septembrie 2020, inclusiv, la centrele locale/județene APIA, respectiv al municipiului București.

Pentru a evita aglomerația, cererile pot fi depuse atât la sediul centrelor locale/județene APIA, cât și prin fax, poştă sau în format electronic prin e-mail.

Reamintim că, pe 2 septembrie 2020, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 806, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.148/2020 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat acordat producătorilor agricoli care au înființat culturi în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică. 

Ministerul Agriculturii anunță că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de plată pentru acordarea de sprijin financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză. Până aici, totul e bine și frumos, mai ales că producătorii de vin au fost afectați în acest an de secetă, de grindină, de înghețuri târzii și de pandemia generată de noul coronavirus care a închis majoritatea canalelor de distribuție ale vinului românesc. Reprezentanți ai sectorului vitivinicol susțin că, în mod real, nu există un sprijin pentru producătorul de vin, alcoolul etilic distilat rămânând în proprietatea distilatorului, iar actul normativ care reglementează ajutorul are foarte multe lacune și erori.

„Dacă ar fi existat respect din partea Ministerului Agriculturii pentru vinul românesc, acest tip de anunț trebuia făcut și postat cu atâta emfază acum două luni. Este total neserios să faci promovare publică unei măsuri care, pe componenta de acordare a avansului, se încheie în două-trei zile! Adică, azi, 9 septembrie ministerul anunță măsura, APIA a transmis informarea cu o zi înainte, pe 8 septembrie și celui căruia i se adresează îi rămân doar câteva zile la dispoziție pentru depunerea documentației. Este trist! Înseamnă că nu-ți pasă și totul e așa, de ochii lumii. Patronatul Național al Viei și Vinului a solicitat MADR implementarea acestui tip de sprijin destinat sectorului vitivinicol încă din 14 aprilie 2020. Ordinul care reglementează ajutorul a fost publicat în 28 august. Care este sprijinul acordat producătorului de vin din România? Franța a publicat o măsură de ajutor asemănătoare în data de 3 iunie 2020. Acolo, în Franța, actul normativ prevede clar câți bani primește producătorul de vin și câți bani primește distilatorul. De pildă, producătorul primește 78 euro/hl, respectiv 58 euro/hl, în funcție de sistemele de calitate (DOC, IG, vin varietal), iar ajutorul pentru distilator ajunge la 83 euro/hl, respectiv 63 euro/hl. În România, lucrurile nu stau așa, iar probabilitatea ca sectorul vitivinicol românesc să nu primească nimic pe această măsură anunțată pompos de autorități este mare. Alcoolul etilic distilat rămâne în proprietatea distilatorului.”, ne-a declarat Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului Național al Viei și Vinului.

PNVV solicită MADR prelungirea termenelor de aplicare a măsurii, clarificări și corectarea erorilor, așa încât producătorii români să beneficieze de finanțarea prevăzută în Programul Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Statul susține producătorul sau distilatorul? Ce prevede Ordinul 240/2020

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a transmis, pe 8 septembrie 2020, că acordă sprijin financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 240/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare, precum și în avans. „Astfel, cererile pentru acordarea sprijinului se depun la sediul APIA – Aparat Central după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare - nu mai târziu de 25 septembrie 2020, conform art. 5, alin 1 din OMADR 240 / 2020; respectiv în avans - nu mai târziu de 11 septembrie 2020, conform art. 5, alin. 4 din OMADR 240 / 2020”, se arată în comunicatul de presă transmis de APIA.

Solicitanții pot fi persoane juridice sau forme asociative ale acestora, autorizate pentru distilarea produselor vinicole și care obțin în urma distilării acestora un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum.

Valoarea avansului este de maximum 80% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform alin. (10) lit. d), din OMADR 240/2020, în condițiile constituirii unei garanții bancare de 100% din valoarea avansului solicitat.

În vederea aprobării sprijinului financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate: distileria să fie localizată pe teritoriul României; să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum.

Produsul rezultat în urma distilării vinului, pentru care se acordă sprijinul financiar va fi utilizat exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de zece hectolitri.

Este eligibil pentru sprijin financiar în cadrul măsurii de distilare a vinului în situații de criză doar vinul produs pe teritoriul României.

Sprijinul financiar se acordă pentru categoriile de vin cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și vin varietal.

Valoarea sprijinului plătit distilatorului este stabilită la 4,63 lei/litrul de vin cu denumire de origine controlată (DOC), indicație geografică (IG) și 3,65 lei/litrul de vin varietal, care va fi distilat.

Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză.

Plățile se finanțează integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin APIA, în lei.

Plata sprijinului se face până la data de 15 octombrie 2020.

Adică, despre agricultură. Sau, cu alte cuvinte, ce știu tinerii de la oraș, cu studii superioare în diverse alte domenii, despre agricultură?  Adică, de exemplu, eu. Pentru că, în general, astfel de tineri formează noul val de ocupanți ai unor funcții din ce în ce mai importante în filialele regionale ale partidelor, în primării, consilii locale și județene, ministere sau chiar în parlament (nu eu). Și, din păcate, cum e cazul în multe locuri, dar parcă cu precădere în România, în multe domenii suntem nevoiți să ne cerem partea de la oameni care știu despre domeniul nostru de activitate mult mai puțin decât noi înșine. Mai exact, orice nu ține direct de Ministerul Agriculturii, unde luăm ca un dat că lucrează măcar parțial oameni pricepuți în domeniu, înseamnă un dialog cu unii pasionați de diverse alte lucruri – de mașini, de hârtii, de avioane, de instrumente muzicale, de propria personalitate etc. Așa că, dacă tot vin liberalii peste noi și ne paște – Doamne ferește! – , într-un viitor lugubru, o guvernare USR, hai să ne întrebăm ce știu tinerii cu intenții bune despre agricultură.

Nivelul zero de inteligență agricolă este cel limitat la agroturism. „Ce bun e un bulz cu lapte la stână”, „Ce frumoasă e văcuța, ce frumos e porumbul, ce frumoasă e livada, cum ține ea până la orizont...” și așa mai departe. Nivelul ăsta nu e prea important. Tinerii cu pretenții politice urcă măcar o treaptă de aici, până primesc o funcție relevantă în sistemul administrativ. Nivelul unu este fraza „agricultura aduce mâncare”. E formula de aur care întoarce capete la ONU, la UE, la o bere cu amicii mei acasă. Nimeni nu poate să nege că – oricât ar fi de cool mașinile, piscinele, fizica nucleară sau limba sanscrită – și hameiul, și grâul din lipie, și roșia, și mușchiulețul din șaorma, toate vin, la urma urmei, de la fermă. Cei aflați la acest nivel stau mereu pe sol alunecos. Se scurg încet, încet spre nivelul zero și au nevoie să li se amintească din când în când care e rolul agriculturii.

Cei de la nivelul doi sunt cumva la polul opus. Pe ăștia nu-i clintește nimeni și nu alunecă nicăieri. Ei sunt cei care cred că orice pesticid e cancer, că vaca ar trebui să zburde pe câmpii și să moară din cauze naturale, că puiul e animal de companie (nu exagerez)... iar la porc, mă abțin, că dacă vă povestesc... În orice caz, de ăștia să vă ferească Dumnezeu, că eu nu știu cum se face. Iar dacă nu vă ferește, soluția e probabil să-i păcăliți, să-i duceți cu vorba și să vă strecurați spre cineva sănătos la cap.

Nivelul trei e grozav. E cel mai înalt dintre nivelurile neștiinței. Tânărul știe câte ceva. Știe că domeniul chimiei e unul dintre stâlpii agriculturii. Știe că profesia de medic veterinar nu se rezumă la câini și pisici, că plantațiile se fac după anumite strategii, cu distanțe și intervale bine studiate, că există zeci, dacă nu sute de tipuri de unelte și accesorii pentru utilajele agricole, știe cam care e diferența dintre o combină și un tractor... în orice caz, e la nivelul la care nu mai arată chiar ca un tâmpit când vine la o fermă și, deși habar nu are de practic niciun detaliu despre niciuna dintre ramurile agriculturii, poate să înțeleagă de unde vin frământările fermierilor și, odată ce i se explică situația, știe cam pe unde se poate duce să caute soluții. Combinat cu o fire modestă și cu bune intenții, mie mi se pare că acest gen de politician e ideal pentru agricultor. Îi lipsesc pedanteria și aroganța unui profesionist școlit în domeniu, dar este suficient de obișnuit cu mediul agricol ca să nu se eschiveze când aude cuvinte ca „mulcire” sau „germinație”. Să vă dea Dumnezeu d-ăștia!

În încheiere, vă las o poveste cu tâlc. În practica religioasă antică din Atena, oamenii sacrificau vite, ardeau oasele și grăsimea – pentru că pe alea și le doreau zeii, sanchi – și împărțeau carnea bună între cei prezenți. Șpilul era că aveau voie să sacrifice animalul numai dacă acesta dădea de înțeles că își dorește acest lucru. Serios. Desigur că de cele mai multe ori vițelul părea cel mult indiferent față de ceremonia oamenilor, așa că preotul, salivând de poftă, pitea pumnalul în mânecă, momea animalul cu niște mâncare, iar când acesta urca pe altar de bună voie, recita în fața mulțimii despre ochii victimei tânjind după moartea sacră. Apoi, haț! Și festinul începea cu carne proaspătă și cu poporul mulțumit că treaba s-a făcut cum se cuvine. Morala o scoateți singuri.

Editorial scris de Ioan Nedelcu, publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Guvernul, în ședința din 27 august 2020, a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020, având ca scop compensarea pierderilor. 

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine, respectiv porci la îngrășat și animale de reproducție.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 de euro.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe). Valoarea totală a ajutorului de stat este de 119.560 de mii de lei.

Fermierii au la dispoziție 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ pentru depunerea documentației la APIA.

Banii vor fi virați în conturile crescătorilor până la data de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii acestei măsuri de sprijin sunt crescătorii care dețin animale din specia suine, respectiv întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfăşoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.

Pentru a beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• să dețină exploatație cu cod ANSVSA înregistrată/autorizată sanitar-veterinar;

• să desfășoare activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor în semestrul I al anului 2020, cu excepția celor care dețin exploatații aflate în imposibilitate de populare din cauza măsurilor de restricție sanitare veterinare generate de evoluția pestei porcine africane;

• să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile în baza Comunicării Comisiei Europene;

• să nu se afle în dificultate, (respectiv reorganizare, lichidare, faliment), potrivit evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019.

Despre măsurile de sprijin destinate crescătorilor de bovine, păsări și albine, aici:

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4634-sprijin-pentru-crescatorii-de-bovine.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4636-ajutor-de-100-euro-uvm-pentru-sectorul-avicol.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4635-25-lei-familia-de-albine-bani-care-vor-ajunge-la-apicultori-pana-la-finalul-anului-2020.html

Guvernul, în ședința din 27 august 2020, a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind aprobarea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității fermierilor din sectorul avicol, în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, în vederea compensării pierderilor, în perioada cuprinsă între 1 martie și 1 iulie 2020.

„Prin acest sprijin se doreşte susținerea activității crescătorilor de păsări în contextul crizei economice din perioada actuală, pentru compensarea pierderilor”, precizează un comunicat al Ministeruluii Agriculturii.

Ajutorul de stat se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini rase grele și pui eclozați.

Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 100.000 de euro, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, iar valoarea totală a ajutorului de stat este de 109.800 de mii de lei.

Fermierii au la dispoziție 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentului act normativ pentru depunerea documentației la APIA.

Banii vor fi virați în conturile avicultorilor până la data de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii acestei măsuri sunt: crescătorii de păsări, respectiv întreprinderile individuale şi familiale, persoanele fizice autorizate, după caz, precum şi persoanele juridice care desfăşoară activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor pentru carne sau ouă.

Pentru a beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• să dețină o exploatație autorizată sanitar-veterinar;

• să desfășoare activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor în semestrul I al anului 2020;

• să nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleaşi costuri eligibile și să respecte prevederile de la punctele 20 și 23 din Comunicarea Comisiei Europene;

• să nu se afle în dificultate (respectiv reorganizare, lichidare, faliment) în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019.

Despre măsurile de sprijin destinate crescătorilor de bovine, porci și albine, aici:

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4634-sprijin-pentru-crescatorii-de-bovine.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4637-100-euro-uvm-ajutor-de-stat-pentru-crescatorii-de-porci.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4635-25-lei-familia-de-albine-bani-care-vor-ajunge-la-apicultori-pana-la-finalul-anului-2020.html

În ședința de guvern din 27 august 2020 a fost adoptată o hotărâre privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”. Scopul respectivului ajutor este susținerea activității în sectorul apicol pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada menționată, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producţie.

Cuantumul ajutorului este de 25 lei/familia de albine, iar valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este de 49.948.500 lei, reprezentând circa 10.516.359,27 euro la cursul de schimb stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019, respectiv 4,7496 lei.

Apicultorii își vor primi banii până la data de 31 decembrie 2020.

Beneficiarii acestei măsuri sunt:

• apicultori, persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;

• apicultori, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.182/2016;

• apicultori, persoane juridice, precum şi oricare formă asociativă cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a beneficia de ajutorul de stat, fermierii trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

• să aibă familii de albine înscrise în baza de date naţională apicolă la data 1 martie 2020, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G.K. Constantinescu”;

• să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcţia sanitară-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

Despre măsurile de sprijin destinate crescătorilor de bovine, porci și păsări, aici:

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4634-sprijin-pentru-crescatorii-de-bovine.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4637-100-euro-uvm-ajutor-de-stat-pentru-crescatorii-de-porci.html

https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4636-ajutor-de-100-euro-uvm-pentru-sectorul-avicol.html

George Scarlat, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, anunță că în ședința de joi seară – 27 august 2020, guvernul a aprobat următoarele acte normative:

• OUG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul bovin, cu un buget de 35.700 de mii de lei;

• OUG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul suin, cu un buget de 119.560 de mii de lei;

• OUG privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sectorul avicol, cu un buget de 109.800 de mii de lei;

• HG privind aprobarea schemei de minimis pentru sectorul apicol, cu un buget de 49.948 de mii de lei.

„În completarea acestor scheme de ajutor, sectorul bovin mai beneficiază de fonduri europene, pe Măsura 21, fermierii care dețin bovine femele adulte cu vârsta minimă 24 luni, între 5 și 90 de capete, vor primi minimum 100 euro/UVM, bugetul fiind de aproximativ 65 de milioane de euro. De asemenea, sectorul ovin/caprin beneficiază de fonduri europene, în cadrul Măsurii 21, cu un buget de aproximativ 43 de milioane de euro. Crescătorii de ovine și caprine vor primi sprijin în funcție de dimensiunea exploatației”, a declarat secretarul de stat George Scarlat.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a pus în dezbatere publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 3.1 „Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina de internet AFIR (www.afir.info), la secțiunea Ghiduri aflate în consultare publică, iar cei interesați pot trimite propuneri sau observații la adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., până la data de 2 septembrie 2020.

AFIR punctează câteva avantaje ale submăsurii 3.1:

• Beneficiarii eligibili pentru sprijinul public acordat prin submăsura 3.1 sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice neautorizate) şi grupurile de fermieri legal constituite, care îşi desfășoară activitatea agricolă pe teritoriul României şi participă pentru prima dată la o schemă eligibilă de calitate a UE sau națională.

• Exemple de scheme eligibile: Denumire de Origine Protejată (DOP), Indicaţie Geografică Protejată (IGP), schema pentru Produse ecologice și multe altele.

• Stimulent anual, pe o perioadă de maximum cinci ani consecutivi de la aderarea la o schemă de calitate certificată eligibilă.

Ministerul Agriculturii informează beneficiarii Programului „Tomata” că încep plățile. Ministerul Finanțelor Publice a aprobat deschiderea creditelor bugetare, urmând ca astăzi, 25 august 2020, Ministerul Agriculturii să alimenteze conturile tuturor Direcțiilor pentru Agricultură Județene.

Bugetul ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a produsului tomate în spații protejate a fost repartizat către 17.386 de beneficiari eligibili, rezultând un cuantum per beneficiar de 2.270,62 euro, ceea ce reprezintă 10.784,54 lei.

Comparativ cu 2019, în acest an numărul beneficiarilor din ciclul I de producție a crescut cu circa 21%, respectiv de la 14.405 la 17.386.

Potrivit MADR, în cursul anului 2020, Ministerul Agriculturii a alocat Programului „Tomata” suma de 39.477 de mii de euro, cea mai mare sumă din ultimii patru ani aferentă ciclului I de producție al Programului.

Totodată, la solicitarea fermierilor, MADR a extins perioada de valorificare a tomatelor de la 15 iunie inclusiv, la 1 iulie inclusiv, fapt ce a contribuit la creșterea numărului de beneficiari eligibili, în anul 2020 înregistrându-se cel mai mare număr al acestora de la începutul implementării programului, respectiv anul 2017.