Producătorii de carne de porc vor beneficia de un ajutor de adaptare excepțional în valoare de aproximativ 11 milioane de euro, bugetat din fonduri naționale și europene, potrivit unei Hotărâri adoptate marți de Guvern.

Sprijinul are scopul să compenseze pierderile înregistrate de producătorii de carne de porc din cauza contextului global nefavorabil, cauzat de dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă.

Jumătate din suma alocată finanțării acestui sprijin, respectiv 5,448 milioane de euro provin din fonduri europene - Fondul European de Garantare Agricolă - FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2016 - (în baza Regulamentului delegat (UE) 2016/1.613 al Comisiei din 8 septembrie 2016), iar jumătate din fonduri naționale.

Ajutorul de adaptare excepțional se acordă pentru agricultura la scară mică și aplicarea unor metode de producție care nu dăunează mediului și climei. Perioada pentru care se acordă este 1 septembrie 2015-31 mai 2016, deoarece din analiza bazei de date privind clasificarea carcaselor a rezultat că în această perioadă exploatațiile autorizate de către ANSVSA și înregistrate în Registrul national al exploatațiilor (RNE) au livrat pentru abatorizare porci cu prețuri foarte scăzute, producătorii înregistrând pierderi de venit.

Suma cuvenită fiecărui producător agricol se calculează de către A.P.I.A. prin împărțirea sumei totale la efectivul de porci livraţi şi clasificaţi în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016, dar nu la mai mult de 9.000 de capete, inclusiv, pe beneficiar. Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 maximum 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea agricultură la scară mică, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.b) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016; Producătorii care au livrat în perioada 1 septembrie 2015-31 mai 2016 peste 9.000 capete porcine, se încadrează la activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei, potrivit prevederilor art.1 alin.(1) lit.d) din Regulamentul (UE) nr.1613/2016;
Pentru obţinerea ajutoarelor financiare, producătorii agricoli depun cererea la centrul judeţean al A.P.I.A., respectiv al municipiului Bucureşti, însoţită de documente specifice, până la data de 8 decembrie 2016.

„Documentele specifice care însoţesc cererea pentru acordarea ajutorului financiar sunt următoarele: a) copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare, care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 – 31 mai 2016, pentru activitatea agricultură la scară mică; b) copii de pe avizele de însoţire şi rapoartele de clasificare care să ateste sacrificarea în abatoare autorizate proprii/copii de pe facturile şi rapoartele de clasificare care să ateste livrarea directă sau prin terţi şi clasificarea porcilor în abatoare autorizate, în perioada 1 septembrie 2015 - 31 mai 2016, precum și copia autorizației integrate de mediu, pentru activitatea aplicarea unor metode de producţie care nu dăunează mediului şi climei”, se precizează în comunicat.

Plăţile se efectuează până la data de 31 decembrie 2016.

Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a participat luni şi marţi, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene - Agricultură şi Pescuit, ocazie cu care a reiterat ideea conform căreia fermierii ar trebui susținuți și mai mult pentru a-şi consolida poziţia în cadrul lanţului alimentar.

În acest context, el a afirmat că de-a lungul perioadelor de criză, producătorii din sectorul agroalimentar sunt cei mai afectaţi de instabilitatea pieţei. De aceea, ministrul de resort crede că este necesară identificarea cât mai rapidă a unor soluţii comunitare pentru contracararea practicilor neloiale.

La 11 luni de la înfiinţarea sa, în plină criză a sectorului agricol, Grupul operativ pentru pieţele agricole (AMTF) şi-a prezentat luni recomandările privind îmbunătăţirea poziţiei agricultorilor în cadrul lanţului alimentar.

Una dintre concluziile raportului indică nevoia de a adopta noi norme la nivelul UE pentru a acoperi anumite practici comerciale neloiale, precum şi de a implementa sisteme eficace de asigurare a aplicării legislaţiei în statele membre, cum ar fi utilizarea unui arbitru în cadrul lanţului alimentar.

Totodată, raportul subliniază confuzia care există cu privire la normele referitoare la organizarea colectivă şi dreptul concurenţei, astfel că agricultorii ezită să se regrupeze în cooperative sau organizaţii de producători de teamă să nu fie acţionaţi în justiţie pentru limitarea concurenţei. Un al treilea aspect vizează facilitarea accesului agricultorilor la finanţare, iar raportul subliniază că Banca Europeană de Investiţii (BEI) ar putea juca un rol în acest sens şi, în plus, ar putea fi implicată în dezvoltarea unui mecanism de garantare a creditelor de export.

Pe de altă parte, în cadrul unui prânz de lucru al miniştrilor, a fost discutat viitorul Politicii Agricole Comune. Pentru România, punctele de interes au vizat continuarea plăţilor directe pentru susţinerea veniturilor fermierilor (inclusiv SAPS), continuarea investiţiilor în mediul rural în sectorul agricol şi non-agricol, atragerea tinerilor către mediul rural, mecanisme de piaţă adaptate situaţiilor de criză, menţinerea caracterului comunitar al PAC şi a unui nivel adecvat al finanţării UE, menţinerea celor doi Piloni ai actualei PAC cu un accent deosebit pe continuarea investiţiilor în mediul rural, în sectorul agricol şi non-agricol, în cercetare şi inovare prin intermediul programelor naţionale de dezvoltare rurală.

În ceea ce privește continuarea plăților, Irimescu a afirmat că ar trebui să se menţină o Politică Agricolă Comună puternică, să se menţină Pilonul I și II de finanțare europeană, dar şi să se continue procesul de reducere a decalajelor între satele membre ca sume şi pe procesele de convergenţă a plăţilor directe. De asemenea, a mai spus el în declarațiile de presă post-eveniment, că România își dorește menţinerea caracterul comunitar al PAC, să nu se naţionalizeze, „deoarece sunt anumite state puternice care şi-ar dori acest lucru şi atunci ar fi o discriminare”.