Testarea independentă realizată de Institutul Arvalis arată rezultate superioare ale Solatenol (substanța activă principală din fungicidul Elatus™ Era) față de principalii competitori și în 2024.

Institutul Arvalis este o instituție de renume din Franța, înființată în 1934, specializată în testarea tehnologiilor agricole pentru culturi de câmp (cereale, porumb, sorg, cartof). Astăzi, acest institut de renume numără 26 de centre de testare în toată Franța, 450 angajați (dintre care 215 ingineri și 165 tehnicieni) și peste 400 membri (fermieri și profesioniști în agricultură).

Testările Arvalis pentru culturile de câmp sunt realizate în diferite condiții meteorologice de pe întregul cuprins al Franței, iar analizele și datele prezentate de acest institut sunt urmărite cu interes de fermierii din întreaga Europă.

La cerealele păioase, Arvalis realizează testări pentru verificarea eficacității diferitelor substanțe active, componente ale fungicidelor, erbicidelor și insecticidelor, la grâu și orz, rezultatele și datele publicate prezentându-se ca o medie a acestor testări.

La grupa de fungicide din clasa SDHI (inhibitori ai succinat dehidrogenazei) și la alte generații de clase de fungicide, rezultatele Institutului Arvalis pe 2024 arată o eficacitate aproape maximă, mult superioară, pentru substanța activă Solatenol (benzovindiflupir) în combaterea bolilor la grâu și orz, la o doză de 75 grame substanță activă pe hectar. Conform rezultatelor prezentate, Solatenol obține 3 stele (aproape maxim) pentru controlul Septoria spp., ruginii galbene și brune la grâu, și 3 stele la orz în combatarea rincosporiozei și a ruginei.

Ghidul Arvalis, Combaterea Bolilor 2024, Lutte contre les maladies https://www.arvalis.fr/editions/pack-protection-des-cereales-paille-2024

În plus, față de aceste rezultate independente, obținute în cadrul testelor efecuate în 2024 de Institutul Arvalis, rezultatele testelor oficiale realizate de Syngenta pentru Elatus™ Era sunt pe măsura așteptărilor fermierilor, și anume:

Eficacitate sporită de 92,94% în controlul ruginii brune la cultura de grâu

• Elatus™ Era în doză de 0,8 litri/ha are 92,94% eficiacitate în combatarea ruginii brune

Spor de producție în T2 la cultura de grâu

• Elatus™ Era a adus un spor de producție de 210 kg si 390 kg de grâu la hectar, comparativ cu aplicarea principalelor două produse competitoare.

• Sporul de producție obținut în cazul aplicării Elatus™ Era versus martor este de 2,02 tone/ha, în aceleași testări realizate în Ungaria, în 2024.

• În Franța, după calculul mediei a patru teste realizate în 2024, rezultatele arată ca fungicidul Elatus™ Era, la doza de 0,75 litri/ha, a performat mult mai bine în comparație cu un alt fungicid pentru T2: pentru controlul ruginii galbene, o medie a eficienței la diferite momente de evaluare, situată la 74,2% pentru Elatus™ Era versus 47,2% pentru competitorul din grupa SDHI.

Concluzia unui număr mare de specialiști agronomi independenți și interni arată că Elatus™ Era este un fungicid de referință pentru combaterea principalelor boli în cultura de cereale păioase, cu rezultate demonstrate în câmp, în testări oficiale și independente.

Pe lângă combaterea bolilor, sporul de producție și calitatea  recoltei, Elatus™ Era asigură și alte beneficii fermierilor comparativ cu alte fungicide existente în România:

• Determină o fotosinteză prelungită, pe o perioadă mai lungă de timp (rezultă un spor de producție);

• Are o perioadă mai mare de acțiune în plantă (până la 60 de zile în condiții normale de cultivare) datorată pătrunderii produsului în stratul de ceară și apoi a eliberării treptate pe o perioadă lungă de timp;

• Reduce evapotranspirația (determină un consum mai redus de apă de către plantă – foarte benefic în perioadele secetoase).

Elatus™ Era este alegerea potrivită a fermierilor din întreaga lume, iar în Europa, anual, acest fungicid este folosit cu încredere de fermieri, acoperind peste două milioane de hectare, asigurând rentabilitatea investiției și profit.

În România, în 2025, tehnologia de vârf  Elatus™ Era este și mai accesibilă fermierilor. Astfel, pe lângă un discount de 43 lei/hectar, dacă fermierii se înscriu pe www.campaniisyngenta.ro și achiziționează Elatus™ Era împreună cu alt produs Syngenta pentru cereale, fiecare pentru 100 ha, primesc direct în cont un extra 3.500 lei pentru cele 200 ha. Regulamentul campaniei „Tratează din plin-2025” poate fi accesat la adresa https://www.syngenta.ro/regulamente.

Material realizat de: SILVIU CAIMAC, manager marketing pentru protecția plantelor la cultura de cereale păioase și tratament semințe Syngenta România și Republica Moldova

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

IPSO Agricultură, companie ce reprezintă marca John Deere în România, a lansat noua serie de tractoare John Deere 6M, care va revoluționa fermele din țara noastră prin soluțiile de peformanță oferite și eficiență maximă. Evenimentul de lansare a avut loc joi - 10 aprilie 2025, la standul IPSO din cadrul expoziției Agraria (Jucu – jud. Cluj), fiind o oportunitate de a explora tehnologiile de ultimă generație dezvoltate de John Deere, adaptate nevoilor specifice fermierilor.

Viitorul agriculturii este acum

Seria 6M de la John Deere reprezintă un pas important în dezvoltarea tehnologică a echipamentelor agricole. Aceste tractoare sunt concepute pentru a oferi fermierilor un echilibru perfect între putere, manevrabilitate și eficiență, fiind ideale atât pentru lucrările agricole de zi cu zi, cât și pentru cele care necesită precizie și performanță în condiții dificile.

Dotate cu motoare de ultimă generație și sisteme de transmisie inteligente, tractoarele din gama 6M permit reducerea consumului de combustibil și maximizarea productivității, mai ales ca în portofoliul noii game 6M se regăsesc o varietate de 17 modele în total.

• 17 modele de tractoare cu puteri nominale împărțite pe 4 tipuri de șasiu integral;

• Varietate largă de transmisii, cu până la 4 modele diferite;

• Tehnologie Green on Green – toate componentele majore sunt proiectate și testate de către John Deere.

„Suntem mândri să aducem în România o nouă serie de tractoare JohnDeere, care reflectă angajamentul nostru față de inovare și față de susținerea fermierilor români în procesul de transformare digitală aagriculturii. Gama 6M este un exemplu perfect al modului în care tehnologia poate contribui la îmbunătățirea eficienței și sustenabilității în agricultură”, a spus Grigore Marian, Coordonator Produs Marketing și Vânzări în cadrul IPSO Agricultură.

De peste 25 de ani, IPSO Agricultură sprijină fermierii cu echipamente de ultimă generație, soluții de finanțare personalizate și cea mai extinsă rețea de servicii post-vânzare. Prin abordarea „one-stop shop”, compania oferă acces la tehnologie de vârf și suport constant pentru o agricultură mai performantă.

La IPSO Agricultură, fermierii au acces nu doar la cele mai avansate utilaje, ci și la soluții complete, inclusiv la serviciide consultanță, instruire și întreținere a echipamentelor. Tractoarele John Deere din gama 6M sunt susținute de o rețea extinsă de service și asistență tehnică, care garantează o utilizare fără probleme pe termen lung.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Noile combine digitale John Deere S7 aduc tehnologia viitorului în fermele din România

Toamna trecută ne-a purtat pașii în două ferme din județul Constanța, pentru a afla, la firul ierbii, realitățile a doi agricultori. La Fântânele, ne-am reîntâlnit cu un agricultor pasionat, Constantin Soare, iar la Agigea, cu Gheorghe Lămureanu, care lucrează împreună cu familia o mie de hectare. Într-un an dificil, unul dintre subiectele care stau pe buzele agricultorilor a fost cel al apei, o provocare pentru mulți dintre aceștia, care, din fericire, nu a mai fost atât de „fierbinte” în toamnă, după o vară caniculară venind ceva ploi.

Apa mult-așteptată vara și-a făcut simțită prezența abia spre toamnă. Dacă în luna august, în zona Fântânele au căzut 48 de litri în două reprize, luna septembrie a fost mai darnică, precipitațiile asigurând în jur de 75 de litri, un nivel mulțumitor care a permis înființarea culturilor în condiții normale.

Însă anul agricol 2023-2024 a fost unul nefavorabil tocmai din cauza lipsei precipitațiilor care a generat multe pierderi la culturile însămânțate atât toamna, cât și primăvara. Producțiile au fost destul de scăzute, în special la culturile de primăvară, la mazăre, porumb sau floarea-soarelui. Dintre toate, porumbul rămâne însă cel mai afectat, deoarece apa de care avea atât de multă nevoie în perioada de vegetație a lipsit. „Dar asta e… am mai trecut prin situații din astea, tragem speranța să mergem înainte, să putem găsi soluții financiare, economice. E motivul pentru care am încercat să ne constituim într-o organizație a utilizatorilor de apă pentru irigații (OUAI), în vederea reabilitării infrastructurii secundare, deoarece apa este o nevoie pe zona Dobrogea. Din păcate, unde nu e infrastructură principală, nu ai șanse să poți să repui în funcțiune sistemul de irigații”, ne-a zis Constantin Soare, care administrează o fermă de puțin peste o mie de hectare. „Unii mai blamează faptul că infrastructura pe care o deține ANIF-ul ar fi energofagă. Din păcate, aprecierile celor care gândesc în felul ăsta nu sunt tocmai realiste sau corecte. Fără o astfel de infrastructură nu aveam nicio șansă să putem iriga, aceasta fiind făcută de firme de proiectare specializate, de mari specialiști la vremea respectivă. Și astfel de investiții de o anvergură de maniera aceasta, după cum se constată, s‑au putut face numai într-un sistem centralizat – vezi cel anterior. Și trebuie să mulțumim și să apreciem că-l avem, și să facem uz de el”, a mai spus fermierul constănțean.

Păioasele, mai puțin pretențioase

Fermierii dobrogeni cunosc însă specificul zonei, cu precipitații mult mai reduse față de alte arii ale țării, astfel că în structura de culturi includ unele mai puțin „pretențioase”, așa cum sunt orzul, grâul, iar pentru primăvară floarea-soarelui, acolo unde se poate. „Culturile pe care le punem și care ne asigură, cât de cât, cel puțin recuperarea cheltuielilor și eventual ceva profit sunt culturile de păioase. În ultimii trei ani, am pus rapiță pe aproximativ 300 de hectare anual și am pierdut-o de fiecare dată, cauza fiind lipsa precipitațiilor, a umidității, care n-a permis generarea răsăririi. Anul acesta avem precipitații, dar atunci când am stabilit structura de culturi n-am mai luat în calcul cultivarea rapiței. Și am mers pe orz, pe grâu, în toamna aceasta, iar la condițiile pe care le avem tragem speranțe că va fi bine. Sunt culturi care sunt mai sigure decât rapița, floarea sau porumbul și, în situația dată, asta este strategia. Încercăm să ne încadrăm în obligațiile pe care le avem, să avem minimum trei culturi și așa mai departe, dar ponderea în structura de culturi o reprezintă păioasele”, arată Constantin Soare, care beneficiază de sprijin prin Pachetul 4 Culturi Verzi. Acest pachet de conservare a apei şi a solului are potenţialul de a diminua riscul scurgerilor de nutrienţi, în special a azotului, în timpul iernii și vizează atingerea obiectivelor Directivei-cadru Apă de a asigura o bună stare ecologică şi chimică a tuturor apelor.

„În structura de cultură a fiecărui producător agricol avem şi culturi de toamnă, şi de primăvară. Pachetul patru, culturi verzi şi culturile secundare, iar acolo unde n-ai pachetul patru, ai culturi secundare, că avem toate GAEG-urile pentru care trebuie să ţinem cont de obligaţii. Deci, după 1 octombrie avem dreptul, aşa cum este stabilit prin actul normativ care reglementează pachetul patru, să intrăm să pregătim terenul şi să semănăm cultura principală. Pentru celelalte terenuri care rămân pentru a fi semănate primăvara, pachetul patru – cultura verde rămâne în vegetație, înainte de semănat”, a detaliat fermierul. 

Susținerea statului, impuls pentru agricultori

În zona Dobrogei, infrastructura principală și cea secundară de irigații acopereau în jur de 450.000 de hectare până în 1989. Legat de demersurile făcute în zona Fântânele, de la proiectarea sistemului de irigații care urmează a fi pus în funcțiune, Constantin Soare spune că nu trebuie uitată contribuția unor decidenți care au înțeles nevoile din teren. „În mai 2017, ministrul Agriculturii, dl Daea, în funcție la acea dată, a reușit prin demersurile pe care le-a făcut cu Guvernul – deoarece așa cum bine știm orice subvenție acordată de către statul român fermierilor trebuie aprobată de către Comisia Europeană –, constatându-se că natura a început să creeze mari probleme în ce înseamnă lipsa precipitațiilor, s-a aprobat să se subvenționeze apa, să se livreze cu titlu gratuit OUAI-rilor. Deci statul aduce apă pe canalele principale, prin ANIF, care gestionează infrastructura respectivă, și o livrează cu titlu gratuit OUAI-urilor. S-a completat Legea 138, Legea îmbunătățirilor funciare, și s-a stabilit cu caracter permanent această regulă. Dacă nu aveam această regulă, nu discutam de irigații la nivel de România. Poate doar la cei care mai erau pe prima treaptă de pompare și atât”, povestește Constantin Soare.

Prețurile mult prea mari în lipsa acestor reglementări ar fi pus stop oricăror irigații pentru treptele de pompare secundare. Doar fermierii de pe prima treaptă de pompare, unde costul energiei este mai mic, ar mai fi avut cum să beneficieze de aceste sisteme.

„Eu am irigat până în 2004 inclusiv, moment în care la final, în decembrie 2004, s-a schimbat Legea îmbunătățirilor funciare, a apărut Legea 138 și prin conținutul ei s-a eliminat subvenția care făcea obiectul pompării apei, apa ce o aducea până la stație, până la hidrant, gratuit. Apa, la vremea respectivă, era 50 lei pe 1.000 de metri cubi. După ce s-a eliminat subvenția, pe mia de metri cubi am avut 2.000 de lei pentru treapta a treia, și pentru treapta a patra 4.000 lei. Dacă nu s-ar fi luat această decizie să se livreze cu titlu gratuit, nu discutam de irigații. Acela a fost declicul, momentul care m-a determinat să adun colegii din zona Fântânele, am constituit OUAI-ul și mai departe am făcut toate demersurile pentru depunere de proiect, în 2017. În 2018 am preluat toată infrastructura celor șase ploturi de irigații pe care le avem în portofoliu, în proprietate de la ANIF, cu titlu gratuit cum bine se știe, am făcut în paralel proiecte, ținând cont de Măsura 4.3 care permitea depunerea de proiecte”, a detaliat agricultorul care a depus la începutul anului 2019 proiecte pentru fiecare plot. În 2020, în martie, a semnat contractele de finanțare cu AFIR-ul.

Pandemia și explozia prețurilor au dus la întârzieri destul de mari, dar fermierii au găsit soluțiile pentru a merge mai departe. „Am reușit să determinăm Ministerul Agriculturii și tot Guvernul să înțeleagă că trebuie să ne ajusteze prețurile, având în vedere explozia acestora care a avut loc în 2021. În acest sens a apărut Ordonanța 64 care ne-a permis ajustarea prețurilor, care ne-a permis în continuare scoaterea la licitație și angajarea constructorilor, și începerea execuției lucrărilor, situație în care ne aflăm la momentul de față. Suntem cu toate cele șase proiecte în faza de execuție, în diverse faze de lucru”, a explicat Constantin Soare.

Cele șase ploturi deservesc suprafața totală de 5.350 de hectare. Suma alocată pe Submăsura 4.3 – Infrastructura de irigații, de un milion de euro plus, a fost suplimentată cu aproximativ 200.000 prin Ordonanța 64, dar nu acoperă necesarul. „În Ghidul sM 4.3, în 2018-2019, era stipulat că o organizație poate depune trei proiecte pentru același plot, dar în sesiuni diferite. Motivul era generat de această situație, că suma alocată pe un proiect – la data respectivă, un milion de euro – nu reușea să acopere reabilitarea întregii structuri, pentru că o iei cronologic: stația completă, cu alimentare cu energie, conductă principală și mai departe o antenă, două, trei, patru, în funcție de banii pe care-i avem. Acum însă nu reușim, din păcate, să ne acoperim întreaga suprafață. În 2019, în sesiunea următoare, când eu eram pregătit cu toate documentele, s-a schimbat Ghidul și nu s-a mai permis să depui al doilea rând de proiecte”, precizează Constantin Soare. Construcția unei stații de capacitate maximă, alimentată cu energie, cu o conductă principală la care se conectează două-trei antene, nu acoperă neapărat întreaga infrastructură necesară unui plot, în multe cazuri fiind necesare investiții pentru o a doua conductă principală cu antenele aferente. Însă legislația actuală a oprit depunerea de noi proiecte. „Ne-am trezit în situația în care, și în condițiile stabilite prin PNS, a fost stabilit că un beneficiar poate depune un singur proiect. Indiferent, în cazul nostru, vezi OUAI fiind, cu șase proiecte, aș fi putut să depun și ar fi fost necesar să depun proiect pentru fiecare plot în parte. Nu! Am avut dreptul, prin efectul conținutului PNS-ului, să depun un singur proiect, și am depus doar pe unul. Cu celelalte vom vedea ce vom face în continuare. Va fi o problemă, mai ales că PNS-ul, după cum știm, are valabilitate până în 2027. Banii care au fost pe DR 25 s-au alocat printr-o singură sesiune și sunt toți acoperiți prin proiectele depuse. Ne bucurăm că e cerere mare, motiv pentru care tragem speranțe că statul, Guvernul, MADR vor mai găsi surse financiare care să permită reabilitarea întregii infrastructuri, și secundare, și principale”, ne-a zis cu speranță agricultorul constănțean.

Mulți bani din buzunarul propriu

Din păcate, nici băncile nu vin în ajutorul fermierilor din aceste OUAI-uri, care sunt organizații nonprofit, cu activitate de utilitate publică. „Am reușit să determin banca cu care lucrez să înțeleagă că trebuie să ne acorde credit pentru implementarea proiectelor pe care le am în derulare și am accesate 11 milioane de lei credit de la o bancă, bani care fac obiect de plata facturilor și a bazei, și a TVA-ului facturilor cu constructorii”, a explicat Constantin Soare.

Aceste sume le sunt necesare pentru plata facturilor către constructori, cererile de plată către AFIR – în cazul de față, în număr de șapte, stabilite de la momentul semnării contractului pe toată perioada de derulare – și documentele trebuind să fie conforme, plus actele care atestă plata facturilor ce urmează a fi decontate. „Ca să poți cere banii la AFIR, trebuie să demonstrezi că i-ai plătit constructorului, și asta presupune să deții tu surse proprii. Motiv pentru care, repet, pentru toate cele șase ploturi am accesat un credit de 11 milioane de lei”, a completat agricultorul, mulțumit că el se află în situația fericită de a avea un constructor. Creșterea prețurilor la materiale și echipamente care fac obiectul realizării acestor investiții nu a atras prea multe firme interesate, chiar și în condițiile în care prin Ordonanța 64 s-a realizat ajustarea prețurilor cu un procent de 25%, care nu era tocmai acoperitor.

Aripile de ploaie, premieră în zonă

În prezent, se lucrează în paralel pe toate cele șase ploturi, ce aparțin sistemului de irigații Sinoe, care deservește 60.000 de hectare. Stația bază este amplasată pe malul lacului Golovița, pe latura de est a teritoriului, o sursă sigură de apă. „Are laturi comune cu lacul Razelm și, mai departe, printr-un canal care vine din brațul Sf. Gheorghe al Dunării, se deversează apă. Altfel spus, sursa de apă pentru sistemul de irigații Sinoe a fost, este și va fi permanentă. Fără semn de întrebare ca să spunem că nu mai avem apă, pentru că apa aceasta se deversează în mare și, din câte am aflat, nu știu cât de adevărat este, acest braț a fost făcut artificial, acum foarte mulți ani, tocmai cu scopul de a menține un nivel al apei în cele două lacuri”, a detaliat Constantin Soare.

Legat de aripile de ploaie, premieră în cadrul OUAI Fântânele, agricultorii speră ca la anul, acolo unde există antene, să se achiziționeze și să se monteze pivoții. „În sensul ăsta încerc să mai trag un semnal de alarmă către cei de la MADR, de la ANIF, să încerce să forțeze reabilitarea infrastructurii principale, care ar permite aducerea apei până la zona noastră și dincolo de zona noastră, până la Cogealac. Știu că Sistemul Sinoe a avut o primă etapă de reabilitare, finalizată acum, a două agregate din stația bază, cu schimbarea conductelor de refulare, cu diametrul de trei metri, plus o parte din canal. Acum este raliul în fază realizată de proiectare, urmează să fie depus, din ce informații am și eu. Asta presupune ca reabilitarea lui să se facă de la stația bază, încă un agregat principal, cu încă două-trei stații de repompare de pe o treaptă inferioară pe o treaptă superioară și pe toate canalele aferente până la Cogealac. Ca timp, raliul este realizat, trebuie pus, trebuie bani, pentru că totul e legat de bani, după care înțeleg că e posibil anul acesta, dacă nu în prima parte a anului următor, să se scoată la licitație, la pachet, partea de proiectare cu execuție. Ce presupune scoaterea la pachet? Că se câștigă timp, poate aproximativ un an. Ca moment când vom avea apă pe canal și vom putea iriga… Posibil 2026, trag speranțe. Până atunci, noi trebuie să ne finalizăm tot ce avem”, a completat agricultorul, care mai are doar de montat țeava pe 21 de kilometri.

„Vinovatul” succesului, optimismul

Totodată, Constantin Soare a depus un proiect și pe DR-35 și, având în vedere experiența dobândită, crede că va reuși finalizarea într-un an. „Ca producători agricoli, trebuie să încercăm să facem uz de toate oportunitățile pe care ni le oferă piața, Guvernul, MADR. Și în sensul ăsta aș scoate în evidență Creditul fermierului. Din păcate, mulți dintre colegi se plâng că nu au bani, că nu pot să-și ia mai departe… dar nu știu de ce nu îl accesează, pentru că este ca o mănușă, cu atât mai mult pentru cei care sunt în situații financiare mai precare. Pentru că iei o sumă de bani, o folosești pentru nevoi și plătești în următorii patru ani.” Constantin Soare rămâne optimist, pentru că, spune el, aceasta este o condiție obligatorie de reușită în agricultură.

Optimist rămâne și Gheorghe Lămureanu, în ciuda faptului că, de multe ori, cheltuielile îi depășesc profitul. „Chiar dacă faci zece tone pe hectar la grâu, nu reușești să acoperi cheltuielile, dacă dai și două ape grâului, una în toamnă, una în primăvară sau chiar și trei, uneori. N-am crezut că vom avea o asemenea situație și, dacă în primăvară situația încă era cu ceva speranțe, astăzi am ajuns în punctul în care suntem convinși că nu o vom duce pe roze până la sfârșitul anului. Și la noi, zic vecinii și colegii mei, e un caz mai fericit, că irig. Însă apa o pompez de la aproape o sută de metri adâncime din Canalul Dunărea – Marea Neagră cu priză directă”, ne-a spus Gheorghe Lămureanu, care își dorește să rămână cu o suprafață mai mică în exploatație, dar pe care să o irige și de zece ori, dacă e nevoie. Anul acesta, de la jumătatea lunii mai până în toamnă, nicio cultură nu a avut vreun aport de precipitații.

Patru ani de coșmar

Ultimii patru ani au fost „catastrofali” pentru fermierul din Agigea, atât din punctul de vedere al prețurilor, cât și al producției sau al aportului de precipitații. Agricultorul a sperat că măcar anul acesta să își revină prețul, dar cu 0,85-0,90 lei kilogramul de grâu, șansele sunt slabe. „Să-mi spuneți și mie dacă mai găsiți vreun produs care să coste un leu, în afară de prețul grâului. Și grâul trebuie să fie cu proteină peste 14 ca să iei un leu pe el. În 1990 era tot 0,90 lei, dar vindeam un kilogram de grâu și luam doi litri de motorină sau două kilograme de îngrășăminte. Sămânța nu te costa mai mult de 150-200 lei pe hectar. Acum, dacă vă spun cât a costat sămânța, că am semănat și un pic mai des anul ăsta, n-o să dormiți, alături de mine, la noapte. Cât au costat îngrășămintele, cât costă energia electrică, apa e gratuită, că ni se dau banii înapoi peste un an, însă dacă ar fi mai ieftine lucrurile astea, am și iriga mai mult ca să creăm cât de cât o rezervă pentru anul următor”, zice cu năduf Gheorghe Lămureanu, care a decis că dacă într-un an irigă porumbul, să nu mai irige grâul deoarece sunt foarte mari costurile la energie, manoperă și forță de muncă. Dacă în trecut iriga în medie cu 700-800 metri cubi la hectar, având rezerve pentru culturi viitoare, în prezent situația este cu mult diferită.

Costurile din ultimii ani s-au ridicat enorm la hectar, costuri ce însumează sămânța, lucrările agricole, piesele de schimb, motorina, forța de muncă. Ba mai mult, utilajele agricole au necesitat o întreținere mai costisitoare deoarece lipsa apei a îngreunat lucrările. „Vă dați seama că am arat cu bolovani. N-am reușit să pregătim, n-am avut o arătură de calitate, am lucrat cu discuri grele, mari, sau am făcut lucrări minime și n-am încorporat resturile vegetale, nici semințele de buruieni și cele de boabe străine, și anul următor o să cheltuim mai mult cu întreținerea culturilor, cu pregătirea patului germinativ”, a detaliat Gheorghe Lămureanu.

Din păcate, rata precipitațiilor din Germania, din Franța sau din Austria nu este similară cu cea din Dobrogea. La nivelul țării, Banatul are de trei-patru ori mai mare rata de precipitații. „Toate utilajele de pregătire a terenului, pe toate le-am distrus! Am schimbat anul trecut două mii de rulmenți la un Amazone sau un Horsch, pe care am dat 150.000 de euro să schimb la el 80 de rulmenți odată? E o catastrofă pentru noi din punct de vedere financiar! Și zic eu că puțină libertate dacă ne-ar da sau să prezentăm de la început un program. Păi noi facem lucrări din astea din 1980. Semănam și atunci, ca să nu cheltuim, semănam din disc. Apăruseră discurile acestea, tractoarele articulate de la Craiova, dădeam un disc și semănam porumbul după grâu. Deci am făcut și înainte și facem și acum. Am 60 de hectare de cultură dublă și am dat până acum patru ape. Unde o să ajung cu cheltuiala?”, întreabă fermierul de la Agigea.

În această situație, mulți fermieri întâmpină greutăți la a plăti leasing-urile, alții și-au pus proprietățile gaj pentru credite, iar producțiile nu justifică investițiile.

Aparatul administrativ, sperietoare

O politică agricolă mai prietenoasă cu producătorul ar fi de dorit, iar instituțiile statului să fie puncte de susținere, nu de stres. „Prea s-a încărcat aparatul administrativ și cel de control, și am început să ne fie teamă că vine Direcția agricolă în control sau APIA? N-ar trebui să ne fie teamă. Din contră, ar trebui să colaborăm cu ei... Nu vă mai spun că, acum vreo trei ani, pentru 3,32 lei ne-au blocat toate conturile în bănci. Deci ANAF-ul ne-a blocat toate conturile pentru 3,32 lei, care erau virați în plus! Era o simplă greșeală… Sunt oameni care ne controlează și care cred că noi chiar nu avem nimic de făcut și vor să ne dea neapărat de lucru să nu ne plictisim, să nu ne sinucidem văzând în ce situație dezastruoasă… Și nu glumesc, poate până acum am îndrăznit să mai glumesc, dar situația este tragică și oamenii ăștia care ne conduc, și în Parlament, și pe la Bruxelles, ar trebui să se gândească că, dacă nu se va egaliza cât de cât subvenția asta europeană cu a noastră, a celorlalți de dincolo de graniță, nu vom mai putea face concurență cu ei”, susține Gheorghe Lămureanu. Pe lângă subvențiile mai mari, și prețurile de vânzare sunt mai mari, și, cu toate acestea, atitudinea fermierilor europeni este mult mai fermă. „Și la ei sunt revolte, și la ei sunt fermieri nemulțumiți, pentru că nicăieri nu mai iubește lumea agricultura. Iubim doar să mâncăm, și de produs, nu... Am toată admirația față de ultimii trei-patru miniștri care au făcut o politică agricolă din ce în ce mai bună. Era mult mai dezastruoasă înainte. Suntem încurajați acum și să facem OUAI, și să irigăm, însă, ca să implementez un proiect european în 6, 7, 10 ani cât a durat celălalt, și pe ăsta deja am banii de patru ani ca să-l implementez, să dureze 6-7 ani, bănuiesc că birocrația este extraordinar de încărcată și dificilă ca să ne încurce”, apreciază Gheorghe Lămureanu.

Instituțiile statului trebuie să vină și în primul rând să informeze, și în al doilea rând să-l direcționeze pe fermier către calea cea bună. Fermierii speră că acolo unde s-a greșit, să fie îndrumați.

Astfel, nici pentru fermierii care au deja sistem funcțional de irigații situația nu este atât de luminoasă din punct de vedere economic, așa cum ar spera cei care se află la început de drum în instalarea acestor sisteme. „Mi-e teamă că nu pot să-i sfătuiesc pe colegii mei să facă ce am făcut eu, că mulți îmi spun: vezi?, ți-am zis să nu te apuci de irigații! Însă nici să așteptăm în continuare să primim ajutor de stat pentru calamități, subvenții și ajutoare suplimentare în loc să facem irigații consider că nu este o variantă bună. E păcat și ca Ministerul Agriculturii să plătească calamități și pierderi fermierilor, când banii ăștia ar putea fi investiți, dacă ar fi cu un pas înainte... Statul să facă un canal magistral, să dea apă pe el și să vedeți că fermierii vor uda... Îi sfătuiesc pe agronomi și pe fermieri să-și facă meseria și să împace și regulile astea europene, care ar trebui să fie mai prietenoase cu producătorul, pentru că, așa cum au început, mi-e teamă că vom mai putea continua discuind terenul sau făcând minimum-tillage după doi-trei ani când nu vom încorpora 20 de tone de paie”, ne-a zis în încheiere fermierul Gheorghe Lămureanu.

Articol de: DELIA CIOBANU & ȘTEFAN RANCU

CITEȘTE ȘI: Soluții de irigații

Generatoarele PTO, alternativă economică și eficientă pentru alimentarea diverselor echipamente în teren

Lupta cu solurile nisipoase

„Agricultura, de acum înainte” este tema conferințelor regionale de agribusiness Fermierii Noștri, care se vor desfășura în Banat, Transilvania, Oltenia și Moldova. Potrivit organizatorilor, tema edițiilor Fermierii Noștri 2025 reflectă nevoia antreprenorilor din agricultură de a-și regândi și adapta activitatea într-un context marcat de schimbări semnificative și provocări multiple.

„După ani dificili consecutivi, provocați de secetă, creșterea prețurilor și instabilitate economică, este imperativ ca sectorul agricol să își redefinească strategiile și prioritățile pentru a rămâne sustenabil și profitabil”, arată BORO Communication, organizatorul conferințelor Fermierii Noștri.

Tema din acest an evidențiază necesitatea adoptării de soluții inovatoare în managementul companiilor din producție și procesare, implementarea de tehnologii moderne și metode de eficientizare pentru reducerea costurilor și creșterea randamentului.

Accentul întâlnirilor regionale va fi pe consolidarea afacerilor agricole, identificarea de noi oportunități de dezvoltare și adaptarea la condițiile climatice și economice actuale. Astfel, evenimentul „Agricultura, de acum înainte” oferă un cadru de discuție pentru a explora bune practici și metode care au demonstrat deja, soluții sustenabile și strategii de colaborare, sprijinind antreprenorii în procesul de adaptare și încurajându-i să transforme dificultățile în oportunități, pentru a păși cu mai multă încredere pe drumul viitorului apropiat al agriculturii.

Calendarul evenimentelor Fermierii Noștri 2025:

• 26 februarie: Timișoara, Iulius Congress Hall;

• 7 martie: Cluj-Napoca, Hotel Golden Tulip;

• 20 martie: Craiova, Hotel Ramada Plaza;

• 10 aprilie: Iași, Hotel Unirea.

Organizatori sunt BORO Communication și platforma de comunicare Romanian Agriculture, în parteneriat cu Agro-Est Muntenia și Renomia Romania - Broker de Asigurare Reasigurare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Miercuri, 4 decembrie 2024, a avut loc lansarea online a versiunii a doua a Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii din România, o creație a tinerilor fermieri din think tank-ul Agrinnovator. Actuala ediție nu este doar un ghid, ci o resursă completă pentru cei care aspiră la o agricultură performantă și adaptată provocărilor contemporane.

Această nouă ediție aduce un conținut mai bine contextualizat oferind exemple practice și recomandări clare pentru implementarea soluțiilor de digitalizare adaptate fermelor mici, medii și mari, specifice agriculturii românești.

În plus, ghidul integrează exemple de succes din alte țări care au implementat soluții de digitalizare cu rezultate semnificative, oferind modele inspiraționale pentru fermierii din țara noastră.

Ghidul reunește experiențe și tehnologii din diverse domenii ale agriculturii, evidențiind cum fiecare soluție poate contribui la eficiența, profitabilitatea și sustenabilitatea unei ferme. Scopul este de a inspira fermierii să descopere oportunitățile pe care tehnologia le poate aduce, oferind un sprijin real în tranziția esențială către o agricultură sustenabilă adaptată viitorului, obținând astfel un avantaj competitiv și o viziune clară asupra agriculturii moderne.

Matei Titianu, președinte think tank-ul Transformare Digitală: „Născută în 2023 ca inițiativă a grupului de lucru Transformare Digitală, această nouă versiune a ghidului digitalizării este rezultatul colaborării mai multor grupuri de lucru din cadrul Aginnovator, reflectând dimensiunea lărgită a tranziției către Agricultura 4.0. Noul ghid reflectă nivelul de dezvoltare și adoptare al utilizării dronelor, precum și recunoașterea impactului economic și de mediu al digitalizării fermelor, punând accent pe inovație și sustenabilitate. Datorită contribuției multidisciplinare a membrilor think tank-ului nostru, am reușit să oferim o resursă practică cu o documentare lărgită.”

Andrei Chiriac, coordonator al grupului de lucru Ghid Digitalizare, Agrinnovator Transformare Digitală, despre obiectivele noului ghid: „Noua versiune a Ghidului pentru Digitalizarea Agriculturii a fost revizuită și actualizată pentru a reflecta evoluțiile recente din domeniul tehnologic și nevoile specifice ale fermierilor români. Am dorit să asigurăm un conținut relevant și adaptat, care să ofere soluții practice și exemple de succes pentru diverse tipuri de ferme. Revizuirile au fost esențiale pentru a menține ghidul ca un suport de încredere și pentru a sprijini fermierii în adoptarea celor mai eficiente practici digitale, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă și competitivă a agriculturii românești.”

Oana Florea, coordonator al grupului de lucru Legislație Drone Agrinnovator Transformare Digitală: „Lansarea celei de-a doua ediții a ghidului constituie încă o etapă esențială în promovarea agriculturii moderne, prin adoptarea tehnologiilor de ultimă generație. Această ediție a fost orientată spre integrarea unor soluții practice și aplicabile, care să sprijine fermierii în optimizarea proceselor, reducerea costurilor și adaptarea la cerințele tot mai mari ale pieței.”

Răzvan Prelipcean, președinte think tank-ul Agricultură sustenabilă și investibilă: „Lansarea celei de-a doua ediții a acestui ghid reprezintă un pas important pentru sprijinirea fermierilor în procesul de digitalizare. Ca fermier și susținător al inovației în acest sector, consider că acest material oferă informații esențiale despre tehnologiile disponibile și sursele de finanțare, venind în întâmpinarea nevoilor reale ale fermierilor. Participarea la pregătirea ghidului mi-a permis să contribui cu experiența mea practică, iar scopul nostru comun este facilitarea accesului fermierilor la soluții care să le crească productivitatea și sustenabilitatea.”

Ghidul pentru digitalizarea agriculturii V2 poate fi consultat aici.

Think tank-ul Agrinnovator, lansat în luna mai 2022, are menirea de a promova crearea și diseminarea cunoștințelor referitoare la tehnologiile agriculturii de mâine. Proiectul îi are în centru pe tinerii fermieri absolvenți ai programelor Tineri Lideri pentru Agricultură și Antreprenor în Agricultura 4.0, organizate de Clubul Fermierilor Români, pregătiți să ducă agricultura românească la următorul nivel de dezvoltare și performanță. Agricover în calitate de susținător principal think tank-ului Agrinnovator Transformare Digitală oferă suportul necesar desfășurării activităților de reflecție.

CITEȘTE ȘI: Puterea exemplului, cheia schimbării

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Dincolo de pandemie, de secetă sau de alte fenomene meteo extreme, munca în agricultură este continuă şi, din fericire pentru noi, românii, încă are cine să lucreze pământul în ţara asta. Însă după un an ca 2020, investiţiile în dezvoltarea fermelor stau tot sub semnul prudenţei.

Productivitatea, trasabilitatea producției și valoarea acesteia, inovațiile și tehnologia nu ar trebui să fie dependente de cuantumul subvenției la hectar, ci de modul în care gestionăm resursele pe care le avem la dispoziție. De priorități și necesitățile imediate. Acesta este, pe scurt, rezumatul unei discuții ample pe care am avut-o recent cu Arnaud Van Strien, director general IPSO Agricultură și președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR). „Astăzi în firmă avem un departament special pentru irigații, pe care l-am format deja de câțiva ani, dar l-am dezvoltat și avem o echipă dedicată de anul acesta. Fără irigații, eu ca fermier dacă m-aș fi instalat în România, să zicem din 100 de euro pe care îi aveam subvenție, 10-20% îi puneam deoparte pentru irigații și 80% erau pentru un tractor sau un utilaj. Dacă nu facem aceasta, greșim. Pentru că da, ok, noi vă vom vinde niște tractoare, dar ce ne facem când avem un an ca 2020? Este suficient să mai fie încă un an așa și nu vom vinde nimic, s-a ales praful. Deci, subvenția trebuie să fie redirijată în funcție de problematica pe care o avem. Vorbim de irigații, vorbim de ecologie, vorbim de îmbunătățiri funciare și de asociere, adică să adăugăm valoare produselor pe care le obținem”, explică Arnaud Van Strien viziunea după care coordonează și businessul pe care îl reprezintă.

Semnele bune vin de sus...

Și să nu credeți cumva că de la autoritățile agricole... Nicidecum! Cu o agricultură încă dependentă de capriciile vremii, ploile din ultima vreme dau speranțe fermierilor afectați de un 2020 secetos și pandemic. Cu toate acestea, încă sunt zone din țară, mai ales în Dobrogea și Moldova, unde umiditatea din sol e la cote foarte scăzute. „E un început bun pentru anul agricol. Față de anul trecut a plouat mai mult, simțim că fermierii au reînviat. Acum să vedem, până nu este recolta în hambar, cum se spune, mai avem puțin de lucru”, spune Arnaud Van Strien.

Anul 2020 a fost un an dificil pentru agricultură, unul dintre cei mai grei ani din ultimii 30, spun fermierii. Însă indiferent de starea vremii, de pandemie sau alte neajunsuri care ne-au dat târcoale încă din primăvară, lucrul câmpului nu s-a oprit, iar fermierii s-au aflat cu adevărat în linia întâi. Interlocutorul nostru confirmă: „Bineînțeles, putem să vorbim de pandemie, dar țin încă o dată să felicit toți oamenii din mediul în care activăm, pentru că agricultura nu s-a oprit. Și nu mă refer doar la oamenii de teren sau la ingineri agronomi, ci la toată industria. Chiar dacă riscul există, pentru că e vorba de deplasare, de contactul direct cu alți oameni, pot să spun că am făcut față cu profesionalism, în primul rând. E adevărat că și autoritățile ne-au permis și au înțeles că agricultura este un domeniu care nu se poate opri și trebuia să ne deplasăm chiar în perioada de lockdown”.

Secetă la sol, irigații pe hârtie

Mulți dintre fermierii României concluzionau, la sfârșitul anului trecut, că pandemia care a făcut cel mai mare rău agriculturii a fost cea de... secetă! „Covidul a avut și are impactul lui negativ, însă cea mai mare problemă pentru agricultură, în 2020, a fost seceta care a făcut ravagii în zonele din București spre Marea Neagră și mergând până în Brăila și deasupra, în zona Moldovei. Nu că a fost trist, a fost dezastruos. Și eu sunt fermier în Franța și știu exact cât timp și bani se investesc, iar când vezi că toată munca pe care ai făcut-o în toamnă deja puteți să o întoarceți în primăvară... Semeni prășitoare și la fel, același rezultat. În luna mai, câmpurile din Constanța și Brăila erau maro și aveam vegetație de 10 cm... o catastrofă pentru fermieri!”, afirmă directorul general al companiei IPSO Agricultură.

Suntem obișnuiți – și nu o spun cu mândrie, e trista realitate – să plasăm agricultura românească la extreme: ferme mici vs ferme mari, secetă vs inundații, importuri vs exporturi, producții vs iluzii... După același tipar, dar indiferent de putința noastră, a fost și 2020: dezastru pentru unii, aur pentru alții. „Trebuie să tratăm lucrurile cu seriozitate, chiar dacă acum ne bucurăm de mai multă umiditate în sol. Dacă nu va fi un an bun, și nu vorbim aici de utilaje sau alte investiții, ci numai de supraviețuire, mulți fermieri vor pune lacătul pe ușă, pentru că deja sunt la limită. A fost un an dezastruos pentru unii, chiar catastrofal pentru alții, sper din toată inima că pentru ei 2021 va fi bun, dar în același timp un an cu producții și recolte foarte bune pentru fermieri din Giurgiu, Teleorman, Timiș”, atenționează Van Strien.

Iar dacă ajungem la capitolul irigații, Dumnezeu cu mila! Tot de la nori ne vine speranța de apă. „Despre irigații vorbim doar atunci când avem secetă, cam la fiecare doi, trei ani. După care vine un an mai bun, cum sperăm că va fi 2021 și uităm de irigații. Adică noi reacționăm, dar nu anticipăm și nu avem un plan concret. Tocmai din acest motiv trebuie să existe un plan național viabil, operațional pentru irigații, iar fermierii să fie susținuți să implementeze aceste sisteme. Câte hectare putem să irigăm, câte autostrăzi sau canale sunt pregătite și hai să facem treabă! Dar să facem, să nu devină numai o statistică pe hârtie sau cel mult niște pompe care aduc apa din Dunăre și atât”, spune interlocutorul nostru.

Cum e anul pentru fermieri, așa e și pentru firme

IPSO Agricultură este una dintre cele mai mari companii furnizoare de inputuri pentru agricultură din România. Dar pandemia nu a ocolit nici firmele, iar seceta a afectat în mod direct și vânzarea de tractoare și utilaje agricole, deoarece investițiile stau sub semnul prudenței. „Cum știți, noi facem parte dintr-un lanț, și când ceva merge rău, și noi, cei din industria de mașini agricole, suntem afectați. Seceta a afectat industria, piața a scăzut, dar această scădere este oarecum firească. E nevoie de o zonă de consolidare în această piață. Am avut niște ani care au fost destul de buni, vorbesc mai mult de firma pe care o reprezint, am fost ajutați și de fondurile europene care însă deja reprezintă o proporție mică a activității, a cifrei de afaceri. Așa că sper ca anul acesta să fie unul bun pentru fermieri. Dacă n-avem clienți, degeaba. Cum spunea un fermier: dacă e bine pentru ei, poate va fi bine și pentru noi. Dacă nu e bine pentru ei, nici măcar nu îndrăznim să întrebăm de investiții în utilaje... le deschidem ușa ca să-i întrebăm: ce faceți, sunteți bine?... fără gânduri la proiecte”, spune, realist, Arnaud Van Strien.

Una dintre cele mai mari probleme în starea de urgență instaurată anul trecut a fost aprovizionarea cu inputuri și piese de schimb, în plin sezon agricol, din cauza restricțiilor de circulație. Dar la IPSO Agricultură s-a lucrat la foc continuu pentru a preveni sincopele în relația directă cu fermierii. „În pandemie cel mai greu a fost să relaționăm direct cu fermierii. I-am încurajat și am spus tot timpul să fim atenți, să respectăm condițiile de igienă, am lucrat cu multe firme de acasă, dar când trebuie să livrezi piese sau să repari un tractor, asta nu se face de acasă. Deci toată forța noastră de post-vânzare, care numără la ora actuală aproximativ 300-350 de persoane, a fost pe teren, pe front, ca într-un război! Nu am închis nicio sucursală, iar pentru asta le mulțumesc tuturor tehnicienilor și îi felicit pentru că au fost prezenți în niște condiții deosebite; la piese de schimb, la fel, a trebuit să ne adaptăm să aducem piese, n-am avut niciun fel de întârziere, în afară de granițele care trebuiau trecute. Personal am încercat să țin legătura cu cât mai mulți clienți, din păcate am fost puțin pe teren. Cel mai bun birou este în câmp. Abia aștept să revenim într-o normalitate în care putem să avem libertate de circulație”, spune președintele APIMAR.

Poate că unul dintre cele mai sensibile aspecte în relația IPSO cu fermierii a fost legată de respectarea termenelor de plată, în condițiile în care mulți fermieri au avut producții zero la păioase, dar și la prășitoare. Cum a abordat compania problema? Ne-a explicat Arnaud Van Strien: „Sunt două aspecte. Primul, imposibilitatea de plată trebuie să fie reală, pentru că am avut niște situații și surprize neplăcute. Dar în situație reală încercăm să-i înțelegem pe clienți și să facem niște eșalonări de plăți. Nu este ușor, dar mai bine să încercăm să trecem un munte decât să forțăm, altfel închidem și după aia nu mai avem nimic. Adică relația s-a terminat... De aceea trebuie să fim și comprehensivi, să studiem și să ne punem de acord, să respectăm un pic și ce m-a învățat tata-socru, adică „Legea lui Om”, și, din moment ce plecăm de la un principiu cum este acesta, atunci lucrurile merg mai departe".

Însă nici pandemia și nici extremele agrometeo nu au stopat planurile de dezvoltare ale IPSO Agricultură. Până la urmă, acesta este semnalul că performanțele se obțin cu investiții, iar tehnologia trebuie susținută cu tehnica adecvată. Chiar dacă prudent, proiectele continuă în ferme, iar inovațiile ocupă un loc important în alegerile antreprenorilor români. „Am deschis un centru specializat pe zona de utilaje de ocazie la Fetești, am renovat un centru la Craiova, l-am făcut mai mare, am investit în total 3 milioane de euro și avem în plan să continuăm dezvoltarea. Am inaugurat în martie un punct pentru piese de schimb în Tecuci și, la un nivel mai înalt, suntem dealerii John Deere pentru România, Croația și, acum, Turcia. Prin urmare, la 1 septembrie 2020 am deschis o nouă filială, în Turcia”, arată directorul general IPSO Agricultură.

Valoare adăugată ZERO pentru exporturile agricole ale României

Deși poate că unii (chiar dintre cei care decid) nu pricep mai nimic din consecințele pe care le are deficitul balanței comerciale pentru economia națională, mulți folosesc sintagma mai ceva ca pe un slogan. Atâta vreme cât nu vom începe să procesăm în țară materia primă pe care o obținem în agricultură și astfel să-i adăugăm valoare produsului finit, nici nu are sens să pomenim despre echilibrarea balanței comerciale. „Investițiile au continuat și în 2020, și dacă ne uităm și din punct de vedere regional, macro-agricultura a beneficiat anul trecut de una dintre cele mai mari creșteri de creditare. Unde trebuie să fim atenți, la rentabilitate și profitabilitate. Și aici nu trebuie să ne mințim singuri. Dacă în Austria, spre exemplu, o fermă are un lanț integrat de valoare adăugată, adică produce materia primă și-o transformă în carne pe care o vinde în detaliu în propriul magazin, în România producem cereale care se duc în portul Constanța și sunt exportate. Valoarea adăugată e zero! În aceste condiții, dacă credem că o fermă de 40-50 de hectare, model austriac, se poate aplica la noi, greșim. Aud multe voci, și printre autorități, că „vom sprijini fermierii mici” și toate acestea. Trebuie să-i sprijinim, nu să le dăm. Am învățat de la bunica, ea a trăit între cele două războaie, că nu e suficient să îi dai omului pâine, ci trebuie să-l înveți cum să facă pâine. Adică poți să-i dai la început, dar după aceea el trebuie să-și facă pâinea și să trăiască singur. Altfel, o fermă care produce 4 tone pe 40 de hectare niciodată nu va avea bani și nimeni nu o va finanța, pentru că nu este viabilă”, explică Arnaud Van Strien.

Asocierea, cheia dezvoltării fermelor de familie

Se discută foarte mult despre micul fermier, ferma de familie și fermele mijlocii versus cele mari. Fără doar și poate, ferma de familie este considerată motorul agriculturii comunitare și viziunea PAC este de a susține dezvoltarea acestui tip de fermă. O fermă de 40 de hectare, considerată mică în România, dar medie în Austria sau în Franța, la alții presupune asociere și valoare adăugată producției, în timp ce, la noi, o astfel de fermă produce... semisubzistență. În lipsa asocierii în cooperative, șansele la o viitoare dezvoltare a fermelor mici românești sunt mult reduse. „Sunt două aspecte: fermele de familie trebuie să existe; ferme industriale, cum sunt aici în România, nu mai are nimeni în Uniunea Europeană și consider că acesta este un avantaj enorm pe care-l are România. Și o spun ca fermier francez, nu vorbesc din punctul de vedere al vânzătorului de utilaje agricole. Am o fermă de 120 de hectare în Franța. O păstrez din respect pentru generațiile anterioare, pentru bunicul meu care este venit cu o valiză din Olanda în Franța, în 1936. Însă nu e o fermă rentabilă, adică nu pot să trăiesc din ea, deși face exact ce fac și fermele din România: produce și vinde. Produce doar materie primă: grâu, rapiță... Trebuie să deschidem ochii, aceasta este realitatea. Bineînțeles că fermele familiale trebuie să rămână, dar trebuie să se asocieze; dacă fiecare are 50 de hectare și ne asociem 4-5 familii, vom lucra 250 de hectare. E altceva! Echipăm aceste ferme nu cu 5 tractoare, ci cu unul sau două tractoare, pentru reducerea costurilor. Și, foarte important, revenim la cum punem valoare adăugată. Spre exemplu, România este încă un importator de carne de orice fel și din păcate am distrus abatorizarea... nu comentez, dar este încă mult de făcut și e păcat pentru că România avea acum zeci de ani un sistem bine pus la punct”, spune șeful APIMAR.

Turcia ne servește lecția rentabilității

Deși avantajată de poziționarea geografică, de deschiderea la Marea Neagră, de resursele de relief și subteran pe care le are, România, țara potențialului nevalorificat, importă în continuare, și în procente foarte mari, principalele alimente de pe masa cetățenilor ei. „Bineînțeles că trebuie să existe portul Constanța, dar Constanța poate exista și pentru materia primă, și pentru valoarea adăugată. România are un mare avantaj prin faptul că este poziționată strategic, cu deschidere la Marea Neagră; este aur, avem Dunăre, apa cade de la munte până în Dunăre și apoi în Marea Neagră. Nu încercăm să recuperăm măcar un pic din această apă care cade, să o reținem ca să irigăm, să creăm aceste lanțuri de valoare. S-a început deja cu hipermarketurile, avem niște filiere de producție la legume, dar trebuie intensificate. Avem 15 milioane de oameni și România poate să fie un exportator net. Am fost în Turcia, care se pare că a înțeles cum stau lucrurile cu agricultura și a devenit al cincilea exportator de fructe și legume din lume.

Și mai uimește Turcia cu ceva: cumpără de aproape 20 de ori mai multe tractoare decât România! „Vă mai dau un număr, spre exemplu: Turcia este o piață de 45.000 de tractoare pe an. România a căzut și acum dacă suntem la 2.500 de unități. În Franța nu știu dacă ajungem la 27.000. De aceea cred foarte mult în afiliere, în cooperative agricole care pot crea valoare adăugată produselor pe care le obțin. În același timp, nimic nu ne oprește să continuăm cu aceste ferme mari, industriale, care trebuie și ele să-și continue viața, pentru că sunt efectiv forța în agricultura României. Nu spun asta pentru că le vindem niște utilaje, dar ei au înțeles perfect ce n-am reușit în Franța: eficientizarea producției și scăderea costurilor”, spune Arnaud Van Strien.

APIMAR și generația de mâine

În urmă cu patru ani, Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) s-a implicat direct în formarea primei clase de învățământ profesional în sistem dual – mecanici agricoli, la Colegiul Tehnologic „Viaceslav Harnaj” din București. „S-au făcut în ultimii ani progrese pentru învățământul agricol liceal și universitar, dar mai este mult de lucru. Ceea ce am făcut noi, prin APIMAR, înseamnă educație specializată, pentru că avem nevoie de tineri bine pregătiți care să vină din urmă. Am început acum patru ani, primul ciclu s-a finalizat, acum în atelier la IPSO avem deja câțiva tineri care au un job la 18 ani. Și am primit și părinții în vizită la noi. Unii n-au crezut că se poate lucra cu așa tehnologie, alții ne-au mulțumit că le oferim copiilor un viitor. Este trist să tot vedem cum pleacă tinerii din țară. Și am zis: voi face tot ce este posibil ca să rămână. Să le oferim o educație și după aceea să le oferim un loc de muncă. Vom continua acest proiect pentru că este un câștig de ambele părți”, ne-a confirmat președintele APIMAR.

Articol scris de: CARMEN NICOLAE

Publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Deși este o cultură profitabilă și o bună premergătoare pentru cerealele de toamnă, rapița devine din ce în ce mai greu de cultivat în România, din cauza condițiilor climatice din toamnă, în special a secetei. Dacă în condiții normale s-au cultivat și 750.000 ha, acesta este al doilea an când suprafața estimată a se recolta este cu mult sub acest potențial, respectiv aproximativ 400.000 ha înființate în toamna 2020. Totuși, în multe zone, această cultură are o stare de vegetație destul de bună și se așteaptă producții ce vor satisface așteptările fermierilor.

Pe lângă condițiile climatice din toamnă, buruienile, bolile și dăunătorii constituie un alt grup de factori de risc care amenință cultura de rapiță, față de care trebuie acordată o atenție deosebită.

Compania Corteva Agriscience pune la dispoziția fermierilor soluția completă pentru protecția culturii de rapiță: combaterea buruienilor dicotiledonate - cu erbicidul Korvetto^TM și controlul celor mai importanți dăunători ai acestei culturi – cu insecticidul Inazuma^®.

Korvetto^TM, noua soluție tehnologică pentru controlul buruienilor din cultura de rapiță

Noul erbicid postemergent Korvetto^TM este destinat utilizării primăvara în cultura de rapiță de toamnă pentru controlul unui spectru larg de buruieni dicotiledonate (cu frunză lată).

Produsul conține noua substanță activă halauxifen-metil (Arylex™ Active) 5g/l și clopiralid 120 g/l, fiind omologat la doza de 1 l/ha.

Momentul aplicării este primăvara, de la faza de rozetă a culturii de rapiță (BBCH-30), până când mugurii florali sunt prezenți dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50).

Korvetto^TM combate foarte bine buruieni dicotiledonate, precum turița (Galium aparine), buruiana care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției. Alte buruieni problemă foarte bine controlate de erbicidul Korvetto^TM sunt: pălămida (Cirsium arvense), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas), inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonilureice, susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium), măturica (Descurainia sophia).

Erbicidul Korvetto^TM are o selectivitate foarte bună pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive care urmează după rapița tratată cu Korvetto™.

Produsul Korvetto^TM este cea mai sigură metodă de a scăpa de buruienile dicotiledonate, atât anuale, cât și perene, care se poate aplica primăvara. Însă, atenție, nu se aplică toamna!

Inazuma^®, insecticid complet pentru combaterea dăunătorilor din cultura rapiței

Insecticidul Inazuma^® este compus din două substanțe active: acetamiprid, cu acțiune sistemică ce pătrunde rapid în plantă și este protejată de spălare, oferind astfel protecție de lungă durată împotriva insectelor cu aparat bucal de înțepat și supt; precum și  lambda cihalotrin-piretroid cu spectru larg de combatere, efect șoc și activitate reziduală.

Ambele componente fac ca insecticidul Inazuma^® să ofere siguranța atât de mult dorită de cultivatorii de rapiță.

Când vine vorba de controlul dăunătorilor din cultura de rapiță, precum Gândacul lucios al rapiței (Meligethes aeneus), Gărgărița tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), Viespea rapiței (Athalia rosae) și Puricele rapiței (Psylliodes chrysocephala), produsul Inazuma^® este soluția perfectă, fiind singura opțiune gata formulată la ora actuală ce are o acțiune și sistemică și de contact.

Insecticidul Inazuma^® poate fi aplicat la rapiță, cu o cadență de 14 zile între tratamente și doze adaptate de 0,125 - 0,2 kg/ha pentru afide, viespea rapiței și puricele rapiței. Pentru gărgărița tulpinilor și gândacul lucios al rapiței, dozele de aplicare sunt cuprinse între 0,15 – 0,2 kg/ha, în funcție de presiunea de atac.

Se recomandă ca tratamentul de primăvară, împotriva Gândacului lucios al rapiței (Meligethes aeneus), Gărgărița tulpinilor (Ceuthorhynchus spp.), Afide (Aphis spp.), să fie făcut în perioada de instalare a dăunătorilor în cultură, în baza urmăririi atente a numărului de pupe, dar nu mai târziu de stadiul fenologic, respectiv buton verde BBCH 51.

Important, insecticidul Inazuma^® nu se aplică în perioada înfloritului!

Articol scris de: ADRIAN IONESCU, CATEGORY MARKETING MANAGER FUNGICIDES &                                               INSECTICIDES CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

                                        și

                           ALEXANDRA MARIA PETCUCI, CATEGORY MARKETING MANAGER HERBICIDES                                 CORTEVA AGRISCIENCE ROMÂNIA & MOLDOVA

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Înțelegând necesitatea interacționării cu fermierii în această perioadă dificilă, la începutul lunii martie 2021, IPSO Agricultură a organizat workshop-uri cu tema „Combine Camp” în care au fost prezentate soluțiile de recoltare John Deere.

În condițiile restrictive actuale, din cauza pandemiei de COVID-19, nu se mai pot organiza vizite la fabrica de combine John Deere din Zweibrücken, Germania. Din acest motiv, IPSO Agricultură a invitat grupuri limitate de fermieri care să participe la prezentări de produs în sediile companiei. 

În cadrul workshopurilor le-au fost prezentate fermierilor combinele din seria S (S770) și T(T550) și au fost exemplificate modul specific de funcționare și avantajele fiecărui model în parte prin expunerea părților componente interne ale combinelor care evidențiază fluxul de material. Aceste componente interne (riguri) au fost transportate de la fabrică special pentru aceste demonstrații de funcționare.

Agricultorii au primit informații importante despre serviciile de post vânzare și despre pachetele FarmSight care îi ajută pe fermieri să obțină maximum de productivitate în activitățile lor folosindu-se de tehnologia disponibilă de la John Deere.

Fermierii au aflat și despre noua ofertă de garanție IPSO, valabilă de la 1 martie 2021, prin care clienții beneficiază de garanție de 3 ani sau 3000 de ore de funcționare pentru toate tractoarele John Deere din Seriile 6+7+8+9 și de 3 ani sau 1500 de ore de funcționare pentru toate combinele John Deere, cât și pentru atașamente, inclusiv headere Geringhoff și Oros.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Începând cu 5 martie 2021, Adrian Sâmbotin este noul director comercial național al companiei ADAMA Agricultural Solutions. Reamintim că, încă de la începutul anului, au avut loc schimbări în managementul Adama, Gabriela Vila conducând operațiunile din România și Moldova ale ADAMA, din rolul de director general.

Adrian Sâmbotin, după ce a ocupat în trecut poziția de director comercial regional Vest și Centru, acum preia responsabilitățile comerciale. Cu o carieră de 14 ani petrecuți în zona comercială și de marketing în cadrul unor companii importante din piață, noul director comercial ADAMA vine cu experiența ultimilor patru ani petrecuți în cadrul companiei unde a avut o contribuție esențială la dezvoltarea businessului și adoptarea rapidă a noului portofoliu de produse Adama.

„Am acceptat această provocare profesională cu entuziasm și cu certitudinea că voi putea să conduc departamentul comercial ADAMA România spre un nou nivel de performanță. Mă bazez pe o echipă foarte bună, pe relațiile comerciale excelente cu partenerii noștri și, având în vedere serviciile foarte bune oferite de compania noastră, privesc cu optimism spre implementarea strategiilor de îmbunătățire a portofoliului de produse, de creștere a cotei de piață și a parteneriatului cu distribuitorii și fermierii”, a declarat Adrian Sâmbotin.

Experiența în domeniu și abilitățile sale sunt esențiale pentru noile prerogative în structura ADAMA. Printre acestea, un loc important îl are excelența în zona comercială, dezvoltarea de noi proiecte și a echipei – cea mai importantă legătură cu partenerii de afaceri, informează compania.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Proiectul SMART FARM al companiei Titan Machinery România a intrat în etapa a III-a, respectiv însămânțarea grâului cu rată variabilă. Campania de semănat s-a desfășurat pe întreaga suprafață de 180 ha, însă variabil pe 103 ha din aceasta, diferența fiind semănată convențional pentru comparație.

Semănatul grâului a avut loc în localitatea Furculești din județul Teleorman, în perioada 19-21 octombrie 2020, și a avut la bază cele mai avansate sisteme și echipamente pentru agricultura de precizie.

Lucrările premergătoare operațiunii de semănat variabil au fost următoarele:

1.     Pregătirea patului germinativ – scarificare la adâncime de 20 cm cu Väderstad TopDown cu o lățime de lucru de 3 metri și discuit la adâncime de 10 cm cu Vogel&Noot Terra Disc 500;

2.     Cartarea Agrochimică împreună cu partenerul Cartagris, obținerea rezultatelor și a Planului de Fertilizare (n.r. vezi Revista Fermierului din luna noiembrie 2020, în care am publicat despre prima etapă a proiectului SMART FARM);

3.     Scanarea prin inducție electromagnetică a solului cu Senzor SoilXplorer, prelucrarea datelor și obținerea hărților VRA și VSR (n.r. vezi Revista Fermierului din luna noiembrie 2020, în care am publicat despre prima etapă a proiectului SMART FARM sau aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/tehnica-agricola/item/4747-ferma-inteligenta-un-proiect-indraznet-cum-nu-s-a-mai-vazut-la-noi.html);

4.     Aplicarea de îngrășământ (compozit Fosfor și Azot) cu Rată Variabilă cu fertilizatorul Sulky X40 (n.r. vezi etapa a II-a a proiectului SMART FARM, despre care am publicat în Revista Fermierului din luna decembrie 2020 sau aici https://revistafermierului.ro/din-revista/tehnica-agricola/item/4799-fertilizarea-solului-cu-rata-variabila-smart-farm-etapa-ii.html).

Toate aceste etape au un rol esențial în cadrul SMART FARM, în virtutea atingerii obiectivelor propuse: producție maximă și costuri reduse!

Cea mai înaltă tehnologie de semănat precis în regim de mare viteză

Etapa a III-a a acestui proiect a pus din nou în prim-plan expertiza Titan Machinery România de Semănare cu Rată Variabilă, cu echipamentele inteligente de care dispune: semănătoarea ce beneficiază de cea mai înaltă tehnologie de semănat precis în regim de mare viteză, Väderstad Rapid A 600 (n.r. cu o lățime de lucru de șase metri), capabilă să aplice norme de semănat în b.g./m² (n.r. boabe germinabile / metru pătrat), respectiv tractorul Case IH Optum 270 CVX, echipat cu sistemul integrat de autoghidare ACCUGUIDE cu semnal de mare precizie RTK+, Terminal ISOBUX XCN 1050 CASE IH RTK +, pentru aplicarea Hărții de Variație.

Alături de Titan Machinery România ca și în anii precedenți, partenerii de la Limagrain au fost parte integrantă a acestei etape de semănare a soiului de grâu Avenue. Aceștia au livrat hărțile de semănat cu rată variabilă generate în platforma software Agrility-Easy VR. Ratele de variație s-au fixat în urma unor rapoarte detaliate cu privire la: evoluția culturilor premergătoare din ultimii cinci ani, suma temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate în aceeaşi perioadă pe aceste suprafeţe și caracteristicile solului, ținând cont totodată de particularitățile soiului Avenue.

Aceste hărți au fost prelucrate de către specialiștii Titan Machinery în programul AFS Software după care au fost introduse în Terminalul ISOBUS XCN 1050 Case IH. Folosind tehnologia unică SeedEye de la Väderstad a semănătorii Rapid, ratele fixe au fost setate în valori de „număr de seminţe pe metru pătrat”. Pe parcursul operațiunii de semănat, senzorii au măsurat precis numărul de seminţe ce trec prin fiecare tub de semănat. Prin combinarea acestor informaţii cu viteza de deplasare dată de sistemul de GPS RTK +, rata a fost ajustată automat pentru a menţine rata fixată în hartă.

Semănatul s-a făcut la o adâncime de 4 cm, cu viteză de înaintare de 14 km/h. Tractorul a transmis prin Terminalul ISOBUS către semănătoare normele de semănat prescrise în hartă. Prima parcelă a fost semănată cu densități cuprinse între 355 b.g./ m² până la 580 b.g./ m², iar martorul – semănat convențional Limagrain pentru comparație – 12 ha cu rată fixă de 390 b.g./ m². Cea de a doua parcelă a fost semănată cu densități cuprinse între 337 b.g./ m², până la 440 b.g./ m² și parcela convențională semănată de fermier – 53 ha, fără a cunoaște datele ratelor prescrise de Software Agrility, cu doza de 200 kg/ha.

Proiectul SMART FARM Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu. Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție. Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă. 

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2020. Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html