Ministerul Agriculturii a publicat pe pagina sa de internet, miercuri – 14 aprilie 2021, un proiect de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de plante aromatice pentru acest an. Toți cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de zece zile de la data publicării, la dresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Schema de ajutor de minimis se aplică în anul 2021, pentru susținerea producției la următoarele plante aromatice: busuioc; cimbru; coriandru; fenicul și muștar.

Valoarea/suprafață a subvenției este următoarea:

• 2.600 euro/ha, dar nu mai puțin de minimum 0,5 ha pentru busuioc;

• 3.400 euro/ha, dar nu mai puțin de minimum 0,5 ha pentru cimbru;

• 100 euro/ha pentru coriandru;

• 200 euro/ha pentru fenicul;

• 150 euro/ha pentru muștar.

Valoarea ajutorului de minimis se acordă beneficiarilor proporţional cu suprafaţa efectiv cultivată și este exprimată în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2020.

Producțiile minime care trebuie realizate pentru a beneficia de ajutorul de minimis:

• 4.000 kg plantă proaspătă/0,5 ha sau 650 kg plantă uscată/0,5 ha pentru busuioc;

• 4.000 kg plantă proaspătă/0,5 ha sau 1000 kg plantă uscată/0,5 ha pentru cimbru;

• 800 kg sămânță/ha pentru coriandru;

• 650 kg sămânță/ha pentru fenicul;

• 950 kg sămânță/ha pentru muștar.

Dovada valorificării producției de plante aromatice o constituie contractul de vânzare însoțit de factură sau fila din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol și documentul de recepție emis de unitatea procesatoare. În situaţia în care beneficiarul are şi calitatea de procesator, înregistrat potrivit Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările și completările ulterioare, acesta face dovada procesării producţiei minime obținute și utilizate prin documente contabile interne.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă, în anul 2021.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis prevăzute de prezenta hotărâre sunt în sumă de maximum 1.231.400 euro, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 6.000.000 lei, şi se asigură din bugetul MADR pe anul 2021.

Dacă după centralizarea tuturor situaţiilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis se constată depăşirea sumei maxime prevăzută pentru această subvenție, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar se reduce proporţional în vederea încadrării în bugetul alocat.

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis pentru producția de plante aromatice, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

• Să depună cerere de înscriere în program;

• Să utilizeze o suprafață cumulată de minimum 1 ha cultivată exclusiv cu una dintre culturile de coriandru, fenicul sau muștar sau o suprafață cumulată de minimum 0,5 ha cultivată exclusiv cu una dintre culturile de busuioc sau cimbru;

• Să obțină producțiile minime corespunzătoare culturii înființate;

• Să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativteritorială se află suprafeţele cultivate cu plante aromatice, în anul 2021;

• Să livreze producțiile de plante aromatice către unități de industrializare/procesare înregistrate pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 111/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, cu modificările şi completările ulterioare;

• Să facă dovada valorificării producţiei minime realizate, prin documente justificative în funcție de forma de organizare. 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În urma adresei Alianței pentru Agricultură și Cooperare în care se solicită Ministerului Agriculturii redistribuirea banilor reprezentând sprijinul cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, Uniunea „Salvăm Țăranul Român” anunță ample acțiuni de protest dacă vor fi diminuate sumele destinate cultivatorilor de legume în spații protejate.

„Alianța Latifundiarilor și Moșierilor Sec. XXI din România este nemulțumită de valoarea SCV și cere diminuarea sumei totale alocate acestui sprijin pentru legumele cultivate în spații protejate și realocarea acestor sume către culturile proteice cultivate de acești moșieri. Dorim să le reamintim faptul că SCV pentru legumele cultivate în spații protejate a pierdut peste 6.500.000 de euro anual în detrimentul altor activități agricole. Bugetul total alocat și negociat de România pentru Sprijinul Cuplat Vegetal - legume în spații protejate - a fost de aproximativ 13.500.000 de euro, iar în anul 2018 au fost tăiate fonduri de aproape zece milioane de euro. Uniunea Salvăm Țăranul Român protestează și contestă adresa și cerința acestei mari alianțe a Boierilor Sec. XXI, iar dacă Ministerul Agriculturii va diminua suma totală alocată pentru legumele cultivate în spații protejate pentru anul de cerere 2020, ne vedem nevoiți să organizăm acțiuni de protest în stradă. De asemenea, suntem mâhniți de faptul că tot de la legumicultură, activitatea cea mai grea și costisitoare din agricultura României, colegii noștri din sectorul vegetal vor să ia din bani și să ne lase și mai săraci decît suntem. Că, deh, boierul tot boier, iar plebea trebuie să trăiască în sărăcie și să stea cu capul plecat și mâna întinsă la moșierul și ciocoiul timpurilor actuale”, transmite Ion Păunel, președintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o adresă către Ministerul Agriculturii referitoare la proiectul de hotărâre care aprobă plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, fermierii fiind nemulțumiți de modul în care s-a decis împărțirea banilor. https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4940-sprijinul-cuplat-in-sectorul-vegetal-risca-sa-devina-un-mar-al-discordiei-intre-fermieri.html

Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis o adresă către Ministerul Agriculturii referitoare la proiectul de hotărâre care aprobă plafoanele financiare alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2020, fermierii fiind nemulțumiți de modul în care s-a decis împărțirea banilor. 

„Referitor la proiectul de act normativ aflat în dezbatere publică pe site-ul MADR, Alianța pentru Agricultură și Cooperare transmite dezacordul membrilor cu privire la propunerea de transfer de sume de bani de la sprijinul cuplat în sectorul vegetal, pentru cartoful timpuriu pentru industrializare, orez și soia către sprijinul cuplat pentru legume cultivate în sere și solarii. Prin parcurgerea proiectului de act normativ înțelegem că suma de 5.443.750 euro va fi transferată pe o singură schemă de sprijin cuplat și care nu are legătură cu cultura mare. În condițiile în care Uniunea Europeană sprijină culturile proteice, România sancționează producătorii tocmai pe aceste culturi. Vă rugăm să reveniți asupra proiectului și să dispuneți transferul de sume de bani în mod echitabil și fără a dezavantaja exclusiv o categorie de producători agricoli din sectorul vegetal în beneficiul exclusiv al unei alte categorii. Culturile proteice au o importanță deosebită atât în contextul Green Deal, cât și din punct de vedere zootehnic, cultura de soia având un rol deosebit pentru hrana animalelor”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Flaviana Tatu a vrut să facă stomatologie, dar munca înaintașilor trebuie dusă mai departe, mai ales dacă aceasta s-a dovedit spornică. A lăsat cabinetul și a preluat o parte din afacerea familiei, aproape 500 de hectare. „Domeniile Lungu” este o afacere pe care nu o poți ignora, mai ales dacă faci parte din sufletul ei.

„Agricultura este loterie. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.”

Ploaia, care a cam lipsit în anul agricol trecut, ne-a împins dialogul la adăpost, într-o stație de condiționat semințe. Stația este relativ nouă, cei aproximativ șapte ani de când a fost implementată investiția nu sunt mulți, la acest nivel de tehnologie. Gazda noastră ne-a explicat că au instalații foarte bune și funcționale și de treizeci de ani. Zice că instalația e folosită doar pentru porumb, pe care îl preia, îl selectează, îl trece prin centre gravitaționale și, în funcție de calibrul dorit, îl aleg, îl separă, îl pun în saci, totul în conformitate cu solicitările clientului, deținătorul de drept al hibrizilor de porumb. E mulțumită de investiție. „A meritat. În ziua de azi, după cum bine știți, nimeni nu mai poate pune, cel puțin la porumb, sămânță care nu este certificată. Și atunci toată sămânța vine printr-un astfel de traseu. Totul e automatizat, inclusiv partea de tratament sămânță, totul e la butoane.”

„În fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm.”

Stația depășește capacitatea fermei lor pentru că nu au doar loturi semincere, ne explică Flaviana Tatu: „Parțial producem și noi în câmp un număr limitat de hectare, în funcție de instalațiile de irigat pe care le avem pe câmp, deoarece în ziua de azi loturile semincere nu se mai pot produce dacă nu ai sisteme de irigații. Noi avem irigate, în prezent, 280 de hectare, din 490, toată intrând la loturi semincere, rămânând suprafața cealaltă pentru cultură convențională. În 2019 am fost axați pe porumb, la lot semincer, în 2020 am făcut și floarea-soarelui cam jumătate-jumătate, ca suprafață”. Zice că la cultura convențională au aproape tot, adică orz, grâu, soia, floarea-soarelui, porumb.

Nu au scăpat de calamitate: „Mai ales la soia, calamitate sută la sută anul ăsta. Dar n-avem încotro, trebuie să le acceptăm. La grâu a fost mulțumitor pentru o iarnă fără pic de zăpadă, am scos în jur de 3300 kg la hectar. E ok pentru anul care a fost, în general scoatem în jur la 5000 kg la hectar”.

Am îndrăznit să spun că presupun că ar trebui să fie mulțumită dacă și-a scos investiția, știind că aplică tehnologii costisitoare, chiar ea îmi confirmase asta: „Da, absolut. Tot ce avem în curte e nou: utilaje, agregate. Nici nu se mai poate altfel. Totul este foarte bine gândit și analizat din timp, toate lucrările le facem în perioada oportună, totul, ca lucrurile să iasă așa cum e bine sau cât mai bine posibil”, dar m-a contrazis: „Am scos un pic mai mult decât cheltuiala, dar asta și pentru că investițiile sunt pe măsură, în fiecare an reinvestim tot ce se poate, cumpărăm nou, schimbăm”.

Se mândrește că, pe lângă o echipă tânără și pricepută, dispune de tehnologii de ultim moment, performante și eficiente, pe care aceștia să poată lucra. „Absolut totul este computerizat, de la tractoare până la acest sistem pe care-l vedeți în fața dvs., totul e computerizat. Dacă nu știi puțină engleză, pentru că meniurile sunt în engleză, dacă nu ai puține cunoștințe legate de tehnică, nu ai făcut nimic în ziua de azi.”

„Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar, într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene suntem deficitari.”

E multă birocrație, dar te adaptezi

O mare parte din utilajele cu care se mândrește le-a obținut cu fonduri europene. A realizat două proiecte prin GAL, pe PNDR-ul 2007-2013, unul în valoare de 400 de mii de euro, iar cel de-al doilea, de 200 de mii de euro, cu care a achiziționat utilaje, tractoare, agregate și alte lucruri necesare în fermă.

Am fost surprins să aflu că nu i s-a părut dificil procesul de aplicare: „Dificil nu a fost absolut deloc, am și colaborat cu o firmă de consultanță care ne-a ajutat pe tot parcursul, perioada de monitorizare este într-adevăr undeva la 5 ani, dar nu e niciun fel de problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba, pentru care ai și luat toate beneficiile și toate utilajele, noi nu am avut probleme și nu avem nici în continuare, încă sunt în perioada de monitorizare la unul din proiecte, nu e niciun fel de problemă. Bine, e de durată, trebuie să-ți asiguri și partea ta, cofinanțarea, trebuie să o ai și trebuie să-ți asiguri și tot cadrul legal că poți și dispui de anumite lucruri până ce cei de la fonduri europene îți vor înapoia banii și chiar și perioada de monitorizare nu e o problemă, atât timp cât tu-ți faci treaba și lucrurile merg exact cum te-ai și angajat să le faci, nu e un dezavantaj. Din contra, e un avantaj”. Insist legat de birocrație, iar acum recunoaște că din acest punct de vedere e dificil: „Vreau să zic că am semnat cred că vreo șase bibliorafturi doar la un singur proiect, foaie de foaie. Norocul meu a fost că nu le-am făcut singură, ci printr-o firmă de consultanță. E adevărat, birocrația e foarte stufoasă și e mult de muncă, dar nu ai ce să faci, te adaptezi pentru că n-ai încotro”.

În momentul în care am adus aminte de situația fermierului român pus în balanță cu alții de prin Europa în ceea ce privește subvenția la hectar, care e mereu în defavoarea primului, asta în condițiile în care declarativ Uniunea Europeană dorește ca toți agricultorii să fie egali, a reacționat oarecum pesimist. „Nu cred că vom fi egali niciodată, din punctul ăsta de vedere, cred că nici statul, la noi, nu dă o foarte mare importanță zonei ăsteia agricole. Ori nu sunt bine dirijați banii, ori nu prezintă un real interes zona agricolă, n-aș putea să spun, dar într-adevăr, față de celelalte state membre ale Uniunii Europene, suntem deficitari.”

Agricultura, mai tare decât stomatologia

Prima alegere de carieră a fost stomatologia, o meserie pe care spune că a iubit-o, că a practicat-o cu pasiune, dar apar alte argumente care te determină să decizi altfel. Poate sentimentul responsabilității a fost mai mare, știind că are de dus mai departe o moștenire creată cu mult efort și care a oferit satisfacție întregii familii. „Așa că m-am înscris la Facultatea de Agronomie și o perioadă, în paralel cu studiile, am și lucrat, iar apoi încă o perioadă am lucrat și în stomatologie, și în agricultură, până când mi-am dat seama că nu poți să faci două lucruri bine odată, așa că am renunțat la stomatologie și în prezent sunt doar inginer agronom. Și între timp au mai venit și copiii.”

Tatăl ei, Vasile Lungu, își va fi pus speranța, de la bun început, că fetele lui vor merge pe drumul lui. „Tata, probabil că în sinea lui, spera să aleg domeniul agricol, nici eu și nici sora mea într-o primă instanță nu am ales, de altfel sora mea e notar și eu am ieșit medic stomatolog, după care cred că la mine conștientizarea a venit odată cu primul meu copil, ca să fiu sinceră, mi-am dat seama cât de greu e în domeniul medical, student fiind sau proaspăt absolvent, să intri în meserie. În domeniul stomatologic e foarte greu să-ți creezi o clientelă. În primul rând lumea se uită la tine și dacă nu ai puțin păr alb și câteva riduri, se pare că ești lipsit de experiență și că nu știi să faci nimic. Acum 9 ani mi-am deschis un cabinet stomatologic care nu a funcționat, dar și fiindcă în jurul meu mai aveam încă 6 pe o rază de 100 de metri, însă mă bucur, pentru că nimic nu e rău într-adevăr și totul e spre creșterea noastră, așa că m-a direcționat pe latura cealaltă, pe cealaltă variantă posibilă.”

Așa că se poate spune că toată lumea e fericită, și tatăl, și tânăra agronom. „Îmi place libertatea pe care ți-o dă această meserie. Ca stomatolog, stai închis într-un cabinet, de dimineața până seara, pe un scaun sau eventual în picioare, și nu-i o muncă tocmai grațioasă... dar libertatea pe care ți-o oferă meseria de inginer agronom e alta, stai în natură, lucrezi cu oameni bine școliți în domeniu și beneficiezi efectiv de libertatea asta. Deci nu vă pot spune ce satisfacție poți să ai când știi că ai plantat un bob și vezi etapele creșterii unei plante, rezultatul pe care l-ai obținut, și tot procesul ăsta e plin de încântare. E ca la nașterea unui copil.” Nu ascunde că și aspectul financiar a contat în balanță: „Nu pot să neg că și partea financiară este una benefică, asta e afacerea noastră și de aici ne susținem, și trebuie să recunosc că în perioada asta de criză cred că e o meserie foarte bine aleasă, pentru că întotdeauna domeniul producător și procesator de alimente va fi unul care va rezista”.

Acum, nu ne închipuim că a crescut într-un clopot de sticlă și nu a știut cu ce se ocupă tatăl ei, și s-a întâlnit cu agricultura după ce a terminat stomatologia. Mai ales că Vasile Lungu, pe lângă faptul că este foarte priceput, este și un foarte bun pedagog, dispus tot timpul să ofere din cunoștințele lui. Cu alte cuvinte „nu a picat din lună”, cum se zice. „Cu agricultura am avut contact aproape dintotdeauna, tatăl meu fiind inginer agronom, așa am crescut practic. Știam ce înseamnă câmpul, de la 11 ani tatăl meu mă ducea pe câmp, îmi arăta tot ce înseamnă etapă tehnologică și lucrările care se fac în câmp, îmi arăta exact cum se face spicuitul sau, mă rog, noi îi spuneam castrat la vremea respectivă, și aveam un rând și spicuiam cot la cot cu zilierii și mâncam pâine cu salam și muștar pe câmp, deci eram familiarizată.”

Amintirea momentelor petrecute în copilărie muncind „cot la cot” cu ceilalți o binedispune, nu mergea doar să se uite. Acest fapt îl consideră benefic. „Și eu voi face la fel cu copiii mei, e un mare beneficiu pentru că efectiv am învățat să fim mai chibzuiți, să știm ce înseamnă munca și să ne drămuim. Am fost de mică învățată să muncesc și ăsta e un lucru absolut minunat. E un lucru care rar se vede la generațiile de azi.”

I se pare că tinerii ar trebui să plece în viață cu câteva elemente pe care le consideră esențiale pentru a te putea angaja undeva. „În zilele noastre cred că, nu numai pentru un tânăr fermier, dacă nu ai permis de conducere, nu ai cunoștințe în limba engleză și ceva cunoștințe de tehnologie actuală, nu poți să te angajezi nicăieri. Repet, nu cred că e vorba numai de tineri fermieri, dar în special ei, pentru că în cele mai multe cazuri colaborăm cu firme străine și atunci colaborarea e prin e-mailuri, în engleză sau altă limbă de circulație internațională și nu există altă variantă. Plus tehnologia de pe utilajele din ziua de azi, la care nu ai accesibilitate dacă nu te descurci puțin.”

Privind-o cât entuziasm are, m-am întrebat și am întrebat-o dacă îți trebuie mai degrabă curaj sau mai multă nebunie. Ea crede că un pic din amândouă. „Pentru că ești la mâna Domnului, oricum, și mie-mi spunea tata că agricultura este loterie. Și așa este. Un an ai, un an abia te strângi, dar pe ansamblu e bine.” Eu cred că un pic de curaj e mai necesar. Și cred că asta a moștenit, cu prisosință, Flaviana de la tatăl ei.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - martie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri, 7 aprilie 2021, Guvernul României a adoptat Hotărârea pentru completarea art. 7 din HG nr. 365/2020 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducţie din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020-2022, precum şi a unor măsuri de aplicare a acesteia.

„Având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, este necesară bugetarea schemei pentru anul 2021, astfel încât să se continue susținerea producției de porci și animale de reproducție”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Astfel, Executivul de la București a aprobat valoarea schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2021, respectiv 700.000 lei, bani care se asigură din bugetul MADR pentru acest an.

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Zootehnie, în Registrul Genealogic sunt înscrise 1.030 capete de scroafe din rasele Bazna și Mangalița, deținute de circa 55 de producători.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri, 7 aprilie 2021, în aproape toată țara fermierii și-au scos tractoarele în stradă și protestează în speranța că, de data aceasta, guvernanții le vor auzi strigătul disperat. De altfel, marți - 6 aprilie, ACCPT Iași (Asociația Cultivatorilor de cereale și Plante Tehnice), asociație care reunește agricultori din toate județele Moldovei și care a inițiat protestele, a trimis o scrisoare deschisă prim-ministrului României, Florin Cîțu.

Tergiversarea acordării despăgubirilor pentru calamitățile culturilor din primăvara anului 2020, întârzierea plății procentului rămas la despăgubirile pentru culturile de toamnă din anul 2019, neplata subvenției la motorină, reducerea substanțială a ANT-ului pentru acest an sunt doar câteva din nemulțumirile agricultorilor care acum își strigă disperarea în stradă.
„Vă cerem imperativ: acordați despăgubirile pentru culturile calamitate în anul 2020! Soluțiile de identificare a sumelor necesare v-au fost prezentate de către reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Dorim să înțelegeți clar că pierderile din anul precedent (37% sub producția de cereale a anului 2019) se vor repeta, cu siguranță, și în acest an, peste 40% dintre fermieri fiind în imposibilitatea de a-și asigura necesarul de reluare al activității agricole, fiind penalizați substanțial de către furnizorii de servicii, semințe, inputuri, amendamente, fertilizanți”, se precizează în scrisoarea adresată de agricultori premierului Florin Cîțu, scrisoare deschisă semnată de președintele ACCPT Iași - Emil Bălteanu.

ACCPT Iași arată că anul trecut, ca urmare a secetei din zona de est și sud-est, pentru fermieri înseamnă:

• Diminuarea cifrei de afaceri cu minimum 40% până la 90%;

• Întârzieri la plata facturilor pentru inputuri - pierderi de 25 -50%;

• Despăgubirile ar acoperi costurile cu achiziția fertilizanților care în ultimele două luni au crescut 50-80%;

• Costul carburanților a crescut cu 20% din 15 noiembrie 2020 și până acum;

• Distribuitorii nu mai finanțează fermieri cu datorii din anul 2020;

• Culturile de primăvară au fost mai puternic afectate decât cele de toamnă, iar acestea fiind despăgubite în procent de circa 90%. Nu este corect ca cele de toamnă să fie despăgubite și cele de primăvară nu;

• Unii fermieri, neîndeplinind contractele de livrări cereale au primit penalități de la 100 până la 800 lei/tonă;

• Chiar ministrul Agriculturii a afirmat că: „despăgubirile nu acoperă nici pe departe pierderile suferite de fermieri”;

• Despăgubirile se vor întoarce, în mare parte, la buget prin: tva, impozite, taxe locale.

ACCPT Iași (Grânarii „dă-te pe brazdă”) este o asociație non profit a fermierilor din județele de est ale României (SV, BT, NT, IS, BC, VS, VN, GL, BZ), cu sediul în județul Iași și un număr de 110 membri, fermieri care lucrează o suprafață de peste 40.000 de hectare.
ACCPT Iași este membru al APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România), care alături de alte trei organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, una dintre cele mai reprezentative voci ale fermierilor în relația cu instituțiile, la nivel național și internațional.

Foto: Daniel Florici, fermier - județul Iași

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că, începând cu data de 5 aprilie 2021, pune la dispoziție o platformă online prin care pot fi transmise către Centrele județene/locale APIA adeverințele eliberate, la solicitarea fermierului, de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ) și/sau asociațiile acreditate pentru înfiinţarea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei, necesare accesării schemelor de sprijin cuplat în sectorul zootehnic și Măsurii 10 – Pachet 8 (animale în pericol de abandon), aferente Cererii unice de plată în anul 2021.

Platforma poate fi utilizată atât de către asociațiile acrediatate, cât și de către ANZ, procedura privind accesul la platformă fiind similară.

Fiecare asociație acreditată pentru înființarea și menținerea Registrului genealogic al rasei trebuie să solicite accesul la platforma online printr-o adresă scrisă, însușită sub semnătura președintelui asociației, în vederea alocării de user și parolă. Adresa va cuprinde datele de identificare ale asociației, persoana de contact, precum și specia pentru care aceasta eliberează adeverințe. Solicitările se transmit pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Uniunea „Salvăm Țăranul Român” a transmis Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale câteva solicitări și propuneri cu privire la proiectele de hotărâre puse în dezbatere publică referitoare la programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, precum și la schema de ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi în acest an.

„Am solicitat introducerea în programul de ajutor de minimis pentru cultivatorii de legume în spații protejate și următoarele legume sau o parte dintre acestea, respectiv fasole urcătoare, conopidă, gulii, legume verdețuri. Totodată, la specia ardei s-a omis gogoșarul, pe care am vrea să-l introducem la subvenție în detrimentul verzei roșii, având în vedere că această legumă este deficitară și se regăsește și la SCV (Sprijinul Cuplat în Sectorul Vegetal, n.r.). De asemenea, solicităm ca fermierul să aibă posibilitatea de a merge pe o combinație de minimum două legume incluse în program pe suprafața de 0,1 ha. De exemplu, 0,03 ha cu ardei lung plus 0,07 ha cu tomate; sau orice altă combinație. Cerem acest lucru deoarece proiectul de act normativ a fost pus în dezbatere publică destul de tâirziu, iar fermierii și-au făcut deja planurile de cultură sau chiar au plantat”, precizează Ion Păunel, președinte al Sindicatului Producătorilor Agricoli (SPA) Olt, organizație membră a Uniunii „Salvăm Țăranul Român”. 

Legumicultorii mai susțin că perioada de recoltare a speciilor de legume incluse în program nu este conformă cu realizarea acelor producții într-un termen atât de scurt, iar cantitățile cerute spre a fi comercializate se pot realiza pe tot ciclul de vegetație. „Nu trebuie confundată perioda de început de recoltare cu producția totală obținută spre a fi valorificată. Am solicitat să se păstreze aceleași termene de valorificare ca la SCV”, arată Ion Păunel.

O altă solicitare a cultivatorilor de legume este suplimentarea bugetului total alocat cu cel puțin 15.000.000 de euro, deci un buget total de 46.000.000 euro. „Trebuie să se specifice în actele normative că bugetul total va fi împărțit la toți beneficiarii eligibili, pe același principiu ca la SCV”, a adăugat Ion Păunel.

Legumicultorii speră ca MADR să țină cont de solicitările lor, în condițiile în care cererea de legume proaspete în piață pe tot parcursul anului este tot mai mare.  

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea programului de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/horticultura/item/4909-legumele-care-intra-la-subventie-ardei-castraveti-tomate-varza-vinete-cultivate-in-sere-si-solarii.html

Despre proiectul de hotărâre pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a producţiei de usturoi”, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4893-usturoiul-o-subventie-de-maximum-3-000-euro-ha-in-2021.html

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a demarat procesul de autorizare la plată pentru Măsura 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor - pachet a) Plăți în favoarea bunăstării porcinelor și pachet b) Plăţi în favoarea bunăstării păsărilor, pentru cererile depuse în anul 2020.

Suma totală autorizată la plată până la data de 1 aprilie 2021 este de 99.085.552,92 euro, respectiv 473.926.199,57 lei, pentru un număr de 465 de beneficiari care au accesat această formă de plată compensatorie în conformitate cu prevederile legislaţiei europene şi naţionale în vigoare. Valoarea în lei este calculată la cursul de schimb de 4,7830 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europenă în data de 31 decembrie 2019.

Acordarea plăţilor compensatorii aferente Măsurii 14 - Plăţi privind bunăstarea animalelor se realizează în conformitate cu Fişa Măsurii 14 din Programul Național de Dezvoltare Rurală - PNDR 2014 – 2020.

Foto: APIA

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Având în vedere dispozițiile tranzitorii propuse pentru sprijinul acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Instrumentul de Redresare al Uniunii Europene (EURI), în perioada de tranziție 2021-2022, se vor lansa o serie de măsuri în cadrul cărora este necesară calcularea dimensiunii economice a exploatațiilor agricole în baza coeficienților standard, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Conform ultimelor amendamente aduse Reg. UE 220/2015, denumirea coeficienților SO (standard output) s-a schimbat în SOC (standard output coefficients). Ultimul set de coeficienți standard output, calculat în cadrul Serviciului RICA, îl reprezintă SOC 2017,  ca medie a anilor 2015-2019. „Menționăm că în luna decembrie a anului 2020, MADR, prin serviciul RICA, a transmis setul de coeficienți SOC 2017, către Direcția Generală de Statistică a UE - EUROSTAT, pentru aprobare. Având în vedere faptul că, în momentul de față, valorile coeficienților SOC 2017 nu sunt validate de către Direcția Generală de Statistică a UE – EUROSTAT, pentru măsurile lansate în perioada de tranziție 2021-2022 vor fi utilizate valorile coeficienților standard validate în momentul de față, respectiv SO 2013”, precizează un comunicat de presă al MADR.

În cazul în care valorile SOC 2017 vor fi aprobate în timp util, astfel încât modificările să poată fi introduse în documentele de implementare aferente măsurilor ce urmează a fi lansate, vor fi utilizate valorile actualizate, respectiv SOC 2017.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html