struguri pentru vin - REVISTA FERMIERULUI
Miercuri, 03 Noiembrie 2021 14:22

Nepoliticos

Câți români au somnul liniștit? Câți zâmbesc măcar o dată la câteva ore și câți râd zilnic cu poftă? Câți dintre noi privim cu încredere în viitor?... Și câți suntem mulțumiți privind la ce s-a realizat în țară, în ultimii 30 de ani? Iată întrebări pentru un studiu...

Înainte de acest studiu însă, ar mai trebui făcut un altul. Tăios ca o lamă de oțel, rece ca gheața: cât timp și câtă energie din „bugetul” personal am acordat solidarizării cu ideile valoroase? Cât am penalizat oamenii incapabili (sau corupți) din Administrație? Ce preț am pus pe educația reală și, mai ales, unde ne situăm - fiecare dintre noi - pe scara cunoașterii de tip secol XXI și cât am cochetat - iarăși, fiecare dintre noi - cu „nu mă-nvață nimeni cum e mai bine”?!

Pentru sus-puși, semnalarea neajunsurilor a ajuns o banalitate. Greșelile, lipsa de viziune, proasta și reaua-credință - locuri comune.

Din partea societății este o inflație de cereri, de reclamații, de înjurături. Inflația este sâcâitoare și moneda pusă în circulație nu mai are valoare.

Oamenii politici știu asta și nu se mai simt obligați nici măcar să mai răspundă la critici. Ba, mai mult, se folosesc de numărul mare de nemulțumiți. Adică, vezi Doamne, spun ei, „comentatorii” sunt mai mulți decât „făcătorii”. Doar că judecata politicianului nu se intersectează niciodată cu judecata făcătorului. Și de ce ar ține cont de ideile unei categorii care, deși mică, este extrem de divizată?

Chiar angrenați în mecanismul realizărilor de bun augur, confrații noștri care nu au viziune, sunt oportuniști în relația cu oamenii de la putere, care nu suportă concurența, cei care aleg să facă lucrul cel mai ușor, cei care nu acceptă polemica constructiv, cei care nu empatizează cu cercetarea, inovația, cu lucrul prin metode vizionare sunt suficient de mulți. Și ei diminuează forța care ar putea  modula reușit economia și viața socială din România.

Am devenit cu toții niște „politicoși”. Cei cu viziune sunt condescendenți cu cei „fără”, cei „fără” sunt iertători cu oportuniștii și (aproape) cu toții am abandonat atitudinea intransigentă pentru a nu deranja aleșii/numiții/„unșii”.

Personal, nu mă calific pentru a da răspunsuri de ce agricultura românească – în general – se exprimă în atât de puține produse finite cu origine stabilită, trebuind să-i las pe alții mai pregătiți în domeniu, dar pentru felul în care Administrația se îngrijește de vin (cu toate extensiile cunoscute), îmi asum dreptul de a pune și întrebări, de a formula și verdicte.

pan.jidvei

Oenoturismul, sursă de venit pentru regiuni întinse din Europa

Fără a mă plasa în centrul acțiunii, îmi clasific poziția ca observator obiectiv, cu experiență, folosindu-mă doar de două axe: timp și spațiu. Practic, să compar ce au realizat alții (axa spațiu - ne deplasăm în spațiu geografic, în ce direcție dorim) în ultimii 30 de ani (axa timp) și ce am realizat noi.

Această observație nu privește, sub nicio formă, ceea ce construiesc - cu destul succes (mai ales în condițiile date) - proprietarii de crame.

Analiza se referă exclusiv la ceea ce s-ar putea obține dacă vinul, oenoturismul, produsele derivate, cercetarea ar putea fi privite de Guvern ca resursă pentru întreaga societate. Așa cum se întâmplă în multe alte țări.

Sunt convins că ideea de mai sus nu poate fi receptată și agreată în mod automat. Dumneavoastră, în calitate de cititori, nici nu vi se poate reproșa eventuala neîmbrățișare a acestei idei. Ministerelor responsabile însă, da.

Auzi că în Croația, în trei mari orașe, există un festival de vin care se desfășoară în parcurile centrale publice, seară de seară, pe parcursul întregii veri. Spații puse la dispoziție gratuit.

Te uimești că țara vecină, Moldova, își face brandul național prin vin și că „atacă”, cu curaj, cele mai noi tehnologii (AR, VR, video mapping. À propos, felicitări Chateau Vartely!).

Strângi din dinți când vezi țări cu potențial viticol mai mic decât al nostru care sprijină desfășurarea unor concursuri internaționale de import, pentru că știu că le face bine și pentru că ei nu au astfel de competiții autohtone. (Dar noi avem!)

Oenoturismul este sursă de venit pentru regiuni întinse din Europa. Rezultatul obținut vine în urma unui sprijin masiv al guvernelor, măcar prin programe de promovare (lăsăm problema infrastructurii pentru altă dată; ce șansă au cramele din Moldova fără nicio autostradă?!)

Cercetarea este plătită bine. Nu la noi, ci la cei care și-au dorit să transforme, cu mintea câtorva și bunăstarea generală.

Guverne centrale, regionale, municipalități (din țări de pe întreg mapamondul) includ, în programele lor, investiții alături de ONG și structuri private, pentru realizarea de muzee ale vinului, pentru conceperea unor programe educaționale, pentru producții TV, pentru restaurarea unor situri istorice și pentru crearea unor atracții noi, inclusiv în mediul virtual.

La noi, redeschiderea șantierului arheologic Cucuteni ar echivala, pe lângă capitalul adus științelor, un nucleu solid pentru o nouă destinație turistică. (Re)certificarea prezenței vitis vinifera pe acest teritoriu, încă de acum 7.000-8.000 de ani, ar spori brandul vinului românesc către valori inestimabile, iar brandul de țară ar avea, în sfârșit, un postament.

Din păcate, statul român, deși a inventat o grămadă de instituții, nu le-a creat pe cele care ar putea inventaria, prelucra și valorifica astfel de informații.

Nu știu dacă „politicos” vine de la „politică”, dar, pentru lipsa de viziune și pentru dorința evidentă de nonacțiune, statul român mai poate număra, de azi înainte, încă un „nepoliticos”.

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - WINE AMBASSADOR, CEO VINARIUM-IWCB

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - august 2021
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

Iubitorii și vinul premium își dau întâlnire pe Calea Victoriei din București, timp de două zile, pe 9 și 10 octombrie, la salonul de vinuri și turism viticol ReVino Bucharest Wine Show 2021. Evenimentul este găzduit de Hotel Novotel.

„ReVino Bucharest Wine Show 2021 este dedicat celor care apreciază vinurile de calitate și caută excelență în produsele și serviciile oferite de crame. Expozanții vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat. Indiferent care sunt preferințele, suntem siguri că avem un vin potrivit pentru toate gusturile”, ne-a spus organizatorul salonului de vinuri și turism viticol, Alina Iancu, fondator și director general CrameRomania.ro și Revino.ro.

Iubitorii de vinuri și profesioniștii au posibilitatea să deguste vinuri de la crame locale și nu numai, să descopere zonele viticole ale țării noastre, dar și să-și plănuiască vizite la crame.

La ReVino Bucharest Wine Show 2021 participă 33 de expozanți care vor prezenta vinuri premium pentru publicul larg și specializat.

Programul de vizitare în cele două zile de weekend, sâmbătă 9 octombrie și duminică 10 octombrie, este în intervalul 11.00 - 20.00.

Accesul va fi permis tuturor deținătorilor de bilete care pot oferi dovada imunității (certificat de vaccinare, test PCR sau rapid, dovada vindecării de COVID-19 în ultimele 180 de zile).

Biletele se pot achiziționa online https://wineshow.revino.ro/tickets/ sau la intrarea la eveniment (bilet online: 60 lei/zi, bilet la intrare: 70 lei/zi).

Alina Iancu

Conceptul Revino a fost creat de Alina Iancu, care descoperă vinurile românești de mai bine de 11 ani. Această pasiune a purtat-o în toate regiunile viticole ale României. A vizitat peste o sută de crame autohtone, dar și altele din țări cu tradiție în domeniu. A realizat o hartă viticolă bilingvă, un film de promovare despre vin și gastronomie și s-a specializat în turism viticol la noi în țară și în organizarea de evenimente cu brânzeturi și vinuri. Realizează proiecte complete de promovare a vinului românesc, de la evenimente de profil, comunicare și până la producție foto.

Pentru mai multe detalii, accesați pagina de internet a evenimentului: https://wineshow.revino.ro/

Publicat în România Viticolă

Făinarea este una dintre bolile viței-de-vie cu efecte extrem de grave. E provocată de ciuperca numită Uncinula necator, care poate provoca valuri de infecții pe toate organele verzi ale plantei.

Ce trebuie să faci ca să-ți dai seama că strugurii au fost infectați de ciuperca Uncinula necator

Făinarea strugurilor se poate identifica relativ ușor. Boabele afectate par a fi „pudrate” de făină, de unde și denumirea bolii. Ele sunt învăluite de o pâslă de culoare alb-cenușiu, iar pielița strugurilor capătă accente cenușii-brune. Dacă sunt cuprinse în totalitate de boală, boabele nu se mai dezvoltă și rămân acre la gust. Pe măsură ce boala avansează, boabele de struguri încep să crape, sâmburii devenind vizibili.

Dacă totuși nu ești sigur că boala cu care te confrunți este făinarea viței-de-vie, poți folosi un truc cunoscut de viticultorii cu experiență: dacă atingi boabele atacate de făinare și apoi apropii mâna de nas, vei simți un miros puternic de pește.

Tratamente succesive la interval de 7 zile

Din păcate, în momentul în care boabele sunt afectate, boala e destul de avansată și greu de combătut. Este și motivul pentru care, de obicei, se aplică tratamente preventive contra făinării. Totuși, dacă te confrunți cu această situație, poți încerca să aplici două tratamente succesive, la interval de șapte zile:

  • Tratamentul 1: Vivando® (20 ml la 100 litri de apă) + Cabrio® Top (200g la 100 litri de apă) + Kumulus® DF (500g la 100 litri de apă);

  • Tratamentul 2: Sercadis® (15 ml la 100 l de apă) + Cantus® (100g la 100 litri de apă) + Kumulus® DF (500g la 100 litri de apă).

Material și foto furnizate de BASF Agricultural Solutions

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Pe 10 august 2021 a fost publicat în Monitorul Oficial Partea I, Ordinul nr. 178/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice privind condițiile de punere în aplicare a măsurii de distilare a vinului în situații de criză, eligibilă pentru finanțare în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023. Măsura de acordare a sprijinului financiar va fi aplicată la nivel național de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Până la data de 1 septembrie 2021, solicitanții trebuie să depună cererile de solicitare a sprijinului financiar aferent măsurii de distilare a vinului în situații de criză, la sediul APIA – Aparat Central. Cererea însoțită de documentele prevăzute în OMADR 178/2021 poate fi transmisă și prin mijloace electronice și/sau poștă/curierat. Documentele transmise prin mijloace electronice trebuie să fie semnate și datate, iar copiile trebuie să fie certificate „conform cu originalul” de către solicitant.

Valoarea sprijinului este stabilită la 4,52 lei/litrul de vin cu DOC, IG și 2,66 lei/litrul de vin varietal care va fi distilat. Costurile eligibile pentru sprijin cuprind costul vinului, costul transportului vinului către distilerie și costul distilării vinului în cauză. Din valoarea sprijinului menționat, distilatorul plătește producătorului care a furnizat vinul către distilerie 3,88 lei/litrul de vin cu DOC, IG și 2,02 lei/litrul de vin varietal.

În situația în care sumele aferente cererilor de plată selectate depășesc resursele financiare alocate măsurii de distilare a vinului în situații de criză, valoarea sprijinului se reduce proporțional conform prevederilor OMADR 178/2021.

Volumul minim de vin ce poate face obiectul cererii de plată este de 10 hl.

Sprijinul financiar pentru măsura de distilare a vinului în situații de criză se acordă:

  • în avans (valoarea avansului este de maximum 100% din valoarea corespunzătoare volumului estimat conform art. 5 alin. (2) lit. d), în condițiile constituirii unei garanții bancare de 110% din valoarea avansului solicitat);

sau

  • după finalizarea operațiunilor de distilare și denaturare.

Produsul rezultat în urma distilării vinului pentru care se acordă sprijinul financiar va fi supus procedurii de denaturare pentru a se asigura utilizarea acestuia exclusiv în scopuri industriale, inclusiv în scopuri de dezinfectare sau farmaceutice, sau în scopuri energetice, astfel încât să se evite denaturarea concurenței, precizează APIA.

Plata sprijinului se face până la data de 15 octombrie 2021, integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Condiții de eligibilitate pentru aprobarea sprijinului financiar

  • Distileria să fie localizată pe teritoriul României;

  • Să dețină autorizație valabilă la data începerii procesului de distilare a vinului și să obțină în urma acestuia un produs cu o concentrație alcoolică de minimum 92% din volum;

  • Cantitatea de vin pentru care se solicită ajutor pentru distilare în situații de criză să fie certificată de către Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV) cu privire la dreptul de comercializare a vinurilor cu denumire de origine controlată (DOC), vinurilor cu indicație geografică (IG) și vinurilor varietale.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Joi – 27 mai 2021, guvernul a aprobat o hotărâre care completează Hotărârea Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023.

Prin prezentul act normativ se stabilește cadrul juridic de instituire a trei măsuri temporare pentru exercițiul financiar 2021, respectiv distilarea vinului în situații de criză, ajutor pentru depozitarea vinului în situații de criză și recoltarea înainte de coacere, în vederea atenuării situației de criză din sectorul vitivinicol provocată de pandemia generată de COVID-19.

„Adoptarea acestor măsuri permite reducerea stocurilor de vin în exces pe piața națională, reducerea producției de struguri și acordarea unui ajutor pentru depozitarea unei părți din cantitățile de vin care nu sunt comercializate. Totodată, aceste măsuri vin în sprijinul producătorilor vitivinicoli care se confruntă cu dificultăți financiare și cu probleme de flux de numerar, ca urmare a unor măsuri instituite pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2”, precizează un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Măsurile temporare se finanțează din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023 și se încadrează în cuantumul de 45,844 milioane euro alocat în anul 2021 țării noastre.

Totodată, susține MADR, prin aceste măsuri de sprijin se urmărește accelerarea gradului de absorbție a fondurilor europene nerambursabile acordate sectorului vitivinicol din FEGA, în cadrul Programului Național de Sprijin în Sectorul Vitivinicol 2019-2023, pentru exercițiul financiar 2021.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Producătorul de vinuri organice Vifrana s-a listat, pe 14 mai 2021, pe piața AeRO a Bursei de Valori București (BVB), sub simbolul BIOW. Este a șaptea companie care se listează pe piața AeRO de la începutul anului 2021 și primul producător de vinuri organice prezent pe piața de la București. Listarea companiei vine în urma unui plasament privat derulat la finalul anului trecut prin care Vifrana a atras 9,5 milioane lei de la investitorii din piața de capital.

„Vifrana este primul producător de vinuri organice listat pe piața AeRO. Ne bucurăm să putem oferi investitorilor o gamă cât mai variată de emitenți pentru a-și diversifica portofoliile, precum și să susținem companiile în planurile lor de creștere prin mecanisme de finanțare bursiere. Sectorul agribusiness este tot mai bine reprezentat la BVB ca urmare a listărilor din ultimii doi ani a companiilor din domeniu și sperăm ca trendul acesta să continue. Succesul oricărei runde de finanțare depinde în mare parte de povestea companiei și de efortul intermediarului, iar suma atrasă în cazul Vifrana este o dovadă a acestei bune colaborări”, a declarat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București.

Compania a înregistrat în primul trimestru din 2021 o creștere de 34% a numărului de sticle de vin vândute, raportat la același trimestru din 2020 și vânzarea cu 97% mai multe sticle de vin roze, în aceeași perioadă. Cifra de afaceri estimată pe 2020 este de 5.429.000 lei.

Strategia Vifrana prevede dezvoltarea prezenței pe piețele externe din Germania, Olanda, Suedia și Marea Britanie, unde vânzările de produse organice au crescut cu 20% în 2020, iar creșterea pieței de vinuri BIO spumante este estimată la 47%.

desprenoi header 1

130 hectare cu viță-de-vie BIO și Denumire de Origine Protejată (DOP) – Adamclisi la nivel european

Compania Vifrana a fost înființată în 1998 și s-a reorientat spre cultivarea viței-de-vie și producției de vinuri începând cu anul 2006, când au fost puse bazele plantației viticole ecologică din județul Constanța, zona Adamclisi.

În prezent, producătorul de vinuri Vifrana are în exploatare 130 de hectare cu viță-de-vie, întreaga suprafață nefiind supusă tratamentelor chimice, ci tratată doar organic, respectând cerințele impuse de organismele de certificare ecologică.

Vinul Vifrana este atestat DOC și certificat de Austria Bio Garanție, fiind vândut preponderent prin intermediul lanțurilor de magazine, atât pe plan intern, cât și extern, asigurând astfel certitudinea și predictibilitatea încasărilor și a cashflow-ului. Crama dobrogeană are în portofoliu patru branduri de vin: Patrician, 10 (Zece), Symposion și Bob cu Bob.

Datorită zonei, generoasă din punct de vedere termic, s-a optat pentru o preponderenţă a strugurilor destinaţi producerii de vinuri roşii, corpolente, fără a-i omite însă nici pe cei destinaţi vinurilor albe, semiaromate. Soiurile de struguri din plantația de la Adamclisi sunt: Cabernet Sauvignon, Syrah, Fetească Neargă, Pinot Noir, Chardonnay, Sauvignon Blanc. Strugurii sunt culeşi manual.

Crama, construită în mijlocul viei, în apropierea monumentului Tropaeum Traiani din localitatea Adamclisi, adăpostește hala de producție, zona de învechire a vinurilor, zona de îmbuteiere, laboratorul și zona de degustare. Este gravitațională, cu tehnologie de vinificare de ultimă generație, având recipiente de stocare și vinificare care însumează o capacitate totală de 70 de vagoane, instalații de frig și de aerisire, aproape 3.000 de baricuri din lemn de stejar, linie de îmbuteliere modernă.

Vifrana a obținut Denumire de Origine Protejata (DOP) – ADAMCLISI la nivel european, fiind un important exportator de vin organic din România.

„Ne dorim să stimulăm interesul investitorilor într-o afacere începută acum 12 ani și care s-a maturizat și a deschis un capitol unic în istoria companiilor din România cu acționariat autohton. Următorul pas este consolidarea internaționalizării Vifrana prin deschiderea unor noi piețe externe pe lângă cele pe care operează cu succes în prezent. Sustenabilitatea este vectorul principal pe care dorim să-l menținem la cel mai înalt nivel. Gândim și acționăm în spiritul noilor orientări europene și mondiale oferind vinuri curate cu amprenta zero de carbon”, a precizat, cu ocazia listării la BVB, Octavian Vucmanovici, director general și președintele Consiliului de Administrație Vifrana.

În cadrul plasamentului privat din decembrie 2020, un număr de 21,2 milioane de acțiuni nou emise au fost cumpărate de 87 investitori la un preț de 0,45 lei/acțiune. Goldring este consultantul autorizat care a intermediat realizarea plasamentului privat și listarea acțiunilor Vifrana pe piața AeRO. „Ne bucurăm să intermediem listarea pe piața de capital a unei societăți cu activitate de producție în zona agriculturii ecologice, respectiv Vifrana, producător român de vinuri organice și exportator de succes pe piețele externe. Ne încântă profilul activității, mai ales în orizontul Green Deal, dar și dinamismul Vifrana aflată la începutul unei traiectorii de creștere accelerată. Succesul plasamentului privat confirmă interesul investitorilor pentru diversificarea portofoliilor cu investiții în sectoare emergente și suntem nerăbdători să urmărim evoluția viitoare atât a afacerii Vifrana, cât și a cotației BIOW la BVB”, a completat Virgil Zahan, director general Goldring.

VINURI EMN

Istoria cramei Vifrana, pe scurt

2006 Cultivarea primelor 6,8 ha de viță-de-vie organică.

2007-2008 Extinderea suprafeței cultivate, aceasta ajungând la 130 ha în 2008.

2009 Tehnologizarea cramei prin contractarea furnizorului italian Della Toffola, al doilea cel mai mare producător mondial de tehnologie pentru crame. Investiția în această etapă depășește 1.599.000 euro.

2011 Finalizarea Cramei și obținerea certificării ecologice de la Austria Biogaranție.

2013 Primul premiu la o competiție internațională: Bronz pentru sortimentul Cabernet Sauvignon din gama Patrician.

2014 Inițierea colaborării cu Kaufland prin listarea permanentă a cinci sortimente.

2017 Listarea permanentă a trei sortimente din gama Bob cu Bob în lanțul de retail Lidl. Alte șase sortimente „in-out”.

2018 Redefinirea politicilor manageriale: consolidarea vânzărilor pe plan intern (extinderea portofoliului de clienți retail: Penny, cu trei sortimente ) și penetrarea inițială a pieței de desfacere externe (Germania).

2019  Retehnologizarea întregului flux de producție. Intensificarea exportului: Suedia și Olanda.

2020  Creșterea capacității de depozitare cu 25%.

Foto: Vifrana

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Vineri, 02 Aprilie 2021 15:30

Vinul roze, mereu în tendințe

La nivel mondial, vinurile roze au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales al celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. „Tradiția vinului roze este îndelungată, unii istorici susținând că acesta a fost primul vin produs”, spune Oana Belu, administator Domeniile Ostrov, producător al vinului Naiada Cuvée Rosé, un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir.  

Cum se obține vinul roze?

Ei bine, încă există mitul că vinul roze este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, lucru care nu este nici pe departe adevărat.

Vinul roze este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care vinificatorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. „Generic, despre vinul roze se spune că este trandafiriu, iar adesea producătorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri”, arată Oana Belu, care continuă: „Gustul rozeurilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat care poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde”.

Naiada Cuvée Rosé, mândria cramei de la malul Dunării

Piața vinurilor roze din România este în creștere, de aceea și cramele aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Producătorul de la malul Dunării, Domeniile Ostrov, a lansat în piață primul vin roze în anul 2010. „Reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru noi să perfectăm rețetele și să oferim produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume”, precizează Oana Belu.

Specialiștii de la Domeniile Ostrov vinifică vinurile roze după metoda Saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rozeuri pentru toate gusturile: sec, demisec și dulce. „Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile roze și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin roze se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de vița-de-vie zi de zi. Un vin de calitate se obține din struguri sănătoși, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea, pentru producerea vinului roze alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri roze și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin roze deosebit să fie atenți la soiurile de struguri care au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul roze are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a punctat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé, un vin roze somon pal, este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. „Un vin rafinat, asemenea acestui roze, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța roze somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice”, menționează Oana Belu.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, care nu are o putere alcoolică foarte mare – 12,5%, având un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere care nu dezamăgește în nicio circumstanță.

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, exploatație situată în sud-vestul județului Constanța, de-a lungul malului drept al Dunării, cu o lungime de 30 de kilometri, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria.

Suprafața agricolă de la Domeniile Ostrov este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare (struguri pentru vin – 1.000 ha și struguri pentru masă – 200 ha), 400 de hectare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de teren arabil care urmează a fi plantate, precum și 200 de hectare cu sere.

Vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, susțin reprezentanții cramei, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece vinurile dețin denumire de origine controlată - DOC și indicație de origine geografică - IG.

Foto: Domeniile Ostrov 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Crama transilvăneană Villa Vinèa anunță lansarea Argilla, primul vin superpremium din portofoliul său, un asamblaj din trei soiuri de struguri, dintre care două românești - Fetească Regală și Fetească Albă - și unul internațional - Sauvignon Blanc. Argilla 2016 este realizat în ediție limitată, de 284 sticle magnum.

Numele vinului vine de la solul argilos, specific Văii Târnavei Mici, o zonă al cărei terroir este cel mai bine cotat din România, conform regulamentelor europene, susțin reprezentanții cramei din județul Mureș.

Argilla 2016 este maturat 18 luni în butoaie de stejar, ușor arse pe interior, de unde își extrage taninii fini și aromele specifice învechirii și fermentației malolactice. Ulterior, vinul este lăsat să se dezvolte încă 24 de luni în sticle magnum, ceea ce contribuie la finisarea aromelor și îi asigură un grad ridicat de complexitate și un nivel de calitate spectaculos.

„Pentru noi, Argilla este adevărata expresie a terroirului transilvănean, un vin superpremium, care a pornit de la cel mai premiat vin al nostru. Practic, cupajul de Fetească Regală și Fetească Albă ce stă la baza Diamant Selection a fost sprijinit, adăugându-i-se Sauvignon Blanc, un soi caracterizat prin aciditate discretă, prospețime, rotunjime și corpolență. Pentru mine, acest vin demonstrează că, atunci când sunt îngrijite cu atenție și puse în evidență, soiurile locale pot atinge performanțe deosebite”, arată vinificatorul cramei Villa Vinèa - Misi Dénes. El a adăugat că, Argilla 2016 este un vin gastronomic, cu un nas de fructe galbene, coapte - caise, mere golden, flori de struguri, flori de câmp, vanilie etc -, un gust elegant, complex, echilibrat, caracterizat de prospețimea discretă și un postgust lung, catifelat. Poate fi asociat foarte bine cu preparate pe bază de pui, cum sunt pulpele de pui cu sos de smântână, pește sau paste cu ciuperci, trufe și parmezan.

Singura etichetă de vin românesc sablată, creată în parteneriat cu Manufactura de Brânză

Fiecare sticlă dintre cele 284 de Argilla 2016 este o mostră a artizanatului transilvănean, întrucât a fost realizată manual, alături de producătorii locali de la Manufactura de Brânză, care au sablat etichetele și au vopsit logoul manual. În plus, capișonul de ceară a fost și el realizat de către echipa Villa Vinèa, în satul Mica, din județul Mureș.

„Există o colaborare frumoasă, de peste doi ani, între crama noastră și prietenii de la Manufactura de Brânză, alături de care obișnuim să organizăm constant degustări de vinuri. Fiindcă afacerile noastre sunt situate aproape, la doar 20 de kilometri una de cealaltă, am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine și să descoperim pasiunea domnului Istvan Varga, proprietarul Manufacturii de Brânză, pentru sablatul artistic. Când i-am povestit despre vin și l-am degustat împreună a fost atât de impresionat de calitatea și aromele sale, încât și-a dorit să fie parte din acest proiect și, astfel, am reușit să creăm împreună singura etichetă de vin românesc sablată, accentuând, astfel, nota de unicitate și caracterul artistic, al Argillei”, povestește Mircea Matei, director general Villa Vinèa.

Argilla 2016 poate fi achiziționat de la cramă, la prețul de 250 lei (TVA inclus). Totodată, noul vin va fi inclus în portofoliul unui număr limitat de vinoteci și localuri premium din țară.

 

Crama Villa Vinèa a fost fondată în 2004, în Valea Târnavelor, de către Heiner Oberrauch, proprietarul Salewa Group, care include branduri precum Oberalp, Salewa Sport, Pomoca, Wild Country etc.

Cu o suprafață de 70 de hectare de viță-de-vie, pe care sunt cultivate soiuri autohtone de struguri - Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră - și internaționale - Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot și Kerner -, compania produce în prezent 20 de vinuri, grupate în trei game: Premium, Selection și Classic.

Producția anuală Villa Vinèa este de aproximativ 250.000 de litri. Din acest volum, 60% sunt vinuri albe, liniștite, 3%, dar cu o puternică tendință ascendentă sunt cele spumante, rozeurile ajung până la 7% din producția totală, iar restul, de aproximativ 30%, sunt vinuri roșii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Inginerul agronom, cu o vechime de 37 de ani în muncă, Vasile Lungu, de la Domeniile Lungu din județul Iași, se poate lăuda cu o fermă de elită, la Bivolari-Trifești. Fermierul pe care l-am vizitat recent este liderul unui business de succes, care înseamnă horticultură, agricultură, zootehnie și turism. Domeniile Lungu înseamnă 2.000 ha cu porumb, floarea-soarelui, grâu, cartofi, viță-de-vie, pomi fructiferi și legume, precum și zootehnie cu capre de lapte Saanen, oi din rasă de carne, 40 struți, porci vietnamezi, porci Mangalița, taurine din rasa Aberdeen Angus, bivolițe, ponei, cai lipițani, păsări, cai. Mai mult, la ferma din Trifești, într-un cadru deosebit, se află hotelul La Domenii. Revista Fermierului a publicat de-a lungul timpului reportaje de la Domeniile Lungu. În această ediție, povestea se referă doar la partea de horticultură.

În plantația de viță-de-vie de la Domeniile Lungu sunt soiuri de struguri pentru vin și struguri de masă, iar pe 30 de hectare se întinde livada cu aproape toate soiurile de pomi fructiferi: caiși, cireși, vișini, pruni, meri, peri, gutui. „Plantaţia pentru struguri de masă este ceva mai veche, 2006-2007, iar din 2012 am început plantatul la vița-de-vie cu struguri pentru vin. În acest moment suntem la 150 de hectare, din care 147 pe rod. Avem doar trei hectare plantaţie tânără care va rodi abia peste doi ani, pentru că plantarea am făcut-o în toamna lui 2019”, ne-a spus Vasile Lungu, care a continuat să ne povestească despre vița-de-vie: „În general, sistemul nostru de conducere este cordon speronat unilateral, la majoritatea soiurilor facem tăiere la cep cu 1-2 ochi, excepţie făcând soiul Fetească neagră unde se merge pe cordiţă de 4-6 ochi, şi încercăm, atât cât ne permite vremea, să facem absolut toată treaba pe care o putem face în sezonul de iarnă”.

Seceta pedologică simțită în toată țara a fost și mai grea pentru plantele horticole care au nevoie de multă apă – un necesar de cel puțin 200 l/mp pentru a reconstitui rezerva de apă pentru ele, mai ales că irigațiile nu acoperă vița-de-vie. „Dacă la celelalte culturi avem sistem de irigat funcţional şi putem să venim în completare cu apă de irigat, la via pentru vin este exclus să putem să venim cu irigaţii pentru că nu avem amenajat şi nici n-am dorit aşa ceva. Noi dorim o producţie medie, undeva până în 10-11 tone de struguri la hectar, care să dea un vin de foarte bună calitate, cu DOC (Denumire de Origine Controlată) și cu o valoare economică foarte bună”, a explicat specialistul.

Hermeziu, un nume cu rezonanță

Fondurile europene au venit în sprijinul replantării unor suprafețe considerabile cu viță-de-vie în România, precum și pentru modernizarea plantațiilor, a cramelor, pentru achiziția utilajelor, cum este combina de recoltat struguri, în condiţiile în care forţa de muncă este extrem de rară în perioadele de campanie.

Și Domeniile Lungu au beneficiat de programul de reconversie al viței-de-vie pe aproximativ o sută de hectare. „Restul suprafeţei am plantat-o şi din resurse proprii. Au apărut, şi dvs. ştiţi foarte bine, foarte multe crame cu suprafeţe de 100-250 de hectare, au apărut branduri noi în piaţă şi vinuri de foarte bună calitate și mi-ar face plăcere să cred că şi Crama Hermeziu de la Domeniile Lungu se încadrează în acel grup al noilor crame care au apărut în piaţă şi care îşi promovează vinurile de foarte bună calitate”, a afirmat investitorul ieșean.

Crama Hermeziu a fost construită din fonduri proprii şi, dincolo de terenuri, plantație și clădiri, s-a încercat crearea unei povești, a unui brand. Sunt șase ani de când au ieşit cu vin îmbuteliat în piaţă, au o cotă mică, dar o creştere constantă şi atenție crescută pentru calitatea vinului, mai ales că odată cu trecerea anilor o plantație de viță-de-vie poate să ofere o calitate crescută vinului.

Hermeziu este un nume cu rezonanță în zonă. Mama lui Costache Negruzzi făcea parte din familia mare de boieri Hermeziu și această moşie a fost administrată de descendenţii lui Costache Negruzzi până în ’45-’49 când a fost confiscată de sistemul politic al acelei vremi. „După anul 2000 s-a reconstituit dreptul de proprietate. Am avut în arendă întâi terenul, după aceea l-am cumpărat, şi pe acele terenuri am plantat numai culturi horticole, vie și livadă”, a specificat Vasile Lungu.

Vinurile scoase pe piață sub brandul Crama Hermeziu au fost medaliate la concursurile la care au participat, în anul 2014 aveau deja trei medalii pentru Chardonnay și Sauvignon Blanc. „La început am fost surprinşi să obţinem medalii la majoritatea concursurilor întâi naţionale, cum sunt Bachus (Vrancea), sau concursul de la Chișinău, la concursul de la București IWCB-VINARIUM, la VinVest Timișoara. Surprinderea a fost și mai mare când cu Busuioaca de Bohotin vinificată în roze și sec, Feteasca neagră roze, Feteasca albă am luat medalii la concursurile internaționale de la Berlin, Bruxelles, Londra, Franța. Sunt peste 200 de diplome şi medalii de aur și argint obținute până în prezent, atât la nivel intern, cât şi la nivel internațional. Am participat în Georgia, la Batumi, de unde ne-am întors cu medalii de aur şi de argint la vinurile noastre”, a detaliat inginerul Vasile Lungu.

Se adeverește că, podgoreanul are grijă mai mare atunci când podgoria e mai mică, atunci când nu trebuie să te îngrijești de sute sau mii de hectare cu viță-de-vie. Dar ca să ai rezultate bune, mai spune podgoreanul ieșean, ai nevoie și de specialişti cu pregătire profesională, care să-şi iubească meseria, dar şi să fie harnici pentru a putea aplica ceea ce au învăţat.

Depozitul frigorific crește veniturile

În primii ani, veniturile sunt mici în raport cu cheltuielile de înființare a plantațiilor horticole. Abia după anul 5-6 încep să se vadă roadele. Plantația pomicolă de la Domeniile Lungu este deja în anul 10, și la măr se obţine o producţie de 40-50 tone la hectar. „Dacă punem doar un leu sau 1,50 lei, un preţ mediu de valorificare, putem vedea că într-adevăr sunt culturi foarte, foarte valoroase, care înseamnă o cheltuială de 10.000 de lei pe hectar, dar la măr poți obține și 30.000-40.000 lei venit. De asemenea, dacă ai şi depozit frigorific şi poţi să vinzi producţia extrasezon în reţelele market-supermarket, atunci veniturile sunt şi mai mari. Acelaşi lucru se întâmplă şi la strugurii de masă”, a explicat inginerul agronom.

Legumele și fructele se păstrează la Domeniile Lungu într-un depozit frigorific cu o capacitate de 600 tone. Ținând cont că pe cele aproape 30 de hectare de livadă au nectarin, cais, piersic, prun, cireş, vişin, măr şi ceva păr, pot asigura 10-11 luni aprovizionarea supermarketurilor. Strugurii au însă o perioadă mult mai scurtă. Spre exemplu, anul acesta au valorificat strugurii până la final de ianuarie, dar merele din depozit vor ajunge până se vor coace primele soiuri, în iulie 2020. Produsele lor se găsesc în toată reţeaua Carrefour din judeţul Iaşi, unde aprovizionează din două în două zile cu fructe proaspete: mere în perioada rece, iar în sezonul de vară absolut tot ce înseamnă fruct proaspăt.

Importurile de fructe pot fi stopate prin reînființarea plantațiilor pomicole

Prin PNDR 2020 trebuiau înființate vreo 35.000 de hectare cu pomi fructiferi, având în vedere că potenţialul României legat de culturile horticole este extraordinar de bun. De asemenea, există posibilitatea construirii de depozite frigorifice cu bani europeni, individual ori prin asociații, cooperative agricole sau grupuri de producători. „Doar în felul ăsta putem stopa importurile din ţările vecine şi din Comunitatea Europeană, ştiind că terenul la noi este un teren fertil, un teren care poate da fructe cu aromă, cu savoare de cea mai bună calitate. Lucru dovedit de noi, deoarece fructele noastre sunt căutate pentru mirosul pe care-l au în lădiţa în care sunt ambalate. Aş solicita Guvernului, Parlamentului și tuturor celor care diriguiesc economia țării să aprobe un program pentru reînfiinţarea de plantaţii pomicole. Avem foarte mulţi versanţi, foarte multe dealuri cu foste livezi care se degradează în loc să fie cultivate cu specii pomicole pentru a fi valorificate în România. Va fi un câştig pentru toată lumea: şi pentru producător, şi pentru consumator, şi mai ales pentru bugetul României, unde toată lumea contribuie”, a precizat inginerul Vasile Lungu. O producție mare înseamnă și o contribuție substanțială la buget.

Soiurile de struguri pentru vin cultivate la Domeniile Lungu:

  •       Traminer roz
  •       Sauvignon Blanc
  •       Chardonnay
  •       Fetească neagră
  •       Busuioacă de Bohotin
  •       Riesling de Rhin
  •       Fetească albă
  •       Fetească regală
  •       Cabernet Sauvignon

Soiurile de struguri de masă cultivate la Domeniile Lungu:

  •       Muscat Hamburg
  •       Muscat Adda
  •       Victoria
  •       Muscat timpuriu de București
  •       Cardinal
  •       Gellum
  •       Regina viilor
  •       Michel Palieri

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, în intervalul 1 – 31 iulie 2020, se depun cererile de plată pentru sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2019-2020. Plata sprijinului comunitar pentru campania viticolă respectivă se face în lei, reprezentând 80%, respectiv 50% , 60% (exercițiul financiar 2019-2020) din valoarea totală a primei de asigurare. Ghidul solicitantului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole cu soiuri de struguri pentru vin a fost aprobat prin Decizia nr. 1382 din 26 iunie 2020.

Cererile de plată trebuie să fie însoțite de următoarele documente: copia actului de identitate (buletin/carte de identitate), pentru persoane fizice/certificat de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului și certificat de înregistrare fiscală, pentru persoane juridice; copia poliței de asigurare; document de identitate bancară. „Acordarea sprijinului pentru asigurarea recoltei plantaţiilor viticole este una din măsurile de piaţă ale noii organizări comune de piaţă a produselor vitivinicole menită să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, fenomene climatice cu efecte adverse, boli sau infestari cu dăunatori”, precizează reprezentanții APIA.

Beneficiarii măsurii sunt producătorii, persoane fizice/juridice care asigură recolta plantațiilor viticole cu soiuri pentru struguri de vin. Condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească în vederea acordării sprijinului financiar: să exploateze o suprafață cultivată cu soiuri de viță-de-vie ce produc struguri pentru vin, de minimum 0,1 ha; suprafața de viță-de-vie cu soiuri ce produc struguri pentru vin pentru care s-a încheiat polița de asigurare a recoltei să fie înscrisă în Registrul plantațiilor viticole; să încheie cu un asigurător o poliță de asigurare a recoltei în care să fie menționate cel puțin cantitatea de struguri pentru vin asigurată, suprafața aferentă, localizarea acesteia, denumirea producătorului viticol care exploatează parcela viticolă și valoarea primei de asigurare.

Informaţii detaliate despre sprijinul privind asigurarea recoltei de struguri pentru vin în perioada 2020-2021 se regăsesc în ghidul publicat pe site-ul APIA: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/GS_asigurarea_recoltei_struguri_pt_vin_ed_II_rev_1.pdf

Publicat în România Viticolă

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

TPV RF 300x250 2

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista