Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca va fi prezentă la ediția aniversară Agraria 2025, care marchează 30 de ani de la lansarea târgului din inima Transilvaniei. În perioada 10-13 aprilie, la Jucu (jud. Cluj), universitatea clujeană participă cu standuri educaționale, oferă consultanță, organizează workshop-uri și demonstrații în domeniile agricole și zootehnice.

Și la ediția din acest an, prin parteneriatul dezvoltat cu Agraria, USAMV Cluj-Napoca oferă vizitatorilor evenimente atractive, informații importante în domeniul educațional, o festivitate de premiere a celor mai inovativi fermieri în domeniul pășunatului, precum și vânzare de vinuri din producția Stațiunii Viticole Apoldia Maior.

Astfel, pe toată durata târgului, USAMV Cluj-Napoca va avea la standul educațional prezentarea ofertelor pentru admiterea din 2025 la cele șase facultăți, iar informațiile și consultanța vor fi oferite de către cadre didactice și studenți voluntari.

Facultatea de Agricultură va amenaja un stand de prezentare de tehnologii agricole: lucrări ale solului, aplicare în siguranță a produselor de protecție a plantelor sau utilizare în condiții de siguranță a resurselor din agricultură. Vor avea loc și mici demonstrații de testare și diagnosticare a mijloacelor de aplicare a produselor de protecție a plantelor.

O componentă importantă a participării USAMV Cluj-Napoca la Agraria 2025 este reprezentată și de susținerea a trei workshop-uri cu tematică extrem de interesantă pentru participanți. Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii va susține două evenimente de acest fel, în 10 aprilie: „Provocări în producerea cărnii de porc” – ora 13.00, prezentare susținută de conf. dr. Ioan Ladoși; „Servicii de consultanță și parteneriate cu fermieri oferite de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii” – ora 14.00, prezentare susținută de conf. dr. Cristian Coroian.

Al treilea workshop este organizat în 11 aprilie de către Facultatea de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală, iar programul include mai multe prezentări, precum și o festivitate de premiere a celor mai inovativi fermieri, participanți în concursul Grazing4AgroEcology.

Astfel, între orele 12.00 – 14.00, sub titulatura „Sunt măsurile actuale de subvenționare adaptate nevoilor fermelor care utilizează pășunea?”, participanții vor asista la:

• Premierea concursului Grazing4AgroEcology (G4AE): „Cel mai priceput fermier în domeniul pășunatului!”;

• Prezentarea proiectului Grazing4AgroEcology (G4AE), susținută de prof. dr. Mugurel Jitea, decan al Facultății de Horticultură și Afaceri în Dezvoltare Rurală;

• Discuții privind măsurile actuale de subvenționare adaptate nevoilor fermelor care utilizează pășunea;

• Măsuri de politică publică pentru susținerea pășunatului, prezentare susținută de Silvia Hicea (DAJ, Cluj);

• Perspectiva unui fermier, susținută de Sebastian Vaida (fermier PFN G4AE);

• Sesiune interactivă privind propuneri legislative pentru susținerea pășunatului, moderată de Adrian Gliga și Vlad Isarie (USAMV Cluj-Napoca & AgroTransilvania Cluster).

Workshop-ul este organizat în cadrul proiectului european Grazing4AgroEcology (G4AE - https://grazing4agroecology.eu/), proiect finanțat prin Programul Orizont 2020, o inițiativă care urmărește promovarea practicilor agricole sustenabile și a pășunatului inovativ, adaptat nevoilor actuale ale fermierilor și mediului rural.

În plus, participanții vor avea ocazia să afle poveștile de succes ale câștigătorilor concursului „Cel mai priceput fermier în domeniul pășunatului!”, concurs lansat anul trecut de USAMV Cluj-Napoca, în parteneriat cu UBM Feed Romania, cea mai mare fabrică de furaje independentă din țară situată în comuna Sânpaul, județul Mureș.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Organizația Interprofesională ProdCom Legume-Fructe a transmis Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților un punct de vedere asupra funcționării și utilității Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP). Organizația fermierilor din sectorul horticol consideră că SNACP este unul dintre programele de succes, funcționale, coerente și eficiente derulate de statul român în ultimele decenii în domeniul agricol. „Sistemul protejează suprafețe valoroase cu specific horticol și viticol în zone de interes strategic pentru România, precum Cotnari, Matca, Huși, Vrancea, Buzău, Prahova, Constanța etc. – zone unde grindina poate compromite întreaga producție anuală și poate aduce pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Facem un apel la rațiune și responsabilitate în evaluarea acestui sistem.”

Neînţelegerile privind modul de funcţionare al SNACP nu ar trebui să ducă la abandonarea unui program care cel puţin pentru fermierii din sectorul horticol și-a dovedit pe deplin eficienţa, relevanţa și rolul strategic, transmite OPIA ProdCom Legume-Fructe.

Astfel, organizația producătorilor de legume și fructe susține menținerea și consolidarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu condiția unei abordări transparente, participative și extinse, în beneficiul tuturor producătorilor agricoli, în special din sectorul legumicol și pomicol. OIPA Legume-Fructe consideră că anularea sau restrângerea acestui program ar fi o eroare gravă, care ar vulnerabiliza și mai mult agricultura românească, și care ar afecta munca și investiţiile a mii de fermieri care depind de predictibilitate și siguranţă climatică minimă.

„Rămânem deschiși colaborării și dialogului instituțional pentru îmbunătățirea funcționării acestui sistem și pentru dezvoltarea unor politici publice coerente și eficiente în sprijinul fermierilor români. Considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor reprezintă o componentă strategică în asigurarea stabilității producției agricole și în protejarea culturilor împotriva fenomenelor meteorologice extreme, cu precădere a căderilor de grindină”, arată Gheorghe Vlad, președinte OIPA ProdCom Legume-Fructe.

Următoarele aspecte, considerate de interes, sunt menționate în punctul de vedere al OIPA Legume-Fructe:  

• Rolul preventiv și de protecție al sistemului. SNACP contribuie semnificativ la reducerea riscurilor climatice asupra culturilor agricole, în special în regiunile vulnerabile frecvent afectate de grindină. Prin intervenții active, sistemul protejează investițiile fermierilor și asigură continuitatea producției agricole;

• Necesitatea extinderii și eficientizării acoperirii teritoriale. Actualmente, sistemul nu acoperă uniform toate regiunile agricole ale țării, ceea ce generează inechități între zonele protejate și cele expuse riscurilor climatice. Se impune extinderea urgentă a rețelei de unități de combatere a grindinei și creștere a precipitațiilor, în special în bazinele legumicole și pomicole, unde pierderile potențiale sunt majore.

• Importanța consultării structurilor reprezentative ale producătorilor. Deciziile privind planificarea, operarea și amplasarea punctelor de lansare antigrindină trebuie să includă consultarea organizațiilor profesionale și interprofesionale, pentru a asigura o corelare directă între realitățile din teren și intervențiile efective;

• Nevoia unei evaluări transparente a impactului. OIPA propune inițierea unei evaluări periodice, independente, a eficienței sistemului, în corelație cu datele privind daunele evitate, producțiile salvate și costurile implicate, pentru a asigura o administrare responsabilă și eficientă a resurselor publice;

• Corelarea cu strategiile de adaptare la schimbările climatice. SNACP trebuie integrat în strategiile naționale de adaptare la schimbările climatice, alături de alte instrumente complementare precum irigațiile moderne, perdelele forestiere și sistemele de alertă timpurie, pentru a asigura o agricultură rezilientă.

„Ne exprimăm acest punct de vedere în calitate de Organizație Interprofesională de interes public, cu caracter profesional și recunoscută de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în calitate de reprezentant legitim al sectorului legume-fructe la nivel național. Organizația noastră reunește membri – producători agricoli – care sunt beneficiari direcți și constanți ai Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP), având o experiență practică acumulată în decursul a peste 19 ani. Dorim să subliniem, cu responsabilitate, că nu ne exprimăm ca experți în științele atmosferice sau meteorologie, domenii care reclamă expertiză științifică specifică. Nu ne pronunțăm, așadar, asupra aspectelor tehnice sau asupra mecanismelor de operare internă ale sistemului – atribuții ce aparțin instituțiilor abilitate. În schimb, considerăm că avem dreptul și datoria de a exprima observații fundamentate empiric, din teren, rezultate din experiența directă a membrilor noștri”, precizează Gheorghe Vlad.

Concret, potrivit OIPA ProdCom Legume-Fructe, în ultimii 19 ani, niciuna dintre fermele legumicole, pomicole sau viticole aflate în zone acoperite de sistemul antigrindină nu a suferit pagube cauzate de grindină, deși anterior aceste fenomene erau frecvente și aveau un impact devastator asupra producției.

Pe întreaga durată de funcționare a sistemului antigrindină, membrii OIPA Legume-Fructe nu au constatat nicio diminuare semnificativă a cantității de precipitații în zonele protejate, comparativ cu alte regiuni similare, neacoperite de sistem. Nu au fost înregistrate dezechilibre locale care să fie corelate cu activitatea de combatere a grindinei.

Seceta severă din ultimii 2–3 ani a afectat uniform mari părți ale teritoriului național, inclusiv regiuni în care nu există niciun punct de lansare antigrindină, ceea ce întărește concluzia că diminuarea precipitațiilor este rezultatul unui trend climatic global, și nu al funcționării sistemului. Corelarea directă între sistem și lipsa precipitațiilor nu este susținută de fapte și observații din teren, susține OIPA ProdCom Legume-Fructe.

„În lumina acestor realități, considerăm că Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor este un instrument necesar, eficient și benefic pentru sectorul agroalimentar românesc și pentru protejarea producției agricole, în special în contextul creșterii frecvenței fenomenelor meteorologice extreme”, conchide Gheorghe Vlad.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană, din „grijă” față de lucrătorii din agricultură, justificată printre altele și ca urmare a situațiilor de sclavie descoperite în special prin sudul Italiei, a decis prin noua Politică Agricolă Comună (PAC), care stă la baza actualelor programe naționale strategice aplicate la nivelul întregii Europe pentru perioada 2023-2028, sancțiuni suplimentare pentru cine nu respectă legislația muncii sau, mai bine zis, anumite aspecte ale acestei legislații.

Decizia Comisiei Europene privind condiționalitatea socială, care din punctul meu de vedere este totuși de neînțeles, în realitate introduce o dublă sancțiune pentru aceeași faptă, care oricum era prevăzută a fi sancționată prin legislația specifică a relațiilor de muncă existentă la nivelul fiecărui stat comunitar.

Nu vreau să se creadă că aș fi împotriva reglementării relațiilor de muncă, doar că orice formă de birocratizare este o frână în activitatea firmelor, iar în altă ordine de idei, faptele avute în vedere sunt deja reglementate prin acte normative specifice și sunt prevăzute de asemenea și sancțiuni destul de dure după opinia mea (cel puțin în cazul României). Acum că într-o țară sau alta nivelul sancțiunilor este considerat prea mic, asta se putea rezolva prin adoptarea unui regulament la nivel de UE care ar fi statuat o legislație unitară și se rezolvau toate problemele și de formulare dar și de stabilire a pedepselor.

Apoi, modul de aplicare efectiv al acestor controale ține de voința statului respectiv și mai puțin de prevederile legale adoptate, ori se știe fără a fi o noutate, că în Sicilia este mai greu cu aplicarea legislației când cei care sunt vizați fac parte din fel de fel de „organizații” cunoscute la nivel mondial a fi certate cu legea. Adică mai simplu spus, degeaba ai lege adoptată dacă nu se și aplică.

Doar că în acest caz Comisia a preferat o cale mai complicată, prin adoptarea acestor obligații suplimentare privitoare la așa numitele condiționalități sociale în cadrul art. 14 din Reg. CE 2115/2021 și art. 87-89 din Reg. CE 2116/2021 și unde se stabilesc faptele supuse acestei duble sancțiuni în cuprinsul anexei nr IV din Reg. CE 2115/2021.

În cazul României, fiindcă asta ne interesează, procedura de bază va fi următoarea, în sensul că vor veni în control cei de la Inspecția Muncii, așa cum era și până acum, vor face verificările de rigoare în urma cărora vor stabili eventualele sancțiuni, iar acolo unde acestea sunt cuprinse și în anexa IV la Reg. CE 2115/2021 vor face și o notificare către APIA, care la rândul ei în conformitate cu prevederile ghidului care va fi aprobat prin ordin de ministru, va dispune sancțiuni administrative prin reducerea subvențiilor, putând merge în anumite cazuri până la sancțiuni egale cu valoarea integrală a acesteia.

La data scrierii prezentului articol încă nu era adoptat ghidul final prin care se vor stabili detaliile aplicării acestor norme, dar o primă formă a fost supusă dezbaterii publice, iar în urma acesteia s-au desprins câteva aspecte care vor trebui reglementate, dar mai întâi clarificate.

Prima problemă este legată de definirea „activității agricole”, unde conform proiectului de ghid se arată a fi activitatea reglementată de coduri CAEN specifice, ceea ce din punctul meu de vedere este și în conformitate cu ce se dorește a se înțelege prin prevederile europene. Doar că pentru a nu exista interpretări diferite de la caz la caz, eu cred că ar fi bine ca aceste coduri CAEN să fie exact definite, iar astfel se vor stabili limitele aplicării sancțiunilor administrative de către APIA.

În opinia mea, cred că prin aceste reglementări Comisia Europeană a stabilit ca principiu că se pot aplica suplimentar niște sancțiuni administrative asupra subvențiilor, dar doar pentru neregulile constatate în derularea activităților agricole care sunt subvenționate prin fonduri europene.

Acest lucru ar trebui corelat și cu legislația națională unde toate activitățile pe care ai voie să le derulezi într-o firmă comercială (mă refer la SRL, SA și SNC), trebuie menționate în statut, adică pentru a fi mai clar, nu poți avea activități de depozitare produse agricole dacă nu ai trecut în statut cod CAEN 5210 (depozitare), nu poți transporta produsele agricole cu camioane proprii dacă nu ai cod CAEN 4941 sau nu poți condiționa semințe certificate dacă nu ai cod CAEN 0164, doar că toate aceste exemple nu au legătură cu codurile CAEN care definesc activitatea agricolă și care sunt subvenționate  cu fonduri europene plătite prin intermediul APIA.

În acest context un control pe linie de Inspecția Muncii într-o fermă care are mai multe activități reglementate prin coduri CAEN diferite, s-ar face ca și până acum pe ansamblul activității, doar că în schimbul de informații cu APIA ar trebui transmise doar neregulile găsite și aferente codurilor CAEN specifice.

Astfel, consider că definirea activității agricole trebuie să conțină și detalierea codurilor CAEN specifice, cum ar fi :

• 011 – Cultivarea plantelor nepermanente;

• 012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente;

• 013 – Cultivarea plantelor pentru înmulțire;

• 014 – Creșterea animalelor;

• 015 – Activități în ferme mixte.

De aceea cred că ar trebui notificată APIA doar pentru neregulile care au legătură cu activele, utilajele și personalul care lucrează efectiv pentru realizarea codurilor CAEN specifice, chiar dacă tendința ar fi că toate activitățile care concură la activitatea unei ferme ar trebui incluse în aceeași „oală”.

Cu titlu de exemplu fără a fi limitative, eventualele nereguli pe linie de ITM legate de activitatea șoferilor și a camioanelor aferente, activitatea legată de spațiile de depozitare (silozuri, magazii) sau a stațiilor de semințe nu ar trebui să intre sub jurisdicția sancțiunilor administrative de la APIA prin care s-ar reduce valoarea subvențiilor (nu ne referim la sancțiunile pe linie de protecția muncii), deoarece sunt activități cu coduri CAEN diferite.

Afirm asta în condițiile în care legislația te obligă când dorești să faci astfel de activități să ai cod CAEN specific, adică pentru autorizarea magaziilor de depozitare de către MADR trebuie să ai cod CAEN specific pentru depozitare, sau pentru obținerea autorizației de mediu pentru stațiile de semințe sau depozitare de îngrășăminte la fel trebuie să ai cod CAEN specific și multe astfel de situații. Lipsa acestor coduri CAEN te pun în imposibilitatea de a derula astfel de activități, deci sunt considerate activități separate care necesită autorizare separată.

Pentru cei care nu știu chiar și activitățile de birouri pentru sediul unei firme trebuie înscrise separat și specific la Registrul Comerțului, care funcționează în baza unei legi, iar tu ca antreprenor trebuie să respecți respectiva lege.

A doua problemă ar fi legată de modul de definire a semnificației termenului ,,neconformității”, deoarece pentru a nu exista confuzii de interpretare și aplicare, ar trebui corelat cu actul administrativ în sine, adică mai simplu spus orice proces verbal de constatare și sancționare ar trebui să reprezinte o singură neconformitate, care se va sancționa în funcție de gravitate, repetabilitate sau persistență.

Pericolul unei definiri neclare sau incomplete a termenului ,,neconformitate”, se poate manifesta  în situația în care în cadrul procesului verbal sunt mai multe nereguli prezentate și sancționate, chiar dacă la final amenda stabilită este una singură pentru întregul proces verbal, iar atunci poate exista riscul să se poată interpreta și să se aplice câte o sancțiune administrativă de reducere a subvenției pentru fiecare faptă descrisă, ceea ce în opinia mea ar fi incorect și nu ar respecta principiul în oglindă al legislației muncii aplicate, unde chiar dacă faptele sunt mai multe, sancțiunea administrativ-financiară este una singură.

O a treia problemă care consider că este foarte important a fi clarificată, o reprezintă sensul sintagmei din cadrul art. 88 alin 1 din Reg. CE 2116/2021 unde se prevede că ,,Agenția de plăți este notificată numai dacă neconformitatea este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni imputabile direct beneficiarului ……..).”

Dar pentru a înțelege problema trebuie să arătăm că prin condiționalități sociale se au în vedere două domenii mari, primul care este legat de ,,încadrarea în muncă” și unde se are în vedere încheierea și existența de contracte de muncă, acte adiționale la acestea, fișe de post, fise de evaluare a performanțelor angajatului, prezentarea de oferte de muncă care să conțină cele mai importante prevederi ale viitorului contract, iar al doilea domeniu se referă la ,,securitate și sănătate în muncă” unde se au în vedere evaluarea riscurilor de SSM și securitate în muncă pentru fiecare poziție din cadrul fermei, riscurile care se identifică pentru fiecare post și ce norme trebuie respectate.

Doar că pentru a se îndeplini unele cerințe ale celui de-al doilea domeniu trebuie să se apeleze la firme de specialitate și acreditate în acest sens de Ministerul Muncii, care fac astfel de analize de securitate și sănătate în muncă.

Numai că aici se pune întrebarea, dacă aceste documente și fișe nu sunt făcute cum trebuie de către firma angajată pentru a le face, iar Inspecția Muncii aplică sancțiuni, asta în condițiile în care tu ca administrator al fermei nu ai fost implicat direct în întocmirea lor, neavând nivelul de pregătire și acreditare solicitat de lege, atunci se poate interpreta că ,,acțiunile sau omisiunile nu sunt imputabile direct beneficiarului?”

Trebuie menționat că aici nu avem în vedere răspunderea administratorului fermei și al fermei implicit pe linia legislației muncii (și a sancțiunilor aferente), fiindcă știm că răspunderea nu se poate delega, dar mai este în drept de a se aplica suplimentar și sancțiunea administrativă de reducere a subvenției cât timp omisiunea este indirectă, fiindcă altcineva a făcut documentele?

Personal, consider că în acest caz asociațiile profesionale trebuie să fie ferme în clarificarea acestui subiect, iar fermierii apoi trebuie să conteste în instanță orice proces verbal care ar conține situații contrare.

Dar lăsând la o parte aspectele legate de ce clarificări s-ar impune în viitorul ghid al condiționalităților sociale, voi face o scurtă trecere în revistă a celor mai uzuale cerințe care se cer a fi respectate prin aceste norme.

Privitor la domeniul ,,încadrare în muncă” fiecare fermier trebuie să aibă dosarul complet al fiecărui angajat care să conțină în formă scrisă oferta de muncă (nu mai este necesară după semnarea contractului de muncă), contractul de muncă, actele adiționale la acesta, fisa de post, fisa cu criteriile de evaluare a performanței, dosarul medical de angajare (medicina muncii), vizitele medicale anuale, fișa de SSM și protecția muncii, fisa de PSI.

Apoi, legat de domeniul ,,securitate și sănătate în muncă”, trebuie să existe o analiză de securitate și sănătate în muncă privind firma, unde se vor analiza toate riscurile atât pentru societate, dar și pe fiecare grupă de posturi în parte, să existe documente care să ateste acordarea de echipament de protecție în conformitate cu recomandările analizei anterior menționată, norme interne de intervenție privind primul ajutor cu persoană responsabilă și echipamentele aferente (truse medicale), echipamente de protecție PSI atât individuale cât și pentru utilaje și clădiri.

În plus se pot verifica și sancționa și neregulile legate de neplata salariilor sau a contribuțiilor aferente acestora, acordarea de concedii sau a respectării programului de muncă.

Nu în ultimul rând utilajele să fie verificate pentru exploatare, cele care necesită acreditare ISCIR, să se respecte normele de funcționare a rețelelor electrice, gaze, alte zone periculoase, atenționarea privind pericolele de depozitare și utilizare a pesticidelor.

Toate aceste norme legale sunt în vigoare de mult timp, deci nu sunt o noutate, doar apare suplimentar faptul că pentru a serie de astfel de nereguli se mai aplică suplimentar și o sancțiune administrativă de reducere a subvențiilor, pe lângă amenda stabilită de Inspecția Muncii.

De principiu, primul prag de sancționare este de 3% din valoarea subvențiilor, apoi pentru faptele grave urmează a se stabili un prag care va fi mai mare de 3% si mai mic de 10%, apoi se va aplica 10% în cazul neconformităților persistente sau care se repetă într-un interval de 3 ani, iar ultimul prag este de 15% pentru faptele premeditate (deliberate), dar toate acestea vor fi stabilite printr-un viitor ordin de ministru care va reglementa sancțiunile pornind de la aceste elemente.

În încheiere nu se poate să nu remarcăm zelul funcționarilor bruxellezi de a mai introduce o condiționalitate, de parcă nu erau și așa destule, doar că așa își justifică și ei activitatea, totul printr-o birocratizare a activității antreprenorilor, în cazul de față al fermierilor. În rest, numai de bine.

Articol de: dr. ing. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ, fermier (jud. Brăila) și membru LAPAR

CITEȘTE ȘI: Știința (agricolă) și educația europeană în luptă cu pseudoștiința și lipsa de educație a restului lumii

Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025

Acordul Mercosur, un balaur pentru agricultura europeană?

IFC facilitează un pachet de finanțare în valoare de 42 milioane USD echivalent pentru Agricover Credit IFN, cea mai mare instituție financiară nebancară din România specializată în agricultură.

Investiția va extinde accesul la finanțare pentru micro întreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) din sectorul agricol din România, cu cel puțin 50% din fonduri alocate pentru IMM-uri deținute de femei, menit să adreseze un deficit critic de finanțare pentru femeile fermier și întreprinderile agricole.

Ca parte a acestui pachet de finanţare, IFC a mobilizat o sumă totală de 20 de milioane euro de la Fondul ILX din Amsterdam, un manager de active pentru finanţarea dezvoltării globale axat pe ODD (Obiectivele de Dezvoltare Durabilă) şi de la investitorul german de impact Invest in Visions.

Agricultura reprezintă 5% din PIB-ul României și 30% din forța de muncă, față de doar 5% în Uniunea Europeană (UE). România are a șasea cea mai mare suprafață de teren arabil din UE și se numără printre primii producători mondiali de grâu și porumb. În ciuda potențialului său, sectorul se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv deficiențe structurale, productivitate scăzută și acces limitat la finanțare - în special pentru comunitățile rurale și femeile fermier.

„Suntem încântați să avem ocazia de a extinde colaborarea noastră de un deceniu cu IFC. Această ocazie marchează introducerea unui produs sindicalizat inovator care nu numai că oferă finanțare esențială, dar ajută și la diversificarea bazei noastre de creditori. Angajamentul comun al IFC și Agricover de a promova sustenabilitatea prin programe de incluziune va avansa egalitatea de gen și va sprijini eforturile actuale de reînnoire a generațiilor”, a declarat Serhan Hacisuleyman, CEO al Agricover Credit.

Tensiunile geopolitice globale au perturbat și mai mult piețele agricole regionale, provocând volatilitatea prețurilor pentru inputuri și produse și crescând aversiunea la risc a creditorilor. Proiectul va permite Agricover Credit, un partener de lungă durată al IFC, să ofere fermierilor finanțarea atât de necesară, inclusiv împrumuturi pe termen lung, esențiale pentru susținerea operațiunilor în perioada de incertitudine economică.

„Investiția IFC va adresa unul dintre cele mai mari deficite de finanțare din România, îmbunătățind accesul la finanțare al fermierilor și în special al femeilor, care se confruntă cu provocări mai mari în asigurarea resurselor. Acest parteneriat va permite fermierilor să investească în echipamente esențiale și capital de lucru, ajutându-i să rămână rezilienți în fața provocărilor globale”, a completat Etleva Koka, Manager IFC`s pentru Instituții Financiare în Europa.

Proiectul este sprijinit de Women Entrepreneurs Opportunity Facility (WEOF) prin intermediul unui stimulent bazat pe performanță care va promova creditarea IMM-urilor deținute de femei. WEOF, lansat de IFC prin programul său „Banking on Women” și prin inițiativa „10 000 de femei” a Goldman Sachs, este un mecanism unic dedicat extinderii accesului la capital pentru femeile antreprenor la nivel mondial.

„Goldman Sachs 10,000 Women este mândru să colaboreze cu IFC pentru a oferi un stimulent bazat pe performanță ca parte a acestei investiții semnificative în Agricover Credit. Prin concentrarea sa asupra agrobusiness-urilor deținute de femei, acest proiect exemplifică misiunea WEOF de a aborda deficitul de finanțare cu care se confruntă femeile antreprenor. Prin asigurarea accesului la capital, acest parteneriat va permite acestor afaceri să prospere, contribuind la creșterea economică a României. Noi suntem încântați să ne continuăm colaborarea cu IFC pentru a sprijini femeile antreprenor din întreaga lume și așteptăm cu nerăbdare impactul pozitiv pe care îl va avea această investiție”, a precizat Charlotte Keenan, Global Head of Goldman Sachs 10,000 Women.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Se spune că a fi agricultor este mai mult decât o meserie, este o conduită de viață, un fel special de a fi, iar provocările, oricât de dificile, nu ar putea să schimbe acest lucru. Așa este în cazul celor care se nasc învățând de la părinți ce înseamnă agricultura, ajungând să lucreze încă din copilărie și să dezvolte pasiune pentru acest domeniu minunat. Recent, am vizitat societatea Agroprest Mailat, o fermă vegetală de vreo 300 ha, din Grădiștea, județul Călărași, administrată de tânărul fermier Marian Mailat (39 ani).

Marian Mailat s-a născut și a crescut într-o fermă din Câmpia Bărăganului, aproape de Călărași, alături de fratele său mai mare. Încă de mic copil, alături de tatăl său, mergea frecvent la arat, discuit, se urca în tractor și participa la toate lucrările agricole. „Am moștenit ferma de la tatăl meu, care ne-a lăsat și mie, și fratelui meu munca lui de o viață, să o ducem mai departe, să o dezvoltăm. Este o fermă care a început pe la sfârșitul anilor ’90, începutul anilor 2000. Tata a plecat de la o mică proprietate, cu utilajele existente la acea vreme și cu tractoare românești. În 2006 am început să ne dezvoltăm și pe partea aceasta de utilaje performante, când am putut accesa bani europeni prin SAPARD”, povestește tânărul fermier, adăugând că, în ultimii ani, deși s-au străduit, cultura mare în Bărăgan nu a fost atât de profitabilă pe cât s-at fi așteptat. „În ultimii cinci ani ne-am confruntat cu secetă, au fost și ani cu grindină care ne-a afectat culturile și multe alte provocări. Au fost ani vitregi, în care știm cu toții cum au evoluat lucrurile în agricultură, cu războiul din Ucraina...”

În ferma lui, Marian Mailat lucrează undeva la 300 ha, iar ferma fratelui are de asemenea puțin peste 300 ha. Fiecare societate își face un asolament propriu. „În ferma mea, 60-70 ha sunt cultivate cu grâu, 40-50 ha cu orz, 60 ha cu rapiță, iar la porumb, dacă înainte cultivam peste 100 de ha, acum am scăzut suprafața la 70-80 ha, cam cât putem să irigăm. Și mai adăugăm floarea-soarelui, în funcție de asolament, circa 30 de ha (o solă) și câteodată soia, dar nu an de an. Culturile de grâu, orz, rapiță și porumb reprezintă baza, restul sunt în funcție de cum decurg lucrurile, mai întoarcem o cultură de la secetă, nu ne răsare tot din cauza secetei și tot așa, ne adaptăm în funcție de an”, arată Marian Mailat.

„Singura mea rugăminte pentru stat este să înceapă să investească în irigații, în canale și în stații de pompare. Pentru că dacă ar aduce apă aproape de sole, noi de acolo facem un împrumut, facem o conductă, punem un pivot.”

Suprafața agricolă gestionată de tânărul fermier călărășean nu este compactă, din păcate, cele 300 de hectare fiind împărțite în 20 și ceva de sole. „Când s-au dat aici terenurile, după Revoluție, s-au dat împrăștiat. Dacă un om avea șase hectare, a primit două aproape de sat, două la jumătate și alte două cât mai departe de sat ca să-i împace pe toți. Așa a fost atunci concepția, una greșită zic eu, pentru că dacă nu ai tot terenul într-un loc este un dezavantaj pentru fermier. Însă, ne-am organizat în așa fel încât să avem randamentul cel mai bun posibil”, ne spune Marian Mailat.

Fără apă nu există viitor în agricultură

Astăzi, agricultorii se confruntă cu o multitudine de provocări. „Nu știm la ce să ne așteptăm când ne gândim la momentul vânzării. Noi însămânțăm anul acesta, recoltăm peste un an. Nu putem să controlăm decât costurile pe hectar și cheltuielile totale pe care le facem. Nu știm la ce costuri să facem pentru că nu știm cu cât vom vinde, pentru că prețurile variază mult, cu 1 leu sau 1,3 lei sau 0,85 lei, iar diferențele sunt destul de mari. Noi ca fermieri suntem puțin încurcați. Adăugăm mai puține îngrășăminte pentru a ne încadra în acel randament, apoi apar și provocările meteorologice, secetă sau nu, grindină sau nu”, explică Marian Mailat.

„Fermierul să fie obligat să-și asigure culturile. Fără asigurări ești tot timpul descoperit la orice calamitate.”

2020 este un an de care fermierul nu vrea să-și amintească, deoarece nu a recoltat absolut nimic din cauza secetei, nici la culturile de toamnă, nici la cele de primăvară. „A venit 2021 în care am recoltat, fiind un an bun, apoi 2022-2024 au fost încă trei ani în care am recoltat, în special la culturile de primăvară. Am început să investim puțin și în irigații. În 2024 am avut porumb doar la irigat. Am avut producții satisfăcătoare, dar una peste alta nu au fost suficient de rentabile. Am avut costuri cu motorina, cu forța de muncă, cu îngrășămintele, și vindem acum porumbul cu 0,8 – 0,9 lei/kg.”

La cultura de porumb a avut 40 ha irigate la tambur și 30 ha irigate prin picurare. „Nu prea avem surse de apă să trecem și la pivoți. Dacă vor mai apărea surse de apă, vom lua în considerare și sistemele pivot. Repet, este vital să avem irigații. Nu văd viitorul în agricultură fără irigații. Eu sunt dispus să investesc în irigații și am investit acolo unde am avut infrastructură, apă și canale. Se mai discută despre puțurile forate. Legea este foarte complicată cu puțurile forate, n-ai voie decât până la o anumită adâncime, iar la noi aici în zonă trebuie să sapi mai mult decât adâncimea legală stabilită de apele române să sapi după apă. Nu avem proprietăți foarte multe și se întâmplă să facă un puț pe proprietatea altcuiva și să-și revendice apoi acel om pământul și să rămâi descoperit. Noi în această zonă avem canale deschise față de multe alte zone ale țării care nu au canale și nu au avut niciodată irigații. Dar aici în zona mea au fost irigații și ar fi foarte simplu doar să se reabiliteze. Au început, ce-i drept, să reabiliteze stațiile de pompare și repompare, și canalele pentru a aduce apa din Dunăre, cu costuri destul de mari pentru a aduce apa la noi. Nu vreau să mă gândesc cum o să fie când apa nu o să mai fie gratuită.”

Irigații și asigurări, cu sprijinul statului

În ceea ce privește valorificarea recoltelor, Marian Mailat ne-a zis că în ultimii ani a fost nevoit să vândă direct din câmp, la recoltat, pentru a putea achita furnizorii, ratele scadente la leasing, toate cheltuielile cu inputuri. Și dacă ar vrea să țină recoltele în hambare, oricum nu are suficiente spații de depozitare. „Avem depozitare, dar nu la nivelul la care ne-ar trebui. Am încercat să depunem niște proiecte pe cooperativă și pe fermă, dar sunt costuri foarte mari și nu am avut câștig de cauză. Deocamdată suntem în expectativă. Mai lucrăm cu anumiți depozitari din zonă cu care mai avem contracte de depozitare și ne descurcăm așa.”

Nu auzim prea des de la fermieri că nu-și doresc sprijin de la stat, dar iată ce ne-a zis Marian Mailat: „Eu, ca fermier, am hotărât să nu mai depind de stat sau de alte ajutoare din afara fermei. Singura mea rugăminte pentru stat este să înceapă să investească în irigații, în canale și în stații de pompare. Pentru că dacă ar aduce apă aproape de sole, noi de acolo facem un împrumut, facem o conductă, punem un pivot. Ne dorim ca toți cei implicați în deciziile de la nivelul Ministerului Agriculturii să se axeze în primul rând pe irigații, să reabiliteze toate canalele și stațiile care au fost funcționale până la un moment dat, apoi pe asigurări. Să se găsească o soluție pentru a se face asigurări la nivel național pentru culturi, astfel încât fermierul să fie obligat să-și asigure culturile. Fără asigurări, ești tot timpul descoperit la orice calamitate. Noi semănăm în toamnă și recoltăm tocmai în vară, sunt 7-8 luni în care ești descoperit, totul se întâmplă în aer liber, nu știi ce vine de sus. Știi că în caz de dezastru iei ceva, nu pierzi absolut totul. Dacă statul implementează un sistem bine pus la punct de asigurări, în care fermierul să nu mai fie nevoit sa lucreze direct cu jucătorii de pe piață care au polițe foarte scumpe și care, cel puțin în caz de secetă, nu se justifică. Statul degeaba ne dă în fiecare an despăgubiri de o mie de lei la hectar, că noi nu avem ce să facem cu ei, când noi investim 3.000 – 4.000 de lei pe hectar. Nu vorbim de profit sau să mai rămână ceva cu care să plătim angajații, să plătim utilitățile și tot ce este. Pierde și statul, pierdem și noi, fermierii. Dar dacă s-ar investi acești bani pe care ni-i alocă statul în irigații și asigurări, fermierul și-ar face un sistem de irigat și ar fi mai liniștit”.

În așteptarea vremurilor mai bune pentru tehnica de ultimă oră

Referitor la tehnologiile de cultură, Marian Mailat spune că a început să facă din ce în ce mai puțină pregătire a terenului. În toamna lui 2024, de pildă, nu a scarificat, nu a arat pentru culturile de toamnă. Rapița a semănat-o direct, după ce a recoltat, a intrat cu un disc de dezmiriștire și a semănat direct cu semănătoarea Tempo Väderstad la 70 și 35 cm. „Rapița arată acum foarte bine, ne-a ajutat și vremea foarte mult, ploile care au fost, au fost condiții optime de răsărire și de semănat. Nu suntem adepții vitezelor mari la semănat, semănăm mai încet și urmărim o calitate cât mai bună. Noi având și o suprafață mai mică, nu suntem constrânși să semănăm cu viteză. Suntem foarte mulțumiți de semănătoarea Tempo, am semănat și rapiță cu ea, am semănat rapiță la 70 cm și la 35 cm (n.r. distanță între rânduri), porumb, floarea-soarelui, soia la 70 cm.”

Tânărul fermier este deschis către tehnica modernă și tehnologiile de ultimă generație, și le dorește în afacerea agricolă, însă consideră că nu este un moment prielnic pentru dezvoltare. „În momentul de față, nu am bugetul necesar să implementez toate tehnologiile pe care le urmăresc și să mă echipez cu utilajele pe care mi le doresc. Provocările sunt deja destul de mari pentru ce avem noi aici. Nefiind la irigat, chiar nu văd de ce aș cheltui mai mult și să muncesc mai mult și să nu am un profit sau un randament bun. Dispunem de 5-6 angajați permanent și restul sunt oameni care ajută. Ne descurcăm cu acest personal și în perioada campaniei. Cu toții avem în fire să ne dezvoltăm să avem mai mult, dar momentan eu consider că este suficient cât avem, ne acoperim cu utilajele care sunt, cu forța de muncă existentă.”

În ultima vreme, prețurile utilajelor agricole, dar și costurile cu finanțarea au crescut foarte mult, ceea ce îi face pe fermieri să fie reticenți în a cumpăra utilaje. „Aș mai avea nevoie de o semănătoare așa cum este Väderstad Proceed. O urmăresc de ceva timp, să vedem, sper să nu fie un preț prea mare. Noi avem aici și o cooperativă agricolă formată din 17 fermieri, undeva la 2.000 de hectare, în total. Poate încercăm să facem o achiziție comună pe cooperativă. Așteptăm și noi timpuri mai bune, pentru că toți fermierii sunt decapitalizați acum, sunt loviți de secetă, de loteria prețurilor și de toate provocările din ultimii ani”, precizează Marian Mailat.

„În momentul de față, nu am bugetul necesar să implementez toate tehnologiile pe care le urmăresc și să mă echipez cu utilajele pe care mi le doresc.”

Raportul calitate – preț, ghidul în alegerea utilajelor

Colaborarea cu Titan Machinery România a început prin 2017. „Noi lucram deja la acea vreme cu tractoare Case IH mai vechi, dar în acel moment am accesat proiecte pe fonduri europene și ne-am achiziționat tractoare Case IH, semănători Väderstad, toate, noi”, a specificat Marian Mailat.

Primul tractor achiziționat de la Titan Machinery a fost Case IH Puma 220, un an mai târziu a mai achiziționat unul, apoi a luat un tractor Case IH Puma 165 și de 155 CP, semănătoare Väderstad Tempo F8, semănătoare Väderstad Rapid de 4 metri mecanică, disc Väderstad Carrier. „Prima dată am plecat cu o idee foarte clară pe care noi o urmărim mereu aici, și anume raportul calitate-preț. Am studiat piața, ne-a ajutat foarte mult și reprezentantul de zonă Lucian (n.r., Lucian Pescaru – manager de zonă Titan Machinery România), care este chiar de la noi de aici, din comună. De fapt, eu și Lucian suntem și prieteni de mici copii, iar de fiecare dată când am luat o decizie, acest lucru a contat. Ne îndrumă de fiecare dată, au fost întotdeauna îndrumări sincere și tot ceea ce a spus s-a și întâmplat, drept dovadă că încă lucrăm împreună. Tot timpul ne-a sfătuit, ne-a îndrumat și a contribuit ca factor de decizie, dar în primul rând raportul calitate/preț al utilajelor pe care le are Titan Machinery m-a făcut să le achiziționez. Am achiziționat în 2018, 2020, 2022 și 2023 câte un tractor Case IH. Vă dați seama că dacă nu mă felicitam pentru alegere, nu mai luam. Dacă nu eram mulțumit de service, de piese de schimb, nu mai veneam să iau și alte tractoare. Totul a fost și este în regulă”, a conchis tânărul fermier din județul Călărași, Marian Mailat.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

În Ședința de Guvern de joi, 27 martie 2025, a fost aprobată Hotărârea pentru modificarea art. 8 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 844/2023 privind aprobarea procedurii de implementare a Programului național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM aferent perioadei 2023-2026, a modalităţilor de acordare, a indicatorilor cantitativi şi calitativi ai investiţiei, precum şi a criteriilor de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante.

Principala modificare vizează extinderea termenului de demarare a investiției și de prezentare a sursei de finanțare de la 6 la 7 luni de la emiterea acordului pentru finanțare. Amendamentul vine în sprijinul întreprinderilor beneficiare, oferindu-le mai mult timp pentru îndeplinirea obligațiilor financiare și evitarea riscului de a pierde finanțarea.

„Antreprenorii din industria alimentară au mai multă flexibilitate și siguranță în accesarea finanțărilor. INVESTALIM rămâne un pilon esențial pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, și susținerea producătorilor români”, a declarat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Programul INVESTALIM are ca obiectiv sprijinirea industriei alimentare, dezvoltarea zonelor agricole și menținerea competitivității producătorilor români pe piața internă și internațională. „Totodată, programul contribuie la asigurarea securității alimentare, evitarea blocajelor în aprovizionarea cu alimente și protejarea locurilor de muncă din sectorul agroalimentar”, transmite MADR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Controlul prin monitorizare este implementat la nivelul întregii țări pentru toate parcelele care fac obiectul unei cereri de plată. Reamintim că, fermierii pot depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai 2025, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Controlul prin Monitorizare (CbM – Checks by monitoring) a parcelelor agricole reprezintă o procedură de observare, urmărire şi evaluare periodică şi sistematică a activităţilor şi a practicilor agricole de pe suprafeţele agricole, utilizând datele satelitare obţinute cu ajutorul sateliţilor Sentinel din cadrul programului Copernicus sau alte date cu valoare cel puţin echivalentă.

Controlul prin monitorizare a suprafețelor agricole are trei obiective principale:

• Detectarea din timp a condițiilor de eligibilitate neîndeplinite aferente cererilor de sprijin;

• Informarea beneficiarilor de condițiile de eligibilitate neîndeplinite, de prezența unor suprafețe neeligibile, de folosirea neeligibilă a terenului sau modificarea categoriei de folosință agricolă;

• Posibilitatea modificării de către beneficiari a cererilor de sprijin în vederea prevenirii și nu a aplicării de sancțiuni.

Prin monitorizarea parcelelor agricole se verifică:

• Categoria de folosință a parcelelor agricole (de exemplu: TA, PP, CP etc);

• Tipul culturii agricole (de exemplu: grâu, orz, porumb etc);

• Stadiul lucrărilor minime/specifice realizate la nivel de parcelă;

• Suprafețe incendiate;

• Suprafețe inundate;

• Suprafețe neexploatate;

• Suprafețe neeligibile (neagricole).

Fotografiile cu identificare geografică (geoetichetate) sunt fotografii digitale cu informații spațiale, temporare și/sau textuale suplimentare care conțin:

• Localizarea geografică a dispozitivului în momentul captării fotografiei (latitudine, longitudine);

• Orientarea (poziția) aparatului foto la momentul fotografierii;

• Ora și data fotografierii;

• Identificarea operatorului;

• Informații despre dispozitivul de fotografiere;

• Înregistrarea altitudinii și a preciziei cu care a fost identificată locația.

Controlul prin monitorizare are următoarele beneficii:

• Garantarea unei bune gestiuni financiare în ceea ce privește plata subvențiilor pentru fermierii care solicită ajutorul financiar și îndeplinesc condițiile de eligibilitate asumate în cererea de plată;

• Reducerea sancțiunilor prin comunicarea către fermieri în timp real a neconformităților constatate, astfel încât acestea să poată fi remediate în timp util, în conformitate cu prevederile legale.

Cum se realizează monitorizarea parcelelor agricole

Potrivit APIA, procesarea automată a seriilor cronologice de date (imagini satelitare) de-a lungul perioadei de vegetație face posibilă identificarea culturilor și monitorizarea anumitor practici agricole desfășurate pe parcelele declarate de fermieri în cererile de plată.

Astfel, controalele prin monitorizare combină datele obținute periodic de la sateliții Sentinel, cu informațiile prezentate de fermieri în cererile de plată. Prin intermediul învățării automate se obțin informații privind tipurile de culturi și activitatea agricolă de pe toate parcelele declarate pentru fiecare schemă de plată.

Rezultatele controlului prin monitorizare sunt evaluate de către prestatorul serviciilor de control prin monitorizare într-un sistem de tip semafor care generează informațiile minime necesare pentru a accepta/respinge, conformitatea/neconformitatea parcelelor agricole declarate de fermieri (verde: acceptat, roșu: respins).

Codul Verde semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind conformă cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate.

Codul Roșu semnifică faptul că parcela este evaluată și confirmată de prestator ca fiind neconformă cu condițiile schemei/măsurilor de sprijin solicitate. Necesită acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).

Ce se întâmplă cu parcelele agricole semaforizate cu roșu

Fluxul de lucru al controlului prin monitorizare presupune realizarea mai multor interpretări (iterații) urmate de acțiuni de clarificare cu fermierul a codurilor de neconformitate, respectiv parcele codificate cu semaforizare roșie.

Parcelele în cazul cărora rezultatul algoritmului nu corespunde declarației fermierului sunt marcate cu semaforizare roșie și vor face obiectul unei acțiuni de clarificare cu fermierul a neconformităților identificate (follow-up).

„Ținând cont de articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1173/2022, precum și prevederile art. 16, alin. 2, lit. c, din OMADR nr. 106/2024, fermierii pot aduce modificări cererii de plată fără creşteri de suprafaţă sau pot retrage total/parţial suprafeţele din cererea de plată până la data de 20 septembrie a anului de cerere”, precizează APIA.

CITEȘTE ȘI: Condiționalitatea socială, mecanismul care condiționează plata subvențiilor

Ce trebuie să facă fermierii după încheierea Campaniei 2025 de depunere a cererilor de plată

Ce înseamnă Aplicația Geospațială AGI Online

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Stau de vorbă des și mult cu fermierii. Și cu cei mari, și cu cei mici. Semnalez problemele lor în paginile Revista Fermierului, în emisiunea România Agricolă. Stau de vorbă și cu guvernanții, cu oamenii politici. Toți vor să facă lucruri mărețe pentru agricultură, însă ceva îi oprește la un moment dat. Ba culoarea politică, ba lipsa banilor la buget, ba diverse interese… de grup.

Ministrul Agriculturii se întâlnește cu fermierii, cu procesatorii, cu cei din agribusiness, le ascultă problemele, soluțiile. Și? Rezultatul e că măsurile așa-zise de sprijin pentru sectorul agroalimentar ies tot prost.

Ce concluzie pot trage? Că statul român este incompetent să vină cu soluţii reale, că guvernanții sunt incapabili să gândească strategii viabile.

Aproape pentru orice ajutor, că-i venit de la UE, că-i venit de la bugetul național, fermierul trebuie să se împrumute de la bancă. Gata, aici se blochează. Și nu din cauza băncii care-l declară „nefinanţabil”, ci pentru că așa sunt normele bancare europene şi naţionale. Dacă veniturile unei ferme în anul 2024, care vine după alți vreo patru-cinci ani dificili, sunt zero, nicio bancă din lume nu va credita acea fermă. O să spuneți că să garanteze statul. Dar… garanțiile statului cresc deficitul bugetar. Alte probleme...

Florin Barbu, șeful Agriculturii, a anunțat recent două măsuri care mie îmi dau cu virgulă. Și nu doar mie.

Prima butelie cu centrală GPL, un program care să stimuleze producția de legume în spații protejate. Asta s-a înțeles la Ministerul Agriculturii, că legumicultorilor le lipsesc buteliile și din cauza asta piața e invadată de roșiile turcești. Butelia trebuie umplută, deci legumicultorul are nevoie de bani. Tot de bani are nevoie pentru a-și finanța producția, pentru cumpărarea inputurilor necesare. Câți legumicultori au acces la bănci, la credite cu dobânzi suportabile, la fondurile nerambursabile? Pentru astfel de lucruri ai nevoie de cheag, de niște bănuți prin buzunare.

Piața legumelor e plină de samsari, de „jmecheri” care driblează bugetul statului. Pentru că, ce să vezi, legislația le permite.

Fix butelia le lipsea legumicultorilor, nu strategiile, nu legile, butelia!

Ca să descrețesc puțin frunțile, îl citez pe antreprenorul Mihai Moraru (fondatorul Agro-Est Muntenia): „Din lipsă de înțelegere și din lipsă de capacitate, la MADR atât se poate, programe gen tomata cu bani luați de prietenii primarilor și o butelie gratis să crească producția. Bine că nu se dau prezervative, ca ăia din SUA, care au cheltuit 50 de milioane de dolari pe prezervative pentru a le trimite în Gaza, pe timp de război! Că ălora, pe sub bombe, le stătea gândul la seri amoroase și asta era urgența lor. Așa cum le stă azi legumicultorilor gândul la butelii”.

Un alt sprijin anunțat de Barbu, care deranjează de data asta crescătorii de bovine, se referă la cumpărarea de juninci cu ajutorul fondurilor europene. „Pe lângă achiziționarea de juninci pe fonduri europene dezvoltăm construcția de ferme prin scheme de ajutor de stat prin Ministerul Agriculturii pentru 50.000 de juninci, vacă de lapte, și 100.000 de juninci, vacă de carne”, spune ministrul Agriculturii. Pe scurt, junincile se cumpără cu bani europeni, iar fermele se construiesc cu bani de la bugetul de stat.

Înțelegem, eu și crescătorii care mi-au transmis că sunt nemulțumiți de o astfel de măsură, că statul sprijină construirea de noi ferme de vaci de lapte și vaci de carne. Foarte bine. Dar… ce facem cu fermele de bovine care sunt pe punctul de a se închide? Astea noi cum vor rezista pe o piață greu de gestionat în prezent chiar și de fermierii cu zeci de ani de activitate?

„Nu cumva iar se dau junincile cu dedicație? Acum e foarte greu în sectorul vacilor de lapte, apa e mai scumpă decât laptele, subvențiile sunt mici, de ce nu suntem și noi ajutați? Facem pe banii tuturor alte ferme care să falimenteze? De ce nu pot beneficia de programul cu junincile și fermele care au un istoric în spate?”, întreabă un crescător de vaci cu lapte.

Să presupunem că un ministru e incapabil să gândească strategii, programe, să înțeleagă problemele, nevoile sectorului pe care-l păstorește. Personal, am pretenția ca într-un minister să existe specialiști, oameni cu capul pe umeri, dar și cu destulă minte și experiență, așa încât să știe ce și cum să facă pentru a rezolva problemele.

Lucrul la stat nu înseamnă „a sta”, degeaba, părerea mea.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

CITEȘTE ȘI: Agricultura rămâne la terapie intensivă

IMM INVEST, un „măr otrăvit”

Colindele Guvernului pentru fermieri, în 2025

Pe 3 martie 2025, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat Campania de primire a Cererilor de plată în anul 2025.

Fermierii pot depune Cererea de plată în perioada 3 martie – 30 mai 2025 și fără obligația de a se prezenta la Centrele APIA, doar prin accesarea aplicației geospațiale AGI Online.

AGI Online este un program informatic gratuit care permite completarea electronică a Cererii de plată. Aplicaţia poate fi folosită oriunde există un computer conectat la internet: la domiciliu, la sediul exploataţiei, la primărie, la centrul APIA etc.

AGI Online pune la dispoziţia fermierului lista parcelelor pentru care a solicitat sprijin în anul anterior, cu suprafeţele determinate în urma controalelor realizate de specialiştii APIA, precum şi schiţa parcelelor agricole.

Pentru fiecare parcelă în parte, fermierul poate modifica, corecta sau completa datele în conformitate cu informațiile noi referitoare la suprafață și cultură, şi, de asemenea, schiţa parcelei. Programul realizează verificări ale datelor care sunt înscrise şi, dacă acestea nu sunt complete sau au necorelări evidente, va afişa o avertizare, ajutând astfel la completarea corectă a Cererii de plată.

De asemenea, pot fi stabilite datele finale pe parcursul mai multor zile, aşa încât, dacă este nevoie de verificări, fermierul poate întrerupe lucrul cu aplicaţia şi apoi să îl reia, având păstrate datele completate anterior. Astfel, se poate deplasa pe teren sau poate solicita sprijin pentru identificarea corectă a parcelei şi completarea suprafeţei acesteia.

Cum se folosește AGI Online pentru completarea cererii de plată

Pentru completarea Cererii de plată folosind aplicația geospațială este nevoie de un nume de utilizator şi o parolă. APIA recomandă ca, la prima logare în aplicație, să fie schimbată parola primită. Pentru recuperarea parolei uitate se comunică responsabilului de dosar o adresă de e-mail validă, iar recuperarea parolei se poate face conform indicațiilor din Instrucțiunile de utilizare AGI Online.

Avantajele aplicației AGI Online

• Cererea de plată se poate completa pe parcursul mai multor şedinţe de lucru, cu mai multă atenţie şi mai corect;

• Nu mai este nevoie ca fermierul să deseneze parcelele pe hărţi de hârtie;

• În timp ce fermierul lucrează poate afla ce suprafaţă a desenat pe hartă, dacă parcela desenată se suprapune peste cele desenate de alţi fermieri, dacă a declarat o suprafaţă mai mare decât suprafaţa blocului fizic;

• Riscul depunerii unei cereri de plată incorecte este mult mai mic, ca şi riscul de a primi sancţiuni din această cauză;

• În anul următor completării electronice a Declaraţiei de suprafaţă, tot ce trebuie să facă fermierul este să verifice dacă există modificări în Cerere şi să facă numai acele modificări, realizând o importantă economie de timp;

• Declaraţia de suprafaţă completată de fermier va fi automat introdusă în Sistemul Integrat de Administrare şi Control, aplicaţie prin care APIA verifică Cererea de plată. Astfel, autorizarea la plată se va face într-un timp mai scurt, iar fermierul va primi subvenția mai repede;

• Fermierul va putea accesa rezultatele controalelor din anii precedenţi;

• Atunci când fermierul completează Cererea de plată, actualizează doar datele ce au suferit modificări față de anul anterior. Se reduce timpul de completare a cererii la sediul APIA, iar probabilitatea de a introduce date greşite este mai mică;

• Responsabilitatea datelor declarate și digitizarea parcelelor aparține fermierului, de aceea acesta trebuie să declare corect suprafețele și culturile utilizate în anul de cerere curent.

Aplicaţia AGI Online este pusă la dispoziţia fermierilor gratuit de către APIA şi poate fi accesată la adresa https://agi.apia.org.ro/agionline.

Cei care nu au acces la internet au la dispoziție „Puncte de Acces AGI Online” atât la centrele judeţene şi locale APIA, cât și la primării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

„Agricultura, de acum înainte” este tema conferințelor regionale de agribusiness Fermierii Noștri, care se vor desfășura în Banat, Transilvania, Oltenia și Moldova. Potrivit organizatorilor, tema edițiilor Fermierii Noștri 2025 reflectă nevoia antreprenorilor din agricultură de a-și regândi și adapta activitatea într-un context marcat de schimbări semnificative și provocări multiple.

„După ani dificili consecutivi, provocați de secetă, creșterea prețurilor și instabilitate economică, este imperativ ca sectorul agricol să își redefinească strategiile și prioritățile pentru a rămâne sustenabil și profitabil”, arată BORO Communication, organizatorul conferințelor Fermierii Noștri.

Tema din acest an evidențiază necesitatea adoptării de soluții inovatoare în managementul companiilor din producție și procesare, implementarea de tehnologii moderne și metode de eficientizare pentru reducerea costurilor și creșterea randamentului.

Accentul întâlnirilor regionale va fi pe consolidarea afacerilor agricole, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și adaptarea la condițiile climatice și economice actuale. Astfel, evenimentul „Agricultura, de acum înainte” oferă un cadru de discuție pentru a explora bune practici și metode care au demonstrat deja, soluții sustenabile și strategii de colaborare, sprijinind antreprenorii în procesul de adaptare și încurajându-i să transforme dificultățile în oportunități, pentru a păși cu mai multă încredere pe drumul viitorului apropiat al agriculturii.

Calendarul evenimentelor Fermierii Noștri 2025:

• 26 februarie: Timișoara, Iulius Congress Hall;

• 7 martie: Cluj-Napoca, Hotel Golden Tulip;

• 20 martie: Craiova, Hotel Ramada Plaza;

• 10 aprilie: Iași, Hotel Unirea.

Organizatori sunt BORO Communication și platforma de comunicare Romanian Agriculture, în parteneriat cu Agro-Est Muntenia și Renomia Romania - Broker de Asigurare Reasigurare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!