Afişez elemetele după tag: subventii

Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.

Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.

Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.

„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Cifrele care stau la baza dezbaterii

• ~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.

• 0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.

• -37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.

• 40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.

• +~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.

„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?

Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.

10:30-12:00  |  Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii

Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.

12:15–13:00  |  Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO

Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).

14:00–15:30  |  Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate

Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.

15:30–16:30  |  Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională

Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.

Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.

Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.

De la Craiova și Oradea la București

Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:

• Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.

• Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.

• Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).

• Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.

• Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.

Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.

Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.

În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Fermieri, investitori, procesatori, retaileri, reprezentanți ai instituțiilor financiare și specialiști din domeniul agroalimentar se reunesc marți, 3 noiembrie 2026, la Sheraton Bucharest Hotel, începând cu ora 09:00 pentru evenimentul Agri Next 2026, organizat de Adevărul și IC Events.

Într-un context marcat de schimbări climatice, costuri energetice ridicate, volatilitatea piețelor internaționale și cerințe europene tot mai severe, Agri Next 2026 by Adevărul își propune să devină o platformă anuală de dezbatere strategică. Scopul principal al evenimentului este identificarea de soluții concrete pentru valorificarea potențialului agricol al României și consolidarea securității alimentare.

Patru piloni de dezbatere pentru un sector agroalimentar competitiv

Programul conferinței este structurat în patru paneluri tematice principale:

1. Agricultura în noul context economic global: Impactul evoluțiilor internaționale, securitatea alimentară, oportunitățile de export, precum și influența costurilor la energie și transport asupra competitivității fermierilor români.

2. Investiții, finanțare și dezvoltare rurală: Accesul la credite, fonduri europene, infrastructura de irigații, independența energetică a fermelor prin surse regenerabile și parteneriatele public-private.

3. De la fermă la consumator (procesare, distribuție și produse românești): Dezvoltarea capacităților locale de procesare, adăugarea de valoare materiilor prime, relația dintre retail și producătorii locali, siguranța alimentară și rolul inputurilor agricole (semințe, îngrășăminte).

4. Agricultura viitorului (IA, digitalizare și tehnologii inteligente): Implementarea inteligenței artificiale, utilaje inteligente, sustenabilitate, economie circulară, eficiență energetică și pregătirea noii generații de fermieri.

Un dialog strategic între mediul de afaceri și autorități

Agri Next 2026 urmărește să creeze un cadru direct de comunicare între toți actorii din ecosistem: de la producători de inputuri și reprezentanți ai sectorului energetic, până la bănci, retaileri și autorități publice. Obiectivul comun este transformarea potențialului agricol nativ al României într-un avantaj economic sustenabil pe termen lung.

Detalii de participare și acces

Participarea la conferință este gratuită, iar accesul fizic se face pe bază de înregistrare prealabilă și confirmare din partea organizatorilor. Se recomandă utilizarea adresei de e-mail profesionale/de companie. Participanții validați vor primi confirmarea oficială prin e-mailul cu subiectul „Approved Registration”.

• Eveniment: Agri Next 2026 by Adevărul

• Organizatori: Adevărul și IC Events

• Data și ora: 3 noiembrie 2026, ora 09:00

• Locație: Hotel Sheraton, București

• Acces: Gratuit (în baza înregistrării și validării)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cât de importantă este zootehnia în agricultura românească? Sau, are vreo relevanță, în special creșterea taurinelor?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care ar trebui să răspundă la întrebările de mai sus, despăgubește fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă după zicala populară „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Iar situația la care ne referim nu e de ieri, de azi, ci dintotdeauna.

Așadar, statul nostru, prin MADR, acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025. Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui. Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.

Totul bine și fain până aici, nu? Mă rog, sprijinul promis de autorități era mai mare decât cel aprobat, dar...asta e când bugetul statului e pe minus.

Doar că, fermierii crescători de taurine, care au cultivat porumb siloz și nu au avut ce recolta de pe câmp din cauza secetei, nu sunt despăgubiți, indiferent de pierderi, deoarece statul despăgubește doar porumbul pentru boabe, nu și porumbul pentru siloz.

„Am fost la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Arad, n.r.) să cer despăgubirile pentru porumbul siloz pe care l-am pierdut din cauza secetei din 2025, pentru că am văzut că s-a aprobat sprijinul financiar de urgență pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică. Nu am recoltat un bob, doar bețe am recoltat. Din ce să fac siloz pentru animale? Cu ce să le hrănesc? A trebuit să cumpăr furaje. Crescătorii de vaci de lapte mereu sunt uitați când vine vorba de sprijinul statului, al Ministerului Agriculturii. De ce? Nu se vrea să mai producem lapte aici în țară? Măcar să ne spună, ca să închidem fermele, ca să nu mai investim degeaba, să nu ne mai împrumutăm de la bănci. Este bătaie de joc. De ce porumbul pentru siloz nu se despăgubește? Nu înțeleg!”, ne-a zis Ilie Chifan, fermier din vestul țării, de la Șagu – județul Arad, unde are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Toamna trecută, cum veți vedea mai jos, în ferma lui Ilie Chifan s-au constatat pagubele la porumbul siloz de către o comisie abilitată în acest sens, fermierul primind un proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Hârtie fără vreo valoare, în acest moment.

Din gurile guvernanților, oricare ar fi ei, auzim mereu că toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Și totuși, realitatea demonstrează că nu toți cei afectați sunt despăgubiți.

Fermele de animale sunt și ele în suferință din cauza secetei. Se vede cu ochiul liber că pășunile sunt uscate, că lucerna ori porumbul siloz sunt pierdute.

Doar la Ministerul Agriculturii lucrurile par cu totul altfel decât în teren, tot timpul și indiferent de culoarea politică a ministrului/guvernului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) transmite că, în perioada 19 - 30 octombrie 2026, crescătorii de porci pot depune cereri de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865/2026.

Reamintim că au fost incluse în categoria beneficiarilor eligibili și persoanele juridice constituite potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cuantumul ajutorului de stat este de:

• 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași;

• 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat, însoțite de documentele justificative, se depun sau se transmit către Centrele județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București.

APIA recomandă solicitanților să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și să depună documentația completă în termenul stabilit.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat pe 16 octombrie Campania de plăți în avans aferentă anului de cerere 2026. Încă din primele ore ale dimineții, sistemul de plăți a înregistrat un record ca număr de beneficiari autorizați în tranșa de deschidere. Potrivit legislației europene în vigoare, statele membre pot acorda plăți în avans în procent de 75% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și 85% din cuantumul intervențiilor finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Conform Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), APIA a transferat în conturile a 103.755 de fermieri suma de 124.109.845,27 euro.

Bilanțul primei tranșe (situația operativă la ora 08:00):

• Număr total de beneficiari transferați: 103.755 de fermieri;

• Valoare totală transferată: 124.109.845,27 euro, defalcată astfel: 108.222.953,91 euro - Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 15.886.891,36 euro - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Cuantumurile stabilite pentru anul de cerere 2026

„Avem un start record la plățile în avans din acest an. Până la ora 8:00 dimineața, peste 103.000 de fermieri aveau deja virate subvențiile, cu o valoare cumulată de peste 124 de milioane de euro. Asistăm la cel mai puternic debut de campanie din ultimii ani – vorbim de o sumă transferată de peste patru ori mai mare decât în prima zi a anului trecut și de cel mai mare număr de fermieri din ultimii ani sprijiniți încă din primele ore. Vreau să le mulțumesc în mod special colegilor de la APIA, care au lucrat continuu încă de la ora 02:00 dimineața pentru ca fluxurile financiare să plece fără blocaje către beneficiari. Agricultura nu așteaptă: campania de toamnă este în toi, se încheie recoltatul și se seamănă culturile viitoare, iar fermierii au nevoie de bani direct în conturi. Păstrăm acest ritm susținut zi de zi, astfel încât fiecare euro cuvenit producătorilor noștri să ajungă rapid acolo unde aduce valoare adăugată”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

Pentru Campania 2026, plățile se fac în lei, astfel: pentru intervențiile finanțate din FEGA cursul de schimb valutar este de 5,2788 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2026; iar pentru intervențiile finanțate din FEADR cursul de schimb valutar este de 5,0968 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2025.

Campania de plată în avans se desfășoară în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie 2026, APIA va face plățile corespunzătoare diferenței până la cuantumul integral aprobat pentru fiecare intervenție în parte.

De asemenea, APIA precizează că plățile în avans pentru intervențiile de dezvoltare rurală finanțate din FEADR și din BN1 (cofinanțare bugetul național), respectiv DR-03 (Creșterea animalelor de fermă din rase locale în pericol de abandon), DR-09 (Zone afectate de constrângeri naturale - ZM), DR-10 (Zone afectate de constrângeri naturale semnificative - SEMN) și DR-11 (Zone afectate de constrângeri naturale specifice - SPEC) din Planul Strategic PAC 2023-2027 sunt autorizate la plată de către APIA, iar virarea efectivă a fondurilor în conturile beneficiarilor este realizată de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), conform atribuțiilor de plată delegate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creşterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Măsura transpune la nivel național prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026 și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor din sectorul vegetal afectați de creșterea costurilor de producție.

România beneficiază de o alocare din fonduri europene în sumă de 29.977.500 euro, iar MADR propune suplimentarea acesteia cu o contribuție echivalentă de la bugetul de stat. Astfel, valoarea totală a sprijinului propus ajunge la 59.955.000 euro, respectiv aproximativ 314,37 milioane de lei.

Cuantumurile sprijinului financiar de urgență și culturile pentru care se acordă sunt următoarele:

a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;

b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;

c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;

e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;

g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;

h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;

i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.

Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, respectiv:

a) producători agricoli persoane fizice;

b) producători agricoli persoane fizice autorizate, constituite în temeiul prevederilor OUG 44/2008;

c) producători agricoli persoane juridice, constituite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 36/1991.

Sprijinul se acordă producătorilor agricoli eligibili, pe baza suprafețelor determinate de APIA pentru plată în anul 2026 și a documentelor care atestă achiziția de îngrășăminte în perioada 28 februarie – 15 octombrie 2026.

Pentru acordarea sprijinului, fermierii trebuie să prezinte bon fiscal și/sau factură pentru achiziția de îngrășăminte, documentele urmând să fie verificate de APIA.

Cererile vor putea fi depuse la centrele APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la începerea perioadei de depunere, respectiv începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Plățile se vor face după finalizarea verificărilor privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, dar nu mai târziu de 28 februarie 2027.

„Creșterea prețurilor la îngrășăminte și a costurilor de producție pune o presiune uriașă pe fermierii din sectorul vegetal. În acest context, venim în sprijinul lor cu această măsură, prin care propunem dublarea sumei provenite din fonduri europene, printr-o contribuție egală de la bugetul de stat. Scopul este să reducem efectele situației actuale asupra stabilității economice a fermelor și să îi sprijinim pe fermieri să își continue activitatea”, a declarat Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat integral pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii/propuneri/sugestii. MADR transmite că va fi organizată inclusiv o dezbatere publică.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Parlamentul României a adoptat modificările aduse Legii nr. 175/2026 și măsurile de clarificare a aplicării Legii nr. 176/2026 privind schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.

Noile prevederi simplifică accesul fermierilor la sprijin și elimină situațiile în care cererile ar putea fi respinse ca urmare a unor interpretări restrictive.

Pentru sectorul suin, persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, sunt incluse explicit în categoria beneficiarilor și vor putea depune cererile în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a noii legi. După publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va comunica informațiile detaliate privind noua perioadă de depunere a cererilor, inclusiv termenul și modalitatea de depunere.

Pentru crescătorii de bovine se reglementează două norme de interpretare. Se clarifică prin lege că „exploatația în sectorul zootehnic” a unei persoane fizice/juridice cuprinde toate amenajările, construcțiile sau spațiile în aer liber unde animalele sunt deținute sau manipulate permanent ori temporar.

Totodată, se stipulează că prin noțiunea „utilizatorii Sistemului Naţional de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA)” se înțelege și APIA, eliminând astfel obligativitatea fermierilor de a purta documente justificative între instituții, verificările făcându-se direct pe baza schimburilor de date.

CITEȘTE ȘI: Ajutorul de stat pentru crescătorii de porci, aprobat de Comisia Europeană

Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine, aprobat de Comisia Europeană

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În spațiul public a apărut informația că se pregătește, pentru fermieri, o schemă de sprijin pentru achiziția de îngrășăminte, ajutor despre care cei interesați nu știu nimic. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) clarificări privind măsura pregătită și modul în care România intenționează să utilizeze instrumentele europene disponibile.

Pe 26 august 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis către MADR și APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) o adresă prin care a solicitat clarificări privind două instrumente europene adoptate în contextul creșterii costurilor pentru fermieri.

Astfel, Regulamentul (UE) 2026/1894 pune la dispoziția României 29.977.500 euro pentru măsuri destinate fermierilor afectați de problemele economice generate de criza din Orientul Mijlociu. România poate acorda, în condițiile regulamentului, și un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă.

Totodată, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce o intervenție distinctă pentru fermierii afectați de creșterea drastică a prețurilor îngrășămintelor, prin care poate fi acoperită o parte din costurile suplimentare generate de evoluția prețurilor începând cu 1 martie 2026.

„Tocmai de aceea, în adresa transmisă în 26 august, am solicitat să se clarifice dacă cele două instrumente pot fi utilizate complementar, pentru categorii distincte de fermieri sau tipuri distincte de costuri, cu evitarea supracompensării. Am solicitat, de asemenea, criteriile de eligibilitate, metodologia, cuantumul sprijinului, numărul beneficiarilor și modul în care România intenționează să utilizeze fondurile disponibile. Am solicitat și un dialog cu organizațiile reprezentative ale fermierilor înainte de definitivarea schemei și notificarea acesteia către Comisia Europeană. Până în prezent, nu am primit un răspuns oficial la aceste solicitări. În același timp, în data de 22 septembrie au apărut declarații publice potrivit cărora proiectul pentru sprijinul la achiziția de îngrășăminte este deja redactat și urmează să fie aprobat de viitorul Guvern sau, în anumite condiții, prin Parlament. În acest context, considerăm necesar să știm dacă proiectul pregătit de MADR este cel prin care România intenționează să pună în aplicare unul dintre aceste instrumente europene sau dacă are în vedere utilizarea ambelor mecanisme”, arată AAC într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților noastre.

Regulamentul (UE) 2026/1894 prevede că România trebuie să notifice Comisiei Europene, cel târziu la 30 septembrie 2026, măsurile pe care intenționează să le aplice, inclusiv criteriile de eligibilitate, beneficiarii, cuantumurile și metodologia de distribuire.

„Suntem în 23 septembrie 2026. Mai sunt doar câteva zile până la acest termen, iar organizațiile reprezentative ale fermierilor nu au primit până în prezent informațiile solicitate oficial.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să clarifice public, înainte de expirarea termenului de 30 septembrie:

• Dacă proiectul privind sprijinul pentru achiziția de îngrășăminte este măsura pregătită pentru implementarea Regulamentului (UE) 2026/1894;

• Care este forma și valoarea schemei pregătite;

• Care sunt criteriile de eligibilitate, beneficiarii și metodologia de calcul și acordare a sprijinului;

• Dacă România intenționează să utilizeze integral cuantumul de 29.977.500 euro alocat prin regulament;

• Dacă România intenționează să utilizeze și posibilitatea acordării sprijinului național suplimentar de până la 200%;

• Dacă, în elaborarea schemei, a fost analizată și utilizarea intervenției prevăzute la articolul 78b din Regulamentul (UE) 2021/2115, astfel cum a fost introdus prin Regulamentul (UE) 2026/1768;

• Dacă cele două instrumente europene pot fi utilizate complementar pentru categorii distincte de fermieri sau costuri, fără supracompensare;

• Care este calendarul concret pentru aprobarea și implementarea schemei.

Termenul de 30 septembrie se apropie, iar fermierii au nevoie de răspunsuri clare. Fermierii din țara noastră au nevoie să știe ce sprijin va fi acordat, în ce condiții, din ce surse și când va putea fi accesat.

„Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu solicită măsuri în afara cadrului european. Solicităm ca toate instrumentele și flexibilitățile puse la dispoziția României să fie analizate și utilizate în mod transparent și eficient, astfel încât sprijinul să ajungă cât mai repede la fermierii care suportă în prezent presiunea creșterii costurilor de producție. De asemenea, considerăm necesar ca organizațiile reprezentative ale fermierilor să fie informate și consultate înainte de definitivarea unor măsuri cu impact direct asupra sectorului agricol.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (Forumul APPR) lansează un apel public către autoritățile responsabile pentru adoptarea și operaționalizarea urgentă a măsurilor de sprijin destinate fermierilor afectați de creșterea semnificativă a prețurilor la îngrășăminte. Agricultura nu poate fi sprijinită retroactiv, după ce deciziile tehnologice au fost deja luate, iar potențialul de producție a fost compromis.

Încă din luna iulie, Forumul APPR a semnalat în mod repetat gravitatea situației și a transmis propuneri concrete ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole.

„Am atras atenția asupra noii crize a îngrășămintelor, determinată de tensiunile geopolitice, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor de producție. Am solicitat ca alocarea europeană de 29.977.500 euro destinată României să fie transformată rapid într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil și să fie completată printr-o contribuție din bugetul național. În timp ce alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri pentru sprijinirea fermierilor în fața creșterii costurilor îngrășămintelor, în România este necesară adoptarea fără întârziere a unui mecanism clar și eficient.”

Propunerile Forumului APPR au vizat instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte, stabilirea unor criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme, includerea achizițiilor deja făcute, simplificarea procedurilor administrative și efectuarea plăților înaintea principalelor perioade de fertilizare.

În prezent, timpul rămas pentru o intervenție cu adevărat eficientă se reduce rapid. Fermierii iau deja deciziile privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026 - 2027. Fără un calendar clar și o măsură aplicabilă imediat, numeroase exploatații vor fi obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achizițiile esențiale.

„Efectele nu se vor limita la situația financiară a fermierilor. Subfertilizarea înseamnă diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară”, punctează Forumul APPR.

Fermierii din România se confruntă simultan cu prețuri ridicate ale îngrășămintelor, costuri mari de finanțare, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile ale producției agricole și efectele cumulate ale secetei și ale recoltelor slabe din ultimii ani. În aceste condiții, lichiditatea fermelor și capacitatea acestora de a susține nivelul tehnologic al culturilor sunt grav afectate.

„Fiecare săptămână de întârziere diminuează eficiența intervenției. Un sprijin acordat după efectuarea achizițiilor și încheierea principalelor perioade de fertilizare nu va mai putea preveni reducerea producțiilor, ci va reprezenta doar o compensare tardivă și parțială a efectelor deja produse”, subliniază Forumul APPR.

Prin urmare, Forumul APPR solicită:

• Anunțarea imediată a deciziei privind utilizarea alocării europene de 29.977.500 euro;

• Prezentarea unui calendar clar pentru aprobarea și efectuarea plăților;

• Consultarea de urgență a organizațiilor reprezentative ale fermierilor;

• Completarea fondurilor europene printr-o contribuție din bugetul național;

• Stabilirea unei perioade de eligibilitate care să nu îi dezavantajeze pe fermierii care au achiziționat deja îngrășăminte;

• Adoptarea unei proceduri simple, bazate pe datele APIA și pe documentele fiscale existente;

• Efectuarea plăților într-un termen care să permită sprijinului să influențeze efectiv deciziile pentru campania agricolă 2026 - 2027.

„Alocarea pusă la dispoziția României reprezintă o oportunitate care trebuie valorificată integral și fără întârziere. Fondurile nu trebuie dispersate printr-un mecanism cu impact economic marginal și nici transformate într-un sprijin acordat prea târziu pentru a mai produce efecte”, conchide Forumul APPR.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, AICI!