Agribusiness-ul a suferit schimbări semnificative în ultimii ani, integrarea noilor soluții ca urmare a progreselor tehnologice fiind absolut necesară pentru a face față provocărilor cu care se confruntă fermierii.

Cerințele alimentare de bază sunt din ce în ce mai greu de asigurat din cauza schimbărilor climatice care au condus la agravarea secetei, inundațiilor, înghețului și a altor evenimente extreme.

În acest context, pentru al treilea an consecutiv, oficiali români cu responsabilități în dezvoltarea politicilor și strategiilor în domeniul agricol și reprezentanți ai companiilor relevante din agricultură, se reunesc în data de 24 martie 2022, la târgul virtual Agribusiness 4.0.

Printre speakerii evenimentului se regăsesc Adrian Chesnoiu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Achim Irimescu - ministru plenipotenţiar, şeful secţiei Agricultură în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană.

Realizatoarea și prezentatoarea de televiziune, Andreea Stroe va dezbate soluțiile cele mai eficiente pentru diminuarea efectelor acestor vremuri fără precedent asupra industriei agricole.

Beneficiile Agribusiness 4.0

Evenimentul se desfășoară pe platforma digitală VirtualAgro și permite companiilor să aibă standuri virtuale în care să își prezinte portofoliul de produse, să propună soluții inovatoare și să intre în contact direct prin chat și webcam cu fermierii interesați.

Interacțiunile live pun în timp real la dispoziția celor 800 de fermieri așteptați la eveniment, funcționalități și activități organizate în cadrul unui târg agricol.

Potrivit organizatorului, agenția Godmother, sesiunile acoperă subiecte de actualitate din industria agricolă și includ workshop-uri și mese rotunde susținute de profesioniști în domeniu, care ajută la dezvoltarea și încheierea de noi parteneriate cu toți marii jucători implicați în domeniul agricol: sectorul de afaceri, instituții publice, dar și fermieri.

Participanții la Agribusiness 4.0 au avantajul de a interacționa cu un public numeros, de pe orice device, de oriunde, indiferent de distanță și fără limitare de timp, într-un mediu securizat din punctul de vedere al colectării informațiilor de înregistrare.

Pentru vizitatori înscrierea este gratuită, iar pentru expozanți costul este mic în comparație cu varianta clasică a unui târg de agricultură.         

Pentru mai multe informații accesați site-ul: https://virtualagro.ro

Consultările cu entitățile publice și private implicate în elaborarea Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027 au continuat luni, 17 ianuarie 2022, pe tema fișelor de intervenții pentru investițiile în procesare și energie regenerabilă, tot în sistem de videoconferință.

Una dintre principalele modificări a fișei de intervenție vizează categoria beneficiarilor eligibili pe schemele de procesare, propunerea fiind de a rămâne eligibile doar formele asociative, pentru a putea integra mai ușor materia primă în procesare, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ne dorim să dezvoltăm sectorul de procesare, astfel încât materia primă produsă în România să poată fi integrată într-un circuit, din care să rezulte cât mai multe produse finite, cu valoare adăugată, pentru echilibrarea balanței comerciale. Unul dintre aspectele care afectează negativ balanța comercială este deficitul de capacități de producție, astfel că, principala modificare a intervenției vizează ridicarea plafonului sprijinului public, de la 2,5 milioane euro la 15 milioane euro”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, care a participat la videoconferința online de la Bruxelles, fiind prezent la Consiliul de miniștri AGRIFISH.

Intervențiile prezentate în cadrul videoconferinței au făcut referire la investițiile în:

• Procesarea și marketingul produselor agricole în vederea obținerii unor produse alimentare și produse transformate, altele decât cele prevăzute în Anexa 1 a Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene;

• Condiționarea, procesarea și marketingul produselor agricole și pomicole în afara exploatației prin intermediul formelor asociative;

• Creșterea eficienței energetice pentru unitățile de procesare existente.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au avut loc, în sistem de videoconferință, dezbateri cu privire la irigații și investițiile prin Planul Național Strategic (PNS). La discuțiile conduse de ministrul Adrian Chesnoiu au participat aproximativ o sută de persoane, asociații și federații ale fermierilor, precum și experți din cadrul instituțiilor implicate în implementarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC).

Au fost prezentate liniile generale privind finanțarea sistemelor și a infrastructurii de irigații în PNS 2023-2027.

Pentru modernizarea infrastructurii de irigații propunerea este ca alocarea publică totală să fie de 400 milioane euro cu o intensitate a sprijinului public nerambursabil raportată la costurile eligibile per proiect de 100%. În ceea ce privește înființarea sistemelor de irigații, este propusă o alocare publică de 100 milioane euro, cu o valoare maximă a sprijinului de 500.000 euro/beneficiar, iar intensitatea sprijinului public nerambursabil, raportată la costurile eligibile per proiect, de 65%.

Ministrul Adrian Chesnoiu a subliniat importanța dezvoltării infrastructurii secundare de îmbunătățiri funciare, prezentând, ca element de noutate, introducerea intervenției privind înființarea sistemelor de irigații la nivelul fermei. „Lucrăm la îmbunătățirea cadrului normativ pentru finanțarea investițiilor în sistemele de irigații, astfel încât să aducem apa mai aproape de exploatație și plantă. Știm că lucrările de investiții în infrastructura mare necesită o perioadă îndelungată de timp pentru implementare. De aceea, este foarte important să intervenim, astfel încât, din bugetul anului 2023, să finanțăm investițiile care privesc atât infrastructura principală, sistemele locale, cât și infrastructura de desecare. Fermierii au nevoie să acționăm rapid și eficient”, a arătat ministrul.

Propunerile transmise de asociațiile și federațiile fermierilor vor fi analizate, iar în elaborarea PNS, Ministerul Agriculturii se va raporta strict la obligațiile prevăzute în regulamentele europene și la indicatorii de rezultat, transmite MADR.

Foto: Titan Machinery România

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor pentru diferențele următoarelor luni:

• Septembrie și trimestrul al III-lea 2021 în sumă de 8.238.365,56 lei pentru un număr de 57 de solicitanți;

• August 2021 în sumă de 255.420,60 lei pentru un număr de 10 solicitanți;

• Iulie 2021 în sumă de 91.599,79 lei pentru un număr de 7 solicitanți;

• Iunie și trimestrul al II-lea 2021 în sumă de 4.822.043,51 lei pentru un număr de 40 de solicitanți;

• Martie 2021 în sumă de 496.662,20 lei pentru un solicitant;

• Mai 2021 în sumă de 2.976,48 lei pentru un solicitant.

Suma totală autorizată la plată este de 13.907.069,54 lei și se acordă pentru un număr de 116 solicitanți care au accesat această formă de ajutor de stat.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Marți, 14 decembrie 2021, s-a ajuns la un acord politic pentru stabilirea cotelor de pescuit ale Uniunii Europene, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Reprezentanța Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană. Astfel, în cadrul Propunerii de Regulament al Consiliului de stabilire a pescuitului pentru anul 2022 în cazul anumitor stocuri de pește, aplicabil în Marea Mediterană și Marea Neagră, România a reușit menținerea cotelor de 75 de tone la calcan și 3.442,50 tone la șprot la Marea Neagră.

„România este de acord cu propunerea de cote la Marea Neagră, întrucât cotele de calcan la Marea Neagră permit sectorului pescăresc costier să continue activitatea în aceste vremuri dificile. Sperăm ca raportul aferent anului 2022 să confirme științific  buna situație a  stocului de calcan din zona aflată sub jurisdicția UE, așa cum s-a putut constata anterior. Este însă nevoie de contribuțiile pro-active ale tuturor țărilor riverane la Marea Neagră, la nivel politic și practic, pentru a nu zădărnici eforturile României și Bulgariei în conservarea resursei de calcan”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Șeful MADR a subliniat că este necesar să fie avute în vedere și condițiile de concurență echitabile, echilibrul dintre flote și resurse, atât din punct de vedere social, cât și economic.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html  

Pe parcursul acestui an, Clubul Fermierilor Români a organizat, în toate regiunile țării, conferințe regionale la care au participat fermieri și autorități centrale și locale responsabile pentru agricultură. Scopul conferințelor a fost acela de informare, analiză și dezbatere a celor mai importante teme privind agricultura, precum noua reformă PAC, bugetul european diminuat, Pactul Ecologic European, investițiile cu ajutorul fondurilor europene nerambursabile, comerțul cu cereale, formarea tinerilor fermieri, strategia națională de gestiune integrată a apei și solului. Revista Fermierului a participat la aceste întâlniri și am tras concluziile împreună cu directorul executiv al Clubului Fermierilor Români, Florian Ciolacu.

„Agricultura se face la ţară, se face cu oameni care trebuie să înţeleagă că este un domeniu foarte profitabil, în care pui foarte multă inteligenţă, deci trebuie pregătire.”

Reporter: La fiecare conferință dezbaterile au fost interesante. Ce-i aşteaptă, domnule director, pe fermieri?

Florian Ciolacu: O vorbă înţeleaptă care e pusă în aplicare de unele ţări, comunităţi, sectoare mai avansate economice, spune că dacă vrei să controlezi viitorul trebuie să îl inventezi chiar tu. Asta facem noi, încercăm să inventăm viitorul, încercăm să îl cunoaştem, să anticipăm şi să-i pregătim pe cei care sunt actorii schimbărilor să influenţeze viitorul. Informaţiile, care au fost foarte, foarte dense, sunt convins că vor genera o reflecţie personală la nivelul fiecărui fermier, îi vor face mai activi în discuţiile din grupurile de lucru online pe care noi le avem, îi vor face să-şi aloce timp ca să înţeleagă şi să aloce oameni din firmele pe care le conduc, ca să se ocupe de aceste teme şi, devenind mai activi, să poată să fie parte din acest proces de pregătire a viitorului.

Agricultura românească are pe de o parte o şansă extraordinară rezultată din diversitatea de care ne bucurăm şi care e un dar al naturii, are o neşansă poate din anumite rezultate ale unor procese greşite care s-au întâmplat în România şi care au dus la fărâmiţarea terenului agricol, care au dus la abandonarea unor infrastructuri care ne duceau în altă zonă de gestiune a riscului decât cea de astăzi, în care suntem meteo-dependenţi. Agricultura are o capacitate bună să treacă acum peste toate problemele, dacă este politic bine susţinută, dacă este financiar bine susţinută, dacă se înţelege că fermele performante sunt cele care sunt coloana vertebrală şi forţa pe care se sprijină securitatea alimentară a României, dacă se înţeleg toate astea agricultura românească are posibilitatea prin acest vehicul al fermelor performante să treacă într-o altă etapă de dezvoltare, devenind până la urmă şi o pârghie să spunem în poziţionarea mai bună a României în negocierile europene şi la nivel mondial. Spun asta fără să exagerez în niciun fel locul în care ne aflăm acum şi potenţialul, perspectivele pe care noi le-am analizat şi le vedem. Anul ăsta România a fost pe unele culturi principala sursă de cereale oleaginoase a Uniunii Europene, dar din păcate s-au menţinut pierderile prin absenţa unor capacităţi de depozitare şi de procesare. Două miliarde de dolari am estimat noi pierdere la nivelul unei singure culturi, de floarea-soarelui, prin faptul că nu există o coordonare între politicile de susţinere a dezvoltării unor spaţii de depozitare, a unor capacităţi de procesare, a unor măsuri care să asigure menţinerea în ţară a acestei producţii. Sunt multe exemple, putem să creştem şi să transformăm această agricultură prin metodele noi, prin tehnologiile noi, într-un punct de atractivitate pentru tineri. Există o comunitate care cred că se numeşte „Viaţa la ţară fără ceas”, dacă îmi amintesc bine, care e formată din tineri care s-au întors în rural, care lucrează de acolo online şi care au intenţia de a rămâne acolo, de a se bucura de lucrul extraordinar al vieţii mai aproape de natură. Agricultura se face la ţară. Agricultura se face cu oameni care trebuie să înţeleagă că este un domeniu foarte profitabil, că nu mai e domeniul ăla cu sapa, ci un domeniu în care pui foarte multă inteligenţă, deci trebuie pregătire. Trebuie să ne implicăm în a elabora direcţiile pe care agricultura românească va evolua în viitor, avem obligaţia să pregătim tineri şi să-i punem pe ei să fie primii actori în a genera atractivitate pentru agricultură. Tinerii au obligaţia de a lucra într-o comunitate de afaceri, aşa cum sunt comunităţi de afaceri în alte domenii, cum e tehnologia informaţiei în care România excelează, e foarte bună, pentru a genera proiecte noi şi a transforma ceea ce înainte era o meserie ultimă la care te duceai că nu reuşeai în alte părţi, într-una care să fie una care să se lupte pentru admitere în facultate, să fie de mare interes, în care să întoarcem înapoi în ţară tineri de care avem nevoie să lucreze aici, în agricultură, la țară. În rest, fermierii și-au spus problemele pe care le ştim cu toții: nevoia de apă, nevoia investiţiilor în sistemele de gestiune a apei, nevoia unor reglementări care să dea predictibilitate fermierului, contractele de arendă, o lege a arendei, o lege a vânzării terenurilor, o lege a consolidării şi comasării terenurilor agricole. Pe toate şantierele astea noi lucrăm.

Strategie națională de gestiune integrată a apei și solului

Reporter: Apa este o mare problemă a agriculturii. Ştiu că lucraţi la o strategie națională de gestionare a apei, a solului, o strategie care, trebuie să menționăm, pleacă de jos în sus, pornește de la fermieri.

Florian Ciolacu: Propunerile pornesc de unde trebuie ele să pornească natural, şi ne întoarcem la un mod de lucru care vrea să rezolve problemele, pornind de la nevoile reale ale fermierilor. Clubul Fermierilor Români a transmis către Ministerul Agriculturii şi către Ministerul Mediului un document de justificare a necesităţii lansării unui proces prin care să se elaboreze o astfel de strategie la nivel naţional, care să fie rodul unei colaborări interinstituţionale, în principal mediu şi apă, Ministerul Mediului – Ministerul Apei care împreună gestionează apa pentru agricultură, cu participarea unor actori instituţionali asociativi, asociaţii ale fermierilor, ca să poată să fie preluate temele corect de către cei care elaborează această strategie. A fost primită foarte bine această propunere, era şi un context bun, dezamăgirea pentru că PNRR-ul nu admitea finanţarea irigaţiilor, dezamăgirea că PNRR admitea parţial finanţarea desecării drenajului, lucru care ne-a determinat pe noi să facem această justificare, să abordăm cele două ministere, să facem o propunere privind o structură a acestei strategii, un calendar de lucru, şi să solicităm, şi a fost acceptată, o întâlnire care s-a dovedit a fi o primă întâlnire, urmată de alte întâlniri, pentru începerea lucrului pentru această strategie. Acum când discutăm, tocmai am încheiat a doua întâlnire, aici la Timişoara pe grupul de lucru pentru elaborarea strategiei, şi spun grupul de lucru regional Banat, pentru că noi vrem să constituim în jurul fiecărei regiuni care are probleme specifice, o abordare specifică care să se regăsească în această strategie naţională de gestiune integrată a apei, care strategie să permită identificarea acţiunilor într-un plan de acţiune multianual, cu finanţare din surse multiple a problemei apei. Vedem lucrul ăsta constituit în jurul fermierilor, pentru că de la ei trebuie să pornească identificarea obiectivelor, şi cu sprijinul centrelor de competenţă regională în acest domeniu, care sunt universităţile. Vedem implicarea universităţilor, şi aici întâlnirea are loc nu întâmplător în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole din Timişoara, universitate cu care noi am lucrat anticipativ faţă de existenţa Planului de rezilienţă şi redresare economică, deci în 2019 noi am pornit un studiu privind necesitatea modernizării, reabilitării structurilor hidroameliorative de desecare-drenaj din zona de sud-vest a României, în care de la început studiul a fost finanţat de fermieri, că de la ei pornea problema, realizat de către universitate, sprijinit şi gestionat de Club, în care argumentele pe care noi le-am stabilit a fi urmărite în cadrul acestui studiu erau de refacerea biodiversităţii, refacerea structurii şi calităţii solului, măsuri de mediu de care să ţină seama în investiţia necesară ca apa în surplus şi care lipseşte după o perioadă de timp, să fie disponibilă pentru agricultură. De la această idee, de la tot ce s-a scris ulterior în PNRR şi nu a mers mai departe spre a fi aprobat şi finanţat, de la faptul că legislaţia europeană s-a modificat şi continuă să se modifice în dinamică în raport cu noile strategii cuprinse în Pactul Ecologic European, pornind de la toate astea am mers cu justificarea pentru grupul de lucru pentru elaborarea strategiei naţionale, am mers către universităţi şi prima este cea din Timişoara, care avea deja o experienţă, vom replica acest model ducându-ne către universităţi din alte regiuni ale ţării, şi mă refer la Moldova, la Iaşi, mă refer la Constanţa pentru zona Dobrogea, mă refer la Craiova pentru zona Oltenia, mă refer la Cluj pentru centrul ţării, mă refer la Bucureşti evident pentru zona unde Universitatea de Ştiinţe Agricole are competenţe, capacitatea de a veni cu expertiză. Totul este de a identifica cât mai repede obiectivele specifice, de a face o analiză a situaţiei actuale pe aceste structuri hidroameliorative, de a vedea care e legislaţia europeană schimbată şi care trebuie implementată şi de care trebuie ţinut seama în utilizarea gestiunii apei pentru agricultură, de a stabili căile cele mai bune pentru a face lucrul ăsta, care să se reflecte în măsuri de finanţare prin PNRR care are o componentă aprobată şi poate, Dumnezeu ştie, vor mai fi adăugate alte componente legate de irigaţii, ne dorim lucrul ăsta, prin Planul Naţional Strategic care urmează să fie pus în discuţie şi care din 2023 va avea măsuri de finanţare a unor proiecte, şi va avea măsuri de finanţare a unor activităţi pe terenul agricol, deci pe Pilonul I, pe suprafaţă, acele ecoscheme care să încurajeze inclusiv o gestiune a apei.

Reporter: Prin urmare, în acest moment se scrie această strategie de gestiune a apei și solului în agricultură.

Florian Ciolacu: Trebuie să clarific, strategia asta a venit ca o idee de la noi, ea nu poate să fie decât rezultatul unei colaborări interinstituţionale între cel puţin două ministere, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii, noi nu vrem să scriem strategia asta, vrem să susţinem cu ceea ce fermierii, consultanţii noştri pot produce pentru a contribui la elaborarea acestei strategii, pe care o vedem o strategie guvernamentală, elaborată într-un parteneriat multi-sectorial, multi-actori, englezii au un cuvânt mai simplu: multi-stakeholders, adică şi noi, reprezentanţii fermierilor, şi fermierii, şi companiile care sunt şi au implementat proiecte şi au experienţă în domeniul tehnologiilor avansate ca să punem acolo ceea ce trebuie pentru a regla, a ţine echilibrul şi între problemele de apă şi nevoile de mediu şi biodiversitate. Deci, strategia asta este a ţării, o vedem a ţării, am semnalat nevoia, am făcut o justificare, punem la dispoziţie fermierii care ştiu care sunt problemele, punem şi identificăm şi creatori de tehnologie sau firme care au experienţă tehnologică în aplicarea unor astfel de soluţii ca să se cunoască care sunt ele, care sunt cele mai bune; facem oficiul de a dezvolta parteneriate cu universităţile, ca ele să vină cu contribuţie ştiinţifică, cu fundamentare, şi vrem să sprijinim acest demers. Există toată deschiderea la nivelul Ministerului Agriculturii, Ministerului Mediului pentru a elabora această strategie, vă confirm că s-a spus clar, s-a recunoscut nevoia ei, în înţelegerea, cum spuneam, a schimbărilor, a dinamicii actuale în ce priveşte reglementarea europeană a apei pentru agricultură şi pentru orice alte tipuri de utilizare, astfel încât să avem cât mai repede, cum spuneam, o utilizare a surselor de finanţare disponibile din PNRR şi din Planul Naţional Strategic, şi o încurajare a investiţiilor private, ale fermierilor, pentru a asigura contribuţia la modernizarea acestor sisteme, mentenanţa, asigurarea funcţionării acestor sisteme, pentru că ele trebuie să meargă către ei, prin asociaţii de utilizatori de infrastructură de irigaţii, prin asociaţii de desecare-drenaj, dar fermierii trebuie să se implice, să finanţeze.

În prezent, strategia se află în etapa de identificare a problemelor şi posibilele soluţii, să identifice şi schimbările din cadrul legal, respectând legislaţia europeană, dar care pot fi făcute. La întâlniri s-a vorbit chiar despre posibilitatea de accesare a surselor din subteran în anumite condiţii, şi faptul că s-a făcut; s-a vorbit despre existenţa unor proiecte care preiau apa din drenare şi o acumulează pentru a o folosi pentru irigaţii, ceea ce înseamnă ce spuneam mai devreme, aici alternanţa aceasta prea multă apă – prea puţină apă, exces de umiditate, secetă, face ca să se strice calitatea solului, sunt exemple de felul ăsta şi funcţionale, noi vrem să le multiplicăm, să le spunem: uite, astea sunt, astea se pot face. Cum spuneam, finanţarea trebuie să vină de la fermieri, mai ales că au conştientizat faptul că, costurile sunt prea mari din pierderile de umiditate excesivă pe teren într-o etapă a culturii faţă de investiţia pe care ar trebui cineva, şi ei vor s-o facă, ca să se cureţe canalele, să se modernizeze staţiile. Există mulţi fermieri care au făcut lucrul ăsta, există, sub egida unui parteneriat public-privat în relaţia fermieri – ANIF, dar acum şi cu implicare Clubului, proiecte prin care infrastructura, staţiile să fie modernizate şi, până când lucrurile se reglează din punct de vedere legal, transferate aceste capacităţi modernizate către ANIF, astfel încât ANIF-ul, cel care le exploatează, să poată să facă lucrul ăsta, dar cu o investiţie pe care o fac fermierii.

Reporter: Când va fi gata, când vom avea o astfel de strategie?

Florian Ciolacu: Eu văd asta etapizat. O strategie bine gândită şi cu un master-plan la nivel naţional care să ţină seama de modernizările de infrastructură pe bazine hidrografice e un lucru care trebuie făcut şi are multă informaţie de procesat, multe analize de făcut; sunt anumite lucruri care trebuie făcute imediat şi repede. Acelea care trebuie făcute repede noi încercăm să ne adresăm astfel încât să le înscriem în calendar ca surse de finanţare, să poată să fie accesate. Şi atunci mă refer la a face o parte din strategie, care ţine de finanţarea care urmează să vină prin PNRR, de a face o parte din strategie pentru finanţarea care urmează să fie prinsă în Planul Naţional Strategic, care urmează să vină prin Politica Agricolă Comună din 2023, deci vedem etapizat lucrurile astea, ne concentrăm asupra ţintei cea mai apropiate pe care putem s-o atingem şi ne planificăm, vrem să vedem planificate activităţile care privesc o strategie rotundă, integrată, care să ţină cont şi de ce finanţări vor fi pe sol şi ce restricţii vor fi pe sol şi ce finanţări vor fi pe investiţii de digitalizare şi ce investiţii vor fi disponibile pe tranziţie verde, toate lucrurile astea prinse împreună, dar într-un proiect văzut integrat, ca să avem cel mai bun impact al banilor investiţi.

Lideri și antreprenori în agricultura 4.0

Reporter: La începutul interviului ați amintit tinerii din agricultură. Clubul Fermierilor Români este preocupat de viitorul fermelor autorhtone. În urmă cu doi ani ați pornit Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură”, care are din ce în ce mai mulți participanți, ceea ce v-a determinat să mai lansați un proiect dedicat tinerilor.

Florian Ciolacu: Am început acum doi ani proiectul „Tineri Lideri pentru Agricultură” cu trei domenii pe care vrem să le dezvoltăm la aceşti tineri, pe scurt: asigurarea succesiunii în afacerea agricolă, pentru că toţi sunt copii de fermieri, implicare mai multă în zona de reprezentare şi să devină ei vectorul de modernizare şi de dezvoltare tehnologică a fermei.

Acum, am lansat un nou program, „Antreprenor în agricultura 4.0”, destinat şefilor de fermă, oamenilor care conduc firmele în agricultură, cu experienţă, dar care au nevoie de un plus de informaţie structurată pentru a înţelege schimbările care vin odată cu Politica Agricolă Comună şi cu Pactul Ecologic European, cu un rezultat cred că foarte interesant la final, cu un plan de dezvoltare a afacerii făcut împreună cu mentori, cu oameni care asta fac, asta e meseria lor, să ghideze antreprenorii în a‑şi dezvolta planuri specifice pe businessul lor.

Până în anul 2027, în Programul „Tineri Lideri pentru Agricultură” vrem să pregătim o mie de tineri. Pentru celălalt program pe care-l pilotăm acum, „Antreprenor în agricultura 4.0” sunt 15 locuri, dar sunt convins că vom multiplica acest program prin cunoaşterea lui şi prin creşterea intersului tuturor tinerilor care vor sau lucrează deja în agricultură.

Actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Prețul îngrășămintelor s-a triplat, efectul fiind majorarea costurilor pentru fermieri până spre 350 de euro pentru fiecare hectar de cereale, comparativ cu 150 de euro pe hectar, anterior, potrivit FranceAgriMer. În Franța, de pildă, fermierii au anunțat că reduc suprafețele cultivate. La noi, unii agricultori s-au aprovizionat din timp cu îngrășăminte și alte inputuri, având ceva bani sau apelând la credite, iar alții încă așteaptă să vadă ce se întâmplă pe piață. Este posibil să fie printre fermieri unii, mulți ori puțini, nu știm, care să nu facă față tuturor scumpirilor, la gaze, energie electrică, îngrășăminte, sămânță și toate celelalte input-uri necesare continuării ciclurilor de producție, și să-și închidă micile afaceri.

În toată această dezordine, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românești, Azomureș, a anunțat, luni – 6 decembrie 2021, că începe pregătirile pentru oprirea temporară a activităților de producție. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5179-azomures-opreste-temporar-productia-de-ingrasaminte.html). Acest fapt este determinat de prețul foarte mare la gaze naturale și energie electrică. Combinatul din Târgu-Mureș solicită Guvernului României și Parlamentului să acționeze pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a țării noastre să nu fie compromisă în 2022. Recent, Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Cum ar putea fi ajutat producătorul de îngrășăminte de statul român? Probabil că prin subvenții. Dar oare subvențiile, banii publici care ar ajuta combinatul să supraviețuiască acestei perioade dificile, se vor regăsi în prețul produselor? Concret, Azomureș va produce îngrășămintele pentru agricultură la prețuri accesibile oricărui fermier? Sau subvenționăm toți o entitate privată și în acest timp agricultorii vor continua, cei care încă pot, să cumpere îngrășăminte la prețuri prohibitive, iar consumatorul final se va uita anul viitor cu jind la rafturile magazinelor?

Iată ce spunea Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, după anunțul Azomureș de oprire a producției: „Să presupunem că Azomureș a avut contract de gaze și ar fi vândut direct gazele pe piață și a marcat profitul. Sau a cumpărat gazele doar spot? Cineva care consumă circa 10% din consumul României nu are și contracte pe termen lung? Acum, în mod indirect face presiune pe MADR să le dea gaze cu preț bun, adică subvenționat. De cine? De stat, dar tot din banii noștri. Cum ar fi? Dacă este adevărat? Poate cineva să infirme acest scenariu? Cum vom face cu securitatea alimentară?”.

De menționat că Azomureș este furnizor de gaze naturale, deținând licența de furnizare gaze naturale nr. 1907/2013, valabilă până la data de 31 decembrie 2030.

Bineînțeles, anunțul Azomureș nu a rămas fără ecou. „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale evaluează consecințele directe asupra producției din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producției de îngrășăminte de către principalul producător de fertilizanți pentru agricultură din România. La solicitarea ministrului Adrian Chesnoiu, o echipă de specialiști lucrează la identificarea unor soluții viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producției agricole și a limita efectele în evoluția prețurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor”, transmite MADR.

Ministrul Adrian Chesnoiu a declarat: „Evaluăm impactul economic și social generat de sistarea temporară a producției de fertilizanți. Suntem preocupați de menținerea producției agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la prețuri care să nu afecteze populația. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susținerea fermierilor și menținerea stabilității producției de produse agricole primare și produse agroalimentare procesate”.

Conform datelor MADR, anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane de hectare teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranța alimentară a populației. Pentru realizarea unor producții constante este importantă îndeplinirea tuturor verigilor tehnologice, utilizarea îngrășămintelor având rolul de a asigura stabilitatea producției și un garant al viitoarelor recolte. „Abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităților de îngrășământ utilizate pentru culturile agricole crește riscul reducerii producției de anul viitor cu până la 30%. Azomureș este producătorul de îngrășăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanții necesari agriculturii românești”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.

În concluzie, dacă sprijinul statului dat producătorului de îngrășăminte nu se va regăsi și în fermele românești, atunci vom asista din nou la risipirea banilor publici. Poveste fără sfârșit în România ultimilor 30 de ani.

Foto: Azomureș

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Un rezumat al lui 2021, după mine, arată cam așa: întregul sector agroalimentar și-a văzut de treabă, a cotizat la bugetul statului, iar statul, la fel, și-a văzut de treabă. Adică, per ansamblu, guvernanții au făcut și în acest an ce știu și fac de zeci de ani, își văd de propriile interese.

Al doilea an pandemic, pentru români, a fost tot cu scandaluri pe scena politică, cu instabilitate și lipsă de responsabilitate în actul de guvernare. Agricultura și industria alimentară merg, cei implicați în aceste domenii ale economiei țării continuă să producă, chiar cu toate greutățile, pe care n-are rost să le mai amintesc, știute fiind de toată lumea. Încă un final de an la care tragem aceeași veșnică deja concluzie: interesul național nu este o prioritate pentru clasa politică românească. Și încă un final de an în care se schimbă calimera politică dând speranțe, poate de data asta nu-s deșarte, pentru Anul Nou ce vine.

Vine un nou ministru la Agricultură, nominalizat fiind Adrian Chesnoiu, din partea PSD, actualul președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, fost director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) în perioada 2017-2020. Fermierii își pun mari speranțe în Chesnoiu, mai ales că actualul șef al MADR nu a fost iubit și nici măcar plăcut de aproape nimeni din agricultură și spațiul rural. Adrian Oros nici nu s-a evidențiat cu ceva notabil. A fost doar o păpușă manevrată de partidul care l-a propulsat, PNL. Oros se poate apăra spunând că a dat subvențiile, că a sprijinit fermierii prin tot soiul de programe. Cu sau fără Oros, subvențiile oricum trebuiau date, programele, în mare parte, sunt preluate de la fosta conducere și continuate, sub o formă sau alta. Prin urmare, nici liberalul Adrian Oros nu se poate mândri că a elaborat politici agricole ori vreo strategie. Așa cum nici social-democrații nu se pot lăuda că de-a lungul timpului au construit politici agricole sau strategii în agricultură și mediul rural.

La momentul în care scriu aceste rânduri, 23 noiembrie 2021, noul guvern încă nu și-a intrat în drepturi, iar Guvernul Cîțu continuă lupta pentru ciolan. Încă nu avem buget pentru anul viitor, la Ministerul Agriculturii se face Planul Național Strategic pe genunchi, că trebuie predat Bruxelles-ului la finalul lunii. Fermierii sunt ocupați cu câmpurile și animalele lor, așteptând vremuri mai bune.   

Adrian Chesnoiu a ieșit cu o declarație care va trebui să fie susținută de fapte: „După o perioadă lungă, într-un moment extrem de dificil pentru noi toți, suntem în situația de a privi cu încredere spre viitor. Dincolo de divergențe doctrinare sau de opinii personale, interesul național a devenit cu adevărat o prioritate. România și românii au nevoie de unitatea forțelor politice, de valorificarea ideilor bune și de implicarea tuturor pentru relansarea economică, revenirea la o normalitate socială pe care toți românii o așteaptă. Vremea vorbelor a trecut, suntem în fața provocărilor, cu o istorie tristă a ultimilor doi ani, și cu un popor plin de așteptări și dornic de liniște. Este momentul faptelor, al relansării economice și al stabilității. Mă onorează încrederea colegilor mei care au văzut în mine omul potrivit să aduc încredere, stabilitate și predictibilitate într-un sector strategic – Agricultura, cel care asigură securitatea hranei populației. În perioade de criză, aceasta este una din prioritățile oricărei guvernări. Programul Partidului Social Democrat, pentru agricultură, vine cu măsuri economice și legislative care să asigure creșterea competitivității, productivității și performanței, în vederea securizării alimentare a populației. Un program realist, rezultat nu doar al experienței noastre de guvernare, ci în special prin consultarea cu reprezentanții fermierilor și federațiile din industria alimentară, cei care cunosc cel mai bine realitățile din agricultură. Rămân lângă ei, un partener deschis de dialog, de consultare, cu respect pentru truda lor, pentru perseverența de a nu renunța în favoarea unor munci mai lesne de făcut. Le propunem românilor un set de politici agricole prin care să asigurăm stabilitatea, dezvoltarea și sustenabilitatea sectorului agro-alimentar: venituri sigure pentru fermieri, investiții durabile în satul românesc, hrană proaspătă, de calitate și la prețuri rezonabile, stabilitatea a sute de mii de locuri de muncă în agricultură și industria alimentară”.

De vorbe frumos meșteșugite și de promisiuni, toți suntem sătui. Până la fapte, să ne vedem sănătoși în 2022.

La mulți ani!

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Caricatură de: A.F. Badiu

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) primește, în perioada 1 - 15 decembrie 2021, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2022. Cererile trebuie avizate de către Agenția Națională de Zootehnie (ANZ), iar depunerea acestora se face la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor, trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

• dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

• acreditarea solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea Registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

• lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a Registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

• copia contractului între deţinătorul Registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

• lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

• dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

• acreditarea solicitantului pentru prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

• lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

• copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

• lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Noul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunțat că toate măsurile de sprijin pentru agricultori, aflate în desfășurare până la sfârșitul anului, vor fi susținute de la buget. De asemenea, oficialul guvernamental a precizat că bugetul pentru subvenții a fost suplimentat cu 200 de milioane de lei, astfel încât sumele necesare sprijinului pentru motorină și pentru susținerea sectorului de ameliorare în zootehnie să fie asigurate.

„Agricultorii știu că sunt om de cuvânt. Din păcate, faptul că fermierii au fost abandonați se vede pe deplin în execuția bugetară. Este rușinos că suma de aproximativ 2,3 miliarde de lei rămâne necheltuită ca urmare a întârzierilor în implementarea acțiunilor aferente perioadei de tranziție 2022-2023. Sunt bani care ar fi trebuit investiți în agricultura românească și care, din păcate, nu au fost alocați eficient. Pentru că timpul rămas până la sfârșitul anului este prea scurt pentru a putea fi cheltuite, aceste fonduri vor merge prin rectificarea bugetară pentru susținerea altor măsuri urgente pentru români. Mă voi asigura totodată că bugetul Agriculturii pentru anul viitor va fi unul consistent, iar toți banii vor fi utilizați pentru susținerea fermierilor români și a produselor românești. Luăm toate măsurile corecte pentru a aduce pe masa românilor hrană sănătoasă, de calitate, la prețuri rezonabile”, promite ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, care punctează că are de acum ușile MADR deschise pentru întreg sectorul agroalimentar și spațiul rural românesc.

Foto: Arhiva Adrian Chesnoiu

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html