Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) transmite că, în perioada 19 - 30 octombrie 2026, crescătorii de porci pot depune cereri de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865/2026.
Reamintim că au fost incluse în categoria beneficiarilor eligibili și persoanele juridice constituite potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Cuantumul ajutorului de stat este de:
11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași;
13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.
Valoarea totală a ajutorului de stat acordat nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.
Cererile de solicitare a ajutorului de stat, însoțite de documentele justificative, se depun sau se transmit către Centrele județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București.
APIA recomandă solicitanților să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și să depună documentația completă în termenul stabilit.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinirea crescătorilor de porci afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Schema, instituită prin Legea nr. 175/2026, are un buget total de aproximativ 59 de milioane de lei, echivalentul a peste 11 milioane de euro. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.
Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat și de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Valoarea totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro.
„În acest moment, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțată la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat Ghidurile solicitanților pentru cele două scheme de ajutor de stat destinate crescătorilor de bovine și suine în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Ghidurile pentru schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin și pentru schema de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin conțin informații privind condițiile de eligibilitate, documentele necesare, modalitatea de depunere a cererilor, calculul și plata ajutorului de stat, precum și celelalte cerințe aplicabile beneficiarilor.
Sectorul bovin
Ajutorul de stat se acordă crescătorilor de bovine sau bubaline care îndeplinesc condițiile prevăzute în ghid. Printre acestea se numără deținerea, la data de 1 martie 2026, a minimum 10 capete bovine sau bubaline, cu vârsta de 22 luni la data de 28 februarie 2026, respectiv minimum 5 capete pentru exploatațiile din zona montană, în aceleași condiții de vârstă. De asemenea, la data de 5 octombrie 2026 trebuie să existe cel puțin 75% din efectivul de animale solicitat.
Cuantumul ajutorului este de 68 euro/cap, iar valoarea totală acordată nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.
Totodată, numărul de animale pentru care poate fi solicitat ajutorul de stat nu poate depăși cel mai mic dintre efectivul deținut la data de 1 martie 2026 și efectivul deținut la data depunerii cererii.
Sectorul suin
Ajutorul de stat se acordă crescătorilor de suine care dețin exploatații autorizate sanitar-veterinar și desfășoară activitate de creștere și/sau reproducție în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026, cu respectarea condițiilor prevăzute în ghid.
Cuantumul este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porc gras și 13,7 euro/loc de cazare pentru animale de reproducție, iar valoarea totală acordată nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.
Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit către Centrele Județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București, în condițiile prevăzute în ghidurile aferente fiecărei scheme. Ghidurile solicitantanților și formularele de cerere aferente pot fi consultate pe site-ul APIA, la adresa: https://apia.org.ro/ajutoare-specifice/masuri-de-sprijin-finantate-de-la-bugetul-national/.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Organizațiile profesionale din agricultură și cooperativele agricole, printr-o scrisoare deschisă, solicită conducerii celor două Camere ale Parlamentului României ca, în sesiunea extraordinară programată în perioada 27 - 31 iulie 2026, comisiile de specialitate să dezbată, iar Plenul să aprobe, alături de proiectele legislative legate de Planul Național de Redresare și Reziliență, următoarele proiecte de lege aflate în prezent în procedură parlamentară:
1. PL-x nr. 501/2026 - Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
2. PL-x nr. 502/2026 - Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România.
3. PL-x nr. 432/2026 - Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul suin în perioada 1 martie 2025 - 1 februarie 2026 în contextul crizei provocate de pesta porcină africană.
4. PL-x nr. 503/2026 - Proiect de Lege privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
5. PL-x nr. 510/2026 - Proiect de Lege privind anularea unor obligații fiscale stabilite ca urmare a anulării înregistrării în scopuri de TVA, cu propunerea de completare prin abrogarea art. 18^1 alin. (1) din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, prevedere care a generat blocajele semnalate de cooperativele agricole.
6. PL-x nr. 145/2024 - Proiect de Lege pentru completarea art. 76 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004.
7. Celelalte proiecte legislative de interes pentru sectorul agricol aflate pe agenda Parlamentului, referitoare la sprijinul pentru motorina utilizată în agricultură și la măsurile de sprijin pentru fermierii afectați de secetă.
„Motivele acestei solicitări țin de urgența economică a sectoarelor vizate. Crescătorii de porcine și bovine se confruntă în anul 2026 cu efecte directe ale crizei din Orientul Mijlociu asupra piețelor de desfacere și a costurilor de producție, iar întârzierea schemelor de ajutor de stat propuse prin PL-x 501/2026 și PL-x 503/2026 afectează direct capacitatea fermelor de a-și continua activitatea până la finalul anului. Modificarea Legii nr. 122/2023 este necesară pentru ca măsurile de combatere a pestei porcine africane să corespundă situației epidemiologice actuale din exploatațiile de creștere a porcinelor.
În cazul cooperativelor agricole, articolul 18^1 alin. (1) din Legea nr. 566/2004 a produs blocaje administrative și fiscale semnalate constant de sectorul cooperatist în ultimii ani, iar corelarea acestei abrogări cu anularea obligațiilor fiscale generate de anularea înregistrării în scopuri de TVA, prevăzută în PL-x 510/2026, este necesară pentru deblocarea activității unui număr semnificativ de cooperative. Completarea articolului 76 din aceeași lege, propusă prin PL-x 145/2024, vizează un alt aspect funcțional al cooperației agricole rămas nesoluționat de mai bine de doi ani.
Sprijinul pentru motorina și fertilizanții utilizate în agricultură și măsurile pentru fermierii afectați de secetă reprezintă, la rândul lor, condiții de bază pentru continuarea campaniilor agricole din acest an, iar amânarea lor peste sesiunea extraordinară ar afecta direct planificarea financiară a fermierilor pentru toamnă”, se arată în scrisoarea deschisă.
Organizațiile semnatare ale scrisorii deschise:
PRO AGRO – Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
AFF - Asociația Forța Fermierilor
APCPR – Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România
BOVICOOP — Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
FCBR - Federația Crescătorilor de Bovine din România
ACV - Holstein RO - Asociația Crescătorilor de Vaci „Holstein RO”
ACVBR-SIM - Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească" tip Simmental
AGCTR — Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România
ACBCR - Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România
AFR - Asociația Fermierilor din România
FAPPR - Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România
CFRO - Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
ANGUS RO - Asociația Aberdeen Angus România
ACEBOP — Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România
HORT INTEGRA – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
COOP RO - Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România
ANTPAR – Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România
ADR-FCB - Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.
„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);
Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;
Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:
Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;
Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.
Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Mâine, 24 februarie 2026, Sindicatul Liber Ameliorarea va participa la ședința Comisiei pentru Agricultură, Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară din Senat, unde se află în dezbatere Legea nr. 11/2026 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92 din 30 decembrie 2025, act normativ care modifică și completează Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Reprezentanții angajaților Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu” (ANZ) vor susține, în cadrul dezbaterilor, argumentele care justifică menținerea instituției ca structură unitară cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Argumente pentru menținerea ANZ
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 85/2024 a fost propusă desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie. Ulterior, Parlamentul României, în exercitarea rolului său constituțional de autoritate legiuitoare, a adoptat Legea nr. 314/2024, prin care a abrogat expres articolul referitor la desființarea ANZ, consfințind astfel menținerea acesteia ca organism de referință al zootehniei românești;
Agenția a fost deja supusă unui proces de reorganizare în conformitate cu Legea nr. 296/2023, în urma căruia au fost desființate 47 de posturi, reprezentând aproximativ 19% din totalul posturilor ocupate;
ANZ este o agenție desemnată prin legislația în vigoare ca autoritate competentă în sectorul zootehnic. De asemenea, toate statele membre ale Uniunii Europene dispun de organisme similare, cu atribuții în domeniul ameliorării și reproducerii animalelor;
Desființarea ANZ și transferul fragmentat al atribuțiilor și al personalului către MADR și către structuri subordonate acestuia (DAJ) riscă să producă efecte contrare obiectivului declarat de debirocratizare și simplificare administrativă;
În ultimii 15 ani, au fost investite sume considerabile pentru consolidarea zootehniei românești și alinierea la normele europene. Bazele naționale de date coordonate și gestionate de Agenția Națională pentru Zootehnie au o structură unitară la nivel național. Desființarea Agenției ar putea conduce la pierderea acestor baze de date unice și specifice;
Desființarea Agenției Naționale pentru Zootehnie ar impune modificarea unui amplu pachet legislativ național (legi, ordonanțe, hotărâri și ordine), notificarea Comisiei Europene, regândirea mecanismelor de audit și reorganizarea activităților curente. Toate acestea ar putea genera un blocaj instituțional pe termen lung, cu efecte directe asupra programelor destinate fermierilor, aplicării legislației și îndeplinirii angajamentelor României privind implementarea normelor și regulamentelor europene.
„În demersul de susținere a menținerii Agenției Naționale pentru Zootehnie „Prof. dr. G.K. Constantinescu”, angajații beneficiază de sprijinul mediului academic, inclusiv al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, al facultăților de zootehnie din cadrul universităților de științe agricole, precum și al asociațiilor crescătorilor de animale”, subliniază Ion Roșu, președintele Sindicatului Liber Ameliorarea.
Reamintim că, același ministru al Agriculturii, Florin Barbu, prin toamna lui 2023 a mai inițiat un proiect pentru reorganizarea structurilor din subordinea MADR. Și acel proiect, și cel prezent, par făcute pe genunchi, nicidecum gândite conform realității. Vă invităm să citiți un editorial publicat la acea vreme: „Șefu`, aveți o scamă!”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ajutorul de minimis pentru crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și Mangaliţa a fost suplimentat. Astfel, valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis a crescut de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița.
În Ședința de Guvern din 18 decembrie 2025 a fost aprobată Hotărârea ce modifică HG nr. 401/2025 privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru susținerea crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2025. Modificarea a fost necesară deoarece după încheierea perioadei de depunere a cererilor de plată s-a constatat că efectivul de scroafe eligibile este de 805 capete.
Prin urmare, aplicând cuantumul de 2.300 lei/cap scroafă, rezultă un necesar de 1.851.500 lei. Așadar, a fost suplimentată valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis de la 1.500.000 lei la 1.852.000 lei, având în vedere necesitatea continuării sprijinirii crescătorilor de scroafe din rasele Bazna și Mangalița.
Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de minimis, de 1.852.000 lei, credite de angajament și credite bugetare se va asigura din bugetul aprobat MADR pe anul 2025.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Rolul procesării locale în asigurarea accesului constant al consumatorilor la carne de porc românească în rețelele de retail a fost subiectul unei întâlniri care a avut loc pe 17 decembrie 2025 la Abatorul Periș. Cu această ocazie, Florin Barbu - ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și directorul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dâmbovița - Sandu Tolea au vizitat Abatorul Periș.

La Abatorul Periș, cel mai mare abator privat cu capital românesc din România, se procesează preponderent carne de porc din producția locală. Colaborarea cu ferme din toată țara permite livrări constante către rețelele de retail.
„Produsul românesc înseamnă trasabilitate, disciplină și respect față de consumatorul final. Cu sprijinul autorităților, putem identifica strategii comune pentru susținerea acestuia și pentru consolidarea încrederii consumatorilor în produsele autohtone. Pentru noi, următorul pas este o fabrică ultramodernă, o investiție menită să garanteze clienților standarde ridicate de calitate”, a declarat Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș.

Din perspectivă operațională, funcționarea acestui model depinde de stabilitatea cadrului de reglementare și de posibilitatea de a planifica pe termen mediu, în acord cu cerințele pieței și ale rețelelor de retail.
„Avem capacitate de procesare și producție locală, însă predictibilitatea este esențială pentru planificare. Atunci când regulile sunt clare și aplicate consecvent, procesarea funcționează, livrările sunt constante, iar consumatorii au acces la produse sigure, cu o calitate constantă”, a completat Bogdan Magheru, director general al Abatorului Periș.
S-au vizitat capacitățile de procesare și au avut loc discuții aplicate despre funcționarea lanțului agroalimentar, cu accent pe integrarea producției locale și pe nevoia de predictibilitate, element esențial pentru ca produsul românesc să fie prezent constant pe raft, nu doar punctual. Totodată, au fost discutate și direcțiile Ministerului Agriculturii privind sprijinirea fermelor autohtone, gestionarea riscurilor sanitare și dezvoltarea capacităților de procesare din România.
„Abatorul Periș este un punct strategic pentru industria alimentară a României. Această unitate de procesare a reușit să se dezvolte prin investiții care au depășit 15 milioane de euro în ultimii ani. Avem producție românească, avem capacitatea să echilibrăm economia prin integrarea producției vegetale în zootehnie, abatorizare și procesare pentru a obține produse alimentare de calitate pe care să le integrăm în magazinele din întreaga țară. Practic, Abatorul Periș face legătura între fermierii români și consumatori. Cred că trebuie să continuăm pe aceeași politică de a veni cu noi scheme de ajutor pentru a dezvolta industria agroalimentară din România. Pe lângă partea de fonduri europene, avem programul Investalim, prin care am semnat contracte de aproape un miliard de euro, și prin scheme de ajutor de stat, în zootehnia din România, am ajutat atât sectorul de porc, cât și sectorul avicol, în peste 90 de ferme. Același lucru trebuie să continuăm să-l facem și din 2026, să creionăm alte programe asemănătoare cu cele pe care le-am avut din 2023 până în prezent. România va deveni cel mai important jucător din Sud-Estul Europei la procesare”, a arătat Florin Barbu, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Procesarea nu este doar o etapă tehnică, ci un factor care face posibilă prezența constantă a produsului românesc în retail, în condiții de siguranță și predictibilitate.
„Abatorul Periș funcționează astăzi conform cu toate normele și reglementările Uniunii Europene, la o capacitate mare, și este unul dintre punctele cele mai importante, din punct de vedere al siguranței sanitare, la nivelul țării. Avem aici medici veterinari care monitorizează în permanență tot fluxul tehnologic, de la sacrificare animalului și până la momentul în care carnea preparată este transformată în produsele finale”, a explicat Sandu Tolea, directorul DSVSA Dâmbovița.
Prezent la eveniment a fost și Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care a evidențiat importanța colaborării dintre fermieri, procesatori și autorități: „Industria porcină din România are nevoie, mai mult ca oricând, de colaborare și de integrare reală în lanțul valoric. Fermierii și abatoarele sunt parteneri strategici care depind unii de alții pentru stabilitatea și competitivitatea sectorului. Avem nevoie de contracte transparente, de angajamente pe termen lung și de o cultură a responsabilității comune. Totodată, este esențial ca autoritățile să susțină coerent atât investițiile din ferme, cât și pe cele din procesare, iar legislația privind originea și trasabilitatea cărnii românești să fie clară și aplicată riguros”.

Pentru perioada următoare, Abatorul Periș are în vedere consolidarea parteneriatelor cu fermierii români și investiții continue în procesare și eficiență, pentru a susține un nivel ridicat și constant de producție locală.
Grupul Periș, format din Abatorul Periș, Cathedral Distribution, Policalita și Almadо Total Distribution, se numără printre cei mai mari procesatori de carne de porc din România. Grupul operează o capacitate anuală de aproximativ 500.000 de capete și o capacitate de procesare de circa 50.000 de tone de carne pe an. Tot porcul viu provine din ferme românești, iar produsele ajung la nivel național în rețelele de retail în maximum 36 de ore de la abatorizare. Grupul Periș se concentrează puternic pe retail, atât prin brandurile proprii, cât și prin private label, cu o dezvoltare constantă de produse adaptate gusturilor consumatorilor.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță că se prelungește termenul de depunere a cererilor de înscriere în Programul de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa pentru anul 2024.
Astfel, noul termen până la care se pot depune cererile pentru subvenție este 31 iulie 2024 (în loc de 30 iunie 2024).
De asemenea, în noul act normativ aprobat în ședința de Guvern de joi – 30 mai 2024, se introduce definiția pentru scrofiță, respectiv „scrofiţă din rasele Bazna sau Mangaliţa - o femelă înscrisă în Registrul genealogic al rasei, secțiunea principală, care are înregistrată cel puţin o montă sau o însămânţare artificială”, pentru a se asigura identificarea unitară a acestora.
Reamintim că, pentru anul 2024, valoarea sprijinului este mai mare, respectiv 2.000 lei/scroafă/an, față de 1.200 lei/scroafă cât a fost în 2023.
Beneficiarii schemei de ajutor de minimis pot fi crescătorii de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv: producătorii agricoli PFA, II și IF; producătorii agricoli societăţi agricole; producătorii agricoli persoane juridice.
Cuantumul total al schemelor de ajutor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Potrivit celui mai recent raport epidemiologic publicat de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară, în 2023, 14 state membre au fost afectate de pesta porcină africană (PPA), această boală provocând o creștere de cinci ori a focarelor la porcii domestici, comparativ cu anul 2022.
Pentru porcii domestici, anul trecut, s-a înregistrat cel mai mare număr de focare de pestă porcină africană (PPA) din 2014. Croația și România au notificat 96% din numărul total de focare (1.929). La porcii mistreți, numărul focarelor, în 2023, a crescut cu 10% față de anul precedent.
Virusul a ajuns pentru prima dată în Suedia și Croația și s-a răspândit în noi zone ale Italiei. A reapărut și în Grecia după o pauză de doi ani. În Germania, Ungaria și Slovacia, situația epidemiologică s-a îmbunătățit odată cu scăderea numărului de focare la mistreți.
Experții Autoritatății Europene pentru Siguranță Alimentară recomandă să se acorde prioritate supravegherii pasive, inclusiv căutarea și testarea carcaselor de mistreți, mai degrabă decât supravegherea activă, inclusiv testarea mistreților vânați pentru detectarea focarelor de PPA.
Supravegherea pasivă, în special observarea semnelor clinice ale bolii, rămâne principalul mod de detectare a PPA și în unitățile de porci domestici. Prin urmare, fermierii și medicii veterinari au un rol deosebit de important de jucat în raportarea cazurilor suspecte.
În octombrie 2024, Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară va emite un aviz științific de revizuire a factorilor de risc pentru apariția, răspândirea și persistența virusului PPA la populațiile de mistreți, precum și la porcii domestici.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!