Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) anunță că în perioada 2 – 31 decembrie 2024, inclusiv, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2025.

Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură se depun la Centrele Județene ale APIA sau al Municipiului București pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse cereri de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către Centrele Judeţene APIA, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la termenul limită de depunere al cererii.

Beneficiarii ajutorului de stat sunt:

• Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

• Producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

• Organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• Organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie.

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

• Să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

• Să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

• Să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

• Să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE)al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/ viermi de mătase, după caz;

• Suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei,pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

• Să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

• Să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

• Copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

• Adeverinţă eliberată de Primărie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate/cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/ viermi de mătase, după caz;

• Adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

• Situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

• Copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

• Situația privind calculul efectivului rulat/mediu estimat anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

• Dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

• Copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

• Cantitățile de motorină pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri funciare;

• Angajamentul solicitantului persoana fizică cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului anexa 5 din OMADR 1727/2015.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), provine dintr-o familie de fermieri din județul Brăila, de la Tufești. Absolvent al USAMV București, a lucrat o vreme în ferma familiei, după care timp de zece ani a condus Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Brăila, iar în ultimii trei ani îl găsim în conducerea MADR. În luna decembrie, Sorin Moise împlinește 44 de ani și se mândrește cu faptul că de 25 de ani activează în sectorul agricol, punând la socoteală și facultatea, când a participat la stagii de practică și și-a ajutat familia în afacerea agricolă. Cu secretarul de stat Sorin Moise am abordat provocările și oportunitățile din agricultură, dar și din spațiul rural.

Reporter: Ultimii ani nu au fost ușori pentru agricultură, iar anul acesta a început cu protestele fermierilor, a continuat cu seceta cruntă şi cuţitul a cam ajuns la os, sacul s-a cam golit. Fermierii au nevoie de investiţii şi de sprijin pentru a relua ciclul de producție. Aţi luat nişte măsuri urgente la nivel de minister, împreună cu colegii dvs. Care sunt acestea?

Sorin Moise: Au fost adoptate trei acte normative foarte importante și toate sunt cumva legate de seceta din acest an. O să încep cu primul, în care discutăm de despăgubirile pentru secetă, discutăm de 1.000 lei pe hectar pentru fermierii care au grad de afectare de peste 30% calamitate pe cultură. Banii vor ajunge în conturile fermierilor cel mai probabil până în 10 noiembrie. Menționez că banii există în bugetul Ministerului Agriculturii, au fost alocaţi din fondul de rezervă al Guvernului.

Al doilea act normativ la fel de important este cel referitor la amânarea datoriilor fermierilor, atât către bănci, cât şi către furnizorii de inputuri agricole, până în vara anului viitor. Cei care au un proces-verbal de calamitate cu minimum 30% pot să beneficieze de prevederile acestei ordonanţe şi să-şi amâne ratele. Acum nu ştiu dacă e bine sau nu, pentru că nu ne garantează nimeni că anul viitor va fi unul bun, adică nu ne-am dori ca anul viitor, dacă ne confruntăm din nou cu seceta, să le mai punem o povară amânând această rată. Sunt sigur că fermierii noştri au fost tot timpul conştienţi de ce se întâmplă şi că sunt nişte oameni foarte serioşi. Dacă au avut posibilitatea să plătească cât au putut, au plătit. Dar noi am venit cu acest act normativ ca să nu se creeze abuzuri asupra lor, să nu vină cu dobânzi penalizatoare, cu executări silite pe utilaje, deci e un instrument de protecţie pentru fermieri.

Şi ultimul act normativ este o regândire a programului „Creditul fermierului”, unde venim cu suplimentarea garanţiei de stat de la 80% la 100%, deci fermierul nu mai trebuie să pună absolut nimic garanţie. De asemenea, ROBOR-ul este susţinut de Ministerul Agriculturii. Deci au o rată foarte mică şi cam atât pică în sarcina lor de plată. Foarte important este că acum, „Creditul fermierului” vine şi cu posibilitatea plăţii ratelor la creditele neperformante, pentru că în trecut fermierii nu puteau să plătească din aceste credite ratele către alte credite. Acum le oferim această posibilitate, să plătească ratele către credite neperformante, ceea ce este foarte important. Adică, dacă au un credit cu dobândă de 12%, plătesc din creditul actual ratele acolo şi rămân cu rate la un credit cu dobândă de 3% sau cât va fi dobânda aici.

Încă o veste bună, fermierii s-au obişnuit cu ea, din 16 octombrie APIA a început plata avansurilor, astfel încât ne dorim ca până la 1 decembrie toţi banii de care discutăm acum să fie cumva la dispoziţia fermierilor. Pentru că e foarte important ca ei să-şi termine ce au de plată, anul financiar, să nu treacă cu datorii din anul acesta în anul viitor. Cam astea sunt măsurile de care s-a ocupat în ultimul timp Ministerul Agriculturii şi trebuie să mulţumim Guvernului că a fost alături de noi şi am găsit înţelegere, pentru că aproape în fiecare săptămână ministrul Agriculturii era la primul ministru cu mâna întinsă să mai ceară nişte bani.

„Agricultura nu poate fi făcută fără oameni, fără tineri, iar din păcate principala problemă pe care o are Europa, şi chiar pe plan mondial am putea spune că există această problemă, este depopularea spaţiului rural.”

Eforturi pentru popularea zonelor rurale

Reporter: Proveniți din mediul rural, cunoașteți problemele satului românesc...

Sorin Moise: Când vorbim de agricultură și de spațiul rural ar trebui să plecăm în primul rând de la resursa umană. Agricultura nu poate fi făcută fără oameni, fără tineri, iar din păcate principala problemă pe care o are Europa, şi chiar pe plan mondial am putea spune că există această problemă, este depopularea spaţiului rural. Pentru că din ce în ce mai mulţi tineri sunt atraşi de mirajul urban, fără să poată să explice efectiv care sunt beneficiile mutatului într-o zonă urbană. În spaţiul rural, ştim cu toţii, sunt mult mai multe beneficii. Discutăm aici de sănătate, de partea financiară, dar, într-adevăr, locuitul într-un spaţiu rural înseamnă şi multă muncă. Iar din păcate, din ce în ce mai mulţi tineri preferă un stil de viaţă mai liniştit, mai lejer şi tocmai aici intervine rolul nostru, al autorităţilor, care trebuie să-i convingem, să-i educăm, să stăm de vorbă cu ei, să-i convingem să meargă în instituţiile în care să putem să-i pregătim, stagii de practică, cursuri la Direcţiile Agricole şi şcoli de specializare în liceele agricole şi în universităţile de specialitate, ca să revină în spaţiul rural.

Reporter: Problema este că statul investește 20 – 25 de ani într-un om, până îşi termină studiile, inclusiv cele superioare, şi aici în ţară nu reuşim să-i oferim un salariu, un loc de muncă decent, şi atunci el pleacă în străinătate. Ba mai mult decât atât, există această goană după oameni bine pregătiţi din partea companiilor din ţările europene.

Sorin Moise: Globalizarea încet-încet cuprinde şi România. Pe de o parte avem oameni, de la forţă de muncă brută până la specialişti de cel mai înalt nivel, care pleacă din domeniul agricol din România şi muncesc în alte ţări. În acelaşi timp, în România vedem c-au început să vină muncitori din toate ţările lumii, ţări care livrează forţă de muncă în Europa. Chiar recent vorbeam cu un prieten din Brăila, are o fermă de ovine, şi care-mi spunea că i-au venit șase muncitori cred că din Sri Lanka, şi spunea că-i are de vreo lună, a început să se înţeleagă cu ei.

Reporter: E o soluţie, dar oare e de viitor? Cum vedeţi popularea satului românesc sau fixarea forţei de muncă în locul de naştere sau măcar într-un areal mai restrâns?

Sorin Moise: Ministerul Agriculturii alocă resurse importante financiare pentru instalarea tinerilor fermieri în spaţiul rural. Deja am avut o măsură care s-a închis, fondurile au fost epuizate, discutăm de o alocare financiară de 210 milioane de euro, undeva la suma maximă pe proiect de 70.000 de euro doar pentru tinerii fermieri, sută la sută finanţare europeană. Nu trebuia să pună niciun ban, dacă era eligibil.

În afară de această măsură dedicată exclusiv tinerilor fermieri, şi în celelalte măsuri tinerii fermieri sunt prioritizaţi prin prisma punctajului. Dacă exploataţia este deţinută de un tânăr fermier sau dacă din exploataţie face parte şi un tânăr, el primeşte un punctaj suplimentar.

Revin la zona de învăţământ. Avem măsura prin PNRR, prin care fiecare liceu agricol din România va primi o finanţare tocmai pentru a-şi adapta curricula şi toate materiile la nevoile actuale, adică curricula va fi făcută de Ministerul Educaţiei, dar în parteneriat cu universităţile de ştiinţe agricole şi medicină veterinară din România şi vor fi adaptate, spunem noi, nevoilor zonale şi regionale, pentru că aţi văzut că în funcţie de zonă nu sunt aceleaşi nevoi. Poate e o zonă în care predomină sectorul zootehnic, creşterea de bovine, ovine, vacă de carne, vacă de lapte, în zonă la mine la Brăila cu preponderenţă sunt de interes studiile agricole şi agronomice pentru că acolo producem foarte multe cereale, avem zone cu specific pe pomicultură, pe viticultură, deci trebuie cumva să ne adaptăm, să nu mai creăm o materie universal valabilă în toată ţara.

„Agricultura nu mai poate fi făcută la fel ca înainte. Este un moment zero, este un moment în care dacă nu înţelegem că trebuie să ne valorificăm producţia şi să aducem valoare adăugată în fermele noastre, e posibil să închidem afacerile.”

Nevoile unesc agricultorii

Reporter: Vorbim despre dezvoltarea agriculturii şi a satului românesc, vorbim despre fixarea locului de muncă şi mai ales de crearea de locuri de muncă, de realizarea de afaceri care să crească numărul locurilor de muncă, ați amintit de zonare și știm foarte bine că zona montană este una cu totul specială. Ce măsuri există sau aveți în vedere pentru dezvoltarea zonei montane?

Sorin Moise: Zona montană a avut tot timpul alocări separate, pentru că a fost o cerinţă specială din partea asociaţiilor de profil din zonele respective. Și pe bună dreptate, pentru că ştim cu toţii, viaţa la munte e frumoasă dar nu e uşoară, mai ales în contextul în care vedem că sunt tot felul de provocări, atât din cauza animalelor sălbatice, cât şi din cauza faptului că trebuie efectiv să stai să munceşti în vârful muntelui şi câteodată eşti rupt de realitate. Tocmai de aceea am considerat necesară alocarea separată pentru zona montană, unde beneficiari pot fi doar cetăţenii care locuiesc în acele zone, tinerii.

Făcând o analiză simplă, ne dăm seama că cele mai puternice agriculturi din Uniunea Europeană sunt cele care au cea mai mare valoare adăugată pe hectar, şi discutăm de Italia, Olanda, Spania, Franţa, de unde nu pleacă niciun bob de grâu ca materie primă brută sau niciun litru de lapte sau niciun kilogram de carne. Totul e procesat, făcut în aşa fel încât să aducă cât mai multă valoare adăugată fermierului respectiv. Ţinând cont şi plecând de la aceste considerente, alocările pe care le-am făcut pentru zona de procesare în acest an au fost din fonduri europene, o măsură de 210 milioane de euro şi ne-a surprins interesul foarte mare pe care l-au avut fermierii noştri pe această măsură, pentru că la această alocare am avut proiecte depuse de 1,1 miliarde de euro, deci de cinci ori mai multe proiecte depuse. Încercăm să suplimentăm sumele, pentru ca să putem să oferim bani pentru toate proiectele care au fost eligibile pe această măsură de procesare, am cerut deja un acord Comisiei Europene pentru a realoca din anumite scheme sau măsuri care considerăm noi că nu sunt de un aşa mare interes pentru fermieri.

Trebuie să fim realişti, în contextul în care în ultimii patru-cinci ani am avut o serie de provocări, agricultura nu mai poate fi făcută la fel ca înainte. Este un moment zero, este un moment în care dacă nu înţelegem că trebuie să ne valorificăm producţia şi să aducem valoare adăugată în fermele noastre, e posibil să închidem afacerile.

Reporter: Aminteaţi țări din UE unde trebuie să punctăm că există o tradiţie în ceea ce înseamnă asociere, cooperative agricole. Din păcate, la noi asocierea de orice fel nu prea funcționează. În acele ţări pe care le-ați menționat sunt cooperative care funcţionează de 40, 50, 60 de ani sau chiar mai mult, şi care au o dezvoltare continuă.

Sorin Moise: Dacă ne uităm la istorie ne dăm seama că şi pe ei tot nevoile i-au unit, i-au făcut la momentul respectiv, acum 50-60 de ani, să pună bazele acestor cooperative. Cred că aceşti ani prin care am trecut, din cauza crizelor succesive care au venit, din cauza secetei şi schimbărilor climatice, cumva fermierii noştri au devenit din ce în ce mai uniţi. Am avut la minister discuţii, în ultimii trei ani şi în ultimul an mai ales, cu asociaţii de fermieri şi-i văd pe toţi că au început să vorbească aceeaşi limbă. Adică au început să devină mai uniţi, să aibă acelaşi interes, ceea ce e foarte important. Pentru că şi pentru noi, ca autoritate, una e să-ţi vină zece asociaţii care solicită acelaşi lucru, alta e să-ţi vină zece asociaţii care să solicite zece soluţii diferite pentru zece probleme diferite. Eu am un exemplu foarte bun, şi revin la mine la Brăila, avem acolo Braicoop, o cooperativă agricolă destul de mare, care acum înţeleg că au şi un proiect european pe care să-l implementeze în perioada următoare, văd că fermierii sunt uniţi, că lucrează foarte bine, şi încet-încet se leagă şi prietenii între ei, îşi dau sfaturi, consultanţă, cei are au experienţă mai mare îi ajută pe cei tineri şi până la urmă cred că asta e cheia şi soluţia într-o cooperativă. Ministerul Agriculturii trebuie să vină şi el cu o finanţare, cu facilităţi fiscale pentru cooperative, cu care am şi venit, cu punctaje suplimentare sau cu facilităţi în accesarea măsurilor, dar şi în interiorul lor cooperativele trebuie să-şi gestioneze foarte bine problemele, astfel încât să-şi atragă noi membri şi să aibă un punct comun de dialog cu Ministerul Agriculturii.

Perdele forestiere pentru combaterea schimbărilor climatice

Reporter: Aţi menționat schimbările climatice. Iată că de mai bine de trei ani avem parte de secetă, lucru neplăcut pentru ceea ce înseamnă supravieţuirea agricultorilor care nu au parte de irigaţii sau de a putea să intervină atunci când este nevoie, astfel încât cultura să supravieţuiască şi să producă măcar atât cât s-a investit în ea. Anul acesta, în 2024, trebuie să recunoaştem că cei care şi-au scos cheltuiala sunt fericiţi.

Sorin Moise: De trei ani de când sunt în MADR am participat în numele ministerului la foarte multe conferinţe, prin Washington, în Dubai, în Paris, în Berlin, în foarte multe zone de interes. Vreau să vă spun că în toate zonele în care am participat, principalele două probleme acestea erau: prima – depopularea spaţiului rural, şi a doua – schimbările climatice, care devin din ce în ce mai agresive peste tot mapamondul. Deci nu e ţară care să nu se plângă, se plângeau olandezii acum doi ani de secetă. Vă daţi seama?! Şi ei spuneau că e secetă că plouă o dată la trei-patru zile! Trebuie să ne canalizăm eforturile concentrat, pentru că noi oricum avem nişte alocări financiare pentru combaterea schimbărilor climatice, şi principala măsură pe care ministerul o are este dezvoltarea sistemului de irigaţii prin Programul naţional de irigaţii, cu o valoare de 1,8 miliarde de euro pentru următorii ani, sume din bugetul naţional, deci aici discutăm de infrastructura principală de irigaţii, şi în completare venim cu banii din fonduri europene, PNS din acestă perioadă, 400 milioane de euro pentru refacerea infrastructurii secundare de irigaţii şi 100 milioane euro pentru înfiinţarea sistemelor de irigaţii la nivel de fermă. În zonele în care ANIF-ul nu a avut OUAI-uri constituite sau nu a avut reţea constituită, acolo mai sunt fermieri cu surse de apă în vecinătate unde vor să-şi facă şi ei un sistem să poată să irige 50-100 de hectare care le-ar fi de mare folos în această perioadă.

În ferma familiei mele, de câţiva ani se folosește irigatul prin picurare. Nu pot spune că este o soluţie ideală, dar este o soluţie care ne-a ajutat să trecem peste aceşti ani grei.

Reporter: Dar care necesită o investiţie foarte mare pe hectar.

Sorin Moise: În fiecare an, dar discutam cu nişte vecini şi mă întrebau: nu e scump? Şi le-am zis: e scump, dar când văd porumbul că e verde cel puţin sunt sănătos la cap. În momentul în care vezi că ţi se usucă porumbul pe câmp, nu mai ai absolut nimic. Şi nu doar porumbul, ci toate culturile. Deci despre asta discutăm. Ca să poţi să mergi mai departe, trebuie să fii sănătos, iar schimbările astea climatice cel mai tare ne afectează integritatea psihică.

„E clar că aceste schimbări climatice vin destul de agresiv peste noi, şi dacă nu vom lua măsuri, vom suporta consecinţele cu toţii.”

În continuare, alte măsuri pe care ministerul le-a luat pentru a combate schimbările climatice, avem prinsă în PNS o măsură în valoare de 12 milioane de euro, cu 200.000 euro pe proiect, pentru înfiinţare de perdele forestiere la nivel de fermă. Este o măsură tot cu sută la sută finanţare europeană, adică fermierul nu trebuie să pună nimic, urmează probabil să apară în perioada următoare.

Avem şi măsura de la Mediu din PNRR, acea măsură de împădurire prin care România şi-a luat un angajament să împădurească câteva mii de hectare, iar aici noi am sfătuit tot timpul fermierii care au terenuri degradate sau pe care nu le pot iriga şi ştiu că au producţii foarte mici în ultimii ani să facă această împădurire, mai ales dacă sunt terenuri în proprietatea lor sau pe care au contracte de arendă sau de concesiune pe o perioadă mai mare de 20 de ani. În toată această perioadă fermierul va primi o pierdere de venit de la Ministerul Agriculturii, subvenţia, dar şi o subvenţie specială de la Ministerul Mediului, în total ar fi undeva la 600 de euro pe hectar, dacă nu mă înşel, plus costurile iniţiale cu înfiinţarea pădurii, care sunt decontate de Ministerul Mediului. Deci este o măsură binevenită, mai ales pentru zona de sud extrem al României, de sud-est, zonele cele mai afectate de seceta din ultimii trei-patru ani.

Am văzut în ultimii ani furtuni de nisip în zona Bărăganului, la mine în Brăila. Eu am văzut în Ialomiţa, Brăila, am plecat într-o după-amiază de vară de la Brăila spre Ialomiţa, furtuni de nisip. N-am văzut în viaţa mea aşa ceva! E clar că aceste schimbări climatice vin destul de agresiv peste noi, şi dacă nu vom lua măsuri, vom suporta consecinţele cu toţii.

„Green Deal nu a fost adaptat la nevoile pe care le au fermierii astăzi, pentru că fermierii astăzi, în toată Europa, sunt îndatoraţi. Pot să las teren pârloagă dacă-mi dai 500 de euro pe hectar. Trebuie găsit un echilibru.”

Reporter: Să vorbim, scurt, de ambițiile, strategiile Bruxellesului referitoare la mediu și climă. 

Sorin Moise: Este clar că setul de măsuri pe care l-a propus Comisia Europeană a fost pe baza unor analize făcute şi verificând ce s-a întâmplat în ultimii 10-20 de ani cu clima din Europa. E clar că nişte beneficii, cel mai probabil pe termen lung, vor fi, dacă am aplica Green Deal-ul exact aşa cum îl dorește Bruxellesul.

Din păcate, acest Green Deal nu a fost adaptat la nevoile pe care le au fermierii astăzi, pentru că fermierii astăzi, în toată Europa, sunt îndatoraţi, au credite şi trebuie să-şi plătească ratele la bancă. Pe ei nu-i interesează să lase terenul pârloagă sau un an să pună o cultură şi alt an altă cultură. Pe ei îi interesează în continuare să-şi optimizeze producţiile, ca să poată să obţină un venit mare şi să-şi plătească datoriile. Că dacă n-ar avea presiunea datoriilor, eu nu cred că ar fi atât de disperaţi aceşti fermieri. E clar că sunt îndatoraţi, au probleme, au făcut investiţii, tot noi i-am stimulat să facă şi aceste investiţii, aşa încât ori Comisia Europeană trebuie să facă ceva, şi deja a început să facă, adică s-o lase mai uşor cu ambiţiile legate de climă şi de mediu, ori trebuie să vină suplimentar cu alte sume de bani. Adică, pot să las teren pârloagă dacă-mi dai 500 de euro pe hectar. Şi atunci n-am nicio problemă, eu nu cred că e fermier în România care să nu vrea, în contextul în care am avut secetă în ultimii patru-cinci ani, să nu lase 100 de hectare pârloagă şi să ia 500 de euro pe hectar. Dar nu poate să lase pârloagă şi să ia 100 de euro, pentru că nu poate face nimic cu acei bani. Aici trebuie să găsim un echilibru şi un punct comun. Aceste probleme noi le-am transmis de anul trecut prin vocea miniştrilor care ne-au reprezentat la Bruxelles, prin vocea secretarilor de stat, şi le-am spus tot timpul că ambiţiile sunt prea mari, că fermierii nu mai fac faţă, dar a fost nevoie de protestele din iarnă ca să ne ia şi pe noi cineva în serios, pe noi ca ţară, pentru că acolo ridicam aceste probleme, dar părea că suntem singurii din UE care avem aceste probleme, deoarece colegii omologi ai noştri din alte ţări, niciunul nu ridica acest subiect.

Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: România solicită extinderea Cadrului Temporar de Criză și Tranziție și creșterea plafonului de ajutor 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În zilele de 21 și 22 octombrie 2024, la Luxemburg are loc reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit. Din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale participă secretarul de stat Sorin Moise.

Concluziile privind o politică agricolă comună (PAC) post-2027 orientată spre fermieri reprezintă un punct important de pe agenda Consiliului AgriFish la care participă miniștrii Agriculturii din toate țările Uniunii Europene.

Țara noastră solicită necesitatea extinderii aplicării Cadrului Temporar de Criză și Tranziție în sectorul agricol, precum și creșterea plafonului individual de ajutor per întreprindere agricolă.

România și partenerii săi solicită Comisiei Europene să analizeze urgent realitățile cu care se confruntă fermierii și să crească plafonul individual aplicabil sectorului agricol primar la 560.000 euro per beneficiar. „Pentru a preveni falimentul fermierilor și a susține redresarea sectorului, România propune prelungirea perioadei de aplicare a acestui ajutor până la cel puțin 30 iunie 2025”, transmite Sorin Moise.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ziua internațională a femeilor din mediul rural, sărbătorită în fiecare an pe 15 octombrie, recunoaște contribuțiile esențiale ale femeilor din comunitățile rurale din întreaga lume.

Fie că sunt fermieri, educatori sau lideri locali, femeile din mediul rural joacă un rol cheie în gestionarea gospodăriilor, dezvoltarea comunităților în care trăiesc și au un impact în sprijinirea agriculturii, promovând în același timp practici durabile. Prin urmare, depășirea disparităților de gen este esențială pentru crearea unor sisteme agricole reziliente, capabile să susțină populația mondială în creștere, protejând în același timp resursele naturale pentru generațiile viitoare.

În Europa, agricultura este încă dominată în mare parte de bărbați, dar participarea femeilor este în continuă creștere. Conform datelor Eurostat¹ publicate în 2022, doar 31,6% dintre fermieri erau femei în 2020, o creștere notabilă față de 26,4% în 2005. Numărul femeilor care administrează ferme este în creștere, în special în grupele de vârstă mai tinere, reflectând o schimbare pozitivă către o conducere agricolă mai incluzivă. Deși acest progres este promițător, femeile fermier continuă să se confrunte cu provocări în accesul la terenuri, finanțare și oportunități antreprenoriale, subliniind necesitatea unor eforturi continue pentru reducerea decalajului de gen în sector.

TalentA, programul educațional care sprijină femeile din mediul rural

România a înregistrat eforturi pentru a înțelege și aborda mai bine provocările cu care se confruntă femeile din agricultură. Un studiu din 2022 intitulat „Femeile din Agricultură: Stil de Viață, Priorități și Probleme”, realizat de compania internațională de cercetare și dezvoltare agricolă Corteva Agriscience, în parteneriat cu ProInsightLab, a intervievat femei fermier din România și a oferit perspective valoroase asupra experiențelor acestora. Studiul a constatat că, deși peste jumătate dintre respondenți considerau că discriminarea de gen a scăzut în ultimul deceniu, 60% încă o considerau o problemă răspândită. În plus, multe femei au remarcat că eforturile statului de a încuraja participarea femeilor în agricultură erau insuficiente. În ciuda unor progrese, era subliniat faptul că inegalitățile de gen persistă, în special în ceea ce privește accesul la resurse și oportunitățile de carieră.

Studiul Corteva a identificat mai multe domenii care trebuie abordate pentru a sprijini mai eficient femeile fermier. Educația în tehnologiile agricole moderne, sprijinul economic prin consiliere de afaceri și asistență financiară, precum și o schimbare a percepțiilor societății despre munca rurală au fost considerate esențiale. Respondenții au subliniat că femeile continuă să se confrunte cu inegalități financiare, oportunități mai puține de avansare și un acces redus la noile tehnologii în comparație cu bărbații.

Recunoscând aceste provocări, Corteva Agriscience a făcut eforturi semnificative pentru a sprijini femeile din agricultură. Una dintre cele mai importante inițiative este programul de granturi educaționale fondat de companie, TalentA, conceput pentru a oferi mentorat, educație și sprijin financiar femeilor din mediul rural care activează în agricultură. De la lansarea sa, inițiativa educațională a fost implementată în nouă țări din întreaga lume și a mentorat peste 1.200 de participante.

La nivel local, peste 250 de femei din România și Republica Moldova au participat în ultimii cinci ani și au avut oportunitatea să își dezvolte abilitățile de management al afacerilor, să obțină cunoștințe despre practicile agricole moderne și să acceseze resurse financiare pentru a-și dezvolta afacerile agricole.

Prin programul educațional TalentA, femeile învață concepte, procese și instrumente esențiale pentru construirea unor afaceri agricole de succes. Cu ediția oficială din 2024 deschisă pentru înscrieri până pe 25 octombrie pentru participantele din România și Republica Moldova, femeile fermier vor avea șansa de a concura pentru o parte din finanțarea de 15.000 de dolari oferită de Corteva Agriscience pentru facilitarea implementării celor mai bune proiecte, premiul întâi fiind de 6.000 de dolari, premiul al doilea de 5.000 de dolari, iar premiul al treilea de 4.000 de dolari. Granturile oferite participantelor reflectă angajamentul Corteva de a promova talentul și antreprenoriatul femeilor din mediul rural, detectând potențialul și stimulând economia locală în comunități.

TalentA oferă o oportunitate valoroasă pentru femeile din agricultură de a accesa resurse, instruire și sprijin pentru a-și îmbunătăți practicile agricole. Pentru cea de-a cincea ediție a TalentA, femeile din agricultură se pot înscrie pe site-ul Corteva din România și Republica Moldova.

¹ Farmers and the agricultural labour force - statistics - Statistics Explained (europa.eu)

Articol de: MARIA CÎRJĂ, Manager Marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova

CITEȘTE ȘI: TalentA 2024: Înscrieri deschise pentru programul de granturi educaționale dedicat femeilor fermier

TalentA, un proiect solicitat de femeile fermier. Cine sunt și ce spun câștigătoarele ediției 2023

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că va sărbători pe 10 octombrie 2024 „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” prin organizarea de târguri și evenimente la nivel național. Prin urmare, în toată țara vor avea loc programe și manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social și științific, destinate promovării produselor agroalimentare românești şi câștigării încrederii consumatorului.

Ajunsă la a opta ediție, „Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești” va fi celebrată și în curtea MADR, cu sprijinul Cooperativei Caprirom Sud Muntenia, în perioada 10 – 12 octombrie 2024, între orele 09:00 - 19:00, printr-o expoziție cu vânzare de produse agroalimentare.

În premieră, la târgul dedicat produselor autohtone, de la Ministerul Agriculturii, va fi un stand în cadrul căruia reprezentanți ai Facultății de Ingineria și Gestiunea Producțiilor Animaliere din cadrul USAMV București vor prezenta produse inovative de cofetărie și patiserie obținute de doctoranzii și studenții facultății și vor oferi materiale informative privind promovarea ofertei educaționale.

De asemenea, vizitatorii sunt așteptați cu o gamă variată de produse înregistrate pe scheme de calitate naționale și sisteme de calitate europene, produse atestate tradițional, produse care au dobândit dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultativă „produs montan”, produse cu denumire protejată, precum Indicație Geografică Protejată (IGP) pentru produse agroalimentare și Indicații Geografice pentru băuturi spirtoase (IG), produse certificate ecologic, preparate din carne, lapte, produse de panificație și patiserie, legume, fructe proaspete și procesate, băuturi spirtoase și vin, miere, dulcețuri.

De la târgul din curtea MADR vor putea fi cumpărate sortimente variate de dulcețuri, gemuri, sucuri și siropuri și legume proaspete de sezon varză albă și roșie, cartofi, usturoi, roșii, castraveți, ceapă albă și roșie, cartofi, vinete, ridichi negre, dovleci, conopidă, fructe precum: struguri bio, mere, pere, prune vor putea fi procurate de la producători din județele Dâmbovița, Buzău sau Olt. Mustul, băutura specifică toamnei, nu va lipsi de la târg, alături de mere, prune, prune afumate, miez de nucă, aduse de producători din județele Constanța și Vrancea.

Din județele Argeș și Sibiu vor fi expuse spre comercializare produse care au dobândit protecție europeană și reprezintă cartea de vizită a României în materie de gastronomie și păstrarea tradițiilor și valorilor europene: Magiunul de prune Topoloveni (AG)- IGP din anul 2011, un preparat renumit și apreciat, fără adaos de zahăr, E-uri, conservanți sau aditivi, dar și binecunoscuta Telemea de Sibiu (SB) – IGP din anul 2019, o brânză semitare din lapte de oaie.

Agricultura ecologică este reprezentată la târg de producători din județul Argeș și Sibiu, care vor aduce diverse sortimente de miere: miere de salcâm, polifloră, tei, faguri, amestec de miere cu cătină și propolis cu cătină.

Iubitorii de pește vor putea alege dintr-o gamă largă de produse din păstrăv de la Păstrăvăria Bușteni, înregistrate ca produse montane, precum: Păstrăv Zamorean, Păstrăv zamorean Morcovit, păstrăv jăruit, Păstrăv Prăvălit și Proțăpit, Păstrăv în zamă de roșii, Tocană de păstrăv cu legume, Tocană de păstrăv jăruit cu legume, Păstrăv murărit pe zamora, Păstrăv în osâză de legume, Pate de ficat de păstrăv zamorean, Fluștuc de păstrăv-Curcubeu. La acest eveniment va putea fi degustată în premieră plăcinta umplută cu carne de pește.

Din județul Vâlcea vor fi disponibile produse tradiționale atestate din categoria băuturilor spirtoase: „Țuică Tăria lui Cătălin” și „Rachiu din fructe Tăria lui Cătălin”, dar și băutura spirtoasă „Țuică de prune Sordony de Horezu”, care urmează etapele înregistrării ca Indicație Geografică.

La târg vor fi prezente produse tradiționale din județul Mureș precum: Pita de casă cu cartofi - produs natural de la Boianu, Chec de casă de la Boianu, Colac cu nucă de la Boianu, dar și produsele tradiționale din carne și preparate lactate din comuna Fundata, județul Brașov.

Consumatorii vor putea alege dintr-o gamă largă de preparate din categoria zonei montane: brânzeturi maturate, diverse sortimente de miere și alte produse ale stupului.

Totodată, la acest eveniment de toamnă vor putea fi găsite dulciuri precum cozonac, varietăți de turtă dulce și ciocolată de casă, alături de vinuri albe, roz sau roșii.

Oaspeții târgului se vor bucura de florile de sezon aduse de membrii Asociației Producătorilor de Flori Muntenia care vor încânta privirile tuturor celor care vor trece pragul târgului organizat cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești.

„Mă bucur să constat că produsele românești sunt din ce în ce mai căutate, că românii conștientizează faptul că produsele românești create de mâinile harnice și pricepute ale fermierilor sunt cele mai bune, gustoase și sănătoase, iar cumpărând românește putem răsplăti și promova producătorii autohtoni și dezvolta agricultura românească”, a declarat ministrul Agriculturii, Florin Barbu.

CITEȘTE ȘI:  „Ca altădată”, pe urmele produselor tradiționale românești

13 cu noroc pentru „Pita de Pecica”

Tradiția culinară, parte a industriei alimentare

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În ședința de miercuri, 2 octombrie 2024, Guvernul a aprobat Hotărârea privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară pentru suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, bugetul MADR pe anul 2024 se completează cu suma de 2.000.000.000 lei, pentru asigurarea fondurilor necesare schemei „Despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale în agricultură”.

Grantul acordat agricultorilor este de 1.000 lei/ha și reprezintă o valoare procentuală cuprinsă între 14,53% și 24,31% din cheltuielile eligibile prevăzute în tehnologiile - cadru la culturi din recolta 2023-2024 și corespunde cerințelor pct. (357) și (358) din Orientările UE.

Beneficiarii despăgubirilor sunt producătorii agricoli care au înființat culturi agricole în toamna anului 2023 și/sau în primăvara anului 2024 ce dețin procese – verbale de constatare și evaluare a pagubelor pentru culturile/suprafețele agricole care au fost calamitate de seceta pedologică în procente de peste 30% și până la 100%, inclusiv.

De reținut că suma de 1.000 lei/ha o primește cel care are calamitate de sută la sută. Prin urmare, un fermier cu grad de calamitate 30% nu va primi aceeași sumă de bani încasată de cel cu grad de calamitate 50% sau 100%.

Sprijinul se acordă pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole afectate de fenomenul de secetă atmosferică şi pedologică severă, întocmite conform prevederilor Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, coroborat cu influența și manifestările indicilor climatici comunicați atât de către Administrația Națională de Meteorologie, cât și de către Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS).

CITEȘTE ȘI: 21,6 milioane euro pentru culturile de toamnă afectate de secetă, de la UE pentru România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a aprobat 21,6 milioane de euro sprijin financiar pentru fermierii din România ale căror culturi de toamnă au fost afectate de secetă, a anunțat ministrul Florin Barbu.

„Sunt chiar acum la Bruxelles, la Consiliul AgriFish și continuăm negocierile pentru a primi sprijin financiar din partea Comisiei Europene și pentru culturile de primăvară, așa cum este normal. Așa cum am promis, pentru prima dată, vom acorda despăgubiri fermierilor afectați de secetă în anul în care s-au produs calamitățile, agricultorii având nevoie de sprijin acum pentru a pregăti următorul an agricol”, transmite Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Luni, 23 septembrie 2024, Comisia Europeană a propus alocarea a 119,7 milioane de euro din rezerva pentru agricultură pentru a sprijini fermierii din Bulgaria, Germania, Estonia, Italia și România care au fost afectați de fenomene climatice nefavorabile excepționale în primăvară și la începutul verii.

Astfel, CE a propus alocarea a 10,9 milioane euro Bulgariei, 46,5 milioane euro Germaniei, 3,3 milioane euro Estoniei, 37,4 milioane euro Italiei și 21,6 milioane euro României. Sumele prezentate reprezintă un semn de solidaritate a UE cu fermierii afectați, putând fi completate cu până la 200% din fonduri naționale.

Odată adoptate, autoritățile fiecărui stat vor trebui să distribuie acest ajutor până la 30 aprilie 2025 și să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali. Statele membre în cauză vor trebui, de asemenea, să notifice Comisiei, până la 31 decembrie 2024, detaliile punerii în aplicare a măsurilor, în special criteriile utilizate pentru a determina acordarea ajutorului individual, impactul preconizat al măsurii, previziunile privind plățile defalcate pe lună până la sfârșitul lunii aprilie și nivelul sprijinului suplimentar care urmează să fie acordat. Notificarea ar trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea.

Propunerea Comisiei va fi discutată cu toate statele membre înainte ca acestea să decidă cu privire la aprobarea sa în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole din 7 octombrie 2024. 

Fermierii din alte state membre au fost afectați de fenomene meteorologice extreme în a doua jumătate a verii. Comisia va evalua dacă astfel de daune justifică, de asemenea, asigurarea solidarității UE.

„Această propunere de alocare a circa 120 de milioane euro din rezerva pentru agricultură a PAC reprezintă o declarație fermă de solidaritate a UE cu fermierii care au nevoie de ajutor. Această alocare, care poate fi completată cu până la 200% din fonduri naționale, poate oferi un sprijin semnificativ fermierilor care au suferit daune și au pierdut venituri. Fermierii noștri nu sunt singuri în lupta împotriva schimbărilor climatice, ei se pot baza pe sprijinul Comisiei Europene pentru a reacționa la crize, pentru a se adapta la noile provocări și pentru a proteja viitorul fermelor și al familiilor lor”, a declarat Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură.

Politica agricolă comună (PAC) 2023-2027 include o rezervă pentru agricultură de cel puțin 450 de milioane euro pe an pentru a face față perturbărilor pieței sau evenimentelor excepționale care afectează producția sau distribuția. Pentru a activa rezerva pentru agricultură, statele membre trebuie să trimită Comisiei Europene un raport în care să își justifice cererile de despăgubire și să prezinte evaluarea pagubelor suferite de evenimentul meteorologic excepțional sau de măsurile sanitare excepționale.

În prima jumătate a anului 2024, în sudul continentului și în insulele Italiei s-au înregistrat temperaturi neobișnuit de înalte de o amploare fără precedent. Acest lucru a afectat producția de fructe și legume, de vin și de culturi arabile. Bulgaria a fost, de asemenea, afectată de secetă în timpul verii, cu un impact asupra culturilor semănate primăvara, în special porumbul și floarea-soarelui. În luna iulie, România a fost afectată de valuri de căldură, secetă, dar și de furtuni violente și grindină puternică, afectând producția de culturi arabile și de semințe oleaginoase. În luna aprilie, înghețul din anumite părți ale Germaniei a deteriorat semnificativ livezile și vița-de-vie după ce acestea au început să se dezvolte după temperaturi blânde în luna martie. În ceea ce privește Estonia, aceasta a suferit de pe urma condițiilor meteorologice extrem de fluctuante, care au trecut de la îngheț și răcoare în decembrie și ianuarie la temperaturi neobișnuit de ridicate în luna martie, urmate de îngheț și grindină și, mai târziu, vara, precipitații intense și inundații. În special producția de cartofi, rapiță, fructe și legume, a fost afectată în mod negativ.

În iulie, o parte din rezerva pentru agricultură a fost deja alocată Austriei, Cehiei și Poloniei, care s-au confruntat cu fenomene climatice nefavorabile similare, precum și Portugaliei, care se confruntă cu perturbări grave ale pieței în cazul producătorilor de vin.

Reamintim că, luni - 23 septembrie 2024, ministrul român al Agriculturii a participat la Consiliul AgriFish de la Bruxelles. Punctele importante de pe ordinea de zi a reuniunii au vizat: evaluarea situației piețelor agricole, în special ca urmare a invadării Ucrainei, bilanțul celui de-al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de Politică Agricolă Comună (PAC), schimb de opinii cu privire la viitoarele consultări anuale dintre UE și Regatul Unit referitoare la posibilitățile de pescuit pentru 2025, discutarea unei propuneri a Comisiei de actualizare a posibilităților de pescuit pentru 2024 și 2025.

Pe baza informațiilor din partea Comisiei Europene și a statelor membre, miniștrii agriculturii analizează situația piețelor agricole, un subiect recurent pe ordinea de zi a Consiliului, care va desfășura o discuție publică cu privire la al doilea an de punere în aplicare a planurilor strategice de PAC.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Pe 18 septembrie 2024, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au avut loc consultări privind „Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”. În urma discuțiilor de la MADR, dar și a dezbaterilor publice privind măsurile preconizate prin actul normativ menționat mai sus, Asociația Input Agro România își prezintă concluziile și soluțiile.

„Membrii Asociației Input Agro România înteleg și cunosc foarte bine situația financiară extrem de dificilă a fermierilor, situație datorată mai multor factori cu impact major în ultimii ani, amintind succesiunea de ani cu secetă care a redus producția agricolă, creșterea rapidă a prețurilor către maxime istorice la inputuri, prețuri minimale la cereale. Însă, situația din fermă s-a transferat către distribuitorii de inputuri, pentru că nu pot exista pe lanțul comercial rezultate bune când unui partener de pe lanț îi lipsește profitul sau finanțarea. Dovada stă în cifrele slabe raportate de toți distribuitorii pentru anul 2023, mulți raportând pierderi financiare, din cauza acelorași factori care au decapitalizat și fermierul”, se arată în comunicatul de presă al asociației.

Decapitalizarea sectorului distribuției de inputuri nu este o soluție, având în vedere că agricultura românească se finanțează într-o proporție covârșitoare prin credit furnizor (peste 1,5 miliarde de euro), integral fermier-distribuitor și parțial distribuitor-producător. După cum se cunoaște, fermierul nu are acces la alt tip de finanțare.

Astăzi, conform Asociației Input Agro, distribuția are o rată de recuperare a datoriilor de aproximativ 50% pentru datoriile fermierilor din anul 2024 și de 75% pentru datoriile fermierilor din anul 2023, în condițiile în care rata de profit medie multianuală a distribuitorilor este cuprinsă între 1,5% și 4%. „Prin urmare, soluția amânării plăților de la fermier către distribuitor va agrava situația financiară a distribuitorilor și îi va conduce către faliment și în imposibilitatea de a mai finanța inputuri către fermieri, în anul în care fermierii au cea mai precară situație financiară”, susțin distribuitorii de inputuri.

Prima soluție propusă de Asociația Input Agro România este sprijinirea, finanțarea și protecția întregului lanț comercial fermier-distribuitor-producător, pentru a putea asigura livrarea semințelor, a îngrășămintelor și a produselor de protecție a plantelor și în anul 2025. „Criza fără precedent din domeniul agro este vizibilă pe tot lanțul comercial și agricol, și fiecare companie deconteaza această criză. Însă, este nevoie de finanțare, atât pentru fermieri, cât și pentru distribuitori. Cunoaștem foarte bine faptul că fermierii au de rambursat credite în următoarele luni și că situația actuală nu le permite multora dintre fermieri refinanțarea prin sistemul bancar, din cauza lipsei de garanțiilor și din cauza rezultatelor financiare slabe din ultimii ani.”

Tocmai de aceea, a doua propunere a asociației distribuitorilor de inputuri este aceea de a aduce lichiditate în sistemul agricol, atât vegetal, cât și zootehnic, prin credite garantate de stat, Creditul Fermierului cu garanție de stat în cotă de 100% și plafoane mărite pentru valoarea ajutorului de stat. Doar astfel fermierii vor putea accesa finanțările ca să-și plătească cât mai repede datoriile către distribuitori, pentru a putea accesa noi finanțări de inputuri. „Este necesar ca această măsură să fie complet funcțională și să se poată deconta facturile restante până cel târziu la finele anului 2024. Altfel, situația distribuitorilor va fi una dramatică”, punctează distribuitorii de inputuri.

Însă, măsurile menționate anterior nu sunt suficiente, fiind nevoie și de soluția a treia, de credite de tip IMM Invest prin FGCR, pentru toate companiile din domeniu: fermieri, distribuitori și producători. „Nu doar fermierii calamitați în anul 2024 au probleme financiare. Programul IMM Invest a fost un succes și a fost primul program care a oferit cu adevărat finanțare în domeniul agricol și ar trebui continuat pentru a redresa urgent situația financiară a companiilor. Suntem conștienți și de faptul că mulți fermieri au deja un nivel de datorie foarte mare și/sau nu mai au bunuri libere de sarcini, pentru ipoteca necesară. Tocmai de aceea, noi, distribuitorii, ne-am asumat în cadrul consultărilor de la MADR susținerea acestora, prin creditele cu garanție de stat de minimum 100% prin care să îi putem finanța pe acești fermieri. Considerăm că prioritatea Guvernului României trebuie să fie funcționarea schemelor de finanțare cu garanția statului, pentru fermieri și pentru distribuitori, pentru încasarea sumelor restante și plata acestora către producători, dar și pentru a putea avea la timp inputuri pentru anul agricol 2025.”

Asociația Input Agro România solicită crearea unui grup de lucru care să includă autorități (Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Finanțelor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ), sistemul bancar (bănci, reprezentanții fondurilor de garantare, BNR), distribuitori, asociațiile de fermieri și producători, pentru că doar în acest fel există siguranța că toate soluțiile de finanțare vor fi implementate rapid și vor fi funcționale pentru tot lanțul.

„În același timp, trebuie să acceptăm că există în orice domeniu companii de bună credință și companii de rea credință. Am înțeles reclamațiile venite din partea fermierilor, la adresa anumitor distribuitori care au practici abuzive, iar noi ne delimităm complet de acest mod de a împovăra și mai mult fermierul, prin penalități exorbitante și executări abuzive. Membrii Asociației Input Agro România au o rată de executare anuală cuprinsă între 0,5% și 0,7%, pentru că am fost orientați către soluții, nu către executări. Susținem următoarele măsuri pentru a preveni aceste practici abuzive: un set de reguli care să protejeze atât fermierul, cât și distribuitorul, de abuzul anumitor fermieri sau distribuitori. Totodată, propunem un set de condiții prin care fermierul care accesează garanția de stat direct sau prin distribuitor, sau care primește finanțarea inputurilor, să nu aibă posibilitatea de a-și muta/înstrăina bunurile și terenurile pe o altă nouă companie. Aceasta fiind a patra măsură comunicată și agreată, iar distribuitorii să nu poată factura penalități peste un anumit nivel, agreat în cadrul consultărilor, un nivel mai mare față de costul suplimentar de creditare oferit prin sistemul de creditare, aceasta fiind a cincea propunere în cadrul consultărilor”, menționează comunicatul distribuitorilor de inputuri.

Asociația Input Agro va propune Ministerului Agriculturii un set de reguli privind statutul de distribuitor, o lege necesară pentru protecția fermierilor și eliminarea abuzurilor din partea anumitor companii care nu au ca activitate principală distribuția de inputuri. „Propunerile noastre către MADR vor fi în continuare cele de susținere a întregului lanț, pentru toți fermierii, distribuitorii și producătorii de inputuri, fără excepție, în acord cu normele bancare și legile naționale și europene, prin parteneriate cu sectorul bancar, pentru a oferi în primul rând finanțarea atât de necesară și urgentă.”

A șasea măsură pe care o propun distribuitorii de inputuri este aceea de a stimula investițiile în sisteme de irigații, prin credite acordate fermierilor pentru investiții pe termen lung, de minimum zece ani, cu garanție de stat și dobandă subvenționată.

A șaptea propunere se referă la măsuri fiscale (deduceri și/sau scutiri de taxe) pentru investiții în irigații, în producția de inputuri și în cercetarea agricolă.

„Cunoaștem foarte bine provocările bugetare din acest an și salutăm ajutorul pentru calamitate anunțat de ministrul Florin Barbu, precum și sistemul de asigurare prin Eximbank, cu o valoare de 3.000 de lei/ha. Credem că sistemul de asigurare este un mare pas către securitatea financiară a fermierilor din România, un sistem care în viitor poate asigura finanțarea bancară în fermă. Distribuitorii membri ai Asociației Input Agro România își doresc ca fiecare fermier să își continue activitatea agricolă, să primească finanțare și sprijin din partea autorităților. Noi susținem măsurile care vor sprijini și proteja întregul lanț fermier-distribuitor-producător.”

Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de inputuri din sectorul agricol din țara noastră. Peste 80% din jucătorii din piață au aderat la această organizație, care însumează o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservește circa 20.000 de fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) amintește fermierilor care au solicitat Sprijinul Complementar pentru Venit pentru Tinerii Fermieri CIS-YF (Intervenţia PD-03) că pot depune documentele care fac dovada formării sau a deținerii competențelor adecvate în domeniul agricol/agronomic până la 30 septembrie 2024, inclusiv.

Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri – Intervenția PD-03, reprezintă o plată anuală care se acordă tinerilor fermieri eligibili pentru plata BISS (Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității), cu vârsta de maximum 40 de ani în anul de cerere, instalați pentru prima dată ca șef al exploatației, pentru primele 50 de hectare eligibile determinate și care se acordă pentru o perioadă de 5 ani consecutivi, începând de la prima depunere a cererii de plată pentru tinerii fermieri.

Tinerii fermieri sunt persoanele fizice care fac dovada formării sau a deţinerii competenţelor adecvate în domeniul agricol/agronomic conform art. 33, alin. 2 din Ordinul MADR nr. 106/2024, cu modificările  și completările ulterioare, cu unul dintre următoarele documente:

a) diplomă/certificat pentru dovedirea absolvirii a cel puţin un curs de iniţiere în domeniul agronomic acreditat, eliberată/eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare (conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare), sau de către Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă sau DAJ;

b) diplomă/certificat/adeverinţă pentru dovedirea absolvirii unei forme de învăţământ agronomic, respectiv şcoală profesională, liceu, facultate, cursuri postuniversitare, doctorale etc.;

c) certificat de competenţe profesionale pentru dovedirea deţinerii de competenţe profesionale în domeniul agronomic, eliberat de un formator autorizat, potrivit legislaţiei în vigoare, conform Ordonanţei Guvernului 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare sau certificat de competenţe profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, eliberat de un centru de evaluare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, autorizat de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, conform Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) document eliberat de un angajator situat pe teritoriul naţional sau al altui stat pentru dovedirea experienţei practice în activitatea agricolă de cel puţin 12 luni acumulată în ultimii 10 ani în cadrul unei exploataţii agricole.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Marți, 17 septembrie 2024, Asociația Input Agro România (în curs de constituire) a transmis un memoriu Executivului de la București. Distribuitorii de inputuri atrag atenția asupra faptului că adoptarea modificărilor și completărilor din OUG nr. 4/2024 (Ordonanță de Urgență pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei) în configurația actuală, proiect publicat pe site-ul MADR în dezbatere publică, va conduce la colapsul întregului sector agricol.

Aflată în curs de constituire, Input Agro România este asociația principalilor distribuitori de resurse materiale agricole (inputuri) din sectorul agricol din țara noastră, la care au aderat peste 80% din jucătorii din piață, însumând o cifră de afaceri de aproximativ 2,5 miliarde euro și deservind circa 20.000 fermieri profesioniști, pe o suprafață agricolă de 7 milioane de hectare.

În continuare, întregul memoriu trimis Guvernului României.

MEMORIU

în evidențerea, în cadrul procedurii de dezbatere și consultare publică, a caracterului profund inoportun al adoptării acestui act normativ, în configurația actuală, respectiv (cităm măsura legislativă avută în vedere prin prezentul Memoriu):

După articolul 61 se introduce un nou articol, art.62 , care va avea următorul cuprins:

“Art.62 Creditorii instituții financiare bancare, instituții financiare nebancare, furnizorii de utilități, precum și distribuitorii și furnizorii de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală, nu întreprind măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”

***

1. IMPACTUL SOCIO-ECONOMIC DEZASTRUOS AL ACESTEI MĂSURI LEGISLATIVE ASUPRA ÎNTREGULUI SECTOR AGRICOL DIN ROMÂNIA, CU CONSECINȚE IREVERSIBILE/IREMEDIABILE PENTRU URMĂTORII (POATE PESTE) 10 ANI, ATÂT ÎN CEEA CE PRIVEȘTE ACTIVITATEA DE FURNIZARE ȘI DISTRIBUIRE DE INPUTURI, DAR MAI ALES ÎN CEEA CE PRIVEȘTE PRODUCȚIA AGRICOLĂ AUTOHTONĂ.

   • PERSPECTIVA NOASTRĂ, A DISTRIBUITORILOR DE INPUTURI.

DESCRIEREA ROLULUI NOSTRU ESENȚIAL ÎN AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ. IMINENȚA RISCULUI BLOCĂRII PRODUCȚIEI AGRICOLE ÎN ANUL URMĂTOR, PRECUM ȘI A INTRĂRII ÎN COLAPS A ACESTUI ÎNTREG SISTEM ECONOMIC ȚINÂND DE SIGURANȚA NAȚIONALĂ ALIMENTARĂ.

Astfel cum am arătat încă din preambul, din asociația noastră fac parte peste 80% din jucătorii din piață, însumând o cifră de afaceri de aprx. 2.5 miliarde euro și deservind cca. 90% din fermierii profesioniști și o suprafața agricolă de 7 milioane hectare din România.

Din această calitate, cunoaștem în detaliu problemele majore cu care se confruntă în prezent fermierii români, companiile noastre fiind principalul finanțator al activității agricole din România, prin creditele comerciale pe care le oferim în fiecare an producătorilor agricoli, până la recoltarea culturilor (tocmai pentru ca aceștia să poată avea acces la cele mai moderne tehnologii și resurse materiale agricole, esențiale pentru o agricultură/producție performantă).

Înțelegem astfel pe deplin necesitatea stringentă a implicării Guvernului României în direcția adoptării unor măsuri de sprijin financiar pentru fermieri, astfel încât aceștia să își poată continua activitatea chiar și în aceste condiții dificile, determinate în principal de seceta pedologică din ultimii cinci, nu doar din anul curent.

Cu toate acestea, măsura legislativă la care ne referim, în configurația actuală, a încetării/sistării plăților de către fermieri către companiile noastre pe o perioadă atât de îndelungată (peste 1 an), va conduce rapid la colapsul întregului sector agricol.

În mod evident, în lipsa încasărilor până la data de 31.12.2025, companiile noastre:

• se vor afla în imposibilitatea obiectivă de a mai livra/furniza fermierilor resursele materiale agricole necesare procesului de producție agricolă pentru sezonul următor (la momentul actual aflându-ne în etapa înființării culturilor de toamnă), de aici și iminența blocării întregii activități de producție agricolă în anul 2025, cu riscuri enorme pentru siguranța națională alimentară;

• vor intra într-un blocaj contractual în raporturile cu fermierii, cu consecința instaurării unei relații de neîncredere între părțile acestui lanț comercial (relații clădite și consolidate în foarte mulți ani de colaborare și susținere reciprocă), precum și a declanșării unui val imens de litigii decurgând din efectele viitoare ale măsurii legislative;

• vor intra în scurt timp în incapacitate de plată, ca urmare a imposibilității de plată a creditelor scadente, atât de la instituțiile bancare, cât și de la producătorii/furnizorii de inputuri în agricultură, cu consecința generării unui lung șir de insolvențe în domeniu (în condițiile în care domeniul distribuției de inputuri activează mii de angajați, companiile noastre având o contribuție majoră la bugetul de stat).

Sub acest aspect, ținem să menționăm că scopul nostru, al distribuitorilor de inputuri din România, nu este acela al executării silite a fermierilor ori al aducerii acestora în stare de insolvență, dovada în această privință fiind chiar parteneriatele de lungă durată pe care le avem cu producătorii agricoli autohtoni, relația noastră de încredere reciprocă și sprijinul pe care l-am acodat acestora de fiecare dată în perioadele dificile.

Bineînțeles, întrucât succesul activității noastre depinde în principal de performanțele înregistrate în procesul de producție agricolă, ne dorim ca fiecare fermier să își poată continua activitatea în anii următori, singura soluție fiind accesul la finanțare și resurse financiare pentru întreg lanțul agricol.

Avem astfel în vedere experiența altor țări europene, care au venit cu soluții prin raportare la modul de cheltuire de către fermieri a subvențiilor agricole sau a programelor de finanțare oferite prin garanția statului exclusiv pentru achiziția de inputuri pentru agricultura, asigurând astfel continuitatea activității de aprovizionare, fără a periclita viitorul sectorului agricol, pe termen lung.

• PERSPECTIVA FERMIERILOR.

DEȘI MĂSURA ÎN DISCUȚIE ARE CA SCOP SPRIJINIREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI AUTOHTONI (PE FONDUL SECETEI PEDOLOGICE DIN ULTIMII ANI ȘI AL CONFLICTULUI DIN UCRAINA), ÎN REALITATE, ÎN MOD PARADOXAL, PE TERMEN MEDIU SI LUNG, ACEST ACT NORMATIV NU VA FACE ALTCEVA DECÂT SĂ AGRAVEZE SITUAȚIA FERMIERILOR, PRIN ADÂNCIREA BLOCAJULUI FINANCIAR ÎN CARE ACEȘTIA SE REGĂSESC, CU CONSECINȚA GENERĂRII UNUI VAL IMENS DE FALIMENTE.

Aparent, sistarea plăților către companiile noastre ar constitui o “gură de oxigen” pentru majoritatea fermierilor, aflați în prezent în dificultate financiară (pe fondul secetei pedologice din ultimii 5 ani, după cum foarte bine cunoaștem).

Însă, în realitate, în mod paradoxal, în configurația actuală a textului propus spre adoptare, pe termen mediu și lung, începând cu anul 2026, măsura va conduce la adâncirea blocajului financiar din domeniul producției agricole autohtone, mai precis la colapsul întregului sistem economic, având în vedere că:

• debitele aferente vor crește în tot acest răstimp, cu efect de bumerang împotriva fermierilor, fiind ușor de anticipat că acestora le va fi imposibil să achite deodată toate aceste datorii istorice, a căror scadentă va interveni la data de 01.01.2026 (PRECIZARE IMPORTANTĂ: Gradul de colectare a creanțelor de către companiile noastre se situează pentru actualul sezon agricol la aprx. 50%, majoritatea distribuitorilor înregistrând în continuare sume de incasat din anii agricoli precedenți, 2022-2023!!!);

• producția agricolă nu va mai putea fi susținută/realizată în următorii ani agricoli, în lipsa furnizării resurselor materiale necesare de către companiile noastre, care la rândul lor vor fi intrat în scurt timp în incapacitate de plată, respectiv de realizare a activității de distribuire a inputurilor.

Estimăm astfel că, în maxim 2 ani, în contextul lanțului de insolvențe/falimente preconizabile, peste 50% din suprafața agricolă din România se va afla în administrarea unor societăți inactive, lipsite total de capacitate de producție.

De altfel, în ultimele 2 săptămâni am primit extrem de multe semnale din partea fermierilor, aceștia înțelegând pe deplin potențialul dezastruos, ireversibil/iremediabil al efectelor pe termen lung al măsurii legislative la care ne referim.

***

2. CARACTERUL VĂDIT DEFICITAR/LACUNAR AL TEXTULUI LEGAL PROPUS SPRE ADOPTARE. IMPOSIBILITATEA APLICĂRII ACESTUIA ÎN CONFIGURAȚIA ACTUALĂ.

RISCUL DECLANȘĂRII UNUI VAL IMENS DE LITIGII ÎNTRE TOȚI ACTORII IMPLICAȚI ÎN SECTORUL AGRICOL (FERMIERI, BĂNCI, IFN-URI, FURNIZORI, DISTRIBUITORI ȘI/SAU PRODUCĂTORI DE INPUTURI), DECURGÂND DIN EFECTELE IMEDIATE ȘI VIITOARE AL MĂSURII LEGISLATIVE, CU GRAVA AFECTARE A CAPACITĂȚII DE FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE JUSTIȚIE ROMÂN.

În configurația actuală, într-o manieră extrem de deficitară/lacunară, textul legal propus spre adoptare prevede doar că nu se vor întreprinde măsuri de recuperare, executare silită, asupra creanțelor acumulate, nu întreprind măsuri de exigibilizare precum insolvența, declararea scadenței anticipate, altele asemenea, până la finalul anului 2025.”

În mod evident, această normă juridică nu lămurește/explicitează, între altele:

• dacă și ce se întâmplă cu procedurile de executare silită ori de recuperare de creanțe începute înainte de intrare textului legal în vigoare, pentru debitele aferente anului agricol curent sau anilor agricoli anteriori;

• câmpul de aplicare al textului, din perspectiva destinatarilor acestuia, adică a semnificației noțiunilor de distribuitori și furnizori de resurse materiale agricole folosite la inființarea și producția agricolă vegetală;

• ce se întâmplă cu accesoriile (dobânzile legale/penalitățile contractuale) născute în tot acest răstimp, de la intrare în vigoare a normei și până la data la care această urmează să producă efecte (31.12.2025);

• dacă și cum se adecvează înțelesul și efectele normei la ipoteza deschiderii unor proceduri de insolvență a fermierilor, la cererea acestora, în contextul în care interdicția în discuție vizează orice măsură de recuperare a creanțelor (adică inclusiv o cerere de admitere a creanței într-o eventuală procedură de insolvență a unui fermier);

• care va fi situația, în tot acest răstimp, a terților garanți ai achitării debitelor de către fermiei, respectiv dacă și ei vor fi sau nu beneficiari ai sistării procedurilor de recuperare a creanțelor.

Altfel spus, este extrem de ușor de anticipat valul imens de litigii pe care această măsură legislativă îl va genera nu numai între companiile noastre și fermieri, ci și între fermieri și bănci/IFN-uri sau între companiile noastre și producători/furnizori și/sau banci, cu grava afectare a capacității de funcționare a sistemului de justiție român.

***

3. NECONSTITUȚIONALITATEA ACTULUI NORMATIV.

ÎN CONFIGURAȚIA ACTUALĂ, TEXTUL LEGAL PROPUS SPRE ADOPTARE ÎNCALCĂ CEL PUȚIN 4 PRINCIPII DE RANG CONSTITUȚIONAL, PRECUM ȘI O SERIE DE NORME FUNDAMENTALE DIN DREPTUL COMUNITAR (TRATATUL PENTRU FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE).

RISCUL DECLANȘĂRII UNEI PROCEDURI DE INFRINGEMENT ÎMPOTRIA ROMÂNIEI, PENTRU ȘI AL SANCȚIONĂRII/CONDAMNĂRII STATULUI ROMÂN DE CĂTRE ORGANISMELE/INSTITUȚIILE/CURȚILE DE JUSTIȚIE EUROPENE.

Această măsură legislativă, a suspendării procedurilor de recuperare și/sau executare silită a creanțelor pe o perioadă atât de îndelungată, bineînțeles, intră în coliziune cu o serie de principii și drepturi fundamentale reglementate în Constituția României, după cum urmează:

• ARTICOLUL 21 ACCESUL LIBER LA JUSTIȚIE

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Or, executarea silită este faza finală a procesului civil român, sens în care blocarea procedurilor execuționale pentru o perioada de peste 1 an echivalează cu o gravă încalcare/îngradire a liberului acces la justitie.

• ARTICOLUL 44 DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATĂ

(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.

(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.

Incontestabil, măsura în discuție echivalează cu o veritabilă expropriere (temporară) a companiilor noastre de aceste active patrimoniale constând în creanțele pe care le avem de încasat de la fermieri, cu un impact devastator pentru agricultura României (consecințele fiind unele iremediabile/ireversibile, în cazul intrării în faliment a jucătorilor din aceasta piață).

• ARTICOLUL 45 LIBERTATEA ECONOMICĂ

Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

Intervenția Statului Român în aceste mecanisme de piață, de drept privat (în direcția sistării efectelor contractelor încheiate cu fermierii), prin constrângerea companiilor noastre la suportarea pierderilor determinate de acest act normativ constituie, de asemenea, și o evidentă privare a noastră de liberul acces la activitatea economică.

• ARTICOLUL 53 RESTRÂNGEREA EXERCIȚIULUI UNOR DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Așadar, o astfel de masură ar putea fi adoptată în mod legal numai prin lege organică și numai în situații cu totul excepționale, ceea ce nu este cazul de față (Romania confruntându-se cu o seceta pedologică deja de foarte mulți ani, mai ales în ce privește culturile de primavară, această criză fiind deci ușor anticipabilă).

De altfel, sub acest aspect, art. 93 din Constituția României, referitor la Măsurile Excepționale, stabilește că: Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

În fine, în altă ordine de idei, caracterul vădit disproporționat al unei astfel de intervenții a Statului Român în mecanisme de drept privat ar urma să antreneze o serie de consecința majore inclusiv din perspectiva acquis-ului comunitar, prevederile TFUE conferind Comisiei competența de a lua măsuri sancționatorii în astfel de cazuri (cu riscul declanșării unei eventuale proceduri de infringement împotriva României).

Reamintim cu această ocazie că sarcina de a reglementa piața internă este o competență partajată a Uniunii Europene și a statelor membre. Mecanismele economiei de piață ar trebui astfel să fie cele care conduc exclusiv la autoreglarea cererii și ofertei, precum și a relațiilor comerciale, generând produse și servicii competitive puse pe piață conform regulilor de concurență. Tocmai din acest motiv, statele membre trebuie să se asigure de buna funcționare a piețelor naționale, prin crearea cadrului de control care respectă principiile TFUE, fără însă a interveni direct asupra anumitor segmente ale acestora.

***

4. SOLUȚII PROPUSE:

Pentru asigurarea unei reale dezbateri și consultări publice asupra acestei măsuri legislative, pentru și pentru o corectă și coerentă evaluare a impactului măsurii asupra sectorului agricol român, VĂ PROPUNEM:

• prorogarea/amânarea adoptării actului normativ pentru o perioadă de 90 de zile, în vederea efectuării unei analize aprofundate asupra consecințelor pe termen mediu și lung a măsurii în discuție, din perspectiva tuturor jucătorilor din sectorul agricol, respectiv atât a furnizorilor și distribuitorilor de inputuri, cât mai ales a fermierilor/producătorilor agricoli autohtoni;

• inițierea/stabilirea unor întâlniri cu reprezentanți ai tuturor destinatarilor măsurii în discuție (fermieri, producători, furnizori, distribuitori, bănci, IFN-uri), pentru determinarea oportunității adoptării textului legal în această configurație ori într-o eventuală altă configurație, precum și pentru identificarea celei mai viabile formule de sprijinire a producătorilor agricoli autohtoni, în acord cu drepturile și interesele legitime și ale celorlalți parteneri indispensabili ai acestui întreg angrenaj economic.

Cu stimă,

ASOCIAȚIA INPUT AGRO ROMÂNIA – În curs de constituire, prin SCPA DRĂGOI, TUFLER ȘI ASOCIAȚII

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!