tehnica - REVISTA FERMIERULUI

Controlul buruienilor reprezintă o verigă foarte importantă în tehnologia de producție aplicată în culturile agricole, fie că discutăm despre tehnologii clasice (cum ar fi arat împreună cu lucrările solului în profunzime) sau tehnologii noi, cum ar fi minimum-tillage sau no-tillage.

Indiferent că se utilizează tehnologia clasică sau cele de ultimă generație, fermierii au observat avantajele acestora evidențiate prin recolte de calitate, atât din punct de vedere cantitativ, precum și calitativ.

Fie că vorbim de buruieni anuale sau perene, graminee sau buruieni cu frunză lată, acestea sunt într-o continuă și acerbă competiție cu plantele de cultură pentru procurarea și utilizarea resurselor necesare (elemente nutritive și apă), producând pagube însemnate fermierilor, ajungând până la compromiterea totală a culturilor atunci când nu sunt ținute sub control.

 

Culturi curate, producții de calitate

 

Există numeroase studii care au demonstrat că buruienile, comparativ cu plantele de cultură, consumă triplul cantității de apă, dublul cantității de azot sau o dată și jumătate mai mult potasiu, fosfor sau calciu.

Asociind competitivitatea buruienilor cu schimbările climatice manifestate în ultima perioadă și referindu-ne în mod special la lipsa de peste an a precipitațiilor, plus seceta pedologică instalată, vom constata că este absolut necesar să aplicăm cea mai bună tehnologie pentru un control cât mai eficient al buruienilor. Culturile curate, care nu sunt în competiție cu buruienile, ne dau producții de calitate.

Compania Summit Agro este un partener de încredere de peste 25 de ani, mereu aproape de fermierii din România, ce oferă soluții de calitate, adaptate, prin experiență și tehonologie japoneză pentru culturile lor.

Din grijă pentru fermierii din România și culturile lor, în primăvara anului 2023, pentru un control eficient al buruienilor din culturile de cereale păioase, recomandăm utilizarea produsului Lancelot Super.

Logo Lancelot Super

Lancelot Super, pe care îl mai numim și „Protector de ogor”, este un erbicid cu acțiune sistemică, având în componență două substanțe active: aminopiralid 300 g/L și florasulam 150 g/L.

Aminopiralid este o auxină sintetică ce are acțiune sistemică, rapid absorbită în plantă prin sistemul foliar și radicular. Odată ajunsă în plantă, aceasta declanșează dezvoltarea diferențiată a celulelor de pe partea superioară a frunzei, în detrimentul celor de pe partea inferioară, rezultând curbarea în jos și apariția necrozării frunzelor.

Florasulam, cea de-a doua substanță activă, este preluată prin rădăcini și lăstari și transportată rapid în plantă prin xilem și floem, ce acționează prin inhibarea sintezei aminoacizilor în plantă (ALS). Aceasta duce la inhibarea diviziunii celulare în plantă, întârzierea proceselor de creștere a plantelor și în final la moartea acestora.

Sinergia celor două substanțe active ajută fermierul să controleze un spectru de peste 95% din buruienile dicotiledonate existente în cultura de cereale.

insert Lancelot Super Sumi Agro 297x210mm PREVIEW

Lancelot Super se aplică în postemergență, începând cu faza de înfrățire a plantelor de grâu, până la formarea celui de-al doilea internod și asigură un control eficient al buruienilor în faza de creștere. Doza de aplicare recomandată este de 33 g/ha, dizolvate într-un volum de 200-400 litri de apă.

În cazul infestărilor cu buruieni din speciile, Chenopodium spp., Sonchus arvensis, Centaurea spp., Fumaria spp., Malva spp., asociate cu perioada de secetă, pentru un control eficient al buruienilor, recomandăm aplicarea erbicidului Lancelot Super împreună cu un adjuvant non-ionic. Controlează foarte eficient buruienile cu frunză lată cum ar fi: Amaranthus retroflexus, Anthemis arvensis, Beta vulgaris, Brassica oleracea, Capsella bursa-pastoris, Cardaria draba, Centaurea spp, Crysanthemum coronarium, Cirsium arvense, Consolida spp, Galinsoga parviflora, Galium aparine, Matricaria chamomilla, Myagrum perfoliatum, Papaver rhoeas, Polygonum convolvulus, Raphanus raphanistrum, Sinapis arvensis, Sonchus spp, Stellaria media si Vicia sativa.

Recomandăm să nu utilizați produsul Lancelot Super atunci când sunt condiții agro-meteorologice nefavorabile dezvoltării plantelor de cultură. Temperatura atmosferică optimă pentru aplicarea produsului este cuprinsă între 8 și 25°C.

Tehnologia de protecție influențează producția și calitatea acesteia, iar controlul eficient al buruienilor este una dintre cele mai importante verigi, pe lângă cel al altor agenți de dăunare care pot produce pagube însemnate fermierilor.

Summit Agro România rămâne aproape de fermieri și pune la dispoziție soluții complete de protecție, fertilizare și biostimulatori de calitate, precum și asigurări chibzuite, pentru recolte bogate și sănătoase.
Pentru a obține mai multe detalii, puteți contacta cu încredere colegii care activează în zona dumneavoastră sau accesați site-ul nostru www.sumi-agro.ro.

RGB Logo Sumi Agro patrat 600x600px

 

Articol scris de: ing. MĂRGĂRINT NIȚĂ-DRAGOMIR, Summit Agro România

Publicat în Protecția plantelor
Duminică, 09 Aprilie 2023 21:28

Digitalizarea și agricultura regenerativă

Agricultura regenerativă este o alternativă promițătoare, care satisface nevoile alimentare ale planetei fără a compromite capacitatea acesteia de a asigura hrana în viitor. În timp ce agricultura convențională s-a bazat pe arătură, îngrășăminte chimice și monoculturi care au dus la eroziunea solului și la pierderea fertilității, practicile regenerative oferă o alternativă durabilă.

Agricultura regenerativă presupune folosirea solului arabil, reducând în același timp la minimum eroziunea sau pierderea de nutrienți. De asemenea, se bazează pe tipuri și specii de culturi diversificate pentru a se adapta la condițiile de mediu în schimbare și pentru a reduce riscurile legate de atacurile și focarele de dăunători.

Agricultura regenerativă schimbă modul în care sunt produse alimentele și are un impact major asupra sistemului alimentar. Timp de mulți ani, practicile agricole au fost axate pe maximizarea randamentelor și a profiturilor, adesea în detrimentul mediului. În prezent, există sute de seturi de date eterogene și nestandardizate, iar numărul acestora este în continuă creștere odată cu lansarea unor noi constelații de sateliți, cu adoptarea tot mai frecventă a dronelor în agricultură și cu instalarea de senzori pe mașinile agricole.

Agricultura regenerativă este o nouă abordare a agriculturii care se concentrează pe refacerea solului, pe îmbunătățirea gestionării apei și pe crearea unui sistem alimentar mai durabil. De asemenea, reprezintă o abordare holistică a agriculturii care urmărește să îmbunătățească sănătatea solului și gestionarea apei, reducând în același timp la minimum inputurile și impactul agriculturii asupra mediului. Ea se bazează pe principiile agriculturii de conservare, care include rotația culturilor, culturile de acoperire și agricultura fără arătură. Aceste practici contribuie la îmbunătățirea structurii și fertilității solului, la prevenirea eroziunii și la reducerea dependenței de îngrășăminte și pesticide sintetice.

Practicile digitale sunt folosite de fermieri pentru a-și îmbunătăți practicile de agricultură regenerativă. Prin utilizarea unor tehnologii precum senzorii, dronele și analiza datelor, fermierii pot înțelege mai bine condițiile solului și ale apei din fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. De asemenea, fermierii folosesc agricultura digitală pentru a-și îmbunătăți gestionarea culturilor și pentru a-și optimiza randamentele.

 

Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor durabil

 

Într-o lume în continuă schimbare, provocările climatice cresc presiunea bolilor și a dăunătorilor, iar Corteva lucrează continuu pentru a pune la dispoziția fermierilor noi produse, cu rate de utilizare mai mici, moduri de acțiune noi și suplimentare și o amprentă globală mai mică asupra mediului. Cu cât fermierii au mai multe opțiuni, cu atât pot lua decizii mai bune pe termen lung în folosul terenului agricol.

Pe segmentul de agricultură digitală, Corteva Agriscience a lansat anul trecut în Romania aplicația digitală Granular Link. Fiind a doua țară din Europa, după Spania, care a implementat această soluție digitală ne consolidăm astfel angajamentul față de fermierii români de a oferi instrumente utile și simple, care aduc o reală valoare în luarea deciziilor în domeniul agriculturii.

Granular Link este o soluție 360 care combină expertiza agricolă a companiei Corteva cu cea mai recentă tehnologie. O aplicație mobilă capabilă să gestioneze toate informațiile agronomice ale unei soluții agricole digitale complete, oferind informații inteligente, cu recomandări și alerte privind nevoile culturilor, impreună cu supravegherea dăunătorilor și bolilor, precum și hărți VRA. În plus, Granular Link oferă cele mai detaliate și precise informații datorită imaginilor satelit de cea mai înaltă rezoluție disponibilă pe piață pentru monitorizarea culturilor.

Practicile digitale pot contribui, de asemenea, la îmbunătățirea sănătății solului și a gestionării apei. De exemplu, agricultura de precizie poate fi utilizată pentru a monitoriza nivelul de umiditate al solului și pentru a ajusta sistemele de irigare în consecință. Acest lucru poate contribui la reducerea consumului de apă și la îmbunătățirea calității apei în zonele în care apa nu este suficientă. În plus, practicile digitale pot fi utilizate pentru a optimiza rotația culturilor și selecția culturilor de acoperire, contribuind astfel la îmbunătățirea structurii și fertilității solului.

Viitorul datelor agricole digitale este foarte promițător. Prin valorificarea tehnologiilor de date mari, fermierii pot obține informații fără precedent despre fermele lor și pot lua decizii mai bune cu privire la modul de gestionare a terenurilor lor. Aceste date pot fi utilizate pentru a crea modele predictive care îi pot ajuta pe fermieri să își optimizeze producția și să își îmbunătățească randamentele. În plus, aceste date pot fi utilizate pentru a înțelege mai bine impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și pentru a-i ajuta pe fermieri să se adapteze la condițiile în schimbare.

Schimbarea de paradigmă a practicilor regenerative schimbă modul în care ne gândim la producția alimentară. Prin trecerea la practici agricole regenerative, fermierii pot reduce impactul asupra mediului, pot îmbunătăți sănătatea solului și gestionarea apei și pot crea un sistem alimentar mai durabil. Lumea digitală a făcut ca agricultura să fie mai ușoară, mai eficientă și mai durabilă. Prin adoptarea practicilor digitale, fermierii își pot îmbunătăți randamentele și pot crea un viitor mai durabil pentru producția de alimente.

Articol scris de: FERDINAND TATU, Digital Agronomy Manager pentru Corteva Agriscience România

Ferdinand Tatu 3

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

La fel ca multe alte domenii, agricultura dezvoltă pasiune, iar linia de demarcație dintre hobby și profesie se estompează aproape insesizabil. De aceea, la fel ca sportul, domeniul artelor sau cel al tehnologiilor inteligente, de exemplu, agricultura are mult potențial de performanță, fiind un domeniu a cărui rutină creează plăcere, ambiție și dependență. Unul dintre exemplele care îmbină armonios aceste izvoare de pasiune este cel al tânărului Mădălin Pîrvulescu, un sportiv de performanță în vârstă de 27 de ani, luptător profesionist de arte marțiale mixte (n. r., MMA) și fermier.

Tânărul Mădălin Pîrvulescu administrează împreună cu tatăl său o fermă vegetală (Andre Mad Invest), cu o suprafață exploatată de circa o mie de hectare, în județul Constanța, satul Moșneni, comuna 23 August.

Ferma a fost înființată pe la începutul anilor 2000. „Fiind o afacere de familie, a fost normal să preiau ceea ce au inițiat ai mei. La început, noi am fost crescători de animale, apoi în 2006-2007 am schimbat planurile și am trecut la cultivarea cerealelor. În primii ani, am avut puțin teren și am prestat și servicii”, povestește Mădălin Pîrvulescu.

din ferma in ferma 236 reportaj titan 1

 

Fără disciplină și fără muncă nu se poate realiza nimic

 

Treptat, afacerea de familie s-a dezvoltat, iar în acest moment din cele o mie de hectare lucrate, aproximativ 600 de hectare sunt în arendă. „Cultivăm grâu, orz, floarea-soarelui, porumb, dar în cea mai mare parte domină grâul, apoi floarea-soarelui”, spune tânărul fermier, pe care l-am întrebat, fiind și sportiv, dacă se aseamănă sportul de performanță cu agricultura de performanță. „Pot să spun că principala legătură între cele două o reprezintă disciplina. În ambele domenii de activitate măsura și disciplina sunt elementare. Pe de altă parte, ambele domenii implică un risc. M-am apucat de MMA în 2014, însă eu fac sport de la 15 ani. Tatăl meu a fost sportiv timp de mai bine de 20 de ani, el făcând lupte libere. Și eu am urmat luptele libere vreo 8-9 ani. Am fost campion al României la această disciplină sportivă, apoi am făcut tranziția către MMA.

Astăzi practic numai MMA la cel mai înalt nivel. Am luptat de curând într-una dintre cele mai bune promoții din Europa și în primele patru în plan mondial, Gala Internațională KSW”, arată Mădălin Pîrvulescu, punctând că-și dorește să ajungă cât mai sus, să obțină cât mai multe performanțe în domeniul sportiv. „Pentru mine acest sport reprezintă mai mult un hobby decât o ambiție financiară. Eu provin din lupte libere și acest stil mi se potrivește cel mai bine. MMA este un stil mai complex, care cuprinde mai multe categorii de lupte combinate, îmi place și aici, simt că pot să performez.”

În ceea ce privește afacerea agricolă, nici Mădălin și nici tatăl lui nu vor să extindă suprafața agricolă, ci își doresc să facă din actuala fermă una și mai performantă. „Suntem în total șapte oameni care muncim în fermă, unii dintre angajați au și zece ani în afacerea noastră”, punctează tânărul nostru interlocutor.

din ferma in ferma 236 reportaj titan 2

Nicu Pîrvulescu, tatăl lui Mădălin, a fost sportiv de lupte libere. În vârstă astăzi de 54 de ani, el se ocupă exclusiv de această afacere. „Eu am moștenit pasiunea pentru agricultură de la familia mea, dar ferma eu am înființat-o. A plecat ca un hobby cu animale la început, apoi am dezvoltat-o cu forțele proprii. Sunt mândru de ce am realizat până acum și de traiectoria pe care ne aflăm. Fără disciplină și fără muncă nu se poate realiza nimic”, ne-a zis Nicu Pîrvulescu, care-și suplinește fiul atunci când acesta e ocupat cu antrenamentele. „S-a întâmplat de multe ori în timpul campaniilor agricole să am meciuri sau antrenamente. De pildă, o zi din viața mea poate să arate cam așa, mă trezesc dimineața și merg la treabă în fermă, apoi merg seara la antrenament sau la meci. E riscul ambelor meserii, dar când vrei, poți. Într-adevăr, pentru a lupta la un anumit nivel ai nevoie de două antrenamente pe zi, în fiecare zi. Eu am avut noroc cu tata pentru că mă înlocuiește atunci când sunt la antrenamente”, a specificat Mădălin Pîrvulescu.

 

Sămânța românească, preferată

 

În toamna lui 2022 familia Pîrvulescu a semănat grâu pe circa 400 de hectare și orz pe 150 de hectare, restul suprafeței rămânând pentru culturile din primăvara 2023. „În general stabilim structura culturilor astfel încât să ne permită o rotație corespunzătoare. Am lucrat și lucrăm cu sămânță românească, în special cu soiuri de grâu românești, soiuri cât mai aclimatizate, pe care le testăm în prealabil”, a menționat Mădălin Pîrvulescu.

Tânărul ne-a spus că seceta nu prea le-a creat probleme mari, anul trecut la grâu obținând peste 8 tone la hectar, la orz în jur de 7,5 tone/ha, la floarea-soarelui 3,5 tone/ha. Totuși, există dorința de a investi în irigații. „În principal noi suntem deschiși și orientați către dezvoltare, însă infrastructura pentru irigații este destul de deficitară în această zonă agricolă. Dacă vor fi infrastructură și apă trasă, ne vom gândi să irigăm și noi, dar nu cred că se va schimba ceva în acest sens prea curând. Am accesat fonduri europene la început, în 2007. A fost atunci un program SAPARD și așa ne-am apucat de treabă. Apoi am făcut leasinguri și ne-am dezvoltat investind banii noștri. Noi suntem deschiși la fonduri europene, dar vom vedea cum vor evolua lucrurile și care vor fi oportunitățile de dezvoltare”, precizează Mădălin Pîrvulescu.

 

Utilaje de capacitate și mai mare, în planul de investiții

 

Fermierii dobrogeni, tată și fiu, își doresc să achiziționeze tractoare cu putere și mai mare, pentru a crește capacitatea de lucru. Mai ales că oricum ferma e dotată cu utilaje de ultimă generație și sunt învățați să le opereze chiar ei. „Lucrez cam pe toate utilajele și pot să spun că nu sunt dificil de operat. Lucrez și de la manșa tractorului Case IH Magnum 260, un tractor bun, care satisface, un tractor de putere. Avem și utilaje Väderstad, respectiv o semănătoare Rapid 400S și o grapă cu discuri Carrier XL 525. Semănăm culturile de toamnă numai cu această semănătoare Väderstad și suntem foarte mulțumiți. Dorim de altfel să achiziționăm o semănătoare Väderstad mai mare, de 6 metri”, a arătat Mădălin Pîrvulescu.

Colaborarea fermei din județul Constanța cu Titan Machinery România a început în anul 2014, cumpărând atunci un tractor Case IH Magnum 260 și o combină Case IH Axial-Flow 6140, utilaje care până în ziua de astăzi nu au creat probleme. „La aceste prime utilaje până în prezent am înlocuit doar câteva piese de uzură minore. De-a lungul timpului am achiziționat încă două tractoare Case IH, Maxxum 125 și 135, încă o combină de nouă generație, respectiv Case IH Axial-Flow 7250 AFS Harvest Command și un încărcător telescopic Case IH Farmlift 737.”

din ferma in ferma 236 reportaj titan 6

Mădălin Pîrvulescu și-a încheiat povestea cu parteneriatul construit în timp cu echipa Titan Machinery. „În 2014, echipa Titan Machinery ne-a ajutat foarte mult, informându-ne și implicându-se astfel încât să avem o imagine completă asupra tehnicii agricole, mai ales pentru că noi nu știam multe lucruri despre Case IH. La început am vorbit doar cu Lucian (n.r., Lucian Gheba - director vânzări utilaje agricole Titan Machinery), care atunci administra comercial zona județului Constanța, iar astăzi, în mare parte, tot cu Lucian vorbim, chiar dacă el nu mai e la punctul de lucru de la Constanța. Vorbim și cu Florin (n.r., Florin Stroe – manager regional vânzări Titan Machinery) la fel de bine, dar vă dați seama că, vorbind de atâția ani cu Lucian, s-a creat între noi o relație de amiciție, bazată pe încredere și respect reciproc. Colaborarea cu băieții de la service și cu echipa comercială a fost de asemenea foarte bună.”

 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Din fermă-n fermă!

Pe 8 martie 2023, chiar de Ziua Internațională a Femeii, Cristina Cionga, director adjunct al Forumului APPR, a fost aleasă în funcția de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale” din cadrul COPA-COGECA.

„Cristina a câștigat detașat, cu un număr de 79 de voturi, o urmare firească a recunoașterii activității foarte bune depuse în cadrul celei mai mari organizații a fermierilor europeni”, transmite Forumul APPR.

Pe locul al doilea, cu 60 de voturi a fost ales Guido Sedler (Germania), care va ocupa cel de-al doilea fotoliu de vicepreședinte al Grupului de Lucru „Cereale”.

„În fața sectorului de cultură mare stau din ce în ce mai multe provocări. Doar implicarea și colaborarea cu ceilalți actori de pe filiera agroalimentară, dialogul continuu cu autoritățile europene și cu reprezentanții societății civile pot menține fermierii europeni pe harta producției de hrană. Este crucial să fim acolo unde se decide soarta agriculturii!”, a declarat Cristina Cionga.

Noua funcție va aduce o serie de noi activități pentru directorul adjunct al Forumului APPR, care este însă foarte pregătită să preia portofoliul, alături de colegul german.

copa cogeca

Despre Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (APPR)
Forumul APPR este o asociație profesională formată din producători agricoli și reprezentanți ai lanțului profesional agricol din România, înființată în anul 2012. Forumul APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa și furnizează asistență tehnică, economică și legislativă pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România. Forumul APPR este membru în COPA-COGECA, cea mai mare structură de reprezentare a intereselor fermierilor și cooperativelor europene.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html                      

Publicat în Eveniment

După cum se știe, reducerea compactării solului este benefică pentru recoltare, atât în ceea ce privește calitatea, cât și rezultatele. Acesta este motivul pentru care producătorii de utilaje și anvelope își continuă procesul de îmbunătățire în acest sector, îndreptându-se către o agricultură din ce în ce mai sustenabilă, atât din punctul de vedere al aspectului ecologic, cât și din al celui economic. De la creșterea capacității de încărcare cu până la 55% până la o amprentă mai mare, CFO oferă fermierilor posibilitatea de a-și desfășura activitatea mai profitabil, în timp ce protejează solul.

Astăzi, anvelopele VF (Very-High Flexion – Flexiune foarte mare) și IF (Increased Flexion – Flexiune îmbunătățită) reprezintă cel mai bun răspuns la toate problemele privind compactarea solului, deoarece au o suprafață mai mare a amprentei și necesită o presiune de umflare mai redusă. Aceste caracteristici permit utilajelor agricole să facă față încărcăturilor mai grele.

Totuși, există alte tehnologii care ne permit să mai facem încă un pas înainte? Răspunsul companiei BKT este „da”.

ta 236 bkt 2

CFO (Cyclic Field Operations – Operațiuni agricole ciclice) este un marcaj special care apare după diametrul nominal al jantei, în cazul anvelopelor IF sau VF pentru roțile motoare. Acesta identifică în mod specific anvelopele proiectate pentru utilajele agricole implicate în operațiuni agricole ciclice. Este vorba de anvelope robuste cu o amprentă mare, implicate în cicluri de transportare a încărcăturilor, care includ și greutăți extreme. Aceasta este, de exemplu, situația combinelor agricole în timpul recoltării sau a remorcilor care transportă cereale. Pentru aceste vehicule, în ultimii ani s-a înregistrat o creștere semnificativă a greutății, în comparație cu alte echipamente.

 

CFO poate să facă diferența

 

În mod normal, o anvelopă radială IF este capabilă să susțină o încărcătură cu 20% mai mare în comparație cu o anvelopă radială standard. „Dacă aceste anvelope prezintă și marcajul CFO pentru operațiuni agricole ciclice, pot să susțină chiar și o încărcătură cu peste 55% mai mare, fără creșterea presiunii de umflare”, precizează specialiștii BKT.

În plus, anvelopele cu marcajul CFO sunt potrivite pentru condițiile de teren umed sau noroios din timpul sezonului de recoltare. Datorită unei amprente mai mari pe sol și capacității de flotație suplimentară, adică tehnologiile IF și VF, în combinație cu o planificare ciclică corespunzătoare, fermierii vor avea mai multe posibilități la recoltare. „Aceste trăsături unice ale anvelopelor CFO duc la creșterea eficienței și a productivității în cadrul operațiunilor agricole, precum și la îmbunătățirea performanțelor și a durabilității anvelopelor”, afirmă reprezentanții producătorului indian de anvelope.

Având în vedere avantajele oferite de CFO, BKT a decis să aplice acest marcaj pe mai multe produse. Dintre acestea, se evidențiază AGRIMAX FORCE, unul dintre cele mai de succes produse ale BKT, datorită celor peste 21 de dimensiuni IF cu marcaj CFO. Această anvelopă a fost proiectată special pentru combine agricole sau tractoare de mare putere, pentru operațiuni de recoltare, transport și cultivare a solului.

ta 236 bkt 3

Alte două produse perfecte pentru operațiunile de recoltare care necesită o tracțiune excelentă pe câmp și o capacitate ridicată de încărcare sunt AGRIMAX TERIS și AGRIMAX RT 600, care, de asemenea, sunt disponibile în șase dimensiuni IF cu marcaj CFO.

În final, alt produs BKT care beneficiază de marcajul CFO este AGRIMAX V-FLECTO, în două dimensiuni VF. Această anvelopă vârf de gamă este concepută pentru a optimiza performanțele tractoarelor de mare putere, de ultimă generație.

„Așa cum CFO este specific operațiunilor ciclice, pentru BKT fiecare aplicație necesită produsul potrivit. Din acest motiv și, de asemenea, prin intermediul unui dialog continuu cu utilizatorii și comunitatea, BKT se angajează să-și extindă și să-și îmbunătățească gama de produse, găsind soluții adecvate numeroaselor nevoi specifice tuturor”, arată specialiștii companiei producătoare.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola

Pentru a fi și mai aproape de clienți, IPSO Agricultură anunță lansarea, sub conceptul Service 360, a unui un număr unic de telefon la nivel național: 0373.800.222, apelabil din toate rețelele de telefonie fixă și mobilă. 

Proximitatea față de parteneri este un atu pe care pune mare preț IPSO Agricultură, în calitate de lider pe piața românească a serviciilor și utilajelor agricole. Oferirea de soluții adaptate, în mod rapid și eficient, este cheia unui parteneriat de succes. IPSO înglobează această idee sub conceptul Service 360, numărul unic de contact fiind unul dintre pilonii care îl susțin.

Ce oferă numărul unic de contact?

  • Informații despre piese de schimb;

  • Programări pentru intervenții service și mentenanță;

  • Informații despre Agricultura de Precizie și servicii Farmsight;

  • Informații cu privire la toate serviciile și produsele IPSO.

Cu o experiență de peste 25 de ani în domeniul agriculturii, IPSO pune în serviciul clienților săi toate resursele necesare: peste 500 de angajați în cele 22 puncte de lucru din toată țara, probabil cel mai mare stoc de piese de schimb din domeniul agricol din România, 130 de echipe mobile de service, peste 150 tehnicieni service certificați și multe altele.

De-a lungul timpului, IPSO Agricultură și-a îmbunătățit permanent serviciile, adoptând sisteme performante și folosind tehnologia dezvoltată de parteneri pentru a oferi soluții în timp real pentru problemele fermierilor. Acest lucru contribuie la creșterea performanței, la reducerea costurilor și la evitarea apariției defectelor. Mai mult, proactivitatea serviciilor de mentenanță și a campaniilor dedicate reprezintă un real beneficiu pentru parteneri.

Pe lângă numărul unic de telefon 0373.800.222, echipa IPSO Agricultură este disponibilă și pe www.ipso.ro, unde se regăsesc informații despre utilaje, servicii oferite, cât și ultimele noutăți și campanii disponibile.

Publicat în Comunicate
Marți, 07 Februarie 2023 16:22

Printre proiecte și finanțări în noul PNS

Am ales să vă oferim la început de an un interviu cu Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru că domnia sa ne poate oferi informații despre ceea ce va urma în privința finanțărilor, a plăților directe și a măsurilor care vor fi deschise, și dacă vor fi deschise anul acesta, din noul Program Național Strategic. Un PNS așteptat de multă vreme și despre care am vrea să aflăm numai lucruri bune, chiar dacă experiența ne-a pregătit și pentru cele rele.

Reporter: Așadar, cum se spune la început de an: să vedem ce a fost bun, ce a fost mai puțin bun, în 2022. Cum ați caracteriza anul care a trecut?

Sorin Moise: 2022 a fost un an greu pentru fermierii din România. Sperăm ca anul acesta să fie un an bun sau un an cel puțin normal, un an cum au fost obișnuiți fermierii noștri, cu precipitații, un an cu liniște și pace, în primul rând. Pentru mine, a fost primul an în Ministerul Agriculturii, astăzi se face chiar un an de când sunt în Ministerul Agriculturii. Discutam săptămânile trecute și cu domnul ministru Daea, la sfârșit de an, și voiam să-i cer o părere, pentru că mie personal mi s-a părut că a fost un an foarte încărcat, voiam să știu, din experiența dânsului, pentru că a mai avut două mandate ca ministru și încă două ca secretar de stat, cum i s-a părut acest an, și mi-a confirmat că i s-a părut cel mai greu an din istoria activității sale în zona administrativă.

Anul, știți și dumneavoastră cum a început, cu o criză în zona de energie, cu o criză în zona combustibililor, eram pe final de Covid, a apărut războiul și fermierii noștri s-au confruntat, în plus față de toate aceste crize, cu o secetă excesivă. Bineînțeles, noi, ca Minister al Agriculturii, am încercat să venim în ajutorul lor prin diferite scheme de sprijin de la bugetul de stat și prin plata fondurilor europene la timp, pentru că asta e foarte important, știm cu toții că neavând finanțare, nu poți să te miști; neavând bani în cont, nu poți să cumperi nici inputuri, nici motorină, absolut nimic. Astfel încât în primul rând cele două agenții au fost ținute sub control ca să facă plățile la timp către fermieri, iar de la bugetul de stat, aceste crize, de care vă spuneam, ne-au dat posibilitatea să acordăm niște scheme de sprijin. Pentru că schemele de sprijin de la bugetul de stat nu pot fi acordate de Comisia Europeană decât pe anumite cadre sau cadre temporare. Cadrele temporare… primul a fost cel cauzat de Covid, iar cel de-al doilea, de războiul din Ucraina. Și am putut să venim în ajutorul fermierilor români cam în toate sectoarele de activitate, cu diferite forme de sprijin. Bineînțeles, am colaborat foarte bine cu Ministerul Fondurilor Europene și în prima parte a anului, în mandatul domnului ministru Adrian Chesnoiu, împreună cu dl ministru Boloș, am dat două forme de sprijin către fermieri, microgranturile și granturile, cele mici de 5.000 de euro, către fermierii mici, și celelalte până la 120.000 de euro din cifra de afaceri, ca procent din cifra de afaceri, pentru fermierii mari. E adevărat, au fost și fermieri care n-au fost mulțumiți de cum s-au acordat acești bani. Dar noi eram cumva presați de timp și se punea problema dacă luăm acești bani și-i dăm pentru fermieri sau nu-i luăm, și am optat să lucrăm pe repede înainte și să aducem niște bani în agricultura României, pentru că, sub o formă sau alta, banii aceștia au rămas în agricultura țării noastre.

Asta, în prima parte a anului. Au urmat măsurile pentru secetă, când a fost plecarea ministrului Adrian Chesnoiu, venirea domnului ministru Daea, împreună cu dânsul a trebuit să luăm niște măsuri rapide la momentul respectiv, elaborarea unor documente și a unor ordine prin care fermierii au putut să-și recolteze masa vegetală care era pe câmp deja uscată și să o poată folosi în zona de zootehnie ca furaj, până când comisiile au venit la fața locului să facă acele procese-verbale de constatare a pagubelor din agricultură, și au lăsat numai niște zone-tampon de 5% din suprafață. Bineînțeles, am mai gândit împreună cu fondul de garantare și câteva produse pentru fermieri, am prelungit programele vechi de creditare ale fermierilor, cu care erau obișnuiți; a venit și produsul «de trei ori APIA» la care au apelat un număr de aproape o mie de fermieri, el a fost lansat cam târziu, din punctul nostru de vedere, oamenii deja își luaseră adeverințele de la APIA, dar cred că anul acesta mai mulți vor beneficia de el, pentru că acest produs se va menține în continuare.

Reporter: Știu că prin Fondul de Garantare a Creditului Rural a fost lansat, chiar anul trecut, la început, tot în iarnă era, AGRO-IMM Invest, era prin FGCR și prin FNGCIMM. Tot niște fonduri, niște împrumuturi, destinate agricultorilor.

Sorin Moise: Exact, au fost niște surse de finanțare foarte bine primite de fermieri. Ei au reușit să se capitalizeze în acel an greu. Cei care aveau probleme, cauzate de secetă, cumva, au reușit să treacă mai ușor peste ele, iar cei care nu au avut probleme cu seceta, cei care aveau sisteme de irigații, au folosit banii în alte scopuri: pentru a-și cumpăra utilaje noi, moderne. Din păcate, fiind la final de PNS, bani pe fonduri europene pentru achiziția de utilaje nu au mai fost, în această perioadă, iar aceste programe de finanțare le-au venit foarte bine pentru a-și putea achiziționa utilajele de care aveau nevoie.

Reporter: Din păcate, în condițiile în care toată industria constructoare de mașini – să-i spunem așa generic – nu a mai putut să facă față cererilor, e destul de greu de achiziționat un tractor sau o combină, adică să dai banii și să-ți vină repede. Și nu la același preț, fermierii au fost avertizați, de cele mai multe ori – am primit semnale de genul acesta – să fie pregătiți cu niște procente în plus, pentru că prețul materiilor prime a crescut.

Sorin Moise: Cel puțin în prima parte a anului a fost o explozie în zona asta de prețuri a materiilor prime și asta am primit-o ca feedback și din partea fermierilor care au în lucru proiecte pe fosta submăsură 4.3 Irigații, unde suma maximă era de un milion de euro pe proiect. Iar acum doi ani, cu un milion de euro se încadrau să-și facă rețeaua subterană și stația pe care o aveau în exploatare, dar creșterea asta succesivă de prețuri i-a dus cu 25, 30, 40, chiar 45 la sută peste această sumă. Noi am obținut din partea Comisiei Europene un acord și, în acest sens, în urma unor diligențe făcute, pentru a majora prețurile cu până la 23-24% peste acel milion de euro, pentru ca fermierii să se poată încadra și să-și finalizeze aceste proiecte foarte importante, atât pentru ei, cât și pentru întreaga noastră agricultură.

Reporter: Asta, pentru irigații. Dar trebuie ținut cont și de proiectele complexe, de milioane de euro, care erau pentru investiții și dezvoltarea întreprinderilor, și mă refer aici și la cele din industria alimentară, la care a fost aceeași situație. Pentru că ai și partea de investiții în construcții, ai și partea care vine cu achiziția de utilaje, echipamente, mașini, care sigur că au sărit ca prețuri peste ceea ce aveau în planul propriu-zis, în proiect.

Sorin Moise: Așa este. Comisia Europeană ne-a aprobat doar pentru beneficiarii publici și cerința noastră a venit cumva la pachet cu cerința făcută de Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, care a făcut o solicitare în acest sens pentru toate proiectele pe fondurile europene pentru beneficiarii publici. După ce au primit ei acceptul, am mers și noi cu aceeași solicitare pentru beneficiarii din zona agriculturii pe fonduri europene și am primit un accept, dar doar pentru beneficiarii publici. Aici marele avantaj al celor de la OUAI-uri este că ei sunt cumva asimilați beneficiarilor publici, și nu beneficiarilor privați, și au primit această mărire de 23-24% la proiect.

Reporter: În 2022, peste toate cele pe care le-ați amintit dumneavoastră a venit și seceta, a fost nevoie să faceți în așa fel încât să obțineți aprobare pentru a putea să dați un ajutor fermierilor. El a venit mai târziu, dar a venit, până la urmă, dar doar pentru o parte din culturile afectate – adică nu pentru tot. E posibil ca anul acesta să se vină cu o altă măsură pentru ajutor pentru cei care au fost afectați?

Sorin Moise: Sigur. Pentru culturile afectate de secetă din toamna anului 2021 deja au fost plătite sumele de despăgubiri promise de Ministerul Agriculturii. Pentru suprafețele de grâu, orz, rapiță, ovăz – culturile de toamnă din anul 2021. Suprafața afectată de secetă din primăvara anului 2022 – floarea-soarelui, porumb, mazăre și ce culturi au mai fost afectate – se ridică în jur de un milion de hectare. Pentru această suprafață deja în bugetul Ministerului Agriculturii a fost prinsă o sumă de 300 de milioane de lei. Nu știm dacă va fi suficientă sau nu, pentru că eu v-am spus suprafața, de aproape un milion de hectare, dar nu știm exact gradul de afectare pe fiecare hectar, pentru a putea face un totalizator. Aceste date încă sunt în analiză la Ministerul Agriculturii și colegii de la departamentul de specialitate încearcă totalizarea. În același timp pregătim ordonanța de urgență pentru a putea plăti aceste despăgubiri pentru culturile de primăvară, așa cum am promis. În perioada următoare o să apară și ordonanța.

Reporter: Să mai facem un pas în dialogul nostru de astăzi, pentru că a început 2023 și PNS-ul este cel care stă pe buzele tuturor. În primul rând trebuie să știm foarte bine cam ce înseamnă fiecare dintre cei doi piloni, să vedem care sunt sumele alocate pentru fiecare din cei doi piloni și care sunt noutățile cu care vine acest program, pentru care n-a fost deloc ușor de primit aprobare, dacă ținem minte variantele care au fost trimise până acum.

Sorin Moise: Încă de la venirea mea în Ministerul Agriculturii, în luna ianuarie anul trecut, am intrat în dispozitivul de lucru care se ocupa cu PNS-ul, la momentul respectiv încă eram sub restricțiile Covid-ului și le lucram pe platformele digitale, format în care ne găseam cam cu vreo sută de persoane, o sută de participanți erau. M-a bucurat interesul, vă dați seama că altfel vezi din afara Ministerului Agriculturii….

Reporter: Adică trebuiau să participe și organizațiile profesionale la dialog, fiecare cu opiniile ei.

Sorin Moise: Sigur. Toți membrii care fac parte din acest Comitet de consultare al Ministerului Agriculturii se înscriau și participau, reprezentând membrii lor din diferite sectoare. Am ținut cont de observațiile lor până la limita regulamentului UE. Pentru că de multe ori… e adevărat că noi ne dorim mai mult, dar nu putem să trecem peste restricțiile pe care regulamentele UE ni le aplică. Și am încercat cumva să gândim un PNS în concordanță cu cerințele Comisiei Europene, dar și care să fie aplicabil și satisfăcător pentru fermierii din România. Nu trebuie să uităm că avem o cerință principală ca 35% din această sumă de 15,8 miliarde de euro – aceasta este suma totală a PNS viitor – trebuie să meargă către mediu și climă, sub diferite măsuri pe care le-am gândit împreună.

Reporter: Bine, dar etapizat în 5 ani. Se pornește de la 20%. Niciun stat nu și-a dorit să pornească de la acest procent care a fost extrem de mare, impus de Comisie prima dată.

Sorin Moise: Exact, așa este. Și chiar dacă inițial am încercat o negociere cu Comisia, și nu prea am fost de acord cu acest procent, ni s-a explicat. Cum funcționează lucrurile? Noi facem PNS-ul împreună cu fermierii; apoi îl trimitem către Comisia Europeană. Comisia ne cere din partea Ministerului Mediului din țara noastră un raport de mediu prin care să avem acordul lor. Adică e ok, am văzut PNS-ul României, respectă condițiile de mediu și climă, le dăm aprobarea. După ce obținem acest Raport de mediu și climă, împreună cu PNS-ul îl trimitem către Bruxelles și el este aprobat. Nu aveam acest Raport de la Ministerul Mediului, nu este aprobat PNS-ul. Și după îndelungi discuții cu prietenii și partenerii noștri de la Ministerul Mediului, cu care putem să spunem că am fost și pe poziții antagonice la un moment dat, dar în urma negocierilor am ajuns totuși la niște puncte comune, am reușit să obținem și Raportul de mediu, să încărcăm, în octombrie, PNS-ul, iar la începutul lunii decembrie să-l avem aprobat. A fost destul de complicat, deoarece Comisia Europeană, schimbând regulamentele, a venit cu o serie de obligativități și de restricții pe întreaga agricultură a UE și vedem cu toții ce se întâmplă în țări cu tradiție în zona de agricultură și zootehnie, cum e Olanda, unde restricțiile sunt foarte dure, mulți dintre fermierii olandezi au ales să-și încheie activitatea zootehnică sau agricolă și să se mute în alte țări.

Reporter: Bine, acolo…, dacă stăm să ne gândim la efectivele pe care le au țările acestea, și aici ne referim la Olanda, Danemarca, Norvegia, sunt țări care nu au suprafețe foarte mari, dar au efective extraordinar de mari. Ca atare, încărcătura pe hectar este una față de care noi, în România, putem spune că stăm bine.

Sorin Moise: Păi noi facem agricultură ecologică în România, dacă ar fi să ne luăm după date. În momentul în care olandezul are 300 de vaci pe care le ține pe 20 de hectare, e clar că apa freatică, fiind destul de ridicată la ei, conținutul de nitriți și nitrați din apă va crește odată cu…

Reporter: Acum știți cum e: ajungem la discuția pe care probabil că o s-o mai purtăm, și nu este pentru prima dată când o avem, pentru că întotdeauna mediile de la nivelul anumitor țări foarte dezvoltate – și aici vorbim de efective, de utilizare de produse de protecție a plantelor, îngrășăminte și așa mai departe – se iau ca etalon și pentru celelalte țări care nu sunt la nivelul acesta sau cel puțin până în acest moment niciodată în România nu au fost efective atât de mari pe suprafețe mici; pe de altă parte, nu s-au utilizat îngrășăminte sau produse de protecție a plantelor, la nivelul mediei europene vorbesc. Noi suntem oricum de trei-patru ori mai puțin față de medie.

Sorin Moise: Exact. Prin vocea celor doi miniștri ai agriculturii, cel puțin anul acesta cât am avut contact cu Ministerul Agriculturii, atât ministrul Chesnoiu, cât și ministrul Petre Daea, de fiecare dată când au fost la Bruxelles și au discutat la Comisia Europeană, atât au cerut: să stabilim o medie la care să se raporteze toată lumea și să vedem unde e România față de media aia, pentru că nu poți să mă compari pe mine cu Olanda, care are un consum de îngrășăminte foarte mare pe hectar. Din punctul nostru de vedere, pe calculele pe care le avem atât pe pesticide, cât și pe zona de îngrășăminte, în România se face agricultură bio, putem să spunem treaba aceasta.

Revenind la PNS, 15,8 miliarde de euro în total, avem 9,8 miliarde de euro pilonul I, care înseamnă plățile directe cu care fermierii români au fost obișnuiți și aproape 6 miliarde de euro plăți pe proiecte pilonul II, cu care la fel fermierii noștri au fost obișnuiți.

Reporter: Să discutăm pe fiecare pilon în parte: pilonul I, plățile directe și pilonul II, dezvoltare rurală. Cum vor fi direcționați anual cei 9,8 miliarde de euro, din pilonul I?

Sorin Moise: Va fi exact cum a fost și până acum. Discutăm de plăți directe, care vor fi în jur de 4,8 miliarde de euro, pe cei patru ani despre care discutăm, plata redistributivă…

Reporter: Plata redistributivă înseamnă 10% din sumă? Adică un minimum de 10% alocat către tineri și fermele mici?

Sorin Moise: Avem și sprijinul cuplat, și tinerii fermieri. Tinerii fermieri vor avea o alocare separată. Deci, pentru plata de bază vor fi 4,8 miliarde de euro, plățile redistributive aproape un miliard de euro în cei patru ani, sprijin cuplat 408 milioane de euro și tinerii fermieri aproape 70 de milioane de euro. Iar pentru sectorul zootehnic, tot pe pilonul I, pe plățile directe, discutăm de un miliard de euro în cei patru ani. Vom avea, așa cum am obișnuit fermierii, sprijin cuplat zootehnie, sprijin cuplat vacă de lapte, pentru bivolițe de asemenea un sprijin. Deci la sectorul zootehnic vor fi cinci forme de sprijin, la sectorul vegetal vor fi 12 intervenții: cele de care știm și apar și unele noi, deci vom avea în continuare un sprijin pentru lucernă, soia, sămânță de cartof, legume în spații protejate, legume în câmp, apar și pentru viermii de mătase, va fi o intervenție separată. Asta discutăm, în ceea ce privește pilonul I.

Reporter: Dați-ne câteva cifre vizavi de aceste măsuri, din pilonul I. Care va fi sau de la ce sumă se va pleca la sprijinul pe suprafață?

Sorin Moise: Sprijinul pe suprafață va pleca de la 96,4 euro pe hectar în primul an, urmând să ajungă spre 100 de euro în anul al patrulea, deci în fiecare an va crește această sumă.

Reporter: La care se adaugă...?

Sorin Moise: La care se adaugă plata redistributivă, sprijinul cuplat…

Reporter: Plata redistributivă se dă cum? Adică tot așa, 1,5 hectare, 5, 30 și până în 50 de hectare sau cum?

Sorin Moise: Va fi o plată specială doar pentru fermele între 1 și 50 de hectare și apoi va urma sprijinul cuplat și plățile pentru tineri.

Reporter: Și sigur că aici, așa cum aminteați, până la 35% din sumele alocate pentru plățile directe trebuie date către mediu și climă. Cum facem să luăm acești bani, să nu-i pierdem? Care sunt măsurile către care trebuie să se îndrepte când bifează în căsuța respectivă – că de multe ori au fost probleme legate de povestea aceasta cu bifa, povesteau fermierii, apropo de sprijinul pe măsurile de mediu și climă. Și care sunt acestea?, că sunt cam multe.

Sorin Moise: Sunt destul de multe. În perioada următoare – am început cu sfârșitul anului, cu prima conferință la București – au loc o serie de conferințe în țară, prin care prezentăm acest PNS să ajungă la urechile tuturor fermierilor, chiar astăzi cred că s-a terminat conferința de la Vâlcea, unde dl. ministru împreună cu colegii din minister și cele două doamne director general și director de agenție APIA și AFIR au prezentat Programul Național Strategic, ieri au fost la Slatina și va fi acoperită toată țara. Mergem să discutăm cu fermierii, să le explicăm ce înseamnă noile condiționalități, ce înseamnă unele eco-scheme din PNS, astfel încât să fie pe înțelesul tuturor. După asta, deci după ce terminăm sau în același timp, noi lucrăm cu angajații APIA și cu angajații AFIR, pentru că e foarte important în momentul în care fermierul vine să depună cererea de plată, așa cum a fost obișnuit, și vrem să deschidem campania de depuneri de cereri de plată destul de rapid, când softul ne va permite ne apucăm de treabă, acești angajați ai Ministerului Agriculturii să explice fermierului ce are de bifat și ce n-are de bifat.

Reporter: Care sunt noutățile?

Sorin Moise: Apar într-adevăr niște condiționalități noi, discutam de acoperirea terenului din perioada 15 iunie – 30 septembrie, 80% din terenul fermei trebuie să fie acoperit. Ce înțelegem prin acoperit? Înseamnă că după momentul recoltării el trebuie lăsat cu miriște, deci nu trebuie făcută nicio intervenție până în data de 30 septembrie, sau putem pune cultura a doua, să punem altă cultură, sau putem să semănăm niște plante proteice prin care să lăsăm o masă verde care să acopere acest teren în acest interval. De ce au vrut Comisia Europeană, UE, de ce s-a cerut această măsură? Pentru că s-a considerat că e o măsură benefică pentru a combate deșertificarea și schimbările climatice, pentru că s-a considerat că în momentul în care în iunie fermierii recoltau grâul, rapița sau orzul arau și lăsau în bătaia soarelui brazda arată, poate și în bătaia vântului, ceea ce ar fi dus la degradarea solului. Am fost puși în situația de a alege cea mai sensibilă perioadă, Comisia Europeană a considerat că ar fi o perioadă indicată de la începutul lunii octombrie până undeva după ianuarie, ceea ce ne-ar fi pus în imposibilitatea de a termina aratul în anul respectiv. Știm cu toții ce înseamnă să ari în primăvară față de aratul clasic din toamnă sau de lucrările din toamnă pe care fermierul…

Reporter: Cele care se mai practică, pentru că sunt celelalte tehnologii unde nu se mai practica arătura, e vorba de agricultura conservativă, minimum-tillage, no-tillage.

Sorin Moise: Orice tip de lucrare, astfel încât, după discuțiile cu fermierii, am stabilit că ar fi un interval optim 15 iunie – 30 septembrie, în care să aplicăm această măsură. De asemenea, putem discuta de această condiționalitate, de rotația culturilor, discutăm de trei ani consecutivi, se poate merge cu aceeași cultură, dar cu culturi intermediare. În momentul în care am recoltat o cultură, trebuie să semănăm altceva până anul viitor, dacă vreau să semăn aceeași cultură. Am recoltat grâu, semăn o mazăre direct în miriște, doar pentru înverzire, pentru ca anul viitor să pot să semăn grâu. Și, bineînțeles, cea cu suprafața necultivată, procentul de suprafață necultivată între 4-7%, aici am obținut cumva o derogare de la Comisia Europeană să putem cultiva cu plante proteice această suprafață care teoretic ar trebui lăsată necultivată pentru a stopa degradarea solurilor. Să vedem dacă aceste derogări vor continua și anul următor, România, alături de alte state, a făcut către Comisia Europeană mai multe solicitări de a renunța la această măsură, pentru că, vă dați seama, atât la nivelul României, cât și la nivelul întregii UE, să lași o suprafață de 4-5% necultivată… este o suprafață enormă și nu știu dacă în condițiile actuale, în condițiile crizei din Ucraina, ne permitem să lăsăm o suprafață atât de mare necultivată fără a afecta securitatea alimentară a zonei.

Reporter: Să vedem și pilonul II, partea care interesează pentru dezvoltarea satului românesc și a fermierilor în mod special, suma înțeleg că este undeva la peste 5 miliarde către 6. Care sunt măsurile? Se merge tot pe cele clasice sau sunt altele noi, către care vin direcționați acești bani?

Sorin Moise: Și, și. Avem și măsuri vechi pe care le continuăm, avem și măsuri nou-introduse, avem măsuri vechi modificate care vor arăta cumva altfel, bineînțeles că am încercat să punctăm zona rurală, dezvoltarea zonei rurale, procesarea, să dezvoltăm irigațiile. Și să încep cu irigațiile. În domeniul irigațiilor există o sumă în total de 500 de milioane de euro cu 400 de milioane de euro care sunt pe fosta măsură 4.3 Irigații, aici ca noutate avem faptul că suma a crescut la 1,5 milioane de euro de la un milion de euro, am solicitat…

Reporter: Deci vor fi mai puține proiecte.

Sorin Moise: Vor fi mai puține proiecte și mai mulți bani pe proiect. Am solicitat Comisiei Europene să rămânem cu sută la sută finanțare europeană, pentru că inițial, pentru măsurile care au fost sută la sută finanțate, Comisia Europeană nu prea a fost de acord și a zis: poate ar fi bine 80-90%, le-am explicat că sumele sunt mari, iar pentru fermierii români s-ar putea să fie o problemă dacă nu vom avea în continuare sută la sută finanțare, mai ales că este o măsură esențială pentru România. Deci 400 de milioane de euro, 1,5 milioane de euro pe proiect, sută la sută finanțare. Asta trebuie să rețină fermierii și proiectele cu 100 de milioane de euro pentru înființarea sistemelor de irigații la nivel de fermă – este o măsură nouă, aceasta a venit în urma solicitării sectorului, pentru că erau fermieri care nu puteau să-și facă OUAI-uri, nu făceau parte din OUAI-uri, erau izolați…

Reporter: Sau sunt pe teritoriul unor organizații vechi, nu se mai știe cine a fost, cum a fost și sunt cu pierderi, și acolo sunt unele probleme.

Sorin Moise: Aici proiectele vor fi până în 500.000 de euro pe proiect și finanțare 65%. Nu va fi sută la sută. Fiind la nivel de fermă și nu la nivel de organizație, de asociere de fermieri, vom merge până la 65% finanțare. Sperăm să fie o măsură de succes. Astăzi a fost o întâlnire cu reprezentanții Agenției de la Apele Române pentru a discuta cam de ce documente va fi nevoie pentru ca noi să cerem fermierilor aceste documente, pentru că bineînțeles urmează elaborarea fișelor măsurii și a ghidurilor de finanțare. Pentru fermieri e de interes să le spunem că menținem și măsura de achiziție de utilaje agricole, finanțarea va fi de 100 de milioane de euro, suma maximă pe proiect 300.000 de euro, cu 65% procent de finanțare.

Pentru tinerii fermieri avem două măsuri. Prima este în valoare de 170 de milioane de euro, discutăm aici de proiecte pentru continuarea activității tinerilor fermieri deja instalați. S-a instalat tânărul fermier în exercițiul financiar anterior, acum depune pentru modernizare. Vrea să-și cumpere utilaje? Putem să-i dăm până la 200.000 de euro maximum pe proiect, finanțarea diferă de la 65% la 80% în funcție de anumite zone – dacă e pe zona montană, dacă e la șes. Deci asta e măsura de 170 de milioane pentru continuarea activității tinerilor fermieri, iar pentru instalarea tinerilor fermieri sunt la dispoziție 250 de milioane de euro cu 70.000 de euro pe proiect sumă maximă, sută la sută finanțare. Deci mergem în continuare cu sută la sută, 70.000 de euro, așteptăm în continuare tinerii să depună proiecte în momentul în care vom lansa ghidurile.

Zona de procesare vine cu mai multe măsuri de investiții pe toate sectoarele. Ce este foarte important este că am reușit, din partea Comisiei Europene, să mărim suma până la 10 milioane de euro pe proiect.

Reporter: E o sumă mare!

Sorin Moise: Exact. Inițial, domnul ministru Chesnoiu își dorise o sumă de 15 milioane de euro, eu am participat la câteva discuții cu Comisia, reprezentanții Comisiei nu au fost de acord inițial, în urma negocierilor am reușit să ajungem la această sumă de 10 milioane de euro, nu pentru toate, pentru patru sectoare, discutăm de procesare uleiuri, procesare cereale pentru morărit, nutrețuri combinate și legume.

Reporter: Deci nu intră procesare carne, nu intră procesare lapte, deci la 7 milioane plafon maxim. Și care este procentul de finanțare?

Sorin Moise: 65%. Majoritatea sunt la 65%, mai diferă plus sau minus 5% sau 10%, în funcție de anumite subiecte, pe astea le vom stabili noi în Ghidurile măsurii sau în fișă.

Reporter: Sumele respective, procentul de finanțare de 65% este și pentru fermierii mai mici sau ăsta este plafonul maxim de finanțare? Că știu că în PNDR-ul trecut se ajungea până la 90% dacă erai într-o cooperativă, dacă erai într-un grup de producători, dacă erai un tânăr fermier până în 40 de ani, dacă erai într-o zonă defavorizată. S-au mai păstrat aceste facilități?

Sorin Moise: Nu. Comisia Europeană nu a mai fost de acord, procentul maxim a fost de 65%. Noi putem de la 65% să-l scădem la 40 dacă nu vrem să mergem cu 65% la toată lumea și să mergem, la fel: dacă ești în zonă defavorizată, să mai primești 10%, dacă ești tânăr, mai primești 15%. Dar 65% va fi maxim, nu mai pot să merg până la 90%, cum mergeam până acum. Cu toate că din punctul nostru de vedere mai nou, la Ministerul Agriculturii probabil zona defavorizată va avea o pondere mai mică în ceea ce privește punctajul pe proiecte. Importantă va fi viabilitatea acestui proiect, viabilitatea economică a proiectului. Deci se va merge pe viabilitate economică, pe o analiză mai amănunțită cost/beneficiu, ăsta va fi cel mai important punct.

Avem și câteva tipuri de investiții noi. Nu sunt sume mari, dar au venit tot la solicitarea sectorului, fiindcă am încercat să acoperim tot sectorul. Sunt cele din investiții neproductive la nivel de fermă, aceasta este denumirea. Suma va fi de 12 milioane de euro, cu 200.000 de euro pe proiect. Atenție, acesta va fi sută la sută finanțabil, și ne referim la înființarea de perdele forestiere. Deci la nivel de fermă un fermier poate să-și facă un proiect de 200.000 de euro, sută la sută finanțabil, pentru înființarea de perdele forestiere și iată cum mai atingem un punct din cele 35% pentru mediu și climă.

Avem investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice. O sumă nu foarte mare, 5 milioane de euro, 100.000 euro pe proiect, 65% finanțare. Dar a venit ca măsură nouă, înainte nu fusese atins, cei din acest sector tot au insistat și am zis să acordăm un sprijin, pentru că vor fi câteva zeci de proiecte bune care probabil vor duce la dezvoltarea acestui sector.

Mai avem investiții în sectorul legume și cartof, unde avem 151 milioane de euro, finanțarea va fi tot 65%, aici avem 2 milioane de euro pe proiect de investiții, 300.000 euro pe proiecte exclusiv pentru achiziții de utilaje și echipamente, e important să cumpărăm și utilaje, și 500.000 euro pe proiect pentru utilaje cartof, achiziționate de forme asociative – cooperative, asociații.

Reporter: Sumele pe care le-ați amintit de zeci și sute de milioane de euro alocate pentru fiecare dintre măsurile povestite până acum sunt sume totale pe cei 5 ani sau sume anuale?

Sorin Moise: Sunt sume totale pe cei 5 ani. Nu sunt anuale, din păcate. Aici, pe zona de irigații, noi o să venim în completare cu Programul Național de Irigații, sumele pentru infrastructura principală, care au fost majorate anul trecut în Parlament, încercăm să venim și de la bugetul Ministerului Agriculturii cu niște sume, suntem în așteptarea răspunsului de la Comisia Europeană să vedem până la urmă cum se finalizează și cu PNRR-ul, pentru că s-au solicitat sumele acelea din PNRR o dată pentru refacerea unei zone de infrastructură principală de irigații, cât și pentru eficiența energetică la nivel de ANIF. Acum eu cred că rolul nostru, al Ministerului Agriculturii, este să căutăm diferite măsuri care să vină în sprijinul și în completarea acestui PNS, și cu bani de pe alte fonduri. Pentru că am putut să observăm că ni s-a permis, cel puțin anul trecut, să mutăm niște sume de pe alte programe către agricultură. Și cred că și anii aceștia și anul acesta putem obține niște derogări de la Comisia europeană, dacă vom ști ce să scriem și cum să scriem, în contextul în care acest război din Ucraina afectează foarte serios securitatea alimentară a zonei, adică România e un pilon important în ceea ce privește piața de cereale din UE și eu cred că o să primim mai mult sprijin de la UE și mai multă atenție.

Reporter: Fermierii, în ultima vreme, se confruntă cu una dintre cele mai grave probleme despre care credeam că este doar la nivelul țărilor dezvoltate: forța de muncă calificată. Cum facem ca forța de muncă pe care încă o avem în țară să rămână în țară, tinerii să rămână în sate? Pentru că asistăm la depopularea satelor. E bine că liceele agricole au fost preluate de Ministerul Agriculturii, un lucru foarte important și așteptat de multă vreme, pentru că lipsește și calificarea în ceea ce privește forța de muncă de care are nevoie fermierul.

Sorin Moise: Tot în PNS sunt sume prevăzute, 300 de milioane de euro, cu un milion de euro pe proiect și valoarea finanțării va fi sută la sută, o dată pentru crearea și modernizarea infrastructurii de acces agricol, adică drumuri în câmp, cât și pentru crearea sau modernizarea infrastructurii rutiere din spațiul rural, drumurile din comune. Încercăm să alocăm bani, și am încercat prin acest PNS să alocăm sume de bani și către comunitățile rurale, pentru că degeaba discutăm de strategii, degeaba discutăm de fonduri europene, dacă nu avem cetățeni în zonele rurale și, din păcate, ca imagine generală, vedem că satul românesc s-a depopulat, dar acum câteva zile am văzut un reportaj foarte interesant prin care am văzut că foarte multă lume, și în special tineri, în perioada pandemiei, în ultimii doi-trei ani, s-au mutat de la oraș la sat. Adică a crescut cu câteva sute de mii populația din mediul rural, ceea ce e foarte interesant pentru noi, pentru că asigurându-le o infrastructură prielnică, asigurându-le niște fonduri europene și un stil de viață ridicat, poate că acești tineri vor opta să rămână acolo unde au, să spunem, locuința de vacanță, dacă le place să stea la țară, poate rămân acolo și fac un proiect, și reușim să-i ajutăm.

Reporter: Ce se mai întâmplă pe partea de LEADER.

Sorin Moise: În jur de 500 de milioane de euro va avea alocare în exercițiul financiar viitor.

Reporter: Și tot pe bază de concurență, de licitație pe proiecte?

Sorin Moise: Da. Sistemul încă nu e pus la punct, deci v-am spus că Ghidurile și Fișele măsurii încă nu le-am elaborat, vom lucra împreună cu sectorul la elaborarea lor, dar în principiu noi ne dorim să rămână același. Dar bazat pe eficiență economică, eficiența economică a proiectului, în funcție de necesitatea zonei. Poate o să mergem un pic și pe specificul zonei, adică să nu mai facem proiecte pentru toată țara la fel prin Fișele măsurii. Să obțină punctaj în funcție de ce e necesar pe zonă. Pentru că poate să facă un proiect prin care să obțină un punctaj ridicat, dar care să nu se aplice în zona respectivă; să nu fie eficient și după doi-trei ani: am făcut proiectul, am luat banii, dar n-am făcut nimic cu el, nu m-am dezvoltat deloc.

Reporter: La final, domnule secretar de stat, câteva întrebări mai pe scurt: cine e Sorin Moise?

Sorin Moise: E un fermier din Brăila...

Reporter: Născut-crescut în orașul Brăila sau într-o comună din județ?

Sorin Moise: Născut-crescut în comuna Tufești, județul Brăila, și care din 2012 lucrează în Ministerul Agriculturii la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale din Brăila, ca director, și de anul trecut, în Ministerul Agriculturii. Și spuneați dacă sunt născut și crescut în oraș sau la țară, mi-am adus aminte zilele trecute de iernile de la țară și cum mergeam în perioada asta și treceam un pic prin grajd cu bunicu’, pe la oi și pe la văcuțe.

Reporter: Deci treabă cu agricultura ați avut.

Sorin Moise: Da. Familia mea deține o exploatație agricolă de 300 de hectare, de care m-am ocupat atâta cât am avut timp, cât am fost la Brăila, și mult mai puțin de când am venit în București.

Reporter: Și în continuare au rămas?

Sorin Moise: Au rămas tatăl meu, care este acolo, mama, soția și rudele de la Brăila.

Reporter: De profesie?

Sorin Moise: Inginer agronom. Absolvent 2005.

Reporter: Și tatăl?

Sorin Moise: Inginer zootehnist.

Reporter: Deci n-a sărit așchia prea departe.

Sorin Moise: Da, dar ca în orice fermă în care este un inginer zootehnist și unul agronom, mai sunt și neînțelegeri…

Reporter: Ies scântei. Cam așa e. Căsătorit, copii?

Sorin Moise: Căsătorit, doi copii, o fetiță de 8 ani și un băiețel de 2 ani jumătate. Mi-a fost greu anul acesta fără ei. O să vedem, ori vin ei la București, ori mă întorc eu la Brăila, în perioada următoare, o să vedem ce avem de făcut.

Reporter: Regretați că ați venit la București?

Sorin Moise: Nu regret. Dacă e să punem în balanță, din punctul de vedere al familiei, da, e o pierdere foarte mare; în schimb, poate mi-ar fi părut mai rău dacă n-aș fi fost aici, dacă n-aș fi fost în echipa Ministerului Agriculturii, în această perioadă. Eu o consider o perioadă grea în care am reușit să deschid ușa fermierilor în permanență, pentru că au fost perioade în care eram fermier și aveam nevoie de o discuție la Ministerul Agriculturii cu cineva și nu reușeam să dau de nimeni și, vă dați seama, când mi s-a ivit oportunitatea nu ar fi fost drept pentru mine să refuz.

Reporter: Credeți că e mai bine ca un funcționar public care răspunde, ca și dumneavoastră, ministru sau orice ar fi, să fi trecut prin problematica de care este responsabil, în cazul dumneavoastră fermier?

Sorin Moise: Sută la sută da. Dacă nu a avut legătură cu sectorul, îi va fi foarte greu să înțeleagă problemele sectorului și necesitățile acelui sector.

Reporter: Care e cea mai mare bucurie a lui Sorin Moise?

Sorin Moise: Că sunt sănătos.

Reporter: Ce-și dorește pentru 2023?

Sorin Moise: Pace, sănătate și ploaie.

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2023
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Interviu

Noul Fendt 700 Vario Gen7 a câștigat titlul „Farm Machine 2023” la Expoziția Internațională SIMA de la Paris și titlul de „Tractorul anului 2023” decernat la Expoziția EIMA de la Bologna. Noul Fendt 700 Vario s-a lansat oficial în România în luna decembrie 2022, ne-au informat reprezentanții Mewi, companie care reprezintă marca Fendt în țara noastră.

Fendt 700 Vario Gen7 a fost desemnat „Farm Machine 2023”, la SIMA 2022, de un juriu din care fac parte jurnalişti de specialitate de la 16 reviste europene de maşini agricole. „SIMA este primul târg internațional la care am prezentat publicului noul Fendt 700 Vario Gen7. Am câștigat acest prim premiu la categoria Tractoare de la 180 la 280 CP. În plus, avem deja numeroase comenzi de la clienții noștri francezi pentru acest tractor”, a spus, încântat, Roland Schmidt, vicepreședinte Fendt Marketing. „Laudele merg și către echipa de dezvoltare din Marktoberdorf”, a adăugat acesta.

În 2022, Expoziția Internațională SIMA de la Paris a aniversat ediția cu numărul 100, care s-a desfășurat în perioada 6-10 noiembrie, cu peste o mie de expozanți din 37 de țări și 153.000 de vizitatori din 120 de țări. Până acum, SIMA avea loc o dată la doi ani, în luna februarie a anilor impari. Din 2022, organizatorii au decis că expoziția va avea loc tot o dată la doi ani, însă în noiembrie, în anii pari.

ta 234 mewi 3

Trei zile mai târziu, la EIMA Bologna, juriul independent format din 25 de jurnalişti agricoli din 25 de ţări europene a acordat premiul Tractorul anului 2023 pentru Fendt 728 Vario. Premiul Tractorul anului este decernat anual, din 1998. Din 2006, ceremonia de premiere a alternat între EIMA și Agritechnica. Fendt a câștigat deja de șapte ori premiul Tractorul anului la categoria principală, mai mult decât oricare alt producător de mașini agricole. Primul tractor Fendt care a câștigat acest premiu este Favorit 700 Vario, desemnat Tractorul anului în 1999. „Modelele din seria Fendt 700 Vario sunt cele mai vândute tractoare ale noastre și sunt folosite de fermieri din întreaga lume. Pentru inginerii Fendt a fost, așadar, o provocare să transforme ceva bun în ceva și mai bun. Factori precum consumul redus de combustibil combinat cu performanța de până la 300 CP, conservarea solului și flexibilitatea maximă pentru diferite aplicații sunt foarte importante pentru clienții noștri profesioniști din întreaga lume”, a precizat Christoph Gröblinghoff, președintele Consiliului de Administrație Fendt.

Decernarea premiului Tractorul anului la expoziția de la Bologna a fost pentru Fendt o dublă sărbătoare, având în vedere că producătorul german a sărbătorit anul acesta 50 de ani de prezență și vânzarea tractorului cu numărul 35.000 pe piața din Italia. „Vă mulțumim de 35.000 de ori!”, a scris Fendt pe parbrizul tractorului cu numărul 35.000 vândut în Italia, un Fendt 900 Vario, vopsit în culorile steagului Italiei. Ca să marcheze momentul aniversar, noul proprietar al tractorului a primit din partea Fendt o cheie din aur.

ta 234 mewi 4

EIMA, expoziție care are loc o dată la doi ani, în luna noiembrie, a ajuns în 2022 la cea de-a 45-a ediție, care s-a desfășurat în perioada 9-13 noiembrie la Bologna, Italia. Expoziția organizată de FederaUnacom (Federația Națională a Producătorilor de Maşini Agricole din Italia) a reunit, anul acesta, 1.500 de expozanți din 40 de țări și peste 327.000 de vizitatori.

 

Tehnologia Fendt 1000, disponibilă și pentru tractoare de la 200 la 300 CP

 

Noua generație Fendt 700 Vario încorporează cea mai nouă tehnologie dezvoltată de Fendt pentru tractoare, tehnologie care vine de la cele mai mari tractoare produse de Fendt, seria 1000, și care este disponibilă acum și pentru tractoarele din seria 700, desigur redimensionată pentru tractoare de la 200 CP la 300 CP. Motorul este complet nou și a fost dezvoltat integral de grupul AGCO, fiind un proiect exclusiv dedicat noilor tractoare Fendt din seria 700.

Noua serie Fendt 700 include șapte modele: 720, 722, 724, 726 și modelul de top 728, cu putere maximă de 283 CP, dar cu posibilitatea de a avea 20 CP în plus, deci puterea maximă pentru modelul Fendt 728 este de 303 CP. „Fendt 700 este cu siguranță cea mai populară serie de tractoare Fendt, iar noua generație de tractoare satisface nevoile clienților noștri care vor un Fendt 700 ceva mai greu și cu mai multă putere. Tractoarele din noua serie 700 sunt mai grele, oferă o putere mai mare, precum și mai multă stabilitate și eficiență mai ridicată”, a arătat Stefano Pariani, Product Specialist & Tractors Sales Engineer Fendt Italia.

ta 234 mewi 2

Puternic și manevrabil, cu transmisia complet nouă Fendt VarioDrive, sistemul integrat de control al presiunii în pneuri VarioGrip, FendtONE și o putere de până la 300 CP, noul Fendt 728 Vario a impresionat juriul care l-a desemnat Tractorul anului 2023:

„Principalele caracteristici ale câștigătorului Tractorului Anului 2023 includ un motor AGCO-Power cu 6 cilindri de 7,5 litri complet nou, care produce maximum 283 CP și permite și o putere suplimentară de până la 20 CP în orice condiții, o transmisie nouă, un nou sistem hidraulic și de răcire și un sistem de filtrare a cabinei conform normelor de siguranță Cat. 4. Printre noile caracteristici găsim puntea față și spate cu transmisie cu hidromotor separată, transmisie constantă pe 4 roți reglată automat pentru o tracțiune optimă, viraj cu tragere pentru a reduce raza de viraj cu până la 10%, conceptul de turație redusă Fendt iD, transmisia inteligentă VarioDrive, sistemul integrat de control al presiunii în pneuri Fendt VarioGrip, manevrabilitate superioară, raport masă/putere foarte scăzut, încărcător frontal de nouă generație, noul scaun premium pentru șofer și universul digital Fendt „on & offboard” FendtONE”.

ta 234 mewi 5

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – decembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Tehnica agricola
Miercuri, 01 Februarie 2023 11:40

Sfatul fermierilor, în județul Vaslui

Pe 20 februarie 2023, Asociația Grânarii organizează un eveniment special la care invită fermierii din județul Vaslui și împrejurimi. „Sfatul fermierilor – Vaslui” se va desfășura începând cu ora 10:30, la Pensiunea Dobrina, din localitatea Huși, județul Vaslui.

Fermierii au ocazia să afle care sunt cele mai noi tehnologii și practici în agricultură; să discute cu experți în domeniu; să cunoască în amănunt noul Plan Național Strategic și care sunt noutățile PNS 2023 – 2027. De asemenea, se va prezenta Asociația Grânarii și beneficiile aderării într-o organizație profesională.

granarii

„Sfatul fermierilor de la Vaslui este un eveniment ce va oferi agricultorilor prezenți oportunități excelente de a se conecta cu alți fermieri din comunitatea noastră și de a învăța despre cele mai noi tehnologii și practici în agricultură”, punctează Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii.

Asociația Grânarii Iași este o asociație non-profit a fermierilor din județele de est ale României (Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galați, Buzău), înființată în anul 2017, cu sediul în județul Iași și un număr de peste 160 de membri fermieri ce lucrează, în total, o suprafață de peste 50.000 ha. Tipurile de culturi cultivate predominant de către membrii Asociației sunt: porumb, floarea-soarelui, grâu, orz și rapiță.
Principalul obiect de activitate îl reprezintă maximizarea profitului membrilor asociați și minimizarea costurilor de producție.
Asociația Grânarii este membru al Forumului APPR, care alături de alte trei organizații importante (PRO AGRO, UNCSV, LAPAR) formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a început să verifice și să elimine toate mașinile, echipamentele și utilajele din Baza de date cu prețuri de referință (BDPR) care sunt echipate cu motoare care au normă de poluare sub Etapa V/ Tier V/ Stage V. De asemenea, în acord cu noile angajamente asumate pentru implementarea Planului Național Strategic (PNS 2023 – 2027), AFIR va accepta includerea în BDPR doar a elementelor care au norma de poluare de minimum Etapa V.

Măsura este determinată de preocuparea constantă pentru protejarea mediului prin fapte concrete care să contribuie direct și decisiv la reducerea poluării, transmite AFIR.

În urma verificării fiecărui element, experții AFIR le vor șterge direct pe cele neconforme din Baza de date cu prețuri de referință și vor notifica traderii, în acest sens.

BDPR include în acest moment peste 41.000 de elemente distincte care pot fi consultate pe pagina de internet a agenției, fiind astfel un instrument de lucru unic la nivel național, prin care AFIR înlesnește accesul solicitanților de fonduri europene la investiții, simplificând considerabil procedura de achiziție, beneficiarii putând achiziționa produsul dorit fără a mai trece prin procedura de achiziții, conform prevederilor procedurale în vigoare.

„Protecția mediului este o preocupare constantă pe care o avem în ceea ce privește investițiile pe care le sprijinim financiar și este strâns legată de strategiile pe care Uniunea Europeană le are în acest domeniu. Banii europeni aduc nu doar calitate, ci și tehnologii moderne care să țină cont de potențialul de afectare a naturii. Eliminarea echipamentelor, mașinilor sau a utilajelor cu norme de poluare depășite este esențială pentru protejarea mediului și a sănătății umane. În plus, acestea sunt adesea mai puțin eficiente, ceea ce înseamnă un consum mare de energie”, a precizat George Chiriță, director general AFIR.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a modificat Ghidul BDPR și în ceea ce privește actualizarea prețurilor. Astfel, actualizarea prețurilor se face o dată la șase luni pentru fiecare marcă per trader, în limita a 5%, cu aprobarea conducerii AFIR și la solicitarea oficială a producătorului/importatorului/dealerului care a înscris elementele respective în Baza de date. Respectivul trader trebuie să însoțească solicitarea și de un tabel cu informațiile actualizate care au fost anterior verificate de experții din cadrul AFIR.

Procentul maxim acceptat al variației prețului este de 5%, chiar dacă perioada trecută de la ultima solicitare de actualizare a prețurilor este mai mare de șase luni. Actualizarea prețurilor cu un procent mai mare de 5% se acceptă numai dacă noile prețuri sunt comunicate oficial de producător (fie prin semnarea tabelului cu noile prețuri, fie sub forma unei informări oficiale privind procentul de creștere) sau dacă este necesară corectarea unor erori produse la transmiterea informațiilor către AFIR.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri

newsletter rf

Publicitate

FERMIERULUI ROMANIA AGRIMAXFACTOR BANNER 300x250px

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista