Pe 18 mai 2022, Universitatea din Craiova - Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Caracal împreună cu Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează „Ziua Grâului și a Rapiței”.

Pentru înființarea platformei, 15 companii producătoare de sămânță au pus la dispoziție soiuri de grâu, orz și rapiță. Evenimentul va fi cu prezență fizică și va începe la ora 10.30, pe amplasamentul SCDA Caracal. Reprezentanții companiilor partenere a Zilei Grâului și Rapiței vor prezenta beneficiile fiecărui soi însămânțat în toamna anului 2021.

Evenimentul este susținut de: Axereal, BASF, Bayer, Biocrop, Corteva Agriscience, Donau Saat, INCDA Fundulea, Kwizda, KWS, LG, Lidea, Mas Seeds, Rapool, Saaten Union, Soufflet și Syngenta.

Abonamente Revista Fermierului, ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Actuala criză de pe piața energiei afectează industria îngrășămintelor nu doar din Europa, ci din întreaga lume. Prețul îngrășămintelor s-a triplat, efectul fiind majorarea costurilor pentru fermieri până spre 350 de euro pentru fiecare hectar de cereale, comparativ cu 150 de euro pe hectar, anterior, potrivit FranceAgriMer. În Franța, de pildă, fermierii au anunțat că reduc suprafețele cultivate. La noi, unii agricultori s-au aprovizionat din timp cu îngrășăminte și alte inputuri, având ceva bani sau apelând la credite, iar alții încă așteaptă să vadă ce se întâmplă pe piață. Este posibil să fie printre fermieri unii, mulți ori puțini, nu știm, care să nu facă față tuturor scumpirilor, la gaze, energie electrică, îngrășăminte, sămânță și toate celelalte input-uri necesare continuării ciclurilor de producție, și să-și închidă micile afaceri.

În toată această dezordine, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultura și industria românești, Azomureș, a anunțat, luni – 6 decembrie 2021, că începe pregătirile pentru oprirea temporară a activităților de producție. (https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5179-azomures-opreste-temporar-productia-de-ingrasaminte.html). Acest fapt este determinat de prețul foarte mare la gaze naturale și energie electrică. Combinatul din Târgu-Mureș solicită Guvernului României și Parlamentului să acționeze pentru a atenua problema gazelor și a prețurilor ridicate la energie în timp util, astfel încât securitatea alimentară a țării noastre să nu fie compromisă în 2022. Recent, Comisia Europeană a recunoscut rolul industriei fertilizanților în asigurarea securității alimentare la nivel continental, dar a lăsat la latitudinea fiecărui stat membru să ia măsurile necesare.

Azomureș este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din România, aproximativ 10% din consumul național, furnizează 50% din îngrășămintele utilizate în fermele românești și asigură aprovizionarea constantă a unui număr mare de companii din alte industrii.

Cum ar putea fi ajutat producătorul de îngrășăminte de statul român? Probabil că prin subvenții. Dar oare subvențiile, banii publici care ar ajuta combinatul să supraviețuiască acestei perioade dificile, se vor regăsi în prețul produselor? Concret, Azomureș va produce îngrășămintele pentru agricultură la prețuri accesibile oricărui fermier? Sau subvenționăm toți o entitate privată și în acest timp agricultorii vor continua, cei care încă pot, să cumpere îngrășăminte la prețuri prohibitive, iar consumatorul final se va uita anul viitor cu jind la rafturile magazinelor?

Iată ce spunea Ștefan Gheorghiță, fermier din județul Brăila, după anunțul Azomureș de oprire a producției: „Să presupunem că Azomureș a avut contract de gaze și ar fi vândut direct gazele pe piață și a marcat profitul. Sau a cumpărat gazele doar spot? Cineva care consumă circa 10% din consumul României nu are și contracte pe termen lung? Acum, în mod indirect face presiune pe MADR să le dea gaze cu preț bun, adică subvenționat. De cine? De stat, dar tot din banii noștri. Cum ar fi? Dacă este adevărat? Poate cineva să infirme acest scenariu? Cum vom face cu securitatea alimentară?”.

De menționat că Azomureș este furnizor de gaze naturale, deținând licența de furnizare gaze naturale nr. 1907/2013, valabilă până la data de 31 decembrie 2030.

Bineînțeles, anunțul Azomureș nu a rămas fără ecou. „Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale evaluează consecințele directe asupra producției din anul 2022 ale unei eventuale întreruperi a producției de îngrășăminte de către principalul producător de fertilizanți pentru agricultură din România. La solicitarea ministrului Adrian Chesnoiu, o echipă de specialiști lucrează la identificarea unor soluții viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producției agricole și a limita efectele în evoluția prețurilor produselor agricole primare din recolta anului viitor”, transmite MADR.

Ministrul Adrian Chesnoiu a declarat: „Evaluăm impactul economic și social generat de sistarea temporară a producției de fertilizanți. Suntem preocupați de menținerea producției agricole la un nivel care să asigure necesarul de consum la prețuri care să nu afecteze populația. Voi propune spre analiză Guvernului măsuri concrete pentru susținerea fermierilor și menținerea stabilității producției de produse agricole primare și produse agroalimentare procesate”.

Conform datelor MADR, anual, în România se cultivă circa 9,2 milioane de hectare teren arabil, din care o pondere importantă o au culturile de bază care contribuie la siguranța alimentară a populației. Pentru realizarea unor producții constante este importantă îndeplinirea tuturor verigilor tehnologice, utilizarea îngrășămintelor având rolul de a asigura stabilitatea producției și un garant al viitoarelor recolte. „Abandonarea fertilizării de bază cu azot sau reducerea cantităților de îngrășământ utilizate pentru culturile agricole crește riscul reducerii producției de anul viitor cu până la 30%. Azomureș este producătorul de îngrășăminte pe bază de azot care asigură 50% din fertilizanții necesari agriculturii românești”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.

În concluzie, dacă sprijinul statului dat producătorului de îngrășăminte nu se va regăsi și în fermele românești, atunci vom asista din nou la risipirea banilor publici. Poveste fără sfârșit în România ultimilor 30 de ani.

Foto: Azomureș

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În aceste zile se hotărăște soarta agriculturii europene, pe 18 octombrie 2021 având loc o sesiune plenară a Parlamentului European privind strategia „Farm To Fork” sau „De la fermă la consumator”. Asociația „Grânarii – Dă-te pe brazdă” consideră că agricultura românească în ansamblul ei, și cu atât mai mult cea din zona Moldovei, nu poate face față rigorilor strategiei europene. „Vom fi condamnați la faliment și înfometare”, susțin reprezentanții Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) din județul Iași.

Numeroase studii arată că o îmbunătățire prin protejarea mediului la nivel european prin implementarea măsurilor prevăzute de strategia „De la fermă la consumator” ar crea de fapt un dezechilibru la nivel mondial prin suprasolicitarea celorlalte continente și țări care vor asigura necesarul de produse cerealiere (America de Sud, Rusia, Ucraina).

„Suntem responsabili pentru ceea ce afirmăm, această idee fiind susținută și de cele mai importante organizații profesionale ale fermierilor din Uniunea Europeană (declarația COPA-COGECA semnată de cele mai importante structuri asociative ale fermierilor europeni) și în acest sens, există deja state ale Uniunii Europene care au transmis către Parlamentul European poziții directe privind incapacitatea agriculturii din aceste țări de a face față măsurilor implementate prin strategia „Farm To Fork”. Rugăm toate instituțiile de presă să sensibilizeze opinia publică și europarlamentarii români privind soluțiile care vor constrânge fermierii să ia măsuri în defavoarea lor și să deschidă poarta importurilor către Europa a produselor cerealiere din alte țări. Noi fermierii, reprezentanți ai sectorului agricol, suntem pregătiți să acceptăm schimbări ale sectorului nostru, atâta timp cât vor fi graduale și adaptate nevoilor noastre, fără a determina dispariția unui sector vital - cel al hranei”, transmite, în numele Consiliului Director al Patronatului „Grânarii – Dă-te pe brazdă” Iași, președintele Emil Bălteanu.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Succesul durabil al mărcii Pioneer^® reflectă preocuparea centrală a companiei Corteva Agriscience de a pune inovarea în slujba fermierilor, pentru maximizarea producției și perpetuarea afacerilor. Anul acesta, brandul Pioneer^® aniversează 95 de ani.

De 95 de ani, Pioneer^® mișcă industria agricolă înainte. Ceea ce a început cu ideea de hibrid de porumb în 1926, a înflorit într-un brand recunoscut la nivel mondial, deținut de Corteva Agriscience, o companie globală dedicată integral agriculturii, recunoscută pentru faptul că furnizează fermierilor inovații de neegalat.

Pioneer^® a fost una dintre primele companii de semințe care a produs genetică hibridă avansată și, ca marcă globală de semințe a Corteva Agriscience, Pioneer^® continuă să fie cel mai de succes și recunoscut brand din industrie.

„Produsele și serviciile marca Pioneer^® oferă fermierilor cele mai inovatoare soluții de pe piață, astfel încât aceștia să-și poată maximiza productivitatea și să obțină recoltele de care avem nevoie pentru a hrăni o lume în continuă creștere. De 95 de ani apărăm cauza fermierilor, investim în comunități și promovăm soluții agricole durabile. Vom continua să facem aceste lucruri pentru mulți ani de acum înainte”, a declarat Jim Collins, Chief Executive Officer, Corteva Agriscience.

Originară din Midwest-ul American, Pioneer^® operează acum la scară globală. În România, Pioneer^® a adus încă de acum aproape o jumătate de secol hibrizi performanți de porumb. În zilele noastre, compania a devenit o prezență de referință în peisajul industriei agricole autohtone, unde a investit în cercetare pentru a furniza genetică adaptată acestei regiuni pedoclimatice și în capacități de producție la cele mai moderne standarde la nivel mondial. Pioneer^® valorifică superior tradiția locală în producerea de semințe și România continuă, astfel, să fie unul dintre jucătorii de top din Uniunea Europeană pe această piață, aprovizionând atât destinații din UE, cât și piețe extracomunitare.

„Pioneer^® a contribuit la modelarea agriculturii nu doar în SUA, ci la nivel global. Firma are o prezență îndelungată și stabilă în Europa Centrală și de Est și pune la dispoziția fermierilor semințe de calitate, instrumente agronomice și sprijinul de care au nevoie pentru a avea succes. Ne vom strădui în continuare să ne ajutăm clienții să îmbunătățească an de an performanța fermelor, prin cunoștințe agronomice de ultimă generație, agricultură digitală și expertiză financiară – scopul nostru fiind întotdeauna ca aceștia să obțină rezultate excepționale și să își atingă pe deplin potențialul. Conform viziunii noastre referitoare la durabilitate, vom colabora cu fermierii pentru a-i ajuta să-și construiască exploatații moderne, profitând de resursele bogate pe care le oferă solul și protejând bogăția acestuia”, punctează Jean Ionescu, Country Leader România și Republica Moldova.

Timp de aproape un secol, accentul pus de Pioneer^® pe inovarea continuă în beneficiul clienților a dus la creșterea productivității, la practici mai durabile și la îmbunătățiri în zone considerate anterior de neatins. Cu un portofoliu de neegalat în ceea ce privește semințele, cu performanțe dovedite în timp, Pioneer s-a consolidat ca una dintre cele mai reputabile mărci din agricultură.

„Veniți alături de noi cu hashtagul #BestIsYet să sărbătorim online această aniversare și împărtășiți-vă amintirile și experiențele preferate legate de brandul Pioneer^®”, îndeamnă Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agriscience România și Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) a organizat online evenimentul „Protecția plantelor și securitatea alimentară”, pe 11 noiembrie 2020, evenimentul reunind specialiști din industria de protecția plantelor, membrii AIPROM, autorități naționale și fermieri. Scopul a fost acela de a vorbi despre alinierea la o nouă paradigmă de producere și consum a hranei și identificarea acelor întrebări ale căror răspunsuri, odată găsite, vor ghida activitatea industriei de protecția plantelor pentru a le oferi agricultorilor sprijinul necesar pentru a pune pe mesele românilor suficientă hrană sănătoasă, sigură și accesibilă.

Despre efectele resimțite de sectorul agricol ca urmare a evoluției pandemiei de COVID-19, dar și cum cele două strategii promovate de către Comisia Europeană (De la fermă la consumator, Biodiversitate 2030) influențează activitatea agricolă a vorbit, în deschiderea evenimentului, președintele AIPROM, Vasile Iosif.

„Industria noastră înțelege și apreciază abordarea holistică a strategiei și susține modelele agricole durabile care asigură hrană sigură, protejează mediul înconjurător căutând răspunsuri și modalități de a ajuta fermierii în a gestiona un număr în creștere de organisme de dăunare. De asemenea, considerăm că orice discuție referitoare la strategia , trebuie să țină cont de particularitățile fiecărei țări în ceea ce privește consumul de produse fitosanitare/ha, cât și a organismelor de dăunare specifice. Industria de Protecția Plantelor consideră că strategia europeană Farm to Fork nu a acordat atenție suficientă și nu a evaluat impactul negativ pe care măsurile propuse le pot avea asupra fermierilor, iar abordarea egalitaristă a reducerii consumului de pesticide în toate statele membre este contraproductivă și discriminatorie”, a spus în deschiderea evenimentului Vasile Iosif.

În prima parte a evenimentului „Protecția plantelor și securitatea alimentară”, conducerea AIPROM a abordat subiecte precum: industria de protecția plantelor din România, impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii, securitatea alimentară și contribuția afacerilor din agricultură la venitul național.

Există suficiente soluții de protecție a plantelor disponibile pentru fermierii români?

În cea de-a doua parte a evenimentului au încercat să ofere un răspuns la această întrebare membrii contributori ai proiectului realizat de către AIPROM în vara acestui an, reprezentantul Autorității Naționale Fitosanitare și câțiva fermieri și consultanți din agribusiness. Pentru realizarea studiului, AIPROM a analizat situaţia soluțiilor de protecție existente pentru cele mai importante culturi, pentru boli şi dăunători specifici, evidenţiind lacunele şi încercând să estimeze pierderile de producţie înregistrate în absenţa soluţiilor necesare. Rezultatele acestui demers analitic vor fi puse la dispoziţia factorilor de decizie și beneficiarilor - fermieri, pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la faptul că protejarea culturilor de atacul bolilor și dăunătorilor a devenit din ce în ce mai dificilă în contextul reducerii numărului de soluții disponibile pe piața europeană și a schimbărilor climatice.

Pentru fiecare cultură analizată a fost identificat agentul patogen, motivul pentru care soluția de protecție nu mai este disponibilă, substanța activă existentă pe piață, tipul de substanță activă necesară pentru următorii ani și estimări ale pierderilor de recoltă în condițiile actuale.

Au fost identificați 95 de agenți patogeni pentru care există deficiențe de protecție, agenți patogeni ce se regăsesc în culturile de grâu, porumb, rapiță, floarea-soarelui, sorg, legume, pomi fructiferi și viță-de-vie.

„Să faci agricultură este mai mult decât o meserie, implică multă responsabilitate, dragoste de pământ și de plante, pricepere, dăruire, dar și multe reușite și eșecuri. Nici o altă meserie sau pasiune din lume nu îți oferă atât de multe satisfacții precum agricultura. Pentru a-și proteja eficient plantele de atacul bolilor, buruienilor și dăunătorilor fermierii au nevoie de acces la o gamă largă de produse de protecție a plantelor. Împreună cu fermierii ne-am asumat misiunea de a furniza hrană suficientă, de calitate și accesibilă pentru o populație în continuă evoluție. Putem realiza acest deziderat numai dacă suntem pregătiți să îmbrățișăm tehnologia și să permitem inovațiilor din agricultură să își exprime potențialul”, a mai spus Vasile Iosif, președintele AIPROM.

Foto: www.mewi.ro

Federația Națională PRO AGRO anunță cooptarea unui nou membru, al cincisprezecelea, respectiv aderarea Asociației Aberdeen Angus România la organizația care are reprezentativitate pentru agricultura, zootehnia și industria alimentară românești.

„În plină campanie de strângere de specialiști pentru reprezentarea fermierilor români la nivelul Uniunii Europene, respectiv prin participarea la grupurile de lucru și lucrările COPA-COGECA, organizație care reunește vocile fermierilor europeni, această adeziune nu face decât să întărească și să consolideze poziția PRO AGRO la nivel național. Suntem convinși că doar împreună putem reprezenta onorabil fermierii din România și doar împreună putem să ne asigurăm că suntem auziți de factorul decident atât la nivel național, cât și la nivel european”, a declarat președintele Federației PRO AGRO, Ionel Arion.

Aberdeen Angus România este singura asociație acreditată pentru conducerea Registrului genealogic la această rasă de taurine în România. În cadrul asociației crescătorilor de taurine pentru carne din rasa Aberdeen Angus sunt peste o mie de membri, cu mai bine de 70.000 de animale.

„Asociația Aberdeen Angus România are un personal a cărui medie de vârstă este sub 30 de ani. Suntem convinși că viitorul aparține tinerilor. Reprezentanții Asociației Aberdeen Angus România au confirmat acceptarea și implementarea obiectivelor PRO AGRO, urmând ca în perioada imediat următoare să ne sincronizăm modul de lucru și implementarea să se finalizeze. PRO AGRO rămâne o organizație deschisă dialogului și parteneriatelor care pot aduce plusvaloare în activitatea de reprezentare activă a intereselor fermierilor din țara noastră”, a precizat Ionel Arion.

ŞTEFAN GHEORGHIŢĂ, FERMIER, ADMINISTRATOR TRIAGROEXIM – JUD. BRĂILA:

În data de 16 martie 2020, ulterior în data de 23 martie şi apoi în 27 martie, Administrația Națională de Meteorologie a transmis comunicate însoţite şi de o hartă detaliată, în care arăta: ,,La data de 27 martie, rezerva de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, prezintă valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafețe agricole extinse din Moldova și Muntenia, local în sud, est, izolat centrul și nord-vestul Transilvanei, sudul Olteniei și nordul Banatului”.

După aprecierea mea simplă, verificabilă, de altfel, am identificat judeţele din harta ANM afectate de secetă pedologică puternică şi extremă și am adunat suprafețele agricole de la statistică şi a rezultat că suprafeţele totale (includ şi ogoarele, plantaţiile pomicole și viticole) afectate de secetă se ridică la circa 4,5-4,7 milioane de hectare şi noi încă dezbatem dacă este sau nu este secetă?

Acum vreo două săptămâni şi eu am început să constat pe teren că la cultura de grâu a trecut faza de suferinţă datorată lipsei de apă și am ajuns la faza în care această cultură se usucă, iar astăzi procentul de ofilire ireversibilă a depăşit 30%.

Am început să semnalez şi eu şi soţia, acest lucru colegilor, care în prima fază au privit cu scepticism informaţia şi situaţia au pus-o pe seama gerului, pe seama diferenţelor de temperatură, până gluma s-a îngroşat şi acum din păcate toţi au depuse adrese la Primării prin care solicită comisii de constatare a calamităţilor, lucru pe care l-am făcut şi eu de altfel, deoarece grâul şi celelalte culturi de toamnă se usucă văzând cu ochii, indiferent de genetică sau tehnologie.

Demersuri am făcut peste tot, dar la început lumea doar că nu ne spunea, ,,doar voi aveţi secetă”, în condiţiile în care lângă noi apăreau alţi fermieri care spuneau ca totul este impecabil şi doar pe la ultimul rând ale interviurilor pe care le dădeau, rând pe care nu îl mai citeşte aproape nimeni, aminteau de secetă. În multe din cazurile unde situaţiile erau așa-zis bune, erau la fermieri care anul trecut au irigat sau au avut parte de ploi locale mai importante, iar în acest caz rezerva de apă din sol este un pic mai ridicată, dar în perioada următoare dacă nu va ploua vor fi în aceeaşi situaţie. Mă întreb când se prezintă situaţia la televizor sau în presă de ce nu se analizează şi aceste aspecte ? De ce nu se prezintă problema în adevăratul context, astfel încât alţi fermieri dar şi autorităţi care semnalează lucruri reale şi grave să nu fie „uşuiţi” deoarece li se ,„năzare” seceta?

Aceeaşi neîncredere am întâmpinat-o şi pe la unele „uşi mai răsărite”, ale autorităţilor sau organizaţiilor profesionale de unde am aşteptat sprijin, dar aşteptările au fost înşelate de ultimele luări de pozitie publice, unde subiectele au fost altele, gen „soia și derivatele ei” sau „nivelul plafonului achiziţiilor prin licitaţiile SEAP”? Eu nu spun că subiectele nu sunt de interes, dar acum în acest moment, noi despre asta vorbim? O putem realiza mâine sau astăzi ? Dar cu urgenţele care au apărut şi sunt specifice agriculturii cum facem?

Dar la un moment ne-am întrebat, oare eram noi primii care semnalam aceste lucruri? Astfel am încercat să văd care era situaţia şi am constatat că primele semnale erau trase încă de la începutul acestui an, din ianuarie.

Stau şi mă întreb, de ce oare nu continuăm (în cadrul organizaţiilor profesionale) luările de poziție pe care, de exemplu, le-a avut fostul lider LAPAR, Gheorghe Albu, care din ianuarie menționa: „Producția agricolă din acest an va fi cu cel puțin 30% mai mică decât ne așteptam. Semnalul de alarmă este tras de fermieri, în condițiile în care anomaliile meteorologice din ultimele luni au afectat culturile de orz, grâu, rapiță și floarea-soarelui. În 40 de ani de experiență nu am mai întâlnit o asemenea vreme iarna, cu plus 10 grade Celsius ziua și minus 4 grade noaptea”, declara la RFI, fermierul Gheorghe Albu, atunci președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. El atrăgea atenția că, în lipsa precipitațiilor, culturile vor fi serios afectate. „Dacă sistemul de irigații ar fi fost dezvoltat la nivel național, altfel ar fi stat lucrurile”, afirma reprezentantul fermierilor pe 28 ianuarie 2020. Deci, dacă este un „fost preşedinte” înseamnă că nu mai ştie ce vorbeşte, sau i-a dispărut toată experienţa de până atunci? Oare mereu vom fi condamnaţi să vină noi presedinţi, cu noi programe şi din nou să căutăm „apa caldă” pe care nu o mai găsim de 30 de ani (mențiune importantă, nu îl cunosc personal pe Gheorghe Albu).

Până şi ministrul actual al agriculturii recunoştea în ianuarie 2020 că este secetă puternică „Seceta care se înregistrează în România este o problemă gravă pentru agricultură, afirmă ministrul de resort, Adrian Oros. Aflat astăzi la Sibiu, el a declarat că, în acest an, se va încerca mărirea suprafeţelor irigate şi chiar experimentarea folosirii staţiilor antigrindină” (RADOR 30.01.2020). De atunci ne-a inundat ploaia şi chiar nu a văzut-o nimeni, fiindcă măsuri eu personal nu am văzut, afară de vechile metehne pompieristice prin care mereu am mai făcut ceva cu irigaţiile, dar nu le mai terminăm niciodată?

Aşa cum spunea domnul Costică Măcelaru, fermier din Brăila, într-o intervenţie în presă: „De agricultură se mai ocupă careva? Știți că se usucă grâul din cauza secetei și a gerului? Oare ASAS ce face, de ce nu vine cu soluții? Ministerul Agriculturii ce face? Toată lumea nu vede decât coronavirus, dar ce mâncăm la anul?”, întreabă Costică Măcelaru, fermier din județul Brăila (Revista Fermierului www.revistafermierului.ro, 22.03.2020).

De ceva timp am început împreună cu colegii din Asociația Producătorilor Agricoli (APA) Brăila demersurile pe lângă autorităţi, alte organizaţii, partide politice, oricine am crezut că ne poate ajuta, din dorinţa de a atrage atenţia că seceta aduce în discuţie o problemă foarte grea pentru noi fermierii şi care blochează orice altă iniţiativă de ajutor viitoare - lipsa cadrului legislativ pentru constituirea comisiilor locale care să constate calamităţile în agricultură.

Unii fruntaşi ai administratiilor locale ne-au contrazis invocand existenţa Ordinului 459/2019 privitor la aprobarea „Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră, din 07.03.2019”, dar care se referă doar la seceta hidrologică și care este definită ,,seceta hidrologică - este un fenomen complex, generat de instalarea unui regim puternic deficitar la nivelul apelor de suprafață, apelor subterane, un volum insuficient în lacurile de acumulare, care determină imposibilitatea asigurării debitelor de apă pentru toți utilizatorii autorizați”, deci nu are legătură cu seceta din agricultură, ci se referă la aprovizionarea populaţiei sau a altor consumatori cu apă.

Fără aceste comisii locale nimeni nu va putea demonstra starea de forţă majoră nici în contractele „futures pentru produse agricole, nici în raport cu ANAF care s-ar putea să nu recunoască dreptul de rambursare al TVA pentru culturile calamitate, nici la APIA, care s-ar putea să nu recunoască înverzirea în cazul calamitării la mazăre, nici în cazul AFIR dacă nu vom avea bani să derulăm contractele cu fonduri europene.

Propuneri APA Brăila

APA Brăila a înaintat deja către autorităţile locale şi către LAPAR un material mai amplu cu unele din propunerile de rezolvare a situaţiei pentru reglementarea comisiilor locale, doar să ne asculte şi să ne ajute cineva şi, cine ştie, poate vom şi reuşi ceva, dacă nu, ca de obicei, doar Dumnezeu să ne ajute.

Încercăm să gândim şi alte propuneri de care fermierii au nevoie să ştie că există şi că la un necaz le pot accesa sau îi vor apăra, cum ar fi:

• Linii de credit de urgenţă garantate de stat pentru cei care înregistrează calamităţi naturale (asta dacă vom reuşii reglementarea comisiilor care să constate acest lucru);

• Dobândă subvenţionată pentru liniile de credit de urgenţă;

• Modificarea și adaptarea prevederilor legale privind invocarea evenimentelor de forţă majoră la contractele din agricultură, deoarece nimeni nu poate convoca o comisie ca în 3-5 zile să constate calamitaţile în agricultură şi să obţină apoi şi certificatul de la Camera de Comert;

• Introducerea unui contract cadru de arendă, cu o durată minimă de 5 ani şi condiţii clare de derulare, inclusiv gestionarea calamităţilor agricole.

Dar când se va întampla acest lucru, adică calamitatea (ceea ce nu doresc nici celor care ar trebui sa facă ceva pentru a schimba acest lucru), să ne aducem aminte ce înseamnă să vorbeşti şi să nu gândeşti (popular se spune altfel).

Mai jos mi-am permis un mic colaj cu declarații ale unor persoane care au semnalat seceta, unele încă din luna ianuarie anul curent, şi îmi cer scuze pentru alţi mulţi fermieri care au semnalat şi ei acest lucru dar nu i-am menţionat.

Prin urmare, nu sunt singurul nebun care vede seceta!!!

 „Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina uşoare revigorări în ceea ce priveşte pornirea mult mai devreme în vegetaţie a culturilor însămânţate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, faţă de o normă climatologică de 33,6 l/mp. La un interval mare de ani, iată că vorbim de încă un record. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. (…) Vom vedea cât de mult va ploua. Fenomenul de secetă e prezent pentru că şi toamna a fost foarte secetoasă.” - Elena Mateescu, director executiv al ANM (Fantik.ro – 29.01.2020)

„Raportările Direcţiei Agricole Buzău indică, pentru luna ianuarie 2020, o cantitate de apă în sol de 7,8 litri/mp, adică de zece ori mai mică decât necesarul estimat de agricultori. Lipsa precipitaţiilor şi diferenţa mare dintre temperaturile diurne şi cele nocturne a dus la îngălbenirea grâului, în timp ce cultura de rapiţă este compromisă pe hectare întregi.” (Bursa – 24.01.2020)

„Culturi de toamnă, precum grâul și rapița, sunt afectate de seceta prelungită. Cantitatea redusă de precipitații va reduce producțiile din 2020, așa cum s-a întâmplat și anul trecut. Fermierii se feresc, deocamdată, să avanseze cifre exacte, dar recunosc că există posibilitatea ca pierderile să se ridice la 25-30%, în absența precipitațiilor. Și culturile de primăvară, cum este cea de cartof, ar putea fi afectate, deoarece lipsa ploilor și a ninsorilor duce la secarea bazinelor subterane de apă din sol.” (Reporter Global 30.01.2020)

„Din punct de vedere al caracteristicilor agrometeorologice, conținutul de umiditate de la nivelul solului între 0 și 100 de centimetri va prezenta cele mai scăzute valori și sunt în continuă scădere. În privința culturilor de toamnă, acestea prezintă, de asemenea, cele mai scăzute valori, iar seceta pedologică ajunge la valori extreme și rezervele de apă din sol vor ajunge la o limită foarte scăzută. Ce instrumente are Comisia Europeană la îndemână pentru a veni  în sprijinul fermierilor care sunt afectați de seceta pedologică și cum ar putea să-și salveze fermierii culturile de toamnă?” - Daniel Buda, europarlamentar (interpelare Parlamentul European – 21.02.2020)

„Din păcate, anul agricol nu a început prea bine, din cauza secetei care îşi face tot mai acut simţită prezenţa. Culturile de grâu înfiinţate în toamnă au început să sufere din cauza lipsei de apă din sol. Seceta provoacă deja probleme, iar pentru a o contracara este nevoie de irigaţii. Fermierii încă nu au început să irige, dar vor începe în curând. Pregătirile pentru irigaţii sunt în plină desfăşurare”, - Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila (Obiectiv Vocea Brailei – 27.03.2020)

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html