Pe 6 martie 2025, IPSO Agricultură a lansat noua serie de combine S7 de la John Deere, oferind astfel fermierilor soluții inovatoare pentru recoltare eficientă și profitabilă. Lider global în tehnologia echipamentelor agricole, John Deere a fost parte a unui eveniment special organizat în mijlocul pădurii, la complexul turistic de lux Singureni Manor, aflat în județul Giurgiu, localitatea Singureni, unde participanții au descoperit performanța avansată a noii generații de combine, concepute pentru a îmbunătăți productivitatea și a reduce costurile de operare. Gabriel Petrisor, Chief Operating Officer IPSO Agricultură, a punctat că fermierii prezenți la lansare, în jur de 60, exploatează în total circa 250.000 de hectare, făcând parte dintre clienții fideli și mari iubitori ai mărcii John Deere.

John Deere continuă să redefinească standardele agriculturii de precizie prin pachetul de tehnologie ULTIMATE, care optimizează procesele de recoltare, reducând pierderile și îmbunătățind eficiența. Noile combine S7 integrează soluții inteligente pentru un control superior și o productivitate crescută cu până la 20%. Combinele seriei S7 au acum, toate, noul stil avansat al caroseriei şi designul nou al cabinei introduse de John Deere odată cu combinele de recoltat din seria X9.

„Noile S7 reprezintă începutul unei etape noi în evoluția combinelor. Descoperiţi noul stil iconic, motorul JD X eficient şi tehnologia de ultimă oră, care vor face ca procesul de recoltare şi rezultatele pe care le veţi obţine să fie pur şi simplu spectaculoase”, a spus în deschiderea evenimentului Dan Gîdea, director marketing IPSO Agricultură.

Tehnologiile de vârf disponibile în pachetul ULTIMATE sunt:

• Harvest Setting Automation – Ajustează automat setările combinei pentru a minimiza pierderile, spărturile și impuritățile, optimizând procesul de recoltare;

• Predictive Ground Speed Automation – Reglează predictiv viteza combinei pe baza imaginilor satelitare și a camerelor frontale, adaptându-se condițiilor terenului și biomasei pentru o performanță optimă;

• AutoTrac Turn Automation – Permite viraje automate precise la capăt de rând, reducând pierderile și maximizând eficiența fiecărui parcurs;

• In-Field Data Sharing – Asigură un schimb de date în timp real între utilaje, îmbunătățind gestionarea fermelor și procesele de recoltare;

• Machine Sync – Permite descărcarea concomitentă cu recoltarea, sincronizând tractorul cu combina pentru un flux de lucru neîntrerupt.

Automatizarea predictivă a vitezei față de sol și automatizarea setărilor de recoltare ale combinei S7 permit fermierului să beneficieze de întregul potențial al S7, respectiv eficiență maximă și calitate optimă a materialului recoltat, cu intervenție manuală minimă.

Combinele din seria S7 au cabină premium, cu funcționare eficientă și confort de nivel superior, cu o arhitectură digitală extrem de rapidă, complet nouă, pentru transferul fără probleme al datelor, și cu noul ecran CommandCenter G5Plus de înaltă definiție.

„Noile noastre motoare JD9X și JDX14 au o eficiență a carburantului inegalabilă, mai mulți cai putere cu gestionarea inteligentă a puterii la recoltare și productivitate și eficiență de top la turații reduse ale motorului, datorită tehnologiei HarvestMotion”, a precizat Cosmin Miroiu, specialist produs IPSO Agricultură.

În seria S7 sunt patru modele de combine: S7 700, S7 800, S7 850 și S7 900.

Anul trecut, în județul Olt, în ferma Olt Piess Slatina a familiei Popescu, a fost testată o combină John Deere S7, iar fermierul Andrei Popescu a fost prezent la lansarea de acum, menționând că a fost uimit de ce este capabilă noua combină, de viteza de deplasare în câmp și de consumul îmbunătățit de combustibil. „Andrei Popescu este unul dintre partenerii noștri îndrăzneți, care nu a lăsat tehnologia sa îi bată prea mult la poarta fermei, iar în prezent ferma este la cel mai înalt nivel în ceea ce privește sistemele inteligente din câmp și nu numai. A învățat cum să fructifice timpul în câmp, utilajele rămânând mereu în raza sa vizuală indiferent unde el s-ar afla”, specificat Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură. Andrei Popescu lucrează circa 4.600 ha, împreună cu tatăl și fratele său. Dispun de nouă tractoare John Deere, şase combine, tot John Deere, şi două maşini de erbicidat autopropulsate.

„Operations Center ne ajută prin faptul că putem verifica toate datele de funcţionare ale maşinilor agricole din dotare şi putem transmite diferite sarcini pentru operatorii noştri. Personal, îmi place foarte mult că pot să primesc pe telefonul mobil în timp real notificări privind diagnoza codurilor de eroare ce pot apărea în timpul zilelor de lucru. Folosesc des Field Analiyzer, unde pot vedea lucrările efectuate, solele şi pot urmări productivitatea. Operations Center aduce valoare afacerii prin faptul că reduce eroarea umană. Folosim acest instrument deoarece ne permite să avem toate datele, atât ale maşinilor, cât şi pe cele agronomice pe o singură platformă. Lucrăm doar cu maşini John Deere şi conectivitatea dintre acestea şi platformă este foarte bună, neexistând riscul de a pierde date”, a explicat fermierul Andrei Popescu.

Servicii post-vânzare de ultimă generație

Tehnologia care modernizează agricultura - Centralized & Connected Support - reprezintă viitorul în materie de servicii post-vânzare. Datele transmise de utilajele conectate sunt analizate în timp real de o echipă de specialiști pentru a identifica și preveni posibile defecțiuni înainte ca ele să se producă sau să se agraveze.

Folosind tehnologia Expert Alerts, tehnicienii pot interveni rapid, având la dispoziție sculele necesare, piesa cauzatoare și întreaga procedură de reparație, asigurând astfel o intervenție eficientă și în timp util pentru fermieri.

Această abordare minimizează perioadele de nefuncționare a utilajelor și sprijină fermierii în creșterea productivității și profitabilității, prin intervenții proactive și precise. „Tehnologia de ultimă oră de care dispunem, dacă o folosim așa cum trebuie, poate să ne aducă beneficii, mai ales în condițiile vitrege în care se face agricultură astăzi. Utilajele conectate utilizează agricultura de precizie pentru eficientizarea producției, monitorizarea în timp real, optimizarea performanței și a utilizării resurselor”, a conchis Paul Popescu, Manager Precision AG Division IPSO Agricultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Toamna trecută ne-a purtat pașii în două ferme din județul Constanța, pentru a afla, la firul ierbii, realitățile a doi agricultori. La Fântânele, ne-am reîntâlnit cu un agricultor pasionat, Constantin Soare, iar la Agigea, cu Gheorghe Lămureanu, care lucrează împreună cu familia o mie de hectare. Într-un an dificil, unul dintre subiectele care stau pe buzele agricultorilor a fost cel al apei, o provocare pentru mulți dintre aceștia, care, din fericire, nu a mai fost atât de „fierbinte” în toamnă, după o vară caniculară venind ceva ploi.

Apa mult-așteptată vara și-a făcut simțită prezența abia spre toamnă. Dacă în luna august, în zona Fântânele au căzut 48 de litri în două reprize, luna septembrie a fost mai darnică, precipitațiile asigurând în jur de 75 de litri, un nivel mulțumitor care a permis înființarea culturilor în condiții normale.

Însă anul agricol 2023-2024 a fost unul nefavorabil tocmai din cauza lipsei precipitațiilor care a generat multe pierderi la culturile însămânțate atât toamna, cât și primăvara. Producțiile au fost destul de scăzute, în special la culturile de primăvară, la mazăre, porumb sau floarea-soarelui. Dintre toate, porumbul rămâne însă cel mai afectat, deoarece apa de care avea atât de multă nevoie în perioada de vegetație a lipsit. „Dar asta e… am mai trecut prin situații din astea, tragem speranța să mergem înainte, să putem găsi soluții financiare, economice. E motivul pentru care am încercat să ne constituim într-o organizație a utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI), în vederea reabilitării infrastructurii secundare, deoarece apa este o nevoie pe zona Dobrogea. Din păcate, unde nu e infrastructură principală, nu ai șanse să poți să repui în funcțiune sistemul de irigații”, ne-a zis Constantin Soare, care administrează o fermă de puțin peste o mie de hectare. „Unii mai blamează faptul că infrastructura pe care o deține ANIF-ul ar fi energofagă. Din păcate, aprecierile celor care gândesc în felul ăsta nu sunt tocmai realiste sau corecte. Fără o astfel de infrastructură nu aveam nicio șansă să putem iriga, aceasta fiind făcută de firme de proiectare specializate, de mari specialiști la vremea respectivă. Și astfel de investiții de o anvergură de maniera aceasta, după cum se constată, s‑au putut face numai într-un sistem centralizat – vezi cel anterior. Și trebuie să mulțumim și să apreciem că-l avem, și să facem uz de el”, a mai spus fermierul constănțean.

Păioasele, mai puțin pretențioase

Fermierii dobrogeni cunosc însă specificul zonei, cu precipitații mult mai reduse față de alte arii ale țării, astfel că în structura de culturi includ unele mai puțin „pretențioase”, așa cum sunt orzul, grâul, iar pentru primăvară floarea-soarelui, acolo unde se poate. „Culturile pe care le punem și care ne asigură, cât de cât, cel puțin recuperarea cheltuielilor și eventual ceva profit sunt culturile de păioase. În ultimii trei ani, am pus rapiță pe aproximativ 300 de hectare anual și am pierdut-o de fiecare dată, cauza fiind lipsa precipitațiilor, a umidității, care n-a permis generarea răsăririi. Anul acesta avem precipitații, dar atunci când am stabilit structura de culturi n-am mai luat în calcul cultivarea rapiței. Și am mers pe orz, pe grâu, în toamna aceasta, iar la condițiile pe care le avem tragem speranțe că va fi bine. Sunt culturi care sunt mai sigure decât rapița, floarea sau porumbul și, în situația dată, asta este strategia. Încercăm să ne încadrăm în obligațiile pe care le avem, să avem minimum trei culturi și așa mai departe, dar ponderea în structura de culturi o reprezintă păioasele”, arată Constantin Soare, care beneficiază de sprijin prin Pachetul 4 Culturi Verzi. Acest pachet de conservare a apei şi a solului are potenţialul de a diminua riscul scurgerilor de nutrienţi, în special a azotului, în timpul iernii și vizează atingerea obiectivelor Directivei-cadru Apă de a asigura o bună stare ecologică şi chimică a tuturor apelor.

„În structura de cultură a fiecărui producător agricol avem şi culturi de toamnă, şi de primăvară. Pachetul patru, culturi verzi şi culturile secundare, iar acolo unde n-ai pachetul patru, ai culturi secundare, că avem toate GAEG-urile pentru care trebuie să ţinem cont de obligaţii. Deci, după 1 octombrie avem dreptul, aşa cum este stabilit prin actul normativ care reglementează pachetul patru, să intrăm să pregătim terenul şi să semănăm cultura principală. Pentru celelalte terenuri care rămân pentru a fi semănate primăvara, pachetul patru – cultura verde rămâne în vegetație, înainte de semănat”, a detaliat fermierul. 

Susținerea statului, impuls pentru agricultori

În zona Dobrogei, infrastructura principală și cea secundară de irigații acopereau în jur de 450.000 de hectare până în 1989. Legat de demersurile făcute în zona Fântânele, de la proiectarea sistemului de irigații care urmează a fi pus în funcțiune, Constantin Soare spune că nu trebuie uitată contribuția unor decidenți care au înțeles nevoile din teren. „În mai 2017, ministrul Agriculturii, dl Daea, în funcție la acea dată, a reușit prin demersurile pe care le-a făcut cu Guvernul – deoarece așa cum bine știm orice subvenție acordată de către statul român fermierilor trebuie aprobată de către Comisia Europeană –, constatându-se că natura a început să creeze mari probleme în ce înseamnă lipsa precipitațiilor, s-a aprobat să se subvenționeze apa, să se livreze cu titlu gratuit OUAI-rilor. Deci statul aduce apă pe canalele principale, prin ANIF, care gestionează infrastructura respectivă, și o livrează cu titlu gratuit OUAI-urilor. S-a completat Legea 138, Legea îmbunătățirilor funciare, și s-a stabilit cu caracter permanent această regulă. Dacă nu aveam această regulă, nu discutam de irigații la nivel de România. Poate doar la cei care mai erau pe prima treaptă de pompare și atât”, povestește Constantin Soare.

Prețurile mult prea mari în lipsa acestor reglementări ar fi pus stop oricăror irigații pentru treptele de pompare secundare. Doar fermierii de pe prima treaptă de pompare, unde costul energiei este mai mic, ar mai fi avut cum să beneficieze de aceste sisteme.

„Eu am irigat până în 2004 inclusiv, moment în care la final, în decembrie 2004, s-a schimbat Legea îmbunătățirilor funciare, a apărut Legea 138 și prin conținutul ei s-a eliminat subvenția care făcea obiectul pompării apei, apa ce o aducea până la stație, până la hidrant, gratuit. Apa, la vremea respectivă, era 50 lei pe 1.000 de metri cubi. După ce s-a eliminat subvenția, pe mia de metri cubi am avut 2.000 de lei pentru treapta a treia, și pentru treapta a patra 4.000 lei. Dacă nu s-ar fi luat această decizie să se livreze cu titlu gratuit, nu discutam de irigații. Acela a fost declicul, momentul care m-a determinat să adun colegii din zona Fântânele, am constituit OUAI-ul și mai departe am făcut toate demersurile pentru depunere de proiect, în 2017. În 2018 am preluat toată infrastructura celor șase ploturi de irigații pe care le avem în portofoliu, în proprietate de la ANIF, cu titlu gratuit cum bine se știe, am făcut în paralel proiecte, ținând cont de Măsura 4.3 care permitea depunerea de proiecte”, a detaliat agricultorul care a depus la începutul anului 2019 proiecte pentru fiecare plot. În 2020, în martie, a semnat contractele de finanțare cu AFIR-ul.

Pandemia și explozia prețurilor au dus la întârzieri destul de mari, dar fermierii au găsit soluțiile pentru a merge mai departe. „Am reușit să determinăm Ministerul Agriculturii și tot Guvernul să înțeleagă că trebuie să ne ajusteze prețurile, având în vedere explozia acestora care a avut loc în 2021. În acest sens a apărut Ordonanța 64 care ne-a permis ajustarea prețurilor, care ne-a permis în continuare scoaterea la licitație și angajarea constructorilor, și începerea execuției lucrărilor, situație în care ne aflăm la momentul de față. Suntem cu toate cele șase proiecte în faza de execuție, în diverse faze de lucru”, a explicat Constantin Soare.

Cele șase ploturi deservesc suprafața totală de 5.350 de hectare. Suma alocată pe Submăsura 4.3 – Infrastructura de irigații, de un milion de euro plus, a fost suplimentată cu aproximativ 200.000 prin Ordonanța 64, dar nu acoperă necesarul. „În Ghidul sM 4.3, în 2018-2019, era stipulat că o organizație poate depune trei proiecte pentru același plot, dar în sesiuni diferite. Motivul era generat de această situație, că suma alocată pe un proiect – la data respectivă, un milion de euro – nu reușea să acopere reabilitarea întregii structuri, pentru că o iei cronologic: stația completă, cu alimentare cu energie, conductă principală și mai departe o antenă, două, trei, patru, în funcție de banii pe care-i avem. Acum însă nu reușim, din păcate, să ne acoperim întreaga suprafață. În 2019, în sesiunea următoare, când eu eram pregătit cu toate documentele, s-a schimbat Ghidul și nu s-a mai permis să depui al doilea rând de proiecte”, precizează Constantin Soare. Construcția unei stații de capacitate maximă, alimentată cu energie, cu o conductă principală la care se conectează două-trei antene, nu acoperă neapărat întreaga infrastructură necesară unui plot, în multe cazuri fiind necesare investiții pentru o a doua conductă principală cu antenele aferente. Însă legislația actuală a oprit depunerea de noi proiecte. „Ne-am trezit în situația în care, și în condițiile stabilite prin PNS, a fost stabilit că un beneficiar poate depune un singur proiect. Indiferent, în cazul nostru, vezi OUAI fiind, cu șase proiecte, aș fi putut să depun și ar fi fost necesar să depun proiect pentru fiecare plot în parte. Nu! Am avut dreptul, prin efectul conținutului PNS-ului, să depun un singur proiect, și am depus doar pe unul. Cu celelalte vom vedea ce vom face în continuare. Va fi o problemă, mai ales că PNS-ul, după cum știm, are valabilitate până în 2027. Banii care au fost pe DR 25 s-au alocat printr-o singură sesiune și sunt toți acoperiți prin proiectele depuse. Ne bucurăm că e cerere mare, motiv pentru care tragem speranțe că statul, Guvernul, MADR vor mai găsi surse financiare care să permită reabilitarea întregii infrastructuri, și secundare, și principale”, ne-a zis cu speranță agricultorul constănțean.

Mulți bani din buzunarul propriu

Din păcate, nici băncile nu vin în ajutorul fermierilor din aceste OUAI-uri, care sunt organizații nonprofit, cu activitate de utilitate publică. „Am reușit să determin banca cu care lucrez să înțeleagă că trebuie să ne acorde credit pentru implementarea proiectelor pe care le am în derulare și am accesate 11 milioane de lei credit de la o bancă, bani care fac obiect de plata facturilor și a bazei, și a TVA-ului facturilor cu constructorii”, a explicat Constantin Soare.

Aceste sume le sunt necesare pentru plata facturilor către constructori, cererile de plată către AFIR – în cazul de față, în număr de șapte, stabilite de la momentul semnării contractului pe toată perioada de derulare – și documentele trebuind să fie conforme, plus actele care atestă plata facturilor ce urmează a fi decontate. „Ca să poți cere banii la AFIR, trebuie să demonstrezi că i-ai plătit constructorului, și asta presupune să deții tu surse proprii. Motiv pentru care, repet, pentru toate cele șase ploturi am accesat un credit de 11 milioane de lei”, a completat agricultorul, mulțumit că el se află în situația fericită de a avea un constructor. Creșterea prețurilor la materiale și echipamente care fac obiectul realizării acestor investiții nu a atras prea multe firme interesate, chiar și în condițiile în care prin Ordonanța 64 s-a realizat ajustarea prețurilor cu un procent de 25%, care nu era tocmai acoperitor.

Aripile de ploaie, premieră în zonă

În prezent, se lucrează în paralel pe toate cele șase ploturi, ce aparțin sistemului de irigații Sinoe, care deservește 60.000 de hectare. Stația bază este amplasată pe malul lacului Golovița, pe latura de est a teritoriului, o sursă sigură de apă. „Are laturi comune cu lacul Razelm și, mai departe, printr-un canal care vine din brațul Sf. Gheorghe al Dunării, se deversează apă. Altfel spus, sursa de apă pentru sistemul de irigații Sinoe a fost, este și va fi permanentă. Fără semn de întrebare ca să spunem că nu mai avem apă, pentru că apa aceasta se deversează în mare și, din câte am aflat, nu știu cât de adevărat este, acest braț a fost făcut artificial, acum foarte mulți ani, tocmai cu scopul de a menține un nivel al apei în cele două lacuri”, a detaliat Constantin Soare.

Legat de aripile de ploaie, premieră în cadrul OUAI Fântânele, agricultorii speră ca la anul, acolo unde există antene, să se achiziționeze și să se monteze pivoții. „În sensul ăsta încerc să mai trag un semnal de alarmă către cei de la MADR, de la ANIF, să încerce să forțeze reabilitarea infrastructurii principale, care ar permite aducerea apei până la zona noastră și dincolo de zona noastră, până la Cogealac. Știu că Sistemul Sinoe a avut o primă etapă de reabilitare, finalizată acum, a două agregate din stația bază, cu schimbarea conductelor de refulare, cu diametrul de trei metri, plus o parte din canal. Acum este raliul în fază realizată de proiectare, urmează să fie depus, din ce informații am și eu. Asta presupune ca reabilitarea lui să se facă de la stația bază, încă un agregat principal, cu încă două-trei stații de repompare de pe o treaptă inferioară pe o treaptă superioară și pe toate canalele aferente până la Cogealac. Ca timp, raliul este realizat, trebuie pus, trebuie bani, pentru că totul e legat de bani, după care înțeleg că e posibil anul acesta, dacă nu în prima parte a anului următor, să se scoată la licitație, la pachet, partea de proiectare cu execuție. Ce presupune scoaterea la pachet? Că se câștigă timp, poate aproximativ un an. Ca moment când vom avea apă pe canal și vom putea iriga… Posibil 2026, trag speranțe. Până atunci, noi trebuie să ne finalizăm tot ce avem”, a completat agricultorul, care mai are doar de montat țeava pe 21 de kilometri.

„Vinovatul” succesului, optimismul

Totodată, Constantin Soare a depus un proiect și pe DR-35 și, având în vedere experiența dobândită, crede că va reuși finalizarea într-un an. „Ca producători agricoli, trebuie să încercăm să facem uz de toate oportunitățile pe care ni le oferă piața, Guvernul, MADR. Și în sensul ăsta aș scoate în evidență Creditul fermierului. Din păcate, mulți dintre colegi se plâng că nu au bani, că nu pot să-și ia mai departe… dar nu știu de ce nu îl accesează, pentru că este ca o mănușă, cu atât mai mult pentru cei care sunt în situații financiare mai precare. Pentru că iei o sumă de bani, o folosești pentru nevoi și plătești în următorii patru ani.” Constantin Soare rămâne optimist, pentru că, spune el, aceasta este o condiție obligatorie de reușită în agricultură.

Optimist rămâne și Gheorghe Lămureanu, în ciuda faptului că, de multe ori, cheltuielile îi depășesc profitul. „Chiar dacă faci zece tone pe hectar la grâu, nu reușești să acoperi cheltuielile, dacă dai și două ape grâului, una în toamnă, una în primăvară sau chiar și trei, uneori. N-am crezut că vom avea o asemenea situație și, dacă în primăvară situația încă era cu ceva speranțe, astăzi am ajuns în punctul în care suntem convinși că nu o vom duce pe roze până la sfârșitul anului. Și la noi, zic vecinii și colegii mei, e un caz mai fericit, că irig. Însă apa o pompez de la aproape o sută de metri adâncime din Canalul Dunărea – Marea Neagră cu priză directă”, ne-a spus Gheorghe Lămureanu, care își dorește să rămână cu o suprafață mai mică în exploatație, dar pe care să o irige și de zece ori, dacă e nevoie. Anul acesta, de la jumătatea lunii mai până în toamnă, nicio cultură nu a avut vreun aport de precipitații.

Patru ani de coșmar

Ultimii patru ani au fost „catastrofali” pentru fermierul din Agigea, atât din punctul de vedere al prețurilor, cât și al producției sau al aportului de precipitații. Agricultorul a sperat că măcar anul acesta să își revină prețul, dar cu 0,85-0,90 lei kilogramul de grâu, șansele sunt slabe. „Să-mi spuneți și mie dacă mai găsiți vreun produs care să coste un leu, în afară de prețul grâului. Și grâul trebuie să fie cu proteină peste 14 ca să iei un leu pe el. În 1990 era tot 0,90 lei, dar vindeam un kilogram de grâu și luam doi litri de motorină sau două kilograme de îngrășăminte. Sămânța nu te costa mai mult de 150-200 lei pe hectar. Acum, dacă vă spun cât a costat sămânța, că am semănat și un pic mai des anul ăsta, n-o să dormiți, alături de mine, la noapte. Cât au costat îngrășămintele, cât costă energia electrică, apa e gratuită, că ni se dau banii înapoi peste un an, însă dacă ar fi mai ieftine lucrurile astea, am și iriga mai mult ca să creăm cât de cât o rezervă pentru anul următor”, zice cu năduf Gheorghe Lămureanu, care a decis că dacă într-un an irigă porumbul, să nu mai irige grâul deoarece sunt foarte mari costurile la energie, manoperă și forță de muncă. Dacă în trecut iriga în medie cu 700-800 metri cubi la hectar, având rezerve pentru culturi viitoare, în prezent situația este cu mult diferită.

Costurile din ultimii ani s-au ridicat enorm la hectar, costuri ce însumează sămânța, lucrările agricole, piesele de schimb, motorina, forța de muncă. Ba mai mult, utilajele agricole au necesitat o întreținere mai costisitoare deoarece lipsa apei a îngreunat lucrările. „Vă dați seama că am arat cu bolovani. N-am reușit să pregătim, n-am avut o arătură de calitate, am lucrat cu discuri grele, mari, sau am făcut lucrări minime și n-am încorporat resturile vegetale, nici semințele de buruieni și cele de boabe străine, și anul următor o să cheltuim mai mult cu întreținerea culturilor, cu pregătirea patului germinativ”, a detaliat Gheorghe Lămureanu.

Din păcate, rata precipitațiilor din Germania, din Franța sau din Austria nu este similară cu cea din Dobrogea. La nivelul țării, Banatul are de trei-patru ori mai mare rata de precipitații. „Toate utilajele de pregătire a terenului, pe toate le-am distrus! Am schimbat anul trecut două mii de rulmenți la un Amazone sau un Horsch, pe care am dat 150.000 de euro să schimb la el 80 de rulmenți odată? E o catastrofă pentru noi din punct de vedere financiar! Și zic eu că puțină libertate dacă ne-ar da sau să prezentăm de la început un program. Păi noi facem lucrări din astea din 1980. Semănam și atunci, ca să nu cheltuim, semănam din disc. Apăruseră discurile acestea, tractoarele articulate de la Craiova, dădeam un disc și semănam porumbul după grâu. Deci am făcut și înainte și facem și acum. Am 60 de hectare de cultură dublă și am dat până acum patru ape. Unde o să ajung cu cheltuiala?”, întreabă fermierul de la Agigea.

În această situație, mulți fermieri întâmpină greutăți la a plăti leasing-urile, alții și-au pus proprietățile gaj pentru credite, iar producțiile nu justifică investițiile.

Aparatul administrativ, sperietoare

O politică agricolă mai prietenoasă cu producătorul ar fi de dorit, iar instituțiile statului să fie puncte de susținere, nu de stres. „Prea s-a încărcat aparatul administrativ și cel de control, și am început să ne fie teamă că vine Direcția agricolă în control sau APIA? N-ar trebui să ne fie teamă. Din contră, ar trebui să colaborăm cu ei... Nu vă mai spun că, acum vreo trei ani, pentru 3,32 lei ne-au blocat toate conturile în bănci. Deci ANAF-ul ne-a blocat toate conturile pentru 3,32 lei, care erau virați în plus! Era o simplă greșeală… Sunt oameni care ne controlează și care cred că noi chiar nu avem nimic de făcut și vor să ne dea neapărat de lucru să nu ne plictisim, să nu ne sinucidem văzând în ce situație dezastruoasă… Și nu glumesc, poate până acum am îndrăznit să mai glumesc, dar situația este tragică și oamenii ăștia care ne conduc, și în Parlament, și pe la Bruxelles, ar trebui să se gândească că, dacă nu se va egaliza cât de cât subvenția asta europeană cu a noastră, a celorlalți de dincolo de graniță, nu vom mai putea face concurență cu ei”, susține Gheorghe Lămureanu. Pe lângă subvențiile mai mari, și prețurile de vânzare sunt mai mari, și, cu toate acestea, atitudinea fermierilor europeni este mult mai fermă. „Și la ei sunt revolte, și la ei sunt fermieri nemulțumiți, pentru că nicăieri nu mai iubește lumea agricultura. Iubim doar să mâncăm, și de produs, nu... Am toată admirația față de ultimii trei-patru miniștri care au făcut o politică agricolă din ce în ce mai bună. Era mult mai dezastruoasă înainte. Suntem încurajați acum și să facem OUAI, și să irigăm, însă, ca să implementez un proiect european în 6, 7, 10 ani cât a durat celălalt, și pe ăsta deja am banii de patru ani ca să-l implementez, să dureze 6-7 ani, bănuiesc că birocrația este extraordinar de încărcată și dificilă ca să ne încurce”, apreciază Gheorghe Lămureanu.

Instituțiile statului trebuie să vină și în primul rând să informeze, și în al doilea rând să-l direcționeze pe fermier către calea cea bună. Fermierii speră că acolo unde s-a greșit, să fie îndrumați.

Astfel, nici pentru fermierii care au deja sistem funcțional de irigații situația nu este atât de luminoasă din punct de vedere economic, așa cum ar spera cei care se află la început de drum în instalarea acestor sisteme. „Mi-e teamă că nu pot să-i sfătuiesc pe colegii mei să facă ce am făcut eu, că mulți îmi spun: vezi?, ți-am zis să nu te apuci de irigații! Însă nici să așteptăm în continuare să primim ajutor de stat pentru calamități, subvenții și ajutoare suplimentare în loc să facem irigații consider că nu este o variantă bună. E păcat și ca Ministerul Agriculturii să plătească calamități și pierderi fermierilor, când banii ăștia ar putea fi investiți, dacă ar fi cu un pas înainte... Statul să facă un canal magistral, să dea apă pe el și să vedeți că fermierii vor uda... Îi sfătuiesc pe agronomi și pe fermieri să-și facă meseria și să împace și regulile astea europene, care ar trebui să fie mai prietenoase cu producătorul, pentru că, așa cum au început, mi-e teamă că vom mai putea continua discuind terenul sau făcând minimum-tillage după doi-trei ani când nu vom încorpora 20 de tone de paie”, ne-a zis în încheiere fermierul Gheorghe Lămureanu.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Soluții de irigații

Generatoarele PTO, alternativă economică și eficientă pentru alimentarea diverselor echipamente în teren

Lupta cu solurile nisipoase

IulianCântar anunță extinderea portofoliului de produse prin introducerea generatoarelor PTO produse de Schneeberger (Austria), o soluție eficientă pentru ferme și industria agricolă. Aceste produse sunt lansate în premieră pe piața din România, IulianCântar fiind unic importator și distribuitor al generatoarelor PTO Schneeberger în țara noastră.

Gama de generatoare PTO este destinată fermierilor care caută soluții fiabile și eficiente pentru alimentarea cu energie electrică a echipamentelor agricole, reducând astfel dependența de rețeaua electrică clasică.

Includerea generatoarelor PTO Schneeberger în portofoliul companiei subliniază angajamentul IulianCântar de a oferi soluții adaptate realității din teren. „Interacționăm constant cu fermierii și partenerii noștri pentru a identifica soluțiile potrivite nevoilor lor. Aceste generatoare nu doar că asigură continuitatea activităților agricole, dar contribuie și la optimizarea costurilor cu energia”, precizează Iulian Drăgoi, fondatorul Grupului SILOBAG.

IulianCântar, divizie a Grupului SILOBAG, se numără printre producătorii autohtoni importanți de cântare auto și cântare platformă omologate, certificate SRAC, și de aparatură de laborator pentru testarea cerealelor.

Sursă de energie de urgență pentru agricultură

Alimentarea de urgență reprezintă o necesitate, nu o opțiune, în special în cazul penelor de curent mai lungi, care pot deveni rapid o catastrofă pentru fermieri. Generatorul PTO utilizează motorul tractorului ca sursă de alimentare și generează electricitate prin intermediul prizei de putere.

Sursă sigură de energie electrică, cu mobilitate mare, generatorul PTO este fiabil și ușor de utilizat, este mai economic decât un generator pe motorină (nu are motor), necesită o minimă întreținere și spațiu redus. În plus, instalația este bine proiectată ca protecție împotriva arsurilor și rănilor cauzate de piesele în mișcare.

Prin parteneriatul cu Schneeberger Austria, un producător recunoscut la nivel european pentru calitatea și fiabilitatea echipamentelor sale, IulianCântar își consolidează poziția pe piața echipamentelor agricole din România. „Am observat o cerere tot mai mare pentru soluții flexibile și sustenabile de generare a energiei electrice în fermele din România. Generatoarele PTO sunt un răspuns direct la această nevoie, oferind o alternativă economică și eficientă pentru alimentarea diverselor echipamente în teren”, explică Iulian Drăgoi.

Gamele NSG și NSGL, ideale pentru toate fermele și aplicațiile industriale

Noile generatoare PTO disponibile în portofoliul IulianCântar includ gamele NSG și NSGL, proiectate pentru a satisface o varietate de cerințe operaționale.

Generatoarele mobile NSG (13-38 kVA) sunt ideale pentru ferme de dimensiuni mici și medii, oferind o sursă de energie fiabilă pentru alimentarea echipamentelor esențiale. Sunt generatoare cu 2 poli, având o viteză de rotație de 3000 rpm și o putere de ieșire de 13-38 kVA. Sunt complet echipate, la un preț accesibil, fără costuri suplimentare.

Generatoarele mobile NSGL (30-160 kVA) sunt potrivite pentru exploatații agricole mari și aplicații industriale, oferind un randament ridicat și autonomie sporită. Sunt generatoare cu 4 poli, având o viteză de rotație de 1500 rpm, reglare electronică a tensiunii (AVR) și o putere de ieșire de 30-160 kVA. Generatoarele NSGL 130-160 kVA pot alimenta cu energie orice echipament agricol.

Generatoarele sunt ușor de utilizat, necesită întreținere minimă și sunt compatibile cu majoritatea tractoarelor disponibile pe piața românească.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Martie este o lună dedicată femeii. Astăzi o aducem în fața dvs. pe Nina Gheorghiță, fermier și vicepreședinte LAPAR. Împreună cu soțul, Ștefan Gheorghiță, Nina lucrează o suprafață de circa 600 de hectare cultură mare, la Roșiori – județul Brăila. Peste 500 de hectare sunt irigate. Dialogul nostru a avut loc la început de februarie. 

Reporter: De ceva vreme, fermierii trebuie să facă față unei presiuni din ce în ce mai mari de boli, dăunători, buruieni, iar în acest timp strategiile verzi ale Uniunii Europene scot din piața produselor de protecția plantelor multe substanțe active care nu au înlocuitori.

Nina Gheorghiță: Protecţia plantelor reprezintă un instrument care reglează potenţialul de producţie. Pesticidele sunt medicamentele plantelor. Aşa cum omul se îmbolnăveşte, şi planta se îmbolnăveşte şi are nevoie de tratament.

Numai că, în ultimii ani, tendinţele sunt din ce în ce mai mari pentru a ne lăsa fără aceste instrumente, ca să producem cât mai puţin. Dacă se poate cu cât ne oferă natura. Ceea ce pentru noi, fermierii, este împingerea cu siguranţă către faliment, pentru că la costurile de producţie pe care le avem astăzi, costurile fixe, nu ai cum să fii performant fără o protecţie performantă şi fără a-ţi conserva potenţialul de producţie al plantei.

Ca urmare, ne aşteptăm totuşi ca cei care guvernează destinele agriculturii să înţeleagă că nu poţi lăsa agricultura fără protecţie fitosanitară. Iar companiile sigur, au viziunea lor. Şi noi ca fermieri suntem de acord să protejăm mediul, suntem de acord ca produsele fitosanitare să ţintească doar dăunătorii, bolile şi buruienile care ne fac probleme, dar vedeţi dvs., nimic nu există pe lumea asta şi fără efect secundar. Un medicament mai are şi efecte secundare. De aceea trebuie să punem în balanţă în permanenţă, atunci când scoatem din portofoliu un produs, ce înlocuitor avem şi înlocuitorul să fie pentru fermier, pentru protecţia culturii, cel puţin la fel de bun ca cel pe care l-am scos.

Uniunea Europeană pierde în fiecare an din competitivitatea produselor agricole din cauza lipsei unei protecţii fitosanitare la nivelul la care culturile o cer. Pentru că altfel nu avem cum să ne menţinem viabilitatea economică a fermei.

Reporter: Să vorbim și de sămânță. Cum alegem soiurile, hibrizii?

Nina Gheorghiță: Ideal ar fi să avem hibrizii aceia de care se tot vorbeşte, care să aibă nevoie de cât mai puţine substanţe nutritive, să aibă toleranţe şi rezistenţe la tot felul de agenţi fitopatogeni, să consume cât mai puţină apă, ca atare să ne aşteptăm la producţii cât mai mari. Dar acest ideal nu poate exista!

Noi, ca fermieri, suntem întotdeauna interesaţi de varietăţi, soiuri, hibrizi care să facă faţă condiţiilor specifice pe care fiecare le are în fermă. Şi aici nu mă gândesc doar la condiţiile pedoclimatice, ci şi la nivelul de tehnologie şi priceperea pe care o are fermierul. Şi fiecare fermier să-şi aleagă varietăţile, astfel încât să nu-şi imagineze că poate să facă nişte paşi spectaculoşi. Poate că vezi la alte ferme producţii pe care şi tu ţi le doreşti, dar dacă tu ai o medie care se situează la o distanţă foarte mare de aşteptările tale, e clar că nu poţi să faci pasul respectiv.

Prin urmare, când îţi alegi hibridul, soiul în fermă, trebuie să te gândeşti la ce poţi să-i oferi de aşa manieră încât hibridul acela chiar să poată să-şi atingă potenţialul de producţie. Aşa că, dacă eşti o fermă care ai posibilităţi să asiguri o tehnologie crescută îţi alegi varietăţi performante. Însă, dacă nu poţi să faci lucrul acesta, atunci trebuie să te îndrepţi către varietăţi care au o rusticitate bună, chiar dacă producţiile poate nu sunt cele record.

Toţi ne dorim producţii record, dar sunt foarte greu de atins.

Reporter: În încheiere, cum vedeţi anul acesta?

Nina Gheorghiță: Să ştiţi că mie îmi este frică de anul acesta. Vă spun foarte sincer. În luna ianuarie, de când sunt fermier, de 15 ani, nu a existat o lună ianuarie fără un îngheţ, fără ca stratul arabil să îngheţe, să avem nişte temperaturi de măcar minus13°, minus 15°C, două-trei zile consecutiv. Dacă am fi dorit să intrăm în câmp în ianuarie 2025 să fertilizăm, să dăm doza aceea pe care GAEC-urile ne-o tolerează la culturile de câmp, nu am fi putut să facem lucrul acesta. Ceea ce nu este totuşi normal.

Din punctul de vedere al umidităţii am putea spune că la momentul acesta culturile pe cele mai mari suprafeţe din ţară nu suferă de secetă. Dar, totuşi, anul nu este unul care să se încadreze în limite normale, şi atunci este posibil în primăvară să avem tot felul de surprize şi să ne trezim că iarna se instalează atunci când ar fi trebuit să se instaleze primăvara. Şi asta, pentru o fermă, înseamnă minusuri de producţie.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Anamaria Damian: „Sperăm că 2025 va fi un an în care lumea va reporni motoarele, să se uite spre viitor.”

IMM INVEST, un „măr otrăvit”

Maria Cîrjă: „Fermierii au nevoie de viziune pe termen lung”

Corteva Agriscience a oferit sesiuni de instruire femeilor fermier din România și Republica Moldova în cadrul programului educațional TalentA 2024-2025. Experții companiei și-au împărtășit cunoștințele despre tehnici agricole avansate, practici de producție sustenabile și cele mai recente inovații din domeniul agricol, pentru a ajuta participantele să integreze soluții moderne în activitățile lor agricole. Scopul programului este de a sprijini independența economică a femeilor din agricultură și de a contribui la dezvoltarea comunităților rurale.

În cadrul programului TalentA, participantele au explorat metode agronomice inovatoare bazate pe principii de sustenabilitate. Femeile fermier au învățat cum semințele Pioneer^®, de înaltă calitate și adaptate condițiilor climatice, pot asigura producții sănătoase și sustenabile, iar produsele inovatoare de protecție a culturilor și soluțiile biologice oferite de Corteva îmbunătățesc eficiența agricolă.

„Este uimitor să fac parte din această inițiativă educațională, TalentA, alături de atât de multe femei care își dezvoltă cu succes fermele și afacerile agricole. Cursurile de agribusiness susținute de experții Corteva au fost o resursă valoroasă pentru noi toate. Prin acest program nu învățăm doar despre tehnici moderne, ci și despre strategie și management, care reprezintă instrumente esențiale pentru a ne dezvolta afacerile și a le face mai sustenabile. În această perioadă este esențial să ne echipăm cu astfel de cunoștințe pentru a duce mai departe afacerile noastre agricole”, a declarat Iulia Blagu, fermier și participantă la cea de-a cincea ediție a programului TalentA.

Iulia Blagu este a doua generație de fermieri, conducând afacerea înființată de tatăl ei, Ion Nițu, în anul 1993 în județul Ialomița, la Urziceni. Astăzi, Iulia, alături de tatăl și soțul ei, are în grijă o exploatație de peste 900 de hectare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Reprezentanții producătorului german Fendt au luat legătura cu clienți de pe patru continente și i-au rugat să-și spună povestea personală pe care o au utilizând combina Fendt Ideal. Răspunsurile primite au vorbit de la sine, Fendt Ideal - cea mai mare combină din lume, depășind orice așteptări, fermierii de pretutindeni confirmând performanțele sale remarcabile. În campaniile de recoltat din acest an, cei de la Fendt i-au și vizitat pe câțiva dintre fermieri și au realizat mai multe filmulețe „IDEAL Story”, postate pe YouTube, în care sunt reunite declarații ale unor fermieri din mai multe țări. 

„Despre Fendt Ideal, numai de bine!” Este afirmația lui Alin Lazăr, reprezentant al Merpano, companie care a luat naștere în anul 2002, în vestul țării, în județul Timiș, unde exploatează în jur de 4.000 de ha. A început cu trei angajați, iar acum are peste 75. Structura culturilor este împărțită între grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui.

„De câțiva ani am luat decizia de a produce semințe pentru clienții noștri, în special semințe de grâu. Întotdeauna am pus preț pe calitate. Oferim semințe de calitate și dorim să vedem clienții fericiți. Pentru a obține o sămânță de calitate este foarte important să respecți anumite verigi tehnologice: pregătirea patului germinativ să fie făcută la timp și bine, semănatul să fie în condiții optime și tratamentele să fie făcute la timp. Desigur, dacă bifezi toate aceste etape, următorul pas foarte important este recoltatul. Pentru a evita spargerile și pierderile și pentru a avea un material recoltat curat, ai nevoie de o combină performantă. Noi avem norocul să utilizăm în prezent Fendt Ideal 8, de care suntem foarte mulțumiți”, spune Alin Lazăr, reprezentantul companiei Merpano.

Alin Lazăr, Merpano - Timiș

Povestea Merpano și Fendt a început în urmă cu zece ani, când ferma din vestul țării a testat utilajele producătorului german. „Am fost îndrumați de Mewi să încercăm tractoarele și combinele, iar încă de la primul sezon am fost impresionați de performanțele lor”, își amintește reprezentantul Merpano, companie care este astăzi unul dintre clienții tradiționali de Fendt din partea de vest a țării.

În anul 2022, Merpano a cumpărat o combină Fendt Ideal 8. După prima campanie de recoltat, în care combina germană i-a mulțumit deplin, cei de la Merpano au adus în fermă o a doua combină, tot un Ideal 8. „Consumul excepțional, de doar 10 l/ha, cu o productivitate de 7 tone/ha, la grâu, este cea mai bună recomandare pentru Fendt Ideal 8. Însă, motivul principal pentru care am decis să cumpărăm combina Fendt Ideal 8 a fost calitatea superioară a produsului recoltat. Aveam mare nevoie de o combină performantă, astfel că am luat decizia să achiziționăm Fendt Ideal 8. Prin urmare, avem o calitate deosebită a boabelor și, totodată, un consum redus de combustibil, ceea ce înseamnă mai mulți bani în buzunarul nostru. Apoi, combina Ideal are o capacitate mare de depozitare în buncărul de semințe și o viteză ridicată de descărcare, ceea ce ne permite să câștigăm timp, iar timpul este cel mai important aliat în campania de recoltat”, a punctat Alin Lazăr.

Leontin Coca, director de vânzări al Mewi, companie care reprezintă marca Fendt în țara noastră, a completat: „Fendt este, în general, promotorul tehnologiei de ultimă oră, al tehnologiei de vârf și noi credem că, și cu această combină, este cu un pas în fața concurenței”.

CITEȘTE ȘI: Ce spun fermierii despre cea mai mare combină din lume

Constanță în crearea de noi și noi tehnologii

Noul tractor Valtra S și-a arătat superioritatea la demonstrațiile practice din ferme

Agricultura nu se oprește niciodată, nici măcar atunci când vremea devine severă. Pentru a face față celor mai dure provocări de iarnă, BKT, producător de anvelope Off-Highway, lansează RIDEMAX FROST. Cea mai recentă inovație, care oferă performanțe optime chiar și în timpul celor mai dificile operațiuni de iarnă, a fost concepută special pentru aplicații de transport și întreținere urbană pe zăpadă și gheață.

„Iarna aduce o serie de provocări unice care pun la încercare atât echipamentele, cât și șoferii. Anvelopa RIDEMAX FROST este concepută pentru a depăși aceste obstacole, oferind tracțiune, control și fiabilitate chiar și în cele mai extreme situații. Indiferent de asprimea vremii, BKT este întotdeauna alături de operatori pentru a le sprijini operațiunile”, declară Dilip Vaidya, director executiv și director al departamentului de tehnologie în cadrul BKT.

RIDEMAX FROST se distinge prin designul avansat al benzii de rulare, care a fost special conceput pentru a oferi o tracțiune superioară pe suprafețe înzăpezite și înghețate. Lamele multiple de pe blocurile benzii de rulare creează puncte de contact suplimentare cu suprafața, asigurând o aderență constantă și sigură, și, totodată, reducând semnificativ riscul de derapaj.

O altă caracteristică distinctivă este capacitatea benzii de rulare de a capta zăpada în caneluri. Zăpada prinsă în caneluri îmbunătățește și mai mult tracțiunea, oferind o aderență mai fermă.

În plus, RIDEMAX FROST este fabricată cu un compus elastic avansat care își menține elasticitatea chiar și la temperaturi extrem de scăzute. Spre deosebire de compușii standard, care tind să se rigidizeze și să-și piardă elasticitatea, RIDEMAX FROST își păstrează proprietățile elastice chiar și sub punctul de îngheț. Această caracteristică permite anvelopei să se adapteze mai bine la terenul denivelat, oferind o tracțiune optimă și reducând riscul de perforare sau deteriorare.

Compusul conține cauciuc natural îmbogățit cu polibutadienă și silice, polimeri aleși pentru rezistența și capacitatea lor de a-și menține elasticitatea în condiții de temperatură foarte scăzută. Ranforsările cu silice sporesc duritatea cauciucului, îmbunătățind rezistența la tăieturi și uzură pe teren accidentat sau înghețat. Mai mult, aditivii antioxidanți și anti-zonare protejează cauciucul de degradarea cauzată de temperaturi scăzute, raze UV și ozon, prelungind astfel durata de viață totală a anvelopei.

Pe lângă performanța tehnică, designul unic al RIDEMAX FROST îmbunătățește și experiența de pilotare a operatorilor. Designul său special, într-adevăr, reduce vibrațiile și oboseala șoferului, asigurând astfel confort la condus chiar și în timpul orelor lungi de lucru. Acest lucru are ca rezultat operațiuni mai sigure, mai fiabile și mai productive, ceea ce este vital pentru a face față diferitelor provocări ale sezonului de iarnă, fără prea multe griji.

Prin combinarea tehnologiilor avansate și a materialelor de înaltă calitate, această anvelopă este răspunsul la nevoile pieței moderne, unde condițiile climatice extreme necesită soluții specializate și fiabile.

Cu RIDEMAX FROST, BKT oferă o soluție optimă pentru a face față iernii fără nicio grijă, asigurând siguranță, eficiență și durabilitate în cadrul operațiunilor de transport, întreținere municipală și agricole.

Material furnizat de BKT

CITEȘTE ȘI: Redefinirea performanțelor cu anvelopa radială cu benzi din oțel FL 695

Performanțe remarcabile obținute de anvelopele BKT, premiate de Institutul independent german de testare DLG

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI! 

De la 1 ianuarie 2025, Titan Machinery intră pe piața de drone pentru tratamente agricole din România, prin promovarea celei mai mari mărci la nivel mondial în producerea acestor echipamente de specialitate, DJI Agras.

În orice fermă, reducerea costurilor la hectar este esențială pentru realizarea obiectivelor de producție și de calitate. Se cunoaște că, o mare parte a cheltuielilor unei ferme se face în inputurile pentru protecția plantelor și fertilizare. „Inovația secolului XXI pentru reducerea acestor costuri o reprezintă industria tehnologică a dronelor de aplicare tratamente și fertilizare. Titan Machinery România, sub sloganul „Power and Precision to Grow” vine în ajutorul fermierilor cu dronele DJI de mare capacitate, pentru activități de stropire și fertilizare a culturilor și chiar de semănat a culturilor de acoperire. Complementar, gama de drone DJI pentru analiză multi-spectrală ajută fermierul să aplice cu exactitate cantitățile necesare, variabil, doar pe zonele de necesitate”, precizează Răzvan Tomescu, director marketing Titan Machinery România.

Dronele DJI Agras se pot folosi cu ușurință atât în culturile mari, cât și în culturi specializate, pomicultură sau viticultură, având în vedere că dispun de cele mai mari capacități de productivitate din piață,

DJI Agras ridică standardul lucrărilor agricole la un alt nivel, susține Bogdan Constantin, specialist comunicare în cadrul Titan Machinery România. „Sistemul de propulsie cu dublu rotor coaxial și rezistență mare la torsiuni contribuie la o stabilitate perfectă când transportă încărcături grele, făcându-l astfel cel mai viabil din lume. Drona excelează în diverse scenarii cu ajutorul sistemului cu două duze atomizoare și a sistemului avansat de detecție a obstacolelor, garantând lucrări stabile și performanță ridicată susținută”, punctează Bogdan Constantin.

Drona este echipată cu o cameră rotativă de urmărire în detaliu a lucrării. În plus, toate funcțiile de planificare, configurare, control și urmărire sunt integrate într-un singur dispozitiv de comandă.

Titan Machinery România, prin departamentul „Agricultura de Precizie”, cu o experiență de peste 12 ani, asigură întregul proces de livrare, punere în funcțiune, precum și training aprofundat fermierilor din țara noastră pentru implementarea acestor tehnologii de ultimă generație. „Cu o echipă specializată compusă din șapte piloți calificați, zece tehnicieni specializați, șapte specialiști de zonă, un inginer agronom și un șef de proiect, Titan Machinery își propune să răspundă la orice cerință și provocare din partea fermierilor”, arată Răzvan Tomescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

România face un pas uriaș către o agricultură durabilă și competitivă, transmite Alianța pentru Agricultură și Cooperare. Adoptarea modificărilor privind durata minimă a contractului de arendă deschide uși către fondurile europene, protejează mediul și asigură cadrul necesar fermierilor pentru investiții în agricultură.

Pe 17 decembrie 2024, Parlamentul a adoptat Legea nr. PLX 435/2024, care modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul Civil referitor la Arendă. „Noua lege referitoare la arendă, aliniată la standardele europene, asigură stabilitate și predictibilitate în sector și, în același timp, deschide noi perspective pentru fermierii din țara noastră, în special în ceea ce privește accesul la fondurile europene destinate dezvoltării rurale și protejării mediului”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC).

Principalele avantaje ale noii legi

Aliniere la legislația europeană: România se aliniază la practicile europene în domeniul agriculturii, facilitând accesul la fonduri europene și consolidând poziția țării în cadrul pieței comune agricole.

Acces la fonduri europene: Legea va facilita accesul fermierilor la fondurile europene, contribuind astfel la modernizarea și creșterea competitivității sectorului.

Stabilitate și predictibilitate: Fermierii vor putea planifica pe termen lung activitățile agricole, știind că nu vor fi nevoiți să își schimbe constant partenerii.

Investiții în tehnologie și infrastructură: Cu o durată mai mare a contractelor, fermierii vor fi încurajați să investească în tehnologii moderne și în îmbunătățirea infrastructurii agricole.

Investiții în tehnologii verzi: Fermierii vor putea accesa fonduri europene pentru a implementa practici agricole sustenabile, precum agricultura de precizie, energia regenerabilă și sistemele de irigații eficiente.

Protecția mediului: Alături de modificările aduse Codului Silvic, legea încurajează practici agricole prietenoase cu mediul, precum înființarea de perdele de protecție și a sistemelor agrosilvice, contribuind astfel la conservarea biodiversității și la combaterea schimbărilor climatice.

Cooperare între fermieri: Legea facilitează asocierea fermierilor pentru a implementa proiecte comune și a accesa fonduri europene mai mari.

Durata minimă a contractelor de arendă de 7 ani: Această măsură oferă fermierilor certitudinea necesară pentru a investi în tehnologii moderne, a îmbunătăți calitatea solului și a asigura o producție agricolă sustenabilă pe termen lung.

Permite schimbul între arendași: Legea flexibilizează procesul de transfer al contractelor de arendă, înlesnind accesul la terenuri agricole pentru tinerii fermieri și pentru cei care doresc să își extindă suprafețele cultivate.

Securitate alimentară: O agricultură stabilă și productivă este esențială pentru asigurarea securității alimentare a țării noastre.

Clarificări

La votul anterior, din luna aprilie 2024, a fost declarată neconstituțională doar procedura de adoptare ca lege ordinară. Pe 17 decembrie a.c. a fost respectată procedura de adoptare în Plen ca lege organică, cu 204 voturi în favoarea acestui proiect.

Invocarea neconstituționalității legii pentru că îngrădește dreptul de proprietate este fără temei juridic. „România a avut Legea arendei - Legea 16/1994, care a fost în vigoare din 1994 până în 2003 când s-a adoptat noul Cod Civil, iar Constituția României nu s-a schimbat cu privire la exercitarea dreptului de proprietate”, susține AAC.

Este falsă afirmația că „fermierii vor lua credite de la bancă pe terenul proprietarilor”. Acordarea creditelor, punctează Alianța pentru Agricultură și Cooperare, se face cu garanțiile personale ale debitorilor. Durata minimă a contractului de arendă ajută fermierii să demonstreze că au capacitatea de a îndeplini planul de investiții.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare consideră că adoptarea acestui proiect legislativ reprezintă un pas important către dezvoltarea unei agriculturi moderne și competitive în România. Organizațiile membre ale Alianței au făcut demersuri susținute pentru adoptarea acestei legi prin documentele de poziție transmise în atenția autorităților, întâlnirile cu instituțiile statului responsabile pentru agricultură (Parlament, Președinte, Guvern și MADR) și cu formațiunile politice. „Am susținut permanent punctele de vedere ale fermierilor și am transmis solicitările acestora către partenerii de dialog, cu argumente tehnice și economice, privind necesitatea adoptării unei Legi a Arendei. Mulțumim parlamentarilor care au votat pentru PLX 435/2024. Este nevoie de colaborare și consens pe proiectele majore pentru sectorul agricol și țară. Reglementarea duratei minime a contractului de arendă este o victorie a fermierilor din țara noastră și o reușită de importanță majoră pentru România. Următorul pas este adoptarea unei Legi a Arendei în care să fie precizate drepturi și obligații pentru ambele părți, inclusiv actualizarea valorii arendei și stabilirea valorii în funcție de bonitatea terenului”, arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din următoarele organizații profesionale: LAPAR, UNCSV, PRO AGRO și AFF.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 6 – 10 noiembrie 2024 are loc expoziția internațională de utilaje agricole EIMA. În Italia, la Bologna, BKT, important producător de anvelope Off-Highway, îi așteaptă pe vizitatori cu multe noutăți, lansări de produse, soluții tehnologice de ultimă oră.

Noutățile producătorului indian vor fi în lumina reflectoarelor, respectiv patru noi anvelope agricole, care sunt rezultatul unui amplu proces de cercetare și dezvoltare prin care BKT va aduce pe piață soluții de ultimă oră și de înaltă performanță.

La EIMA, pe lângă noutăți, BKT își va expune produsele emblematice într-o zonă expozițională de peste 600 de metri pătrați, la standul B1 din hala 36.

Printre punctele de atracție pentru sectorul agricol se numără gama AGRIMAX cu produsele sale emblematice, ca de pildă AGRIMAX V-FLECTO, o anvelopă perfectă atât pentru prelucrarea solului, cât și pentru aplicațiile de transport, AGRIMAXFACTOR - o anvelopă concepută atât pentru transportul pe câmp și rutier, cât și pentru prelucrarea solului. Totodată, pentru remorcile agricole va fi expus V-FLEXA, un produs cu flotație de ultimă generație cu tehnologie VF care permite transportul de încărcături grele atât pe câmp, cât și pe șosea.

BKT promite că le va oferi vizitatorilor EIMA experiențe de neuitat, o parte din standul său fiind dedicat sportului, un domeniu în care BKT are o prezență globală puternică într-o varietate de sporturi, cum ar fi fotbal, baschet, cricket și curling, Monster Jam și multe altele. Aici, cinci sportivi campioni mondiali vor urca pe scenă, animând standul BKT pe întreaga durată a târgului cu sesiuni de autografe, poze și interviuri.

În plus, nu vor lipsi momentele obișnuite de interacțiune cu publicul, inclusiv distribuirea de cadouri și premii exclusive care atrag un număr mare de vizitatori în fiecare an, precum și mingile de fotbal BKT care vor fi distribuite în zona exterioară dedicată ToTy (Tractor Of The Year).

BKT își așteaptă vizitatorii la EIMA, în perioada 6-10 noiembrie 2024, în Hala 36, Standul B1.

CITEȘTE ȘI: Performanțe remarcabile obținute de anvelopele BKT, premiate de Institutul independent german de testare DLG

Redefinirea performanțelor cu anvelopa radială cu benzi din oțel FL 695

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!