În cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, Clubul Fermierilor Români organizează o sesiune specială dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO, prin care își propune să identifice provocările, planurile și acțiunile concrete prin care agricultura poate deveni un pilon al securității alimentare în noul context de securitate.
Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români are loc pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, și reunește reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Guvernului, ai Parlamentului European, ai instituțiilor financiare și ai lanțului agroalimentar. Tema ediției: „Strategii și mecanisme de schimbare pentru viitorul agriculturii: Noul parteneriat multi-sectorial pentru transformarea eco-sistemului agroalimentar”.
În cadrul sesiunii speciale dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO vor vorbi ambasadorul Cristian Diaconescu - fost ministru al Afacerilor Externe și Mark Titterington, care aduce experiența Forum for the Future of Agriculture, platformă de dialog de la Bruxelles care reunește anual fermieri, decidenți europeni, industrie și societate civilă pe tema viitorului sistemelor agroalimentare. Cristian Diaconescu, diplomat de carieră și fost ministru de Externe, aduce perspectiva securității regionale și a poziționării României pe Flancul Estic.

„Pentru noi, securitatea alimentară începe în fermă. Dacă fermierul nu are acces la apă, la energie la preț predictibil și la instrumente de gestionare a riscului, nu putem vorbi despre o Românie care asigură stabilitatea securității alimentare. Vrem ca agricultura să fie tratată ca infrastructură strategică, nu doar ca sector economic”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Agricultura, infrastructură de securitate națională
Războiul din Ucraina, presiunile asupra rutelor comerciale, volatilitatea prețurilor la energie și inputuri și riscurile sanitar-veterinare au mutat agricultura în zona securității. Capacitatea de a produce, stoca, procesa și distribui alimente în condiții de criză trebuie tratată la fel de strategic ca infrastructura energetică, de transport sau de apărare.
România, stat de graniță al UE și NATO, are suprafață agricolă mare, tehnologii moderne, poziție geografică și porturi la Marea Neagră. Potențialul de a deveni furnizor stabil pentru regiune există, dar el trebuie transformat într-o capacitate organizată de valorificare. În acest sens, sesiunea din cadrul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români va dezbate integrarea agriculturii în strategiile europene și naționale de pregătire pentru situații de criză.
Marea Neagră și logistica: România, hub regional
Războiul a arătat cât de vulnerabile sunt lanțurile agroalimentare la întreruperi logistice, blocade, volatilitatea prețurilor și presiuni asupra rutelor de transport. Potrivit Clubului Fermierilor Români, riscurile sunt vizibile în Marea Neagră: compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în iulie–septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior. „În trei săptămâni din octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost lovite în largul României și Bulgariei, iar circa 34 de marinari au fost raportați morți sau dispăruți.”
Totodată, asigurarea mărfii și a navelor s-a scumpit pe măsură. „În zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, prima de risc de război a crescut în două săptămâni de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, cu estimări de peste 1%, iar în zonele cele mai expuse poate ajunge la 15% din valoarea corpului navei. Portul Constanța a tranzitat totuși 15,8 milioane de tone de cereale în primele nouă luni din 2026, cu 7% mai mult decât anul trecut”, arată Clubul Fermierilor Români.
Pe agenda discuției se află rolul României ca hub de tranzit, stocare și distribuție pentru cereale și alte produse agroalimentare din zona Mării Negre. „Reziliența presupune investiții în porturi, căi ferate, drumuri, depozite, capacitate de refrigerare și sisteme de intervenție rapidă, precum și în procesare și în parteneriate între fermieri, procesatori și retail, pentru ca România să nu mai exporte în principal materii prime”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care va modera evenimentul.
Energie, gaz și îngrășăminte, costuri pe care fermierul nu le controlează
Clubul menționează că, pe 27 octombrie, gazul pe bursa TTF a ajuns la 97,64 euro/MWh, maximul ultimilor patru ani și de peste trei ori nivelul de la începutul anului. Războiul din Iran a blocat Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece circa o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte, iar gazul reprezintă circa 80% din costul de producție al îngrășămintelor azotate. Ureea a atins în aprilie 856,9 dolari/tona pe piața globală.
„România intră în acest șoc fără producție proprie de îngrășăminte azotate: Azomureș este oprit din august 2024, iar reluarea producției după preluarea de către Romgaz este estimată pentru primăvara lui 2027. Fermierii depind integral de importuri, într-o piață în care Rusia a furnizat în 2025 circa 22% din importurile UE de îngrășăminte”, punctează Florian Ciolacu.
Securitatea agricolă depinde de accesul la energie, fertilizanți, semințe, echipamente, transport și finanțare, iar volatilitatea prețurilor lovește direct competitivitatea fermierilor din țara noastră.
Sesiunea dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO va aborda dependența de importurile de gaze și îngrășăminte, impactul CBAM asupra costurilor și soluțiile pentru reducerea expunerii la șocuri externe:
Energie regenerabilă la nivelul fermei;
Stocare strategică de inputuri;
Instrumente financiare, inclusiv asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor, pentru gestionarea riscurilor climatice, de piață și geopolitice.
Biosecuritate la frontiera externă a UE
România importă peste 70% din carnea de porc pe care o consumă. Pesta porcină africană continuă să lovească fermele din țara noastră. În 2026 au fost sacrificați peste 5.500 de porci într-o fermă din Arad în ianuarie, peste 8.600 în Neamț în februarie și aproape 5.700 într-o fermă din Buzău în septembrie. La mistreți, ANSVSA raporta la începutul lui martie 330 de focare, față de 200 cu un an înainte.
În sectorul ovin/caprin, pesta micilor rumegătoare (67 de focare în 2024) și variola ovină (27 de focare în 2025, cu noi focare în Buzău și Brăila în septembrie 2026) au blocat exportul. Comisia Europeană a interzis, din 17 iunie, ieșirea oilor și caprelor din România până la 31 decembrie 2026. Miza: un export de animale vii de peste 210 milioane de euro în primele zece luni din 2025, pe care ANSVSA îl estima la circa 300 de milioane de euro în 2026.
Siguranța sanitar-veterinară și fitosanitară, trasabilitatea și standardele echivalente pentru importurile din state terțe sunt teme centrale ale sesiunii, alături de protecția fermierilor români și europeni în fața produselor agroalimentare provenite din țări non-UE.
Perspectiva europeană: PAC 2028-2034 și noul buget al UE
„Uniunea Europeană are nevoie de o strategie coerentă de autonomie strategică alimentară, care să combine producția internă, diversificarea surselor și stocurile strategice. Europa nu poate presupune că piețele globale vor rămâne stabile sau că importurile vor acoperi orice deficit”, precizează Florian Ciolacu.
Viitorul cadru financiar european va determina direcția investițiilor pentru cel puțin șapte ani, astfel că deciziile din 2026-2027 sunt decisive. Sesiunea va discuta agenda cu care România poate merge la negocieri: competitivitate, reziliență, securitate alimentară și sprijin real pentru fermele viabile.
În opinia Clubului Fermierilor Români, „România poate argumenta pentru un tratament diferențiat, cu finanțare nu doar pentru plăți directe, ci și pentru logistică, procesare, irigații, stocare și digitalizare, iar fondurile ar trebui orientate spre investiții productive și infrastructură, nu doar spre măsuri de compensare sau conformare birocratică”.
Flancul Estic: parteneriate și cooperare regională
România poate promova un parteneriat agroalimentar cu statele din Flancul Estic, inclusiv Polonia, statele baltice, Republica Moldova și Ucraina, în limitele compatibile cu securitatea și cu piața internă. Cooperarea ar urma să vizeze logistica, standardele de calitate, schimbul de informații, rezervele strategice și planificarea comună pentru situații de criză. Astfel, agricultura poate deveni un instrument de coeziune europeană și de consolidare a Flancului Estic, nu doar o temă sectorială.
„Aducem în aceeași sală perspectiva de la Bruxelles, experiența diplomatică și vocea fermierilor, pentru că securitatea alimentară nu se poate discuta separat de energie, frontieră și comerț. Ne așteptăm ca din această sesiune să plece propuneri concrete, nu doar diagnostice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) atrage atenția asupra impactului tot mai accentuat pe care actualele politici europene privind piața îngrășămintelor îl au asupra fermierilor și solicită o recalibrare urgentă a mecanismelor existente, în condițiile în care costurile de producție continuă să crească, iar competitivitatea agriculturii este afectată.
Analizele prezentate la nivel european confirmă faptul că dificultățile actuale nu sunt doar rezultatul contextului geopolitic, ci reflectă probleme structurale ale modului în care este construită tranziția către o economie cu emisii reduse. Integrarea îngrășămintelor în sistemul ETS și aplicarea mecanismului CBAM au condus, în practică, la o creștere constantă a costurilor pentru fermieri, fără a crea în paralel alternative viabile.
Efectele sunt deja vizibile: o parte semnificativă a capacității de producție de îngrășăminte din Uniunea Europeană a fost închisă sau suspendată, suprafețele cultivate s-au redus, iar proiectele dedicate fertilizanților cu emisii reduse întâmpină dificultăți majore sau sunt abandonate.
În acest context, Forumul APPR subliniază că modelul actual, bazat în principal pe creșterea costurilor pentru a accelera tranziția, nu produce rezultatele așteptate. Dimpotrivă, acesta transferă presiunea asupra fermierilor, fără a stimula suficient investițiile și fără a susține adoptarea soluțiilor cu emisii reduse. „Ne aflăm în fața unei crize care depășește conjunctura actuală. Fermierii sunt puși în situația de a susține costurile tranziției, în lipsa unor instrumente economice care să le permită adaptarea reală. În aceste condiții, competitivitatea agriculturii europene este direct afectată”, arată Forumul APPR, ai cărui reprezentanți consideră că este necesară o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a tranziției la nivelul lanțului îngrășăminte - cereale. Revizuirea mecanismelor ETS și CBAM înainte de 2030, precum și dezvoltarea unui sistem alternativ de stabilire a prețului CO₂ sunt esențiale pentru a crea un cadru credibil și funcțional.
În același timp, cadrul european de certificare a carbonului (CRCF) poate juca un rol important în această tranziție, prin crearea unor mecanisme care să permită remunerarea reducerilor de emisii realizate în ferme și integrarea fermierilor în piețele de carbon.
Forumul APPR atrage atenția și asupra necesității de a elimina barierele de reglementare pentru fertilizanții organici, soluții deja disponibile care pot contribui la reducerea emisiilor și la creșterea sustenabilității sistemului agricol. „Fără o recalibrare rapidă a politicilor, există riscul continuării pierderii capacității de producție în Uniunea Europeană și al creșterii dependenței de importuri. Tranziția verde trebuie construită împreună cu fermierii, prin politici care să îmbine obiectivele de mediu cu viabilitatea economică a fermelor”, subliniază Forumul APPR.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!
Propunerile recente ale președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind noul Fond Național și Regional de Parteneriat (NRPP), continuă să provoace îngrijorări în rândul organizațiilor profesionale din sectorul agroalimentar și al reprezentanților Parlamentului European.
Luni, 10 noiembrie 2025, președinta CE a prezentat un set de amendamente la propunerea privind viitorul Cadrul Financiar Multianual (CFM), care include și elemente legate de consolidarea Politicii Agricole Comune (PAC).
Deși Comisia susține că aceste ajustări „tehnice” oferă o flexibilitate sporită și răspund preocupărilor exprimate de instituțiile europene, ele nu adresează în mod substanțial cerințele formulate de grupurile politice din Parlamentul European și de fermierii europeni. Propunerea actuală menține PAC într-o poziție subordonată unui mecanism bugetar unic, diluând autonomia și predictibilitatea acesteia.
Conform Farm Europe, includerea PAC într-un cadru unic de finanțare împreună cu fondurile de coeziune, climă și securitate riscă să transforme o politică europeană comună într-o sumă de programe naționale, vulnerabile la negocieri interne și schimbări de guvern.
Reducerea propusă de 17,6% a bugetului PAC pentru perioada 2028–2034, coroborată cu diminuarea generală a fondurilor NRPP cu 40%, lasă fermierii europeni fără resurse suficiente pentru a face față tranziției verzi, investițiilor în reziliență climatică și digitalizării. În lipsa unui cadru european solid, statele membre ar trebui să compenseze tăierile prin realocări interne – o abordare ce ar afecta grav coerența și echitatea sprijinului agricol la nivelul Uniunii.
Potrivit informațiilor confirmate la Bruxelles, setul de amendamente prezentat de Ursula von der Leyen include:
Introducerea unei „ținte rurale” – un procent minim (cel puțin 10%) din alocarea NRPP dedicat investițiilor în dezvoltarea rurală;
Consolidarea caracterului comun al PAC și includerea unor dispoziții suplimentare într-un cadru legislativ unitar;
Întărirea rolului regiunilor și creșterea predictibilității alocărilor acestora;
O clarificare a „mecanismului de orientare” („Steering mechanism”), care va identifica prioritățile-cheie ale UE ce urmează a fi reflectate în bugetul anual;
Amendamente care sporesc rolul autorității bugetare (Parlamentul și Consiliul) în procesul bugetar anual, precum și controlul parlamentar în etapa de descărcare de gestiune.
Aceste modificări vin după săptămâni de presiuni intense din partea Parlamentului European, a statelor membre, a Comitetului Regiunilor, a Comitetului Economic și Social European și a organizațiilor profesionale agricole. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste ajustări vor fi suficiente pentru a convinge deputații europeni – în special liderii grupului PPE, Manfred Weber și Siegfried Mureșan – înaintea mini-sesiunii plenare din 12–13 noiembrie, când președinta Comisiei Europene va trebui să ofere explicații în plenul Parlamentului privind arhitectura și guvernanța CFM. În caz contrar, legislativul european ar putea formula o rezoluție de respingere a bugetului multianual propus.
Farm Europe, organizație europeană din care Forumul APPR face parte, atrage atenția că această reformă riscă să compromită principiile de bază ale PAC – solidaritatea europeană și convergența veniturilor fermierilor – și solicită Comisiei Europene să revină asupra propunerii și să inițieze un dialog real cu instituțiile europene și organizațiile profesionale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În ultimii ani, în contextul schimbărilor climatice și a limitării accesului la tehnologii ca urmare a înăspririi cadrului legislativ european, gestionarea provocărilor de mediu și climă, cât și eficientizarea utilizării inputurilor agricole devine un deziderat tot mai important pentru fermieri și cheie pentru obținerea unei producții sporite.
Pentru creșterea rentabilității exploatațiilor agricole, fermierii trebuie să aplice corect produsele pentru protecția plantelor, dar în același timp, să caute soluții noi pentru a utiliza eficient elementele din sol și atmosferă, soluții ce pot fi integrate cu tehnologii digitale și de precizie.
Mai mult, la nivelul Uniunii Europene, se va acorda, în continuare, o atenție deosebită protejării mediului înconjurător, a sănătății solului, iar scăderea cantității de azot care se acumulează în pânza freatică va rămâne un obiectiv strategic la nivel european.
În acest sens, Syngenta dezvoltă produse biologice care se vor integra în schema de tratamente fitosanitare convențională pentru a controla mai bine factorii de stres abiotici, în combaterea bolilor și dăunătorilor cu noi produse, cu moduri de acțiune diferite, dar și care să permită și utilizarea mai eficientă a resurselor din natură.

VIXERAN®, un nou biostimulant de la Syngenta, cu trei moduri de acțiune
În cadrul evenimentului Ziua Grâului Bărăgan 2024, Syngenta a prezentat, în premieră, un nou produs - VIXERAN®, un biostimulant de înaltă clasă ce conține o tulpină atent selecționată (CECT 9690) de Azotobacter salinestris.
În condiții de umiditate, bacteriile de Azotobacter salinestris se dezvoltă extrem de rapid (în 24-48 ore), iar acestea asigură, prin trei moduri diferite de acțiune, absorbția azotului atmosferic:
foliar: bacteria colonizează țesuturile plantei după penetrarea prin stomate;
rădăcină: se stabilește o simbioză cu rădăcinile;
rizosferă: planta furnizează zaharuri bacteriilor, în schimbul azotului disponibil.
Tulpina CECT 9690 a bacteriei Azotobacter salinestris a fost identificată într-un mediu salin, așa cum reiese și din denumire, și este rezistentă în condiții dure de pH, apă și mediu de cultură.
VIXERAN® determină sinteza azotazei, o enzimă care transformă azotul din aer în ioni de amoniu, iar asimilarea foliară a acestora și transformarea lor în aminoacizi se face prin sinteza glutaminei. În sol, aminoacizii sunt preluați prin procesul de nitrificare, proces realizat de microorganismele prezente în sol.
Dacă condițiile pentru dezvoltarea bacteriei sunt nefavorabile, aceasta are capacitatea de a se transforma într-o formă de rezistență, un chist, cu un înveliș gros, rezistent, care permite bacteriilor să aștepte condiții mai prielnice pentru a se dezvolta și pentru a rezista mai bine stresului cauzat de factori externi, cum ar fi perioadele reci de temperatură. De îndată ce condițiile devin favorabile (>5 grade Celsius, umiditate, prezența dextrozei), bacteriile se reactivează și își reiau procesul de dezvoltare și multiplicare.
VIXERAN® este omologat la un număr foarte mare de culturi de câmp: cereale păioase, porumb, rapiță, floarea-soarelui, cartofi și sfeclă de zahăr, cu o doză unică de 50 grame/hectar. Condițiile optime de aplicare sunt: umiditate > 60%, aplicare dimineața devreme (de preferință), pH-ul solului: 5,5 -9 și volumul de apă 200 - 400 l/ha.
VIXERAN® este un produs de excepție, care se aplică la culturi de câmp, precum și la culturi speciale.
Momentul recomandat de aplicare, în funcție de cultură:
Cereale păioase, de la a 4-a frunză desfășurată și/sau de la începutul înfrățirii până la formarea primului internod;
Porumb, de la a 2-a până la a 6-a frunză desfășurată;
Rapiță, de la prima până la a 4-a frunză;
Cartof, de la a 2-a frunză până la începutul formării tuberculilor;
Sfeclă de zahăr, de la a 2-a până la a 6-a frunză;
Floarea-soarelui, de la a 4-a până la a 8-a frunză.
Cu o singură aplicare a produsului VIXERAN®, culturile beneficiază de mai multe avantaje:
Susținerea creșterii plantelor (Plant Growth Promoter);
Fixarea biologică a azotului la nivelul aparatului foliar și a rădăcinii;
Mobilizarea potasiului în plantă;
Producerea acidului indolacetic (IAA), a giberelinelor (GA3) și a ACC-deaminazei;
Reducerea pierderilor de azot prin îmbunătățirea capacității de retenție a nivelul solului.
VIXERAN® produce exopolizaharide (EPS) și lipopolizaharide (LPS), care îmbunătățesc capacitatea de retenție la nivelul solului: cele două zaharide eliberate de tulpina de Azotobacter salinestris CECT 9690 interacționează cu particulele de sol și constituenții organici ai solului. Cele două zaharide acționează ca un „lipici” natural, favorizând agregarea particulelor solului. Îmbunătățirea agregării solului cu ajutorul tulpinii de Azotobacter salinestris CECT 9690 se realizează prin creșterea porozității și reducerea densității, îmbunătățindu-se astfel capacitatea de retenție și schimbul de nutrienți și apă.
În platforma de la Ziua Grâului Bărăgan 2024, produsul VIXERAN® a fost aplicat unui soi de grâu de la Syngenta, iar rezultatele au demonstrat un spor semnificativ de producție față de martor. Astfel, față de martor, a existat un spor de producție de 308 kg/ha, beneficiu ce se poate traduce printr-un plus de aproximativ 60 euro/ha. Mai mult, din rezultatele prezentate, se poate observa o îmbunătățire a procentului de proteină și amidon.
Rezultatele aplicării Biostimulantului VIXERAN® în cadrul platformei Ziua Grâului Bărăgan 2024

Articol de: ADRIAN GEANĂ, director marketing protecția plantelor porumb și oleaginoase, în colaborare cu SILVIU CAIMAC, director marketing cereale păioase și tratament semințe la Syngenta România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Europa clocotește deja de săptămâni bune. Fermierii din mai multe țări ale Uniunii Europene își strigă durerile în stradă. În Franța și Belgia protestele fermierilor sunt destul de violente. Agricultorii chiar au lăsat rafturile marilor lanțuri de magazine goale, furia fermierilor crescând cu fiecare zi de protest.
Ce a dus la actuala stare a agriculturii europene, totuși? Cel mai probabil, reformele impuse de la Bruxelles, gândite din căldura fotoliilor, fără a se cunoaște realitatea din teren. Green Deal, Farm to Fork, Biodiversitate sunt strategii nesustenabile, cel puțin la ora actuală, când se-ntâmplă atâtea pe planetă, pandemii, conflicte, războaie. Ca să nu mai pomenesc veșnica problemă, reglementările UE nu țin cont, așa cum ar fi normal, de specificul fiecărei țări.
Cu viteza luminii se elimină substanțe active de protecție a plantelor fără a exista înlocuitori. Suprafețe considerabile de teren agricol devin pârloagă, că așa vrea UE, dar fără a gândi un sistem de compensare pentru agricultori. UE nu vrea cultivarea plantelor modificate genetic, însă importă masiv produse finite care provin de la astfel de plante interzise în spațiul european. De pildă, soia.
Comisia Europeană vrea ca în UE cetățenii să trăiască sănătos, să consume bio și zice că i-a întrebat dacă vor alimente „mai curate”, „mai sănătoase”, iar oamenii au răspuns că da. Dar Comisia nu l-a întrebat pe cetățeanul european și dacă e dispus să plătească mai mult cu 40%-50% ori chiar 80% pentru hrană. Și câte și mai câte lucruri nerealiste sunt dictate și reglementate de Bruxelles, prin intermediul unor politicieni care nu au habar cu ce se mănâncă agricultura și nu numai.
Cum era de așteptat, agricultorii din țara noastră au prins curaj și au ieșit pe străzi, la protest. La fel, cum era de așteptat, având în vedere firava asociere a sectorului, protestele fermierilor noștri sunt dezorganizate, iar lipsa unui conducător își spune cuvântul. Nu despre asta vreau, însă, să vorbesc. Ci doresc să accentuez dezbinarea românului.
Protestul fermierilor nu este doar despre ei, ci despre noi toți, cetățenii României. Poate fi un semnal de alarmă pentru guvernanții de toate culorile politice, că a venit vremea să înceapă să lucreze și pentru populație, nu doar pentru ei și prietenii lor.
Observ că sunt unii care tot au treabă cu subvențiile fermierilor. Păi, sunt un drept al lor, iar subvențiile se întorc în economia țării. Seringa aia care ajunge în spitale la preț de tractor nu deranjează pe nimeni? Sau învățământul gratis care ne costă mai mult decât ăla privat nu supără deloc?
Sunt unii, nu puțini, deranjați de protestele fermierilor și de faptul că aceștia își cer drepturile. În schimb, nu ne oripilează că infrastructura rutieră e la pământ pentru că guvernanții de toate culorile politice nu au reușit în peste 30 de ani să facă ceva din cauza prețurilor mari generate de… prea multe buzunare.
Agricultorii nu au ieșit la parada utilajelor, stau în frig pe drumurile patriei pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Da, sunt tractoare, mașini de zeci, sute de mii de euro. Ce-ați fi vrut, ca în anul 2023 să se facă agricultură cu plugul tras de boi? Pentru sculele astea, scumpe, de altfel, fermierii muncesc de dimineață până noaptea și în cele mai multe cazuri nici măcar nu sunt ale lor, fiind cumpărate cu ajutorul creditelor bancare, leasingurilor. Și-au gajat casa, masa, nevasta/bărbatul, copiii, pământul ca să producă hrană.
Nu toți putem fi antreprenori și nici nu trebuie. Haideți să nu-i mai apostrofăm, să nu mai jignim fermierii! Așa cum noi ne dorim să avem în țara asta predictibilitate, stabilitate financiară, așa vor și agricultorii pentru afacerile lor.
Ar trebui să le fie rușine tuturor celor care sunt deranjați de protestele acestor oameni simpli, harnici, care-și produc banii, care mai dau de mâncare și altora (au angajați), care contribuie la bugetul țării și cărora acum le e greu și din cauza guvernanților din România, nu doar a celor de la Bruxelles.
Tuturor ne e greu din cauza clasei politice care e preocupată de propriile jocuri/interese.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024Abonamente, AICI!Un subiect foarte des discutat și vehiculat în sfera agricolă este sensibilitatea porumbului la condițiile de climă și mediu, în special seceta și arșița, de departe cele mai agresive din punct de vedere productiv. Variațiile anuale legate de aceste fenomene sunt din ce în ce mai vizibile, cu o amprentă puternică asupra producțiilor obținute în ultimii cinci ani. Iar lucrurile se complică și se diversifică pe măsură ce anii trec.
Dacă până acum 20 ani se discuta doar despre secetă, mai recent despre arșiță, acum apar noi provocări, precum creșterea temperaturilor nocturne, deoarece în 2023 s-a înregistrat un număr record de nopți cu temperaturi peste 20°C, lucru ce impactează clar producția. Cu siguranță putem adăuga și alte probleme, precum deșertificarea, creșterea temperaturilor medii anuale etc.
Toate acestea se adaugă și altor provocări cărora fermierii trebuie să le facă față, precum prețurile fluctuante, modificările legislative și politicile agricole din ce în ce mai complicate. În acest context, deciziile fermierilor sunt din ce în ce mai complicate, dar cu un important impact pentru viitor.
Ce putem face? Cum putem alege produse pretabile?
Un studiu recent și foarte complex din SUA a demonstrat clar cât de importantă este alegerea hibridului/geneticii de porumb, acest aspect ocupând locul 3, după vreme și fertilizare.
Alegerea hibridului potrivit este responsabilă pentru minimum 20% din producție. Deci, contează mai mult decât se așteaptă majoritatea fermierilor.
De aproximativ zece ani fermierii din România au un partener de nădejde la cultura de porumb – Optimum® AQUAmax®, cu siguranță cel mai cunoscut brand pentru porumb boabe, nu doar în Europa, ci pe orice piață de porumb boabe din lume, fiind de departe brandul preferat al fermierilor.
Ce anume a determinat popularitatea și încrederea acordată?
Foarte simplu: Stabilitatea și Adaptabilitatea, două caracteristici extrem de importante în contextul actual, obligatoriu de avut în vedere când selectăm produsele pentru înființarea noilor culturi.
În cadrul testărilor RITAC, testări independente, în condiții și locații variate din toată țara, au fost demostrate cele două caracteristici ale hibrizilor de porumb Pioneer. Mai exact, anul acesta grupa cea mai importantă de maturitate, 300 – 400 FAO, ce ocupă peste 65% din suprafața cultivată, a fost testată în opt locații, cu cei mai performanți 58 de hibrizi, în condiții de neirigat, pe suprafața întregii țări, de la Caracal la Bârlad, de la Constanța la Arad. Producțiile medii obținute în aceste locații au variat de la 3,5 t/ha pănă la 10 t/ha.
Corteva Agriscience a participat la aceste testări cu cinci hibrizi din acest segment de maturitate, iar hibrizii Pioneer au dominat pe toate segmentele:
Cel mai stabil portofoliu: toți cei 5 hibrizi sunt în TOP 10
Podium complet: Locul 1 – hibridul P9889, Locul 2 - hibridul P8834, Locul 3 - hibridul P9975
Cea mai bună medie: 8,3 t/ha
Cea mai mică diferență între „cel mai bine poziționat hibrid” și „cel mai slab poziționat hibrid” - 413 kg/ha
Cel mai stabil și productiv hibrid, 3 ani consecutiv - P9889
Cel mai productiv hibrid timpuriu – P8834
Tabelul cu media pe opt locații a primilor zece hibrizi demonstrează afirmațiile de mai sus.

Este evident faptul că nu putem alege la întamplare viitorii hibrizi ce vor fi semănați. Între cel mai bun hibrid, P9889 – 8517 kg/ha și ultimul clasat, este o diferență de peste 2.500 kg/ha, ultimul hibrid ca medie din testări a înregistrat o producție de 5.990 kg/ha. Practic, alegerea corectă a hibridului în cazul de față înseamnă un spor cantitativ de 2,5 t/ha.
Chiar și în cazul în care nu compărăm extremele, ci hibridul de pe Locul 1 - P9889 cu o producție de 8.517 kg/ha, cu media testărilor – 7.456 kg/ha, în cazul hibridului Pioneer avem un avantaj de 1.061 kg/ha, suficient cât să acopere prețul total al hibridului.
Articol scris de: ANDREI CIOCOIU, Category Marketing Manager Seeds Corteva Agriscience România și Republica Moldova
P9889 - Hibrid de porumb Pioneer Optimum AQUAmax, FAO 350
P8834 - Hibrid de porumb Pioneer Optimum AQUAmax, FAO 310

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Neonicotinoidele sunt pe buzele tuturor de vreo lună, de când Ministerul Agriculturii a dat derogare pentru utilizarea lor, în acest an, la tratarea semințelor de floarea-soarelui, porumb și sfeclă. Prin urmare, s-au activat toate vocile, pro și contra, pricepuți și nepricepuți își dau cu părerea. Marea problemă pe care o văd eu e că adevărații specialiști nu ies în spațiul public cu explicații, iar cei care o fac totuși folosesc cunoscutul limbaj de lemn neînțeles nici de Măria Sa consumatorul și nici de fermier, indiferent de sectorul în care acesta din urmă activează.
La ora actuală, cele mai disputate teme din agricultura europeană sunt neonicotinoidele, organismele modificate genetic, glifosatul, reducerea folosirii produselor de protecția plantelor. Referitor la pesticide, trebuie accentuat că România folosește 700-800 grame de substanță activă la hectar, în timp ce Germania ori Franța folosește spre 3 kg/ha. V-ați întrebat vreodată de ce pe drumurile din Germania, de pildă, parbrizul mașinii rămâne curat și nu ca la noi, plin de insecte moarte? România e aproape bio, părerea mea.
Dacă oamenii de știință le-ar fi zis „biotehnologii” organismelor modificate genetic, ar mai fi existat atâtea discuții și reținere în utilizarea lor? Nu cred, pentru că în fața unui public neinformat, urechist, cuvântul bio dă bine. Oare știm cu adevărat ce înseamnă bio, cum arată bio? În opinia mea, doar sună bine și se profită mult de „bio”, la fel de „eco”.
Revenind la derogarea dată la neonicotinoide, a fost solicitarea fermierilor, iar ministrul Adrian Chesnoiu nu a luat decizia după ureche și doar pentru că i-au cerut agricultorii. Nu, șeful MADR s-a informat, a aplecat urechea la știință, și nu de acum, ci de ani buni. „Comisia Europeană a decis interzicerea utilizării uzuale a neonicotinoidelor, dar permite folosirea controlată a acestora, prin decizia statelor membre, în caz de atac al dăunătorilor. România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în același timp, bogat în dăunători. Doi fac ravagii în culturile de porumb și floarea-soarelui, Tanymecus dilaticollis (Rățișoara porumbului) și Agriotes spp. (Viermele sârmă). Sunt dăunători pentru a căror combatere eficientă nu există altă substanță decât insecticidul din grupa neonicotinoidelor, care se folosește pentru tratarea semințelor, tocmai pentru o limitare cât mai bună a efectelor acestor pesticide pentru mediu. Celelalte state din UE care nu folosesc neonicotinoide nu o fac pentru că e interzisă folosirea uzuală, ci pentru că nu mai au urgența cerută de Regulament, nu se mai confruntă cu acești dăunători, care pot compromite până la 30% din producție. Statele respective au eliminat acești dăunători prin instituirea în trecut a obligației de însămânțare doar cu semințe tratate cu neonicotinoide. După ce au îndepărtat această problemă, au susținut interzicerea folosirii acestui tip de pesticid. La EFSA nu există niciun studiu științific care să facă legătura directă dintre neonicotinoide și moartea albinelor. A fost prezentată o cercetare care menționează expunerea la neonicotinoide drept un posibil factor pentru decesul albinelor. Există însă două cercetări științifice aprofundate realizate de Academia de Științe Agricole și Silvice care au demonstrat că dacă tratamentul cu neonicotinoide se face sub strictă supraveghere și în dozele recomandate, nu există remanențe ale substanțelor în plantă, de natură să pună în pericol viața albinelor”, a explicat Adrian Chesnoiu.
În cazul în care nu se acorda această derogare, confruntat cu o pierdere mare de producție, fermierul ar fi fost tentat să aplice foarte multe tratamente în vegetație, ceea ce însemna un risc mult mai mare atât pentru mediu, cât și pentru albine.
Albinele au nevoie de floarea-soarelui, cum și floarea-soarelui are nevoie de albine. Apicultorii profesioniști spun că mierea de floarea-soarelui reprezintă până la 70% din producția de miere dintr-un an și fără floarea-soarelui cantitatea de miere, în cel mai fericit caz, se înjumătățește.
De ce mor albinele? Mai ales că anul trecut, spre exemplu, la floarea-soarelui nu s-au folosit neonicotinoide, pentru că nu s-a dat derogare. Am vorbit și cu apicultori, dintre cei pentru care creșterea albinelor este o afacere. Aceștia nu pe neonicotinoide aruncă vina, având în vedere că în toate rapoartele EFSA se arată că în cazul experiențelor de câmp rezultatele nu confirmă riscul asupra albinelor în urma tratamentelor semințelor. Și la albine e ca la pomi, legume sau animale, vin cu boli, nu se aclimatizează ori nu sunt îngrijite corespunzător, li se dau tot felul de produse, medicamente, fără control și fără a respecta prospectul. Așa mor albinele, de cele mai multe ori.
Țările care folosesc neonicotinoide la acest moment sunt în jur de o sută. Și nu au probleme cu reducerea numărului de albine.
Neonicotinoidele sunt medicamente pentru plante cum sunt antibioticele pentru om. Ca atare, trebuie utilizate conform prospectelor și nu de oricine. Dacă regulile se respectă, n-ar trebui să fie probleme. Nu o zic eu, ci specialiștii, pe care ar trebui să-i ascultăm până scăpăm de dăunători și până avem ce să punem în loc, ca să nu murim de foame.
Să interzicem, dar s-o facem cu cap și, atunci când avem cu ce, să înlocuim ceea ce nu dă bine în gura unui consumator urechist.
Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - februarie 2022Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlAsociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) este îngrijorată cu privire la soarta sectorului agricol din țara noastră în următoarea perioadă, în care subfinanțarea și restricțiile la care este supus pot duce la o recesiune puternică și pot afecta grav șansele fermierilor români de a continua să producă hrană.
„Deși Guvernul României a anunțat victorios semnarea documentelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), protestăm împotriva neincluderii irigațiilor în acest proiect de țară care ar fi dat o șansă tocmai creșterii autonomiei producătorilor agricoli într-un moment în care schimbările climatice, producția de hrană, sănătatea și energia se află în fața unor imense provocări. Protestăm energic și ne manifestăm public dezaprobarea față de modul defectuos în care a circulat dosarul irigațiilor între cabinetele MADR, MIPE și Cancelaria Primului Ministru, fiecare instituție nefăcând altceva decât să înregistreze la registratură scrisorile repetate si proiectele depuse de Alianța fermierilor din România și, într-un dispreț total, să se derobeze de orice responsabilitate, indicând solicitanților, pe parcursul a câtorva luni, să se adreseze altor instanțe”, transmite APPR.
Marți, 19 octombrie 2021, Parlamentul European a votat în sesiune plenară la Strasbourg propriul raport menit să mărească nivelul de ambiție în implementarea strategiei „De la fermă la consumator”. APPR trage un semnal de alarmă asupra rezultatelor studiilor de impact și asupra măsurilor care să ducă la atingerea țintelor prevăzute în această strategie, studii publicate în decursul ultimelor luni. Concluziile la care au ajuns mai multe universități europene prestigioase, asociații de industrie, precum și Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Center, JRC) al Comisiei Europene prefigurează un scenariu sumbru pentru producția de hrană și energie a UE, atât pentru cei care produc, cât și pentru cei care consumă. „Cele două strategii, ale căror ținte cantitative sunt reflectate deja în recomandările Comisiei către statele membre cu privire la construirea viitoarelor Planuri Naționale Strategice (PNS), au un mare potențial de a afecta mediul agricol și producția”, susține APPR. Analiza include utilizarea pesticidelor, o reducere a excedentului de nutrienți, o creștere a suprafeței în agricultura ecologică și o creștere a suprafeței dedicate elementelor de peisaj pentru creșterea biodiversității. Indiferent de scenariile luate în considerare, efectul acestor strategii va fi o reducere fără precedent a capacității de producție a UE (cel puțin între 5 și 15%, în funcție de sector) și a veniturilor fermierilor, din cauza unei creșteri nete a costurilor de producție cu 10%. De asemenea, se estimează măriri importante ale prețurilor la consumator, fără a mai vorbi de faptul că aceste strategii ar putea duce la o reducere de 28% a emisiilor de GES din sectorul agricol până în 2030, dar mai mult de jumătate din acesta va duce la scurgeri de durabilitate echivalente către țări terțe, din cauza pierderii producției în UE.
Sute de milioane de euro pot fi pierdute anual de România
Sectorul cerealelor va fi cel mai afectat, spun specialiștii. Producătorii agricoli din Uniunea Europeană nu vor putea continua să producă hrană în Europa, iar UE va deveni importator net de produse agricole si alimentare.
„Consumatorii din întregul bloc UE ar trebui informați clar că, dincolo de vocabularul de plastic care umple spațiul public, din care nu lipsesc termeni precum sustenabilitate, reziliență, arhitectură de înverzire…, de fapt li se cere să-și modifice drastic dieta și să plătească prețuri mai mari pentru ceea ce consumă. În mod special ar trebui avertizați consumatorii din statele membre cu un PIB/capital scăzut, precum România, în care cheltuielile totale ale gospodăriei pentru produse alimentare ajunge, conform Eurostat, la 27%, adică dublu față de majoritatea vechilor state membre. Nu în ultimul rând, ne manifestăm profunda îngrijorare cu privire la modul în care obligațiile legate de alocări pentru mediu și climă vor fi transpuse în măsuri legislative. Rămânem foarte vigilenți în ceea ce privește condiționalitatea, astfel încât să nu se excludă zonele productive de la producția agricolă, ci să se dezvolte infrastructuri agroecologice la un nivel adecvat, pentru a încuraja desfășurarea acestora”, arată Asociația Producătorilor de Porumb.
În ceea ce privește ecoschemele, care vor avea o alocare obligatorie de 25% din totalul fondurilor din Pilonul I (Plăți directe), acestea reprezintă un punct critic în noua PAC, deoarece, dacă nu sunt concepute adecvat și adaptat pentru realitatea pedoclimatică, socială și economică din România, pot duce la neutilizarea a peste 400 milioane euro anual. Mai mult, deși statele membre trebuie să finalizeze propunerile pentru Planurile Naționale Strategice până la sfârșitul anului, în România, dialogul civil asupra ecoschemelor încă nu a început, iar experiența arată că procesul de consultare a părților este complex și cere timp. Piederea acestei finanțări, parte integrantă din plățile directe, poate avea efecte devastatoare asupra fiecărei exploatații agricole, în condițiile în care plata de bază pentru susținerea veniturilor continuă să se situeze sub media UE până la sfârșitul întregii perioade de programare.
„Subliniem că APPR nu vrea să renunțe la obiectivele stabilite clar în serviciul unei agriculturi durabile, capabile să facă față provocărilor climatice, ci dorește ca instituțiile UE să aibă o abordare echilibrată, pragmatică, care să protejeze agricultura europeană și să înceteze să penalizeze proprii producătorii prin distorsionarea concurenței. Tragem, așadar, un puternic semnal de alarmă și reiterăm faptul că refuzăm să ne sacrificăm capacitatea de a furniza hrană Europei asistând pasivi la scoaterea noastră de pe piață! Dați agriculturii europene șansa de a-și exploata potențialul! Astăzi, mai mult ca niciodată, și consumatorii trebuie să se exprime și să înțeleagă că doar împreună putem găsi soluții pentru a garanta securitatea și siguranța alimentară.”
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Peste 500 de fermieri au participat la „Sfatul Grânarilor – Sărbătoarea Florii Însorite”, prima ediție a celui mai mare eveniment agricol din zona Moldovei, care a avut loc pe 14 septembrie 2021, în județul Iași, la Podu Iloaiei, pe o platformă agricolă pusă la dispoziție de Grupul de firme Panifcom. Evenimentul, o adevărată expoziție în aer liber dedicată florii-soarelui, a fost organizat de Agrisol România în parteneriat cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași.

În această zi frumoasă de toamnă, agricultorii care au ajuns la „Sărbătoarea Florii Însorite” s-au bucurat de revederea în câmp. Dornici de discuții, de schimb de experiență, cum se spune, fermierii au avut posibilitatea să se informeze, să afle noutăți, să interacționeze cu furnizorii de input-uri prezenți cu standuri. Totodată, un plus al evenimentului l-au constituit demonstrațiile practice cu utilaje agricole. La final a avut loc o dezbatere în cadrul căreia s-au abordat teme actuale, de interes, cum ar fi Green Deal și Farm to Fork.




Toți fermierii care au stat până la finalul evenimentului au primit cadou din partea Agrisol un bidon de 5 litri de Inspire – un concentrat de nutrienți care se aplică pe semințe de orice cultură (rapiță, grâu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, soia, în legumicultură etc.) înainte de a fi semănate.
De asemenea, fermierii au fost informați despre lansarea Programului „Bunăstarea”, ce permite acestora, într-un an cu rezultate bune, să dea la schimb pe îngrășăminte un pic din producția lor la un preț mult mai mare decât cel ce se oferă în bani.

Agrisol este brandul de îngrășăminte al Romchim Protect Bacău, companie românească 100%. Divizia Agrisol, susțin reprezentanții Romchim Protect, s-a dezvoltat în ultimii doi ani prin crearea de produse adaptate nevoilor și posibilităților financiare ale fermierilor.
„Agrisol România a recomandat la înființarea platformei de floarea-soarelui de la Podu Iloaiei aplicarea a două produse, respectiv Cereal Max și Azosulf, rezultatele pe care le-au obținut companiile producătoare de sămânță atestând faptul că ceea ce recomandăm noi este ceea ce trebuie. Fermierul care are acest teren în exploatare l-a preluat acum un an, cu un agrofond redus. Din păcate, tehnica nu a permis ca semănatul să se facă în perioada tocmai optimă, ci ceva mai tărziu. Când s-a făcut recoltarea, pe 11 septembrie a.c., anticipam un rezultat câștigător de 2,7 – 2,8 tone/ha. Aici avem o tehnologie cu 150 kg de Cereal Max la hectar și 100 de kg de Azosulf plus două tratamente foliare, astfel încât cultura să ajungă la o producție peste așteptări”, a spus consultantul de business Agrisol România, Marius Gîrbea. El a punctat că Agrisol înseamnă curaj, asumare, un pic de nebunie, materie primă de foarte bună calitate și oameni smart. „Agrisol mai înseamnă aproape 50 de oameni care lucrează în fabrică, în două schimburi, înseamnă foarte multă pasiune și o promisiune pe care o facem fermierilor, aceea că de la noi vor avea întotdeauna doar calitate”, a precizat Marius Gîrbea.

Partener platformă agricolă: Grupul de firme Panifcom
Producători semințe: Ciproma SEM, Corteva Agriscience, Syngenta România, Donau Saat România, Expert Agribusiness - Semințe și pesticide - Fundulea, INCDA Fundulea, KWS România, Lidea România, Maisadour Semences România, Nuseed România
Expozanți: Agritehnica, Agro-Est Muntenia, BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Cronos, Campion Broker Galați-Cristina Bogoiu, Dicor Land - Utilaje Agricole, Green Expert, IPSO Agricultură, Prutul SA

Foto: Mihai Cracană (Botoșani) și Revista Fermierului
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Clubul Fermierilor Români lansează programul de perfecționare managerială „Antreprenor în Agricultura 4.0”, care are ca obiectiv sprijinirea fermierilor interesați să cunoască și să aplice noi modele de afaceri, capabile să asigure reziliența și competitivitatea fermelor, în contextul marilor schimbări generate de reforma Politicii Agricole Comune, aplicarea Pactului Ecologic European și riscurile pentru agricultură asociate schimbărilor de mediu și climă.
Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” oferă cursanților studii de caz aplicate, evidențiind instrumente de management validate pentru gestiunea schimbărilor și a riscurilor, alese în raport cu tendințele actuale în agricultură. Acest aspect vizează includerea digitalizării și a reglementărilor de mediu precum Pactul Ecologic European, Strategia Biodiversitate și Farm to Fork la nivelul fermelor europene competitive. În același timp, o altă direcție strategică a programului este crearea unui plan de dezvoltare sustenabil a propriei afaceri agricole, în contextul noii Politici Agricole Comune, care să le permită fermierilor români păstrarea unui echilibru financiar în perioada 2021-2027.
„Agricultura românească beneficiază de un potențial extraordinar de creștere, dacă sunt lansate acțiuni care să transforme unele dezavantaje structurale și sistemice în oportunități de dezvoltare. Creșterea anuală de peste 10% înregistrată de România la nivelul producției agricole și randamentului în ultimii zece ani, ritmul rapid în care s-au implementat cele mai noi tehnologii agricole, trecerea către activități legate de agricultură cu valoare adăugată ridicată solicită un nivel ridicat al competențelor antreprenoriale ale fermierilor care conduc afacerile agricole în România. În cadrul acestui program, fiecare participant va construi un plan de dezvoltare a propriei afaceri sub îndrumarea celor mai buni traineri și specialiști cu care colaborăm”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.
Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” începe pe 3 noiembrie 2021
Programul este recomandat fermierilor activi, cu minimum cinci ani de experiență managerială, interesați să-și dezvolte competențele în administrarea afacerii și să dobândească un set de instrumente de management și de analiză a propriei afaceri, sub coordonarea specialiștilor programului, cu impact imediat în creșterea performanței afacerii agricole.
Fermierii interesați pot completa formularul de înscriere pe site-ul Clubului: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, în perioada 26 august – 19 septembrie 2021. Anunțarea candidaților selectați se va face pe 27 septembrie 2021. Între 27 – 30 septembrie 2021 se completează fișa de profil pentru fermierii participanți, iar cursurile încep pe 3 noiembrie 2021.
Programul „Antreprenor în Agricultura 4.0” este dezvoltat cu companii de training cunoscute din România, alături de specialiști cu experiență în business, afaceri de familie, training și mentoring.
Programul se desfășoară pe o perioadă de cinci săptămâni, în intervalul 3 noiembrie 2021 – 5 februarie 2022. Cursurile vor avea loc la sală, la București și pe online.
Curricula Program
Programul cuprinde cursuri de pregătire în următoarele domenii: Agricultura digitală; Simulări de business; Managementul strategic al fermei; Relația cu furnizorii și lanțul de aprovizionare - distribuție (Supply chain); Managementul vânzărilor și negocierea contractelor; Fizionomie și comportamente - putere de negociere în funcție de interlocutor; Accesare fonduri europene; Managementul riscului și asigurările agricole; Direcțiile europene privind noua Politică Agricolă Comună; Modele sustenabile de afaceri agricole, din perspectiva noii Politici Agricole Comune; Antreprenoriat în mediul V.U.C.A. (Volatilitate, Incertitudine, Complexitate, Ambiguitate); Simulare strategii de business; Comerț cu cereale; Marketing în agribusiness; Afacerea agricolă de familie; Fiscalitate și contabilitate fermă; Legislativ.
Cursurile sunt interactive, cu activități practice și studii de caz dezvoltate pe baza situațiilor concrete cu care se confruntă fermierii în activitatea curentă. Transferul de cunoștințe, metode și concepte se face prin raportare permanentă la propria afacere.
În funcție de nevoile de instruire și de specificul fermei, participanții au posibilitatea să opteze pentru o sesiune personalizată de cursuri, prin aprofundarea subiectelor de interes în cadrul cursurilor opționale.
Taxa de participare include strict valoarea cursurilor susținute de partenerii educaționali și costurile administrative (închiriere sală, prânz, două coffee break-uri/zi).
Mai multe detalii despre programul „Antreprenor în Agricultura 4.0”, puteți afla accesând link-ul: https://cfro.ro/antreprenor-in-agricultura-4-0/, pe e-mail la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau la telefon 0749.999.921.