sprijin financiar - REVISTA FERMIERULUI

Fără o strategie, nimic nu funcționează. În agricultură se vorbește de sustenabilitate, randamente, profitabilitate, durabilitate. Cuvinte mari, însă neacoperite de fapte.

Cum ajungem la realitatea unor asemenea caracteristici fără să avem o strategie? Merge agricultura României fără strategie? Pare că da, poticnit, dar „merge și așa”.  

Ca în fiecare an, din 16 octombrie trebuia ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) să înceapă plata avansurilor către fermieri pentru anul de cerere 2023. La final de octombrie încă nu se făcuse vreo plată. Și nici nu avea cum, chiar dacă APIA și Ministerul Agriculturii anunțaseră pe 16, respectiv 17 octombrie 2023 că se începe plata subvențiilor în avans. Abia pe data de 23 octombrie s-a publicat, în Monitorul Oficial nr. 956, actul normativ emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) cu privire la regimul subvențiilor aferente Campaniei de plată în avans, respectiv Ordinul 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a relocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă din cadrul Planului strategic PAC 2023 – 2027.

Pe 17 octombrie, MADR a postat pe pagina sa de internet în consultare publică actul normativ care reglementează avansurile, iar timp de zece zile toți cei interesați puteau să-și spună părerea. Ce s-a întâmplat practic? S-a mimat dezbaterea publică. Cum am spus mai sus, deja pe 23 octombrie, deci în mai puțin de zece zile, s-a aprobat în Guvern legislația necesară acordării avansurilor.

Cine urmărește pagina de internet a Ministerului Agriculturii poate remarca faptul că nu e prima dată când se postează acte normative în transparență decizională, pentru zece zile, și după una-două-cinci zile actul respectiv este aprobat în ședință de Guvern. Unde-i transparența? Unde-i dezbaterea? De ochii lumii ne facem că muncim.

Iar când IA (inteligența artificială) ia locul omului, probabil, prin diverse „artificii” (a se citi interese), posibilitatea ca lucrurile să o ia razna crește. O astfel de situație „razna” e legată tot de subvenții, fără de care pot rămâne mulți fermieri. De ce? Pentru că, în urma controalelor satelitare nu li se recunosc culturile declarate în cererea unică de plată. Mulți fermieri sunt în situația în care, de pildă, pe câmp au grâu, porumb, floarea-soarelui, iar satelitul IA susține altceva, că în loc de grâu e mazăre sau în loc de pășune e livadă, sau că soia e porumb, iar rapița e muștar.

Și minunea vine de la însăși autoritatea supremă în subvenționarea agriculturii, APIA, care le recomandă fermierilor să-și schimbe declarațiile și să… MINTĂ! Dacă nu vor, n-au decât să meargă în instanță. Deși poate părea o soluție, modificarea cererii unice și declararea în fals este în defavoarea fermierilor, deoarece vor avea probleme cu decontarea asigurărilor de cultură pe submăsura 17.1; vor avea probleme fiscale, generate de înregistrarea în contabilitate a unor inputuri pentru alte culturi etc. Ascunderea situațiilor din teren nu este o soluție viabilă pentru fermier și totuși autoritățile statului o recomandă. Cine va deconta în viitor? Fermierul și noi, populația. Va răspunde autoritatea, politicianul? Trecutul ne arată răspunsul. NU!

Alte „minuni” ne oferă și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), care lansează măsuri, ghiduri și după câteva ore sau zile sunt retrase. Sau vine cu niște termene că nici n-ai timp să te dezmeticești ca să ceri finanțare. Recent, a publicat pe pagina sa de internet Ghidul Solicitantului pentru obținerea finanțării acordate prin Schema de ajutor de stat privind sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice realizate din surse regenerabile pentru autoconsumul întreprinderilor din cadrul sectorului agricol și industriei alimentare. Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare se desfășoară în perioada 9 - 23 noiembrie 2023. Două săptămâni! Eu râd. Voi?

România, a opta minune a lumii, de (ne)povestit.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2023
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial

În perioada 16 octombrie – 26 noiembrie 2023, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plata avansului aferent Campaniei 2023 suma de 843.935.993,45 euro pentru un număr de 662.586 de fermieri.

Reamintim că, în cadrul Campaniei 2023, APIA acordă avansuri în cuantum de 70% din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) pentru plățile directe și de 85% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru măsurile delegate.

Plăţile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, iar plăţile pentru măsuri finanțate din FEADR la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro.

„Ne apropiem cu pași repezi de finalul primei campanii de plăți în avans derulate în cadrul noului Plan Strategic PAC 2023-2027, care se va încheia la data de 30 noiembrie 2023. Deși provocările nu au lipsit, având în vedere elementele de noutate ale perioadei de programare 2023-2027 și necesitatea adaptărilor sistemice și procedurale, vreau să-i asigur pe fermieri că tot personalul APIA este mobilizat pentru finalizarea cu succes a acestei activități, astfel încât toți fermierii eligibili să fie autorizați la plata avansului în termenul legal”, a declarat Cornel Constantin Turcescu, director general APIA.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că, începând cu 2 noiembrie 2023, sunt deschise primele sesiuni de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltarea infrastructurii rurale, cu fonduri disponibile prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Sesiunea de depunere pentru proiectele finanțate prin intervențiile DR 27 – Crearea/Modernizarea infrastructurii de acces agricole și DR 28 – Crearea/Mmodernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural se desfășoară în perioada 2 noiembrie 2023 – 29 februarie 2024. Alocarea financiară pentru DR 27 este de 100.000.000 de euro, iar pentru DR 28 sunt disponibile fonduri în valoare de  200.988.235 de euro.

Solicitările de finanțare pentru DR 30 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri se depun online în intervalul 2 noiembrie – 31 ianuarie 2024, fondurile disponibile fiind de 250.691.764 de euro, împărțite astfel: componenta națională - 175.484.235 de euro și componenta zona montană - 75.207.529 de euro. Valoarea sprijinului acordat pe care îl poate obține un tânăr fermier este de 70.000 de euro. De banii europeni nerambursabili pot beneficia fermierii care acționează în nume propriu și sunt organizați ca microîntreprindere sau ca întreprindere mică (PFA, II, IF). Pot accesa intervenția DR-30 și persoanele juridice unde un tânăr fermier se instalează și exercită un control efectiv în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la gestionarea exploatației agricole.

„Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect ajunge la 1.000.000 de euro. Pentru tinerii fermieri, finanțarea prin intervenția DR-30 este, de asemenea, 100% nerambursabilă”, a precizat George Chiriță, directorul general AFIR.

Pragul minim de selecție a proiectelor este de 40 de puncte pentru intervenția DR-27 și de 30 de puncte pentru DR-28 și DR-30. De asemenea, pragul de calitate lunar pentru prima etapă de depunere (noiembrie 2023) este de 90 de puncte în cazul intervențiilor DR-27 și DR-28 și de 85 de puncte pentru DR-30. Pragurile de calitate scad treptat lunar, până la pragul minim.         

Pentru întocmirea documentației necesare depunerii cererilor de finanțare, solicitanții au la dispoziție Ghidul solicitantului și anexele aferente publicate pe pagina de internet AFIR, la secțiunea Finanțare.  

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Miercuri, 1 noiembrie 2023, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a postat pe pagina sa de internet, în dezbatere publică, proiectul de Ordin al ministrului Agriculturii pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 447/2023 pentru aprobarea în anul 2023 a realocării sumelor și stabilirea condițiilor de acordare a avansului pentru plățile directe decuplate finanțate din FEGA, din cadrul Planului Strategic PAC 2023-2027.

Intervențiile vizate sunt: PD-21 Sprijin cuplat pentru venit - vaci de lapte; PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne vită; PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte; PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine și caprine.

„Prin proiectul de ordin propus se asigură tratamentul echitabil și nediscriminatoriu față de solicitanții de plăți directe care dețin exclusiv animale și care nu ar putea beneficia altfel de plata avansului”, transmite MADR.

Cuantumurile propuse pentru stabilirea avansurilor sunt:

  • PD-21 Sprijin cuplat pentru venit – vaci de lapte: 338 euro/cap;

  • PD-22 Sprijin cuplat pentru venit - carne vită: 279 euro/cap;

  • PD-23 Sprijin cuplat pentru venit - bivolițe de lapte: 169,1900 euro/cap;

  • PD-24 Sprijin cuplat pentru venit – ovine și caprine: 16,9448 euro/cap.

„Adoptarea în regim de urgență a prezentului proiect de act normativ va permite beneficiarilor acestor intervenții să dispună de fondurile necesare asigurării inputurilor pentru desfășurarea activității în sectorul zootehnic, ținând cont și de condițiile economice dificile pe care le traversează fermierii în această perioadă”, precizează MADR.

Proiectul de Ordin poate fi consultat aici: https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative/8578-proiect-ordin-modificare-omadr-nr-447-2023-01-11-2023.html

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat condițiile accesării fondurilor disponibile pentru procesatori privind finanțarea acordată prin Programul național de dezvoltare și susținere a industriei alimentare INVESTALIM. Cererile de aprobare pentru finanțare și înregistrarea acestora se realizează în termen de 30 de zile calendaristice, respectiv în intervalul 27 octombrie 2023, ora 08:30 - 27 noiembrie 2023, ora 16:30.

Programul INVESTALIM este derulat de către Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR), prin AFIR, având un buget maxim, pentru perioada 2023 – 2026, de 590 milioane euro, respectiv echivalentul a 147,5 milioane euro anual.

Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia se regăsesc pe www.afir.ro, în pagina dedicată schemei de ajutor de stat – https://www.afir.ro/domenii-de-interventie/detalii-si-anexe-investalim/. În baza acestor documente potențialii beneficiari pot demara pregătirea documentației necesare accesării de către solicitanți a fondurilor INVESTALIM.

AFIR precizează că se vor considera cheltuieli eligibile modernizarea/reabilitarea infrastructurii destinate condiționării, depozitării și/sau procesării deținute de solicitanți. De asemenea, se vor considera cheltuieli neeligibile aferente construcțiilor din cuprinsul Planului de investiții, doar achiziția de clădiri și costurile aferente chiriei.

Beneficiarii eligibili pentru sprijinul prin INVESTALIM pot fi întreprinderile nou-înființate sau întreprinderile în activitate, atât IMM, cât și întreprinderi mari, înființate conform Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Intensitatea sprijinului nerambursabil are valori cuprinse între 30% și 70%, iar nivelul ajutorului de care poate beneficia o întreprindere poate ajunge până la un maxim total de 57.750.000 de euro.

Activitățile eligibile pentru care se acordă finanțare prin intermediul schemei de ajutor de stat INVESTALIM sunt: prelucrarea și conservarea cărnii; prelucrarea şi conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor; prelucrarea şi conservarea cartofilor; fabricarea sucurilor de fructe și legume; prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor; fabricarea uleiurilor şi grăsimilor; fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor; fabricarea produselor de morărit, a pâinii, a prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie; precum și fabricarea zahărului.

Investițiile realizate în cadrul Programului INVESTALIM trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele criterii principale:

a) Să aibă o valoare totală, fără TVA, de minimum 2.500.000 lei, respectiv echivalentul a aproximativ 500.000 euro;

b) Să demonstreze eficienţa economică şi viabilitatea pe toată durata implementării investiţiei şi încă cinci ani de la data finalizării acesteia;

c) Să îndeplinească indicatori cantitativi şi calitativi stabiliți;

d) Să genereze contribuţii la dezvoltarea regională, prin plata de taxe şi impozite la bugetul consolidat al statului şi la bugetele locale, pentru perioada implementării investiţiei şi încă cinci ani de la data finalizării acesteia;

e) Să genereze un efect multiplicator cuantificabil în economie prin atragerea altor investiții conexe şi dezvoltarea furnizorilor locali de produse şi servicii.

f) Întreprinderea are obligaţia de a menţine în stare de funcţionare investiţia iniţială realizată, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani de la data finalizării acesteia.

AFIR transmite că, procesarea produselor agroalimentare va fi susținută financiar și prin intervenția DR 22 – Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, din cadrul Planului Strategic pentru PAC 2023 – 2027, unde alocarea financiară este de 210.300.000 euro. Valoarea maximă a unui proiect de investiții poate ajunge la 10.000.000 euro pentru înființare unități de procesare legume-fructe și pentru industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate, la 7.000.000 euro pentru înființarea unităților de procesare, iar pentru modernizare se acordă până la 3.000.000 euro/proiect. Intensitatea sprijinului nerambursabil pentru această intervenție este de 65%.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Miercuri, 4 octombrie 2023, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, a vizitat fabrica de zahăr din județul Mureș, de la Luduș. Șeful MADR s-a întâlnit cu reprezentanții fabricii, a vizitat unitatea, a asistat la procesul de fabricare a zahărului și a discutat cu personalul și reprezentanții Sindicatului Liber al Salariaților SC «Zahărul» SA Luduș.

La sfârșitul lunii ianuarie 2023, Fabrica de Zahăr Premium Luduș a fost preluată de la compania franceză Tereos de către doi români, Mihaela Neagu și Mihail-Daniel Matache, investitori în sectorul agroalimentar și al produselor alimentare de consum. Mihaela Neagu a cumpărat anul trecut și fabrica de zahăr de la Bod, județul Brașov.

386254234 712640837570966 8381937332148085536 n

Fabrica de zahăr de la Luduș a început procesarea sfeclei de zahăr de pe o suprafață de aproximativ 3.400 ha de la fermieri din județele Mureș, Cluj, Brașov, Alba, Bistrița-Năsăud și Arad. Pe 22 septembrie 2023 a început campania de recoltare și prelucrare a sfeclei de zahăr, fiind deja livrate cantități de zahăr către magazinele din România.

Ministrul Barbu a felicitat conducerea fabricii pentru parteneriatul încheiat cu fermierii din țara noastră și și-a exprimat încrederea că suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr vor crește, iar fabrica va intra într-un proces de retehnologizare.

386585618 712640967570953 4645443569753604318 n

Florin Barbu a transmis că, din acest an, Ministerul Agriculturii acordă o subvenție mai mare producătorilor de sfeclă de zahăr pentru a încuraja fermierii să continue să producă. „Producția de zahăr de anul acesta arată cu adevărat că aici există patriotism și sunt sigur că orice român adevărat care investește în România își dorește să obțină produse care să se regăsească pe rafturile magazinelor din țară. Acest lucru se realizează cu ajutorul dumneavoastră, al fermierilor. Am satisfacția că prin determinare și efort s-a reușit salvarea fabricii de zahăr, iar munca salariaților și activitatea fermierilor cultivatori de sfeclă de zahăr în zonă vor continua. Această investiție importantă pentru relansarea producției de zahăr din țară reprezintă o dovadă că agricultura românească are potențial și viitor”, a declarat șeful MADR.

386252106 712640760904307 5149717200434758240 n

Ministrul Agriculturii a discutat cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr cărora le-a transmis că performanța fabricii de zahăr de la Luduș depinde de activitatea lor și i-a asigurat de tot sprijinul său și al MADR astfel încât aceștia să continue să cultive, să mărească suprafețele cultivate și producția. Procesarea reprezintă unul dintre obiectivele importante ale MADR, iar în perioada următoare va fi lansată procedura de depunere a cererilor prin Programul INVESTALIM, care beneficiază de o alocare de 600 milioane de euro, pentru mai multe categorii de produse, inclusiv procesarea zahărului în România. Ministrul a explicat, totodată, avantajele Programului de sprijin pentru independență energetică destinat procesatorilor și fermierilor, care va fi finanțat prin Fondul de Modernizare.

386256797 712640984237618 2654603909944003261 n

Alături de ministru s-au aflat deputatul Dumitrița Gliga, președinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai instituțiilor subordonate și aflate în coordonarea MADR.

386600537 712640797570970 945642952370009527 n

Foto: MADR

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Miercuri, 27 Septembrie 2023 16:01

Politica vitivinicolă a UE, un gust amar

Într-un raport publicat recent, Curtea de Conturi Europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la efectul acțiunilor prevăzute de Uniunea Europeană pentru viticultori. Politica vitivinicolă a UE nu reușește să răspundă obiectivelor de mediu și, în plus, măsurile aferente nu reușesc nici ele să vizeze în mod direct competitivitatea sectorului. Raportul special nr. 23/2023, intitulat „Restructurarea și plantarea podgoriilor în UE – Impact neclar asupra competitivității și un nivel limitat de ambiție în ceea ce privește mediul”, este disponibil aici.

Uniunea Europeană este cel mai mare producător, consumator și exportator de vinuri din lume. În 2020, în UE existau 2,2 milioane de exploatații vitivinicole, iar plantațiile viticole acopereau aproximativ 2% din suprafața agricolă utilizată din Uniune. Aproximativ 80% din vinul produs în UE provine din Italia, Franța și Spania.

Viticultorii și producătorii de vinuri sunt eligibili pentru sprijin financiar din Politica Agricolă Comună (PAC). Poate fi vorba de sprijin specific în cadrul organizării comune a pieței vitivinicole (în principal prin programe naționale de sprijin), dar și de plăți directe și de sprijin pentru măsuri rurale și/sau pentru măsuri de promovare orizontale.

În opinia Curții de Conturi Europeană, sectorul vitivinicol din UE este reglementat și bine subvenționat. Viticultorii primesc anual aproximativ 500 de milioane de euro din fonduri UE pentru a-și restructura plantațiile viticole și pentru a deveni mai competitivi. De asemenea, din 2016, viticultorii pot solicita autorizații pentru a planta noi vii. Scopul este de a permite o creștere controlată a potențialului productiv (până la o creștere anuală de cel mult 1%), evitându-se în același timp producția excedentară.

„Promovarea competitivității sectorului vitivinicol este esențială și deosebit de relevantă pentru UE, dar ar trebui să meargă mână în mână cu îmbunătățirea sustenabilității de mediu, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membru al Curții de Conturi Europeană, care a condus auditul. Putem spune că acțiunile UE încă nu au dat rezultate pentru niciunul dintre aceste două obiective.”

În UE, vinul poate fi roșu, alb și rosé, dar modul în care este cultivată vița-de-vie arareori este „verde”. Auditorii deplâng faptul că, în pofida volumului mare de finanțare implicat, politica vitivinicolă a UE nu a făcut multe pentru mediu. În special măsura de restructurare acordă puțină atenție obiectivelor verzi. În practică, banii UE nu au fost direcționați către proiecte care vizează reducerea impactului viticulturii asupra climei și/sau a mediului. Dimpotrivă, fondurile acordate ar putea avea chiar efectul opus, de exemplu determinând trecerea la soiuri care au nevoie de mai multă apă. La fel, creșterea anuală cu 1% a suprafeței acoperite de viță-de-vie, care a fost prelungită cu încă 15 ani (până în 2045), nu a fost niciodată evaluată din perspectiva mediului.

Viitorul nu se arată cu mult mai promițător: în noua PAC, nivelul de ambiție în materie de mediu rămâne scăzut pentru sectorul vitivinicol. În trecut, auditorii Curții au recomandat ca plățile către fermieri – inclusiv cele efectuate către viticultori – să fie condiționate în mod explicit de cerințe de mediu. În noua PAC, însă, astfel de condiții pentru finanțarea restructurării au fost sistate. De asemenea, proporția minimă din fondurile alocate sectorului vitivinicol pe care țările din UE trebuie să o consacre acțiunilor legate de schimbările climatice, de mediu și de sustenabilitate este de doar 5%. În opinia auditorilor, această cifră de 5% este cam scăzută, având în vedere că, în contextul înverzirii PAC, 40% din totalul cheltuielilor agricole ar trebui să vizeze obiective legate de climă.

Politica UE nu s-a dovedit a fi un succes nici pentru creșterea competitivității viticultorilor. În cele cinci țări auditate, proiectele sunt finanțate indiferent de conținutul sau de nivelul lor de ambiție și fără a se ține seama de criteriile privind stimularea competitivității. Se acordă finanțare și pentru schimbările nestructurale sau pentru reînnoirea normală a plantațiilor viticole, chiar dacă astfel de acțiuni nu sunt eligibile. Totodată, beneficiarii nu au obligația de a raporta cu privire la modul în care restructurarea le-a îmbunătățit competitivitatea. În plus, nici Comisia Europeană, nici statele membre nu evaluează modul în care proiectele sprijinite contribuie efectiv la creșterea competitivității viticultorilor.

Același lucru se poate spune și despre sistemul de autorizații pentru plantări. În primul rând, procentul maxim pentru creșterea anuală – de 1% – a fost propus și adoptat fără să se furnizeze vreo justificare sau fără să se analizeze dacă acesta este adecvat și pertinent. În al doilea rând, atunci când se acordă astfel de autorizații, sunt utilizate puține criterii de eligibilitate și de prioritate legate de competitivitate.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Sindicatul Liber Ameliorarea, organizație a angajaților din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”, trage un semnal de alarmă cu privire la desființarea ANZ, prin care se dorește ca opinia publică, dar și autoritățile decidente, să înțeleagă importanța și necesitatea existenței Agenției Naționale pentru Zootehnie.

Sindicatul angajaților din Agenția Națională pentru Zootehnie continuă seria de informații pentru a aduce la cunoștința crescătorilor și a atenționa decidenții asupra riscului imens pe care îl comportă la nivel național ideea de a desființa munca de ameliorare a raselor de animale autohtone prin răzlețirea și împrăștierea nucleului de specialiști (doar 281) astfel încât aceștia să nu mai poată acționa ca un tot unitar.

În continuare, enumerăm actele normative naționale care reglementează atribuțiile și misiunea ANZ în România.

1. Conform Legii 32/2019 a zootehniei, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” este „Autoritatea competentă a statului în zootehnie recunoscută de Uniunea Europeană pentru transpunerea şi implementarea legislaţiei europene privind domeniul său de activitate, autoritate cu reprezentare la nivel naţional prin structurile sale teritoriale”, cu următoarele atribuții:

a) îndrumă la nivel naţional activitatea de creştere, ameliorare, exploatare şi nutriţie, conservarea resurselor genetice la speciile de animale de interes zootehnic, conservarea patrimoniului zoopastoral, precum şi controlul producătorilor şi prim-cumpărătorilor de lapte;

b) efectuează controale oficiale, conform domeniului său de activitate;

c) recunoaşte operatorii din domeniul său de activitate;

d) aprobă programele de ameliorare elaborate de către societăţile de ameliorare/exploataţiile de ameliorare, urmăreşte realizarea obiectivelor acestora;

e) întocmeşte nomenclatorul raselor de animale din România şi recunoaşte noile creaţii biologice;

f) efectuează activitatea de formare profesională în domeniul ameliorării şi reproducţiei;

g) aprobă şi autorizează reproducătorii masculi;

h) asigură menţinerea biodiversităţii genetice pentru toate speciile de animale, gestionează şi dezvoltă banca naţională de gene şi Centrul naţional de recoltare, examinare, prelucrare, stocare, însămânţare artificială şi biotehnologii de reproducţie la specia cabaline;

j) elaborează, redactează şi tipăreşte cu personal propriu sau prin colaborare Stud Book-ul pentru rasele de cabaline din România, publicaţii tehnice de specialitate şi alte tipărituri şi publicaţii în domeniul de activitate al Agenţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu fondurile bugetare alocate;

k) dezvoltă şi gestionează o bază naţională de date;

l) efectuează teste şi analize în laboratoarele proprii pentru domeniul său de activitate.

2. Conform Legii 191/2012, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu” este Autoritatea competentă a statului responsabilă cu eliberarea pașapoartelor la ecvidee și care deține o bază de date centrală pentru identificarea şi înregistrarea ecvideelor.

Spicuim din lege:

a) Deţinerea, vânzarea, înstrăinarea în orice mod a ecvideelor, cumpărarea ori luarea acestora în proprietate cu orice titlu, fără paşaport, vânzarea/cumpărarea ecvideului fără operarea schimbării proprietarului în paşaport de către autoritatea competentă şi netransmiterea paşaportului către noul proprietar, se sancționează cu amendă de la 800 lei la 1.200 lei;

b) Fondurile necesare procesului integrat de identificare şi înregistrare a ecvideelor, cu excepţia cabalinelor de rasă, se asigură din bugetul Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie «Prof. dr. G.K. Constantinescu» - întocmirea, eliberarea şi expedierea paşapoartelor pentru ecvidee, administrarea bazei naţionale de date pentru ecvidee, softul şi mentenanţa softului, echipamentele necesare pentru administrarea şi asigurarea funcţionalităţii bazei naţionale de date pentru ecvidee;

c) Paşapoartele ecvideelor, precum şi softul şi echipamentele cu care a fost constituită baza naţională de date pentru ecvidee rămân în proprietatea Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie «Prof. dr. G.K. Constantinescu»;

d) Neprezentarea deţinătorului/proprietarului ecvideelor pentru efectuarea individualizării, identificării şi înregistrării acestora, neacordarea de către deţinătorii/proprietarii de ecvidee a sprijinului necesar pentru efectuarea operaţiunilor de individualizare, identificare şi înregistrare a ecvideelor, nepredarea paşapoartelor ecvideelor de către deţinătorul/proprietarul acestora la oficiul pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie judeţean, în termen de 7 zile lucrătoare de la moartea animalului, mişcarea ecvideelor între exploataţii, ferme, localităţi, abatoare, târguri, pieţe, expoziţii, centre de colectare fără paşaport, se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

În concluzie: Înregistrarea şi eliberarea paşapoartelor pentru caii “făra rasă şi origine” se realizează la nivel judeţean, tipărirea acestora realizându-se în cele 11 centre de printare existente la nivel național unde se acordă și numărului UELN. Identificarea şi înregistrarea cabalinelor de rasă se realizează la nivel judeţean, iar eliberarea și tipărirea paşapoartelor pentru cabalinele de rasă se face doar la sediul central, pe baza documentaţiei transmisă din teritoriu.

3. Conform Legii nr. 190/2020 privind utilizarea voluntară a logotipului „100% rasă autohtonă” pentru produsele de origine animală din România, ANZ recunoaşte entităţile de crescători, aprobă programele de ameliorare ale raselor autohtone și atribuie codul unic de identificare în Registrul unic de identificare fiecărui solicitant.

4. Conform HG 1188/2014 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Zootehnie „Prof. Dr. G. K. Constantinescu”:

a) Asigură actualizarea, dezvoltarea şi funcţionarea băncii naţionale de gene animale pentru menţinerea biodiversităţii genetice prin programele de conservare şi ex situ în cadrul Băncii naţionale de gene animale, iar la specia cabaline, prin Centrul naţional de recoltare, examinare, prelucrare, stocare, însămânţare artificială şi biotehnologii de reproducţie. Centrul Național este asimilat OJZ Mureș.

b) Efectuează teste şi analize în laboratoarele proprii pentru domeniul său de activitate. Laboratorul de analiză a laptelui crud este acreditat RENAR și deține 4 laboratoare: București –Iași, Craiova, Brașov, fiind singurele laboratoare din România cu acest specific cu rol de a monitoriza calitatea laptelui în România.

IMPORTANT!!! Datele privind analizele efectuate se stochează în serverul central al ANZ, iar angajații sunt ai ANZ. Angajații din teritoriu care se ocupă de prelucrarea probelor nu vor putea trece la alte structuri locale!!

c) Efectuează activitatea de formare profesională în domeniul ameliorării şi reproducţiei. Centrul Național de Formare Profesională în ZOOTEHNIE, structură unică pe acest profil în România cu sediul la Cluj. Centrul este autorizat în cadrul ANZ și formatorii  Centrului sunt angajați ai ANZ. În cazul preluării acestora de altă structură CNFPZ se va desființa prin pierderea autorizării și odată cu el și formarea profesională în zootehnie.

5. Conform HG 1179/2014 continuat prin OUG 61/2023, ANZ aprobă lucrările și avizează sumele pe care statul român le acordă ca ajutor de stat pentru ameliorarea raselor de animale din România.

Toată activitatea de control și monitorizare (unitară la nivel național) se finalizeaă cu aprobarea/neaprobarea memoriilor tehnice pentru încasarea ajutorului de stat de către formele asociative.

Activitatea a făcut obiectul analizei printr-un proiect al Băncii Mondiale concluziile proiectului fiind  necesitatea consolidării instituției.

„Acestea sunt doar o parte din multitudinea de atribuții ale ANZ și le-am enumerat și am spicuit texte din legi pentru a atrage atenția asupra vidului legislativ care pândește zootehnia creându-se astfel posibilitatea distrugerii ei!”, transmite Sindicatul Liber Ameliorarea.

 

Citește și: SOS ANZ! Agenția Națională pentru Zootehnie, atribuții conform legislației europene

Citește și: SOS ANZ! Rolul și locul Agenției Naționale pentru Zootehnie în dezvoltarea zootehniei românești

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Zootehnie

Joi, 3 august 2023, Guvernul a adoptat Hotărârea care aprobă Programul pentru şcoli al României în perioada 2023-2029 şi, totodată, stabilește bugetul pentru implementarea acestuia în anul şcolar 2023-2024.

Actul normativ are drept scop instituirea măsurilor prevăzute de noile reglementări europene, astfel încât să se continue participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, pentru exercițiul financiar din perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029, asigurându-se distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf, precum și produse de panificaţie pentru preșcolari și elevi, pentru perioada 1 august 2023 - 31 iulie 2029, inclusiv pentru anul școlar 2023-2024.

Valoarea totală a programului pentru anul școlar 2023-2024 este de 742.617.252 lei (150.038.842 euro), din care ajutorul financiar din partea Uniunii Europene este de 86.525.308 lei (17.481.626 euro), iar ajutor financiar național ajunge la 656.091.944 lei (132.557.216  euro).

Bugetul total de 742.617.252 lei se utilizează după cum urmează:

  • 94.782.996 lei pentru acordarea gratuită de fructe şi legume şi 37.612.300 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

  • 361.134.499 lei pentru acordarea gratuită de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi 37.612.300 lei pentru derularea măsurilor educative aferente;

  • 211.475.157 lei pentru acordarea gratuită de produse de panificație, exclusiv de la bugetul de stat.

Potrivit Ministerului Educației, un număr de 1.880.615 preșcolari și elevi vor beneficia de produsele distribuite prin Program, începând cu anul școlar 2023-2024.

Acordarea gratuită pentru preşcolari și elevi de fructe şi legume proaspete, lapte şi produse lactate şi de produse de panificaţie se face în limita unei valori zilnice/preşcolar/elev.

Limita valorică zilnică/preşcolar/elev este de:

  • 0,70 lei pentru porţia de fructe şi legume;

  • 1,11 lei pentru porţia de lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf;

  • 0,65 lei pentru porţia de produse de panificaţie.

Pe parcursul săptămânii, se acordă gratuit unui preșcolar/elev două porții de fructe şi/sau legume, trei porții de lapte, două porții de produse lactate şi cinci porții de produse de panificație, cu încadrarea în sumele alocate cu aceste destinații. Elementul de noutate pentru anul școlar 2023-2024 îl reprezintă faptul că pe parcursul săptămânii se acordă gratuit trei porții de lapte și două porții de produse lactate, față de anii școlari anteriori când se distribuiau două porții de lapte și o porție de produs lactat.

De asemenea, elevii cu intoleranță la gluten/lactoză şi/sau la orice alt ingredient şi/sau compus şi/sau la orice produs distribuit vor putea beneficia de produse adecvate situației lor.

Măsurile educative care se pot realiza în cadrul anului şcolar şi care însoţesc distribuţia fructelor, legumelor, laptelui şi a produselor lactate, sunt: vizitarea unor ferme pomicole/legumicole, ferme de producere a laptelui, stațiuni de cercetare, expoziții, târguri, concursuri tematice, degustare, activități de grădinărit la nivelul școlii, organizarea unor zile tematice dedicate consumului de fructe, legume, lapte și produse lactate, utilizarea unor materiale didactice/educative.

„Obiectivul Programului pentru şcoli la României este acela de a crea obiceiuri alimentare sănătoase şi de a creşte consumul de produse locale în rândul copiilor, acesta fiind construit în jurul a două componente: distribuţia de fructe şi legume proaspete şi lapte de consum şi produse lactate fără adaos de lapte praf şi punerea în aplicare a măsurilor educative aferente”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că începând cu anul de cerere 2023 se pun în aplicare normele privind condiţionalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și a unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală.

Fermierii și alți beneficiari care primesc subvenții prin intervențiile din Planul Strategic 2023-2027 trebuie să respecte normele privind condiționalitatea pe întreaga exploatație agricolă și pe tot parcursul anului de cerere.

Standardul GAEC 3 are ca obiectiv principal menținerea nivelului de materie organică din sol, prin interdicția arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile. Fermierii care respectă standardul GAEC 3, contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.

Astfel, standardul GAEC 3 este aplicabil pentru toate exploatațiile agricole, pentru toți fermierii care au la dispoziție terenuri arabile, având ca cerință obligatorie interzicerea arderii miriştilor, a vegetației uscate și a resturilor vegetale existente pe terenurile arabile.

Fermierii care utilizează terenuri arabile, inclusiv pajişti temporare, nu trebuie să ardă miriştile şi/sau resturile vegetale rezultate după recoltarea culturilor (paie de cereale păioase, vreji de plante proteice sau de cartof, coceni de porumb, tulpini de floarea-soarelui, rapiţă etc), inclusiv iarba/vegetația rămasă după cosirea/recoltarea pajiştilor temporare.

Pentru a întări măsurile de verificare în vederea respectării standardului GAEC 3, de către fermieri, APIA a încheiat Protocolul de colaborare cu Garda Naţională de Mediu (GNM) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în baza căruia părţile se angajează să colaboreze pentru creşterea eficienţei acţiunilor de control.

APIA, GNM și IGSU elaborează materiale informative (afișe, pliante, postere, comunicate de presă etc.) cu privire la interdicția arderii miriștilor și vegetației uscate pe terenurile arabile, precum și transmiterea lor către structurile județene ale APIA, GNM și IGSU, în vederea diseminării către populație, în cadrul campaniilor de informare publică.

În cazul în care se constată că o anumită suprafaţă a exploataţiei a fost arsă, dar arderea se datorează unor cauze necunoscute, pentru a nu fi sancționati, fermierii pot prezenta în cel mai scurt timp la Centrul APIA la care a depus cererea, copia Procesului verbal de intervenție întocmit de către Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau copia după sesizarea (plângerea) depusă de acesta la secția de Poliție pe raza căreia s-a produs incidentul, iar după finalizarea cercetărilor trebuie să prezinte și copia documentului de soluționare a sesizării făcute.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

banner bkt

Banner KV AGRI SUMMIT 2024 300x250px

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista