Dezvoltarea oricărei ferme din România este puternic condiționată de capacitatea de deschidere a acesteia către tehnica și tehnologia de ultimă generație, care să permită simplificarea cât mai mare și mai rapidă a tuturor proceselor, dar mai ales să permită reducerea costurilor și urmărirea maximizării productivității și a produsului obținut. Această viziune a fost urmată treptat și la o fermă din județul Olt, Longin SRL, afacere a familiei Drăghicescu, care a ajuns în prezent să lucreze ingenios o suprafață totală de circa 8.000 de hectare.

Am ajuns în localitatea Șerbănești, din județul Olt, la ferma Longin, unde am fost primiți de unul dintre liderii acestei afaceri de familie, inginerul agronom Dragoș Drăghicescu. Deosebit de pragmatic, cu un dezvoltat fler în lumea afacerilor și cu o maturitate care îi trădează vârsta de doar 36 de ani, Dragoș Drăghicescu este persoana care se ocupă și cu achizițiile de utilaje agricole din această fermă.

Investiții în irigații pentru a contracara seceta cumplită

În anul 1993, tatăl lui Dragoș Drăghicescu a înființat ferma. „La început numai tatăl meu se ocupa cu agricultura, iar astăzi lucrăm întreaga familie alături de el. Mai exact spus, soția mea, sora mea și cumnatul meu, împreună cu tata și cu mine lucrăm împreună la această afacere de familie și contribuim la dezvoltarea societății Longin”, ne-a zis tânărul inginer agronom.

Astăzi, familia Drăghicescu lucrează o suprafață totală de circa 8.000 ha, atât teren în proprietate, cât și în arendă, iar întreaga suprafață este împărțită pe mai multe localități și pe mai multe ferme, în județele Olt și Teleorman. „În mare parte avem grâu pe 3.000 ha, rapiță am avut pe 1.500 ha, floarea-soarelui tot 1.500 ha. Rotația o facem între floarea-soarelui și rapiță. Pe lângă aceste culturi mai avem porumb pe 600 ha, mazăre pe 500 ha, lucernă plus alte plante tehnice”, precizează Dragoș Drăghicescu.

În 2023, producțiile nu au fost spectaculoase. „Spre deosebire de alte zone, noi suntem oarecum mulțumiți de recoltele pe care le-am avut. Am început recoltatul la floarea-soarelui de câteva zile (n. r., final de august), iar acolo constatăm că sunt ceva probleme. Cele câteva ploi pe care le-am primit nu au venit la momentul oportun și practic floarea-soarelui a rămas nepolenizată, ca atare producția ajunge undeva la maximum 2.500 kg/ha, ceea ce pentru vremurile care sunt nu e nici rău, dar nu e nici bine. Am văzut undeva la Constanța producții de 300 – 350 kg/ha. Și la noi în sudul județului undeva la 1.000 – 1.500 kg/ha, dar e clar că nu o să meargă anul acesta. Mare parte din fermieri nu o să aibă profit, suntem la limită. Suntem la limită și din punct de vedere geografic, practic de aici începe seceta severă care continuă spre Bărăgan, Dobrogea și Moldova”, arată tânărul fermier.

În 2022 familia Drăghicescu a achiziționat o fermă în județul Teleorman unde există un sistem de irigații pe care l-a îmbunătățit și acum toată suprafața de acolo, de 500 de hectare, este irigată complet. „Am înființat rețeaua subterană de țevi de la Șerbănești pentru o suprafață de 300 ha, urmează să montăm pivoții și să facem stația de pompare. Încercăm să ajungem la 1.000 de hectare irigate în anul 2024 și vom vedea. Dacă avem succes, vom mări suprafața irigată. Din păcate, în zona Șerbănești nu există canale de irigații, nu există râuri de care ne putem lega. Singura sursă de apă sunt puțurile sau ceea ce se colectează din apele pluviale. Ca atare, noi trebuie să captăm fiecare litru de apă și să-l conservăm în așa măsură încât să-l aducem pe câmp și să-l valorificăm”, povestește Dragoș Drăghicescu.

Dotare tehnică impresionantă

Cu un tractor românesc, așa a început tatăl lui Dragoș Drăghicescu afacerea agricolă. Încet-încet, a mai cumpărat niște tractoare și combine, toate, românești. După 30 de ani de activitate, ferma Longin are o flotă impresionantă de utilaje agricole, mărci internaționale de renume. „În 2004 aveam undeva la zece combine românești. Acum, aproape de 2024, am ajuns să avem zece combine de fabricație externă, printre cele mai mari. În 2004, țin minte că am achiziționat primele două tractoare străine preluând un leasing eșuat al unei foste societăți agricole. În 2005, am continuat cu un proiect SAPARD. Am achiziționat alte două tractoare, care au funcționat până anul acesta. Tot atunci, am luat primele combine străine. Anii au trecut, am cumpărat utilaje și ne-am dat seama că pe măsură ce suprafața de exploatat se mărește este nevoie de mărirea flotei de utilaje, implicit și de tractoare, să achiziționăm tractoarele cu cea mai mare capacitate”, își amintește Dragoș Drăghicescu.

În 2017 a fost achiziționat primul tractor articulat pe șenile Case IH Quadtrac 620, cel mai puternic din câte existau atunci. „Am optat pentru acest tractor datorită istoriei, datorită tradiției și datorită experienței. Când vrei să te interesezi de un tractor articulat, mai întâi îți vin informații despre Case IH Quadtrac și apoi despre celelalte. Și alte mărci au început să producă, dar este clar că producătorul american Case IH a avut timp să le testeze, să le îmbunătățească, să le dezvolte în fiecare an. Case IH a deținut aproape 20 de ani patentul, așa cum a făcut și cu rotorul cu flux axial de la combine. Ulterior, în 2020 l-am achiziționat pe al doilea Case IH Quadtrac 620, iar anul acesta a fost livrat noul Case IH Quadtrac 620 AFS Connect, cu cabina nouă, ceea ce reprezintă al treilea Quadtrac 620. Pot să spun că noua cabină a tractorului Case IH Quadtrac 620 AFS Connect este foarte confortabilă, materiale de calitate, atenție la detalii. S-au schimbat multe față de modelul precedent, totul evoluează, așteptăm să vedem și noul Quadtrac 780 ce urmează să se lanseze, cu ce o să ne încânte și așteptăm să dispară cabina în viitorul apropiat.”

Dragoș Drăghicescu a ținut să ne spună că a lucrat pe fiecare utilaj pe care l-a cumpărat și a încercat să-i înțeleagă modul de funcționare pentru a putea ști mai departe ce să solicite de la operatorii care urmează să lucreze efectiv pe utilaje. „Fie că e combină, fie că e tractor, intru cu ele în sarcină și le testez capacitatea, iar în funcție de limita pe care o are, îi setez operatorului obiectivul zilnic sau obiectivul săptămânal.”

În fiecare an, în ferma Longin apare câte un nou utilaj. „Noi suntem într-o continuă modernizare a echipamentelor din fermă, niciodată nu cred că o să ne oprim din a înlocui vechile utilaje cu altele noi, mai performante, mai puternice, mai bune. Unul dintre aspecte este îmbunătățirea flotei de utilaje ale fermei, iar al doilea aspect este partea de irigații pe care vrem să punem accent și pentru care căutăm soluții pentru a o dezvolta cât mai bine”, punctează Dragoș Drăghicescu.

150-170 ha semănate de dimineață până seara

Și pe partea de semănat, Dragoș Drăghicescu se mândrește cu alegerile făcute. „Avem și semănători de la Väderstad, două semănători de plante păioase de 8 metri Väderstad Rapid A800S Combi și una de 6 metri Väderstad Rapid A600S Combi. Anul ăsta am făcut recepția unei semănători de precizie pentru plante prășitoare de 16 rânduri Väderstad Tempo L 16, o semănătoare cu performanțe absolut uimitoare cu un randament foarte, foarte bun. Spre exemplu, la porumb am avut o precizie de 98% la o viteză medie de lucru de 15,5 – 16 km/h. Facem și pregătire înainte cu combinator și cu un tractor Quadtrac. Așa am ajuns la 150-170 de hectare semănate într-o singură zi, de dimineața de la șapte, până seara la ora opt. Ceea ce pentru noi este un lucru foarte bun, pentru că ne putem face treaba rapid și putem fructifica eficient puținele ferestre optime din primăvară. De obicei, înainte să fac o achiziție, analizez destul de bine. Eu mă ocup de partea de achiziție și niciodată nu m-am dus cu capul înainte să iau un utilaj fără să-l înțeleg, fără să-l cunosc, fără să iau anumite informații din piață. Toate deciziile sunt studiate complet, altfel nu ajungeam să cumpăr al treilea tractor Quadtrac. Utilajele Väderstad au confirmat așteptările și, ca urmare, am achiziționat și un Top-Down 600 (n.r., cultivator complex de 6 metri) la al doilea tractor Quadtrac. M-am interesat, l-am testat, l-am cumpărat și este și acum la lucru după șase ani, lucrând aproximativ 1.500 – 2.000 ha pe an.”

În ceea ce privește relația cu Titan Machinery România, Dragoș Drăghicescu spune că este o colaborare foarte bună, având în vedere cele opt echipamente livrate în curtea fermei Longin. „De fiecare dată, reprezentanții Titan Machinery România au reacționat cu promptitudine, am putut să discutăm și să configurăm utilajele așa cum ne-am dorit, inclusiv pe partea de service am primit un răspuns foarte prompt. Indiferent de tipul solicitării, fie că a fost vorba despre garanție, fie despre o greșeală de-a noastră, toate intervențiile de service au fost tratate cu seriozitate și cu promptitudine. În momentul în care se defectează ceva, cel mai important este timpul de așteptare până revii cu echipamentul la lucru. Toată lumea dorește să nu se defecteze absolut nimic, dar acest lucru este imposibil și, orice defect ar apărea, trebuie să ai încrederea și convingerea că o să se repare cât mai repede, iar la Titan Machinery am reușit să aflu că acest timp este destul de redus, lucru care este foarte bine atât pentru ei, cât și pentru mine.”

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, specialist PR & Comunicare Titan Machinery România

Joi, 5 octombrie 2023, compania IPSO Agricultură a deschis oficial showroom-ul din apropierea orașului Alexandria, în prezența fermierilor, a colaboratorilor și a mass-mediei. Construit la cele mai înalte standarde, showroom-ul IPSO Alexandria este conceput pentru a oferi clienților o experiență unică și plăcută. La noua locație, fermierii găsesc utilaje noi, piese de schimb și, totodată, au la dispoziție un atelier modern, dotat cu aparatură de ultimă oră.

Cu o investiție totală de 3,4 milioane de euro, IPSO Alexandria face parte din strategia pe termen lung a companiei IPSO care are ca scop principal proximitatea față de clienți. Astfel, serviciile oferite de specialiștii IPSO sunt mai aproape de fermierii din regiune.

IPSO Alexandria deservește fermierii din Teleorman, Giurgiu și Argeș, agricultorii din aceste județe putând aduce utilajele aici pentru reparații mari.

„Deschiderea oficială a showroom-ului IPSO Alexandria marchează un moment important în dezvoltarea noastră și angajamentul nostru de a continua să oferim fermierilor cele mai bune servicii, la standardele de calitate pentru care suntem recunoscuți. Din 2007 și până în prezent am investit aproximativ 30 milioane de euro în propria noastră rețea care acoperă toată România, pentru a fi cât mai aproape de fermieri și a le oferi cu promptitudine servicii de calitate, astfel putând deservi toate nevoile clienților noștri”, a declarat Arnaud Van Strien, CEO IPSO Agricultură.

În cifre, IPSO Alexandria înseamnă două hectare de curte, mai mult de 1.300 metri pătrați suprafață construită și 14 angajați (comercial plus service și piese de schimb). Atelierul pentru reparații dispune de o suprafață generoasă, 450 de metri pătrați. „Pentru piesele de schimb avem o magazie exterioară de 250 metri pătrați, una interioară de 150 metri pătrați, iar în interiorul clădirii, la intrarea principală, se află un showroom cu o suprafață de peste o sută de metri pătrați”, a precizat Mihai Burci, manager regional post-vânzare IPSO Agricultură.

De remarcat că, IPSO Alexandria și-a asigurat independența energetică prin montarea de panouri fotovoltaice.

În plină pandemie, în anul 2021, IPSO Agricultură a achiziționat terenul, iar anul trecut a început construcția showroom-ului IPSO Alexandria, care a devenit funcțional la finele lunii iulie 2023.

La deschiderea oficială a showroom-ului din județul Teleorman, Arnaud Van Strien a anunțat revenirea în compania IPSO Agricultură a lui Gabriel Petrișor, care, de la 1 octombrie, ocupă poziția de director comercial și marketing.

Arnaud Van Strien, CEO IPSO Agricultură, a punctat că echipa de experți și echipamentele de ultimă generație ale IPSO Alexandria sunt dedicate furnizării de servicii de calitate pentru toate tipurile de utilaje agricole comercializate de companie. Gabriel Petrișor, director comercial și marketing IPSO Agricultură, a completat: „Aici, la IPSO Alexandria aveți ocazia de a explora gama noastră de utilaje și puteți afla toate detaliile, inclusiv despre serviciile pe care le oferim, despre finanțare”.

Agricultura de precizie ocupă un loc fruntaș în cadrul companiei IPSO Agricultură, punându-se accent pe eficiență și profitabilitatea fermierilor, prin utilizarea de utilaje conectate, tehnologie încorporată și platforma digitală modernă Operations Center de la John Deere.

De asemenea, serviciile post-vânzare oferite ating cele mai înalte standarde. Reamintim că, în 2023, sub motto-ul „Mai mult decât piese și service”, compania a lansat IPSO Service 360, care înseamnă:

• Proximitate (Aproape de ferma ta) prin numărul unic de contact + 0373.800.222, prin cele 11 locații de service, 21 de locații de piese de schimb, peste 170 de tehnicieni și online shop pentru piesele de schimb IPSO P@rts;

• Inovație (Eficiență prin tehnologie) prin utilizarea celor mai performante sisteme de diagnostic și asistență tehnică de la distanță, urmărind reducerea costurilor și evitarea staționării utilajelor, astfel crescând eficiența;

• Proactivitate (Un sezon fără griji) prin folosirea alertelor de mentenanță, Expert Check (campania de verificare pre-sezon) și Expert Alert;

• Siguranță (Cel mai sigur partener pentru ferma ta) care reunește garanția pentru lucrările de service, oferta de piese de schimb originale, cele peste 13.000 de ore de formare anual pentru echipa de tehnicieni și garanția IPSO 3 ani.

Fermierii din județele pe care le deservește IPSO Alexandria pot veni la această nouă locație pentru a afla totul despre IPSO Irigații, un proiect lansat în 2019 și devenit, după cum afirmă Arnaud Van Strien, lider pe piața din România în 2023.

Totodată, în portofoliul companiei sunt prezente și utilajele de ocazie. „Misiunea echipei este angajamentul de lungă durată. Avem o strategie de afaceri construită pe valorile de bază ale IPSO și pe echipa dedicată care a venit pe piață cu soluții personalizate de transport, cu soluții financiare și mai multe tipuri de garanție pentru echipamentele rulate. Trebuie să punctez că mereu căutăm, negociem și oferim soluții de finanțare pentru nevoile oricărei ferme, pe măsura bugetului și urmărind profitabilitatea tuturor investițiilor. Suntem recunoscători clienților, partenerilor noștri și comunității pentru sprijinul constant și îi întâmpinăm pe toți cu drag în noua noastră locație din Alexandria”, a afirmat Arnaud Van Strien, CEO IPSO Agricultură.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În Italia, la Tramin an der Weinstraße, pe 24 și 25 martie 2023 a avut loc World Spirits Award 2023. Reprezentanții Distileriei Măgura Zamfirei, Alexandru și Alexandra Haită (proprietari) și Mihai Salit (director de vânzări), au participat la gala de premiere și s-au bucurat de roadele muncii lor premiate cu medalii de aur și argint.

Așadar, Haiduc Rum White a câștigat medalia de Aur, Woolfpack Gin Moonlight a primit medalie de Aur, iar Dry Gin No. 4 a câștigat medalia de Argint. „Eforturile noastre nu se opresc aici. Continuăm să lucrăm la produse noi, inspirate de spiritul Zamfirei și suntem încrezători că vom aduce acasă și mai multe premii în viitorul apropiat”, ne-a declarat Master Distiller-ul Alexandru Haită, fermier și proprietar al distileriei din județul Teleorman.

Recent, la o altă competiție internațională, World Drinks Awards care recompensează și promovează cele mai bune băuturi din întreaga lume încă din 2012, Dry Gin No. 4 a primit medalia de Argint la categoria London Dry Gin. Reamintim că, Dry Gin No. 4 este primul produs marca Distileria Măgura Zamfirei, 100% românesc și 100% natural. Totodată, Woolfpack Gin Moonlight a primit medalia de Argint la categoria Flavoured Gin, tot la World Drinks Awards.

La începutul lunii februarie a.c. a avut loc unul dintre cele mai mari concursuri de băuturi distilate din Europa, Quintessence 2023, în cadrul căruia toate cele trei produse ale Distileriei Măgura Zamfirei au fost premiate cu medalii de aur, argint și bronz (https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/5633-13-cu-noroc-pentru-fermierul-alexandru-haita-si-ginurile-lui.html).

Distileria Măgura Zamfirei se află în comuna Călinești, județul Teleorman, acolo unde Alexandru Haită, în vârstă de 35 de ani, face agricultură de peste 15 ani, având astăzi o fermă vegetală de circa 1.100 de hectare, suprafață pe care an de an cultivă grâu, orz, secară, porumb. Tânărul fermier este și președintele Cooperativei Agricole Tinoasa – Teleorman, care, în 2022, a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro.

Alexandru Haită, pasionat și dornic să învețe și să-și dezvolte afacerile, a urmat un curs de Craft Distiller în Olanda, după care a făcut modulul de Master Distiller, specializându-se în ginuri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Ediția cu numărul 13 a unuia dintre cele mai mari concursuri de băuturi distilate din Europa, Quintessence 2023, a fost cu noroc pentru Distileria Măgura Zamfirei, ale cărei produse au fost medaliate cu aur, argint și bronz. Sâmbătă, 4 februarie, Master Distiller-ul Alexandru Haită, fermier și proprietar al distileriei din județul Teleorman, a fost prezent la gala de premiere a concursului, în orașul Debrecen – Ungaria, pentru a primi trofeele.

„Ne bucurăm că munca noastră este recunoscută și recompensată cu medalii. Cu siguranță, în următoarea perioadă, o să aducem mai multe premii acasă. Între timp, noi lucrăm la mai multe produse insuflate de Spiritul Zamfirei și, desigur, la mai multe povești uimitoare”, ne-a spus Alexandru Haită.

La Quintessence 2023, Dry Gin No. 4 a fost premiat cu Aur. Este un gin obținut prin distilarea în alcool din cereale a boabelor de ienupar, plantelor aromatice și citricelor, la care s-au adăugat o serie de ierburi aromatice din pădurile din preajma distileriei. Alexandru Haită se mândrește că este primul gin artizanal distilat 100% românesc.

Haiduc Rum White a câștigat Argint. „Primul rom alb produs în Romania 100% în Distileria Măgura Zamfirei. Ca unic ingredient am folosit cea mai bună melasă din trestie de zahăr originară din America de Sud. Această materie primă nu o găsesc, din păcate, la noi în țară. Romul este produs conform tradițiilor din America de Sud, trecând prin procedeul de fermentare și apoi distilare „o dată și jumătate” în alambic de mici dimensiuni. Această metodă atipică de distilare scoate îin evidență notele bogate și pronunțate de melasă, miere și note dulci de vanilie. Haiduc Rum White este prietenos și nu conține zahăr, arome sau culori adăugate, fiind un rom corpolent, foarte fructat, cu pronunțate note de vanilie, uimitor prin buchetul său predominant de zahăr brun și subtile note de cafea”, precizează Alexandru Haită.

Medalia de Bronz a ajuns la Moonlight, cel de-al doilea gin produs la Distileria Măgura Zamfirei. Despre culoarea spectaculoasă, albastru ultramarin, proprietarul distileriei menționează că este obținută prin infuzarea cu flori de Clitoria Ternatea, fără absolut nici un pic de colorant artificial. „Moonlight Gin ne încântă vizual și cu un mic „spectacol de magie”, deoarece atunci când este mixat într-un gin tonic, el trece de la culoarea albastru ultramarin la un spectaculos violet deschis. Este un gin remarcabil prin prezenta lui, distilat sub clar de lună plină din 15 plante atent selecționate. Regăsim note de coacăze negre, vanilie, scorțișoară, piper roz, ghimbir, iris florentin și grăunțele paradisului.”

Distileria Măgura Zamfirei se află în comuna Călinești, județul Teleorman, acolo unde Alexandru Haită face agricultură de peste 15 ani, având astăzi o fermă vegetală de circa 1.100 de hectare, suprafață pe care an de an cultivă grâu, orz, secară, porumb. Tânărul fermier este și președintele Cooperativei Agricole Tinoasa – Teleorman, care, în 2022, a avut o cifră de afaceri de 26 milioane de euro.

„Am adus ferma în punctul în care tehnologia de ultimă generație, automatizarea și digitalizarea sunt prezente. Pentru noi a fost un pas firesc să trecem de la farming la distilate, fiind înconjurați de toate ingredientele și toată expertiza necesară pentru a face produse premium, 100% naturale. Așa am ajuns să fondăm Distileria Măgura Zamfirei în comuna teleormăneană Călinești. Ferma noastră are câmpurile întinse până la baza și în jurul Măgurei legendare, o colină artificială, o așezare omenească abandonată timp de mai multe secole. „Movila” noastră a căpătat în timp denumirea de Măgura Zamfirei, deoarece documente recente din arhiva Călinești arată că lângă acea colină existase o cârciumă unde călătorii făceau popas, deținută de o anume Zamfira. Alambicul în care Zamfira prepara băutura s-a pierdut, însă locul pe care s-a aflat conacul și-a păstrat magia. După sute de ani, iată, eu și soția mea, Alexandra, continuăm povestea Zamfirei cu ajutorul noii noastre distilerii. Am dezvoltat o serie de povești pornind de la puținele informații legate de Zamfira, de cârciuma ei și de Măgura, astfel încât Măgura Zamfirei să devină un simbol pentru județul Teleorman și, de ce nu, un punct de atracție turistică”, povestește Alexandru Haită, fermierul care, pasionat și dornic să învețe și să-și dezvolte afacerile, a urmat un curs de Craft Distiller în Olanda, după care a făcut modulul de Master Distiller, specializându-se în ginuri.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Cu o vastă expertiză în implementarea din România a celor mai avansate sisteme din lume pentru agricultura de precizie, Titan Machinery România se angrenează într-un proiect de mare amploare, deosebit de îndrăzneț, unul cum nu s-a mai văzut vreodată în țara noastră: SMART FARM - Ferma Inteligentă Titan Machinery!

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat pentru cultura de grâu.

Un proiect unic, în cadrul căruia Titan Machinery investește toată experiența acumulată în agricultura de precizie, concretizată prin coordonarea unei culturi de grâu pe un întreg ciclu de producție.

Date inițiale:

• suprafață cultură: 170 hectare;

• tip de cultură: grâu de toamnă;

• localizare: Furculești, Teleorman;

• condiții cultură: teren neirigat.

Bine ați venit în SILICON VALEY a agriculturii viitorului!

Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție.

Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Vom analiza solul, din spațiu, de la suprafața lui și până la adâncimi de peste un metru. Vom analiza toate aspectele climatice și microclimatice, vom prezice starea culturii și o vom ajuta doar acolo unde este nevoie.

Toate lucrările vor fi făcute cu variație, niciun produs nu va fi administrat cu aceeași cantitate pe toată cultura, fie că vorbim de sămânță, fertilizant sau erbicid.

Toate activitățile, din câmp sau din birou, vor fi prezentate și reprezentate de articole de presă, filmări în câmp, dar și de alte surprize pe care le vom oferi celor ce ne urmăresc. Publicul Titan Machinery va fi informat despre specificul lucrării, ce s-a folosit și ce se urmărește să se obțină.

Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă.

Articol scris de: BOGDAN CONSTANTIN, SPECIALIST PR & COMUNICARE TITAN MACHINERY ROMÂNIA

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Aproximativ 600 de suine din împrejurimile comunei teleormănene Pietroşani vor fi sacrificaţi şi neutralizaţi, ca urmare a confirmării virusului pestei pocine africane (PPA), potrivit hotărârii adoptate în şedinţă extraordinară de Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) Teleorman., vineri, 28 iunie 2019.

În comuna Pietroşani au fost confirmate opt focare de PPA, toate fiind în gospodăriile populaţiei, iar evoluţia virusului tinde să ia amploare. Ca atare, se impune eliminarea tuturor porcilor de pe raza comunei, a afirmat directorul executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Teleorman, Iulian Ianculescu.

În urma eliminării şi a neutralizării animalelor din exploataţiile afectate de virusul pestei porcine africane, proprietarii vor fi despăgubiţi de stat, CLCB Teleorman aprobând, în şedinţa de vineri, suma de 10 lei pe kilogram.

Conform precizărilor reprezentanților DSVSA Teleorman, orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar, DSVSA județeană sau autorităţilor locale.

Potrivit Mediafax, inspectorii Direcției de Sănătate Publică Teleorman au descoperit că mai bine de patru milioane de ouă de la o fermă avicolă din localitatea Drăgănești-Vlașca ar fi contaminate cu Fipronil, un insecticid interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman.

„Ca urmare a primirii buletinului de analiză, care relevă depășirea limitei maxime admise pentru substanța Fipronil, DSVSA Teleorman a dispus, până la data acestui comunicat, sechestrarea unui număr de 4.200.000 de ouă, care vor fi dirijate la o unitate autorizată pentru a fi distruse”, se arată în comunicatul transmis, miercuri, de instituție, citat de agenția de presă.

Fipronilul este un insecticid cu spectru larg, interzis în Uniunea Europeană la animale destinate consumului uman, din cauza riscului foarte crescut pentru om de a suferi diverse forme de toxiinfecție alimentară.

Știre în curs de actualizare.

Prezent la o emisiune televizată, transmisă de TVR1, marți, 16 octombrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a lansat un semn de întrebare cu privire la cine anume s-ar fi putut debarasa de două cadavre de porci domestici într-o pădure din județul Teleorman, la unul dintre acestea fiind confirmată oficial prezența virusului pestei porcine africane (PPA).

„Într-o pădure, că l-am întrebat pe președintele ANSVSA (n.r. - Geronimo Brănescu), au fost găsite resturi de porci. Întrebarea se pune: cum au ajuns porcii ăia acolo? Au putrezit acolo. Au fost aduse cadavre de purcei, acolo. Întrebarea este cine le-a adus? Așa putem distruge toată țara, dacă un netrebnic aruncă așa ceva. Acest lucru este infracțiune”, a declarat Daea.

Conform informațiilor ANSVSA, transmise presei în aceeași zi, prezența PPA a fost confirmată în județul Teleorman la probele prelevate dintr-un cadavru de porc găsit într-o zonă situată în extravilan.

Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală București (IDSA) – Laboratorul Național de Referință pentru Pestă Porcină Africană (PPA) a confirmat prezența virusului acestei boli în probele prelevate din resturi de cadavru de porc (os lung) găsite într-o zonă situată în extravilan (pădurea Slobozia Mândra).

Centrul Local de Combatere a Bolilor Teleorman s-a reunit pentru adoptarea planului de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea PPA, precum și pentru adoptarea zonelor de restricții.

„Ancheta epidemiologică este în desfășurare”, precizau vocile autorizate ale ANSVSA. „Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel social din punct de vedere economic”.

Într-o declarație făcută de oficialul guvernamental, vineri, 12 octombrie 2018, la Mehedinți, acesta a precizat că s-au transmis către Comisia Europeană modificările Planului Național de Dezvoltare Rurală prin care vor fi alocate cele 43 de milioane de euro pentru investiții în dezinfectoare, laboratoare sanitar-veterinare și incineratoare, urmând ca în zilele următoare Comisia Europeană să transmită procedurile.

În plus, el a menționat că Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a spus că România a acţionat „corect, la timp, responsabil şi eficient” în privinţa combaterii virusului pestei porcine.

„În condiţiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut în ţară, noi, la nivelul guvernului (...), în cadrul Comitetului naţional al situaţiilor speciale de urgenţă, am stabilit măsurile respective, am introdus în dispozitiv toate instituţiile abilitate, am intrat în fiecare focar cu măsurile tehnice pe baza planului de urgenţă (...) şi iată că am putut da garanţia şi UE, Comisiei Europene, pentru că toată lumea îşi pune semne de întrebare, cum am acţionat. Iar comisarul Vytenis Andriukaitis a răspuns că România a acţionat corect, la timp, responsabil şi eficient”, a afirmat Petre Daea.

Datele prezentate de Daea în cadrul emisiunii „România9” relevă că, în prezent, 8138 de gospodării sunt afectate de PPA. Din acest total, 7835 au dosare de despăgubire întocmite și finalizate, iar către 7.444 s-au și făcut plățile.

Despăgubirile se fac în funcţie de greutatea, vârsta, valoarea genetică şi stadiul de gestaţie, pentru că s-a întâmplat să fie găsite în gospodării scroafe gestante.

Pentru purceii sub două luni şi cântărind între 15 şi 18 kilograme, despăgubirea este de 160 de lei pe cap de purcel, pentru purceii între două şi cinci luni şi 25 de kilograme - 350 de lei pe cap de purcel, pentru purceii peste cinci luni şi până la 130 de kilograme - 10 lei pe kilogram, pentru cei peste 130 de kilograme - 9 lei pe kilogram şi pentru scroafe gestante - 12 lei pe kilogram.

În urma unei laborioase activități detectivistice, adunând informații din mai multe zone, producătorul agricol teleormănean Marian Popa, deținător al unei ferme care exploatează circa 1.500 ha de teren arabil, a aflat că în spatele multor „investitori” români, dar mai ales străini, se ascund „grei” care provin din fosta Uniune Sovietică.

Comentariul a fost făcut de Popa în contextul unui interviu realizat de publicația noastră cu domnia sa la evenimentul de lansare a hibrizilor de porumb Artesian, dezvoltați de compania Syngenta.

La întrebarea dacă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, va putea să se țină de promisiune și să comunice public, în următoarele două luni, cât teren agricol se află în proprietatea străinilor, Popa a precizat că nu crede că se va ajunge la vreun rezultat.

„Știm cu toții că terenurile sunt cumpărate mascat de străini, sunt luate prin șmecheri români. Eu am reușit să descopăr în jurul meu ce filieră a putut veni să cumpere terenul. Noi zicem că sunt danezi, iar în spatele lor sunt oameni din fosta Uniune Sovietică”, a afirmat fermierul teleormănean.

Reamintim că întrebat fiind câte din cele peste 26.000 de exploatații agricole cu personalitate juridică din România care au în proprietate suprafața agricolă utilizată sunt deținute într-o formă sau alta de străini, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a răspuns că în două luni va finaliza o analiză a terenurilor deţinute la noi în țară de resortisanți de peste hotare, în acest moment fiind în posesia doar a unor date parţiale.

„E pământul ţării şi trebuie să ştim pe mâinile cui se află acest pământ. Lucrăm la date, avem date parţiale în momentul acesta pentru că ele sunt foarte greu de individualizat, având în vedere faptul că în numele altora sunt terenurile respective. Sper ca în maximum două luni de zile să avem situaţia foarte clară la nivelul ţării pentru că este o problemă de interes naţional, să cunoaştem care este situaţia în România foarte exact”, a precizat șeful MADR la o conferinţă organizată de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele Anchetei Structurale în Agricultură 2016 (ASA 2016).

Pe lângă altele, în cadrul interviului, administratorul SC Polirom Prod SRL din localitatea Scurtu Mare, județul Teleorman, și președintele Terenord Cooperativa Agricolă a mai spus că apa pentru irigat se află la doar 100 de metri de ferma sa, singura problemă fiind aceea că nu are acces la ea deoarece barajul este concesionat piscicultorilor, iar porumbul său „moare de sete”.

Despre producții, traderi, țepe date de unii achizitori neserioși micilor fermieri, randamente și producții valorificate prin cooperativă, în cele de mai jos.

Revista Fermierului: Ce suprafață arabilă utilizați în momentul de față în procesul anual de însămânțări? De asemenea, în prezent, care este structura culturilor din ferma dumneavoastră?

Marian Popa: Lucrez aceeași suprafață ca și anul trecut, și anume aproximativ 1.500 de hectare. N-am avut în intenție să mă extind, însă dacă va fi loc, poate, dar foarte puțin, este suficient pentru o fermă de familie din punctul meu de vedere. Revenind însă, din acest total de circa 1.500 ha, aproape 400 de hectare sunt în proprietate, iar restul de 1.100 ha, în arendă.

În ceea ce privește însămânțările, în toamna lui 2017 am semănat 600 ha cu grâu, 300 de hectare însămânțate cu rapiță, porumb am pus pe 280 ha, iar floarea-soarelui pe circa 220 de hectare. De menționat este faptul că grâul semănat anual este de sămânță. Obțin dublu la valorificare și este suficient pentru mine pe această zonă.

R.F.: Din punctul de vedere al arendei, proprietarii de teren cu care ați semnat contracte sunt mulțumiți în momentul de față? Care este media cantităților sau plăților efectuate către arendatori?

M.P.: Din fericire, aproape toți proprietarii de teren doresc să încaseze arendă sub forma banilor și nu în produse. Arendatorii cu care am semnat contracte sunt în general proveniți de la oraș și nu au ce face cu materia primă obținută de noi în fiecare an agricol. Ca exemplu, noi am acordat la finele campaniei de anul trecut aproximativ 530 de lei pe hectar. Asta înseamnă o cantitate de peste 800 kg de grâu Arenda a crescut în general în România, în ultima perioadă. Asta, ca urmare și a concurenței dintre fermieri. Toți vor să se extindă. De asemenea, în ultimii patru-cinci ani, producțiile au permis obținerea unor cantități mai mari de cereale.

R.F.: Aveți în vedere să vă extindeți?

M.P.: Am o relație foarte bună cu toți arendatorii. Este și o tendință. Unii vor să vândă în continuare suprafețele. Eu sunt pregătit să mențin această exploatație la suprafața la care a ajuns și nu forțăm pe nimeni să vândă. Dacă vor să o facă totuși, avem dreptul de preemțiune.

R.F.: Pe ce baze faceți calculul arendei? Totul se bazează pe calitatea solului sau sunt și alte elemente de luat în calcul? Se face, spre exemplu, o cartare a terenului pe bază de prelevare de mostre?

M.P.: Legea arendării cam așa spune, sunt mulți factori care influențează nivelul arendei (n.r. - art. 14, Legea arendării 16/1994 - suprafața, potențialul de producție, structura parcelară, relieful și gradul de accesibilitate a mecanizării, posibilitățile de acces, distanța față de locurile de depozitare, industrializare sau comercializare, starea clădirilor, amenajările de îmbunătățiri funciare sau alte dotări). În ceea ce ne privește, categoria de fertilitate la noi în zonă este cam a III-a, nu este un pământ prea bun. Sunt alți factori care influențează însă nivelul arendei. În primă instanță, vorbim de concurența între fermieri. Am auzit de niveluri de arendă chiar și de peste două tone de grâu la hectar. Eu îi consider aventurieri pe acești fermieri. Probabil că oamenii aceștia s-au apucat de agricultură acum doi ani de zile și au văzut că se obțin 8-9 tone de grâu la hectar (cum am reușit și eu în acest an). Să spunem că în ani precum 2017 poți da o cantitate mai mare, însă noi vrem să menținem nivelul arendei constant. Este un contract care variază între 5 și 10 ani în care ai prevăzut niște clauze și un nivel de arendă; într-un an faci mai puțin și trebuie să dai tot mult.

R.F.: Știm că aveți în coordonare și o cooperativă agricolă. Despre ce este vorba?

M.P.: Așa este. Sunt președintele Terenord Cooperativa Agricolă, formă asociativă cu peste 40 de membri și suprafețe lucrate variind între 200 și 1.500 ha. Suntem afiliați LAPAR, Terenord fiind prima cooperativă pentru cultură mare înființată în județul Teleorman, acum șapte ani. Suprafața totală lucrată în cooperativă este în prezent de peste 20.000 ha, teren arabil utilizat. Am spus mai bine de 40 de membri pentru că la această formă asociativă aderă constant membri noi, fiind recunoscuți inclusiv pentru susținerea celor care au aplicat pentru proiecte europene.

Ce vreau însă să subliniez este faptul că în ciuda lucrurilor bune dovedite, ceilalți fermieri din județ nu prea au încredere în cooperativă. Încă nu-și dau seama de utilitatea asocierii, însă încet-încet au început să se orienteze către noi și să vadă avantajele înscrierii într-o coooperativă agricolă.

R.F.: Cum procedați cu achiziția necesarului pentru începerea unui nou an agricol?

M.P.: Ne întâlnim la negocierile pentru achiziția inputurilor, spre exemplu. Negociem și când vindem producția. Cooperativa are prerogative atât pentru valorificarea cerealelor produse, cât și pentru achiziția de inputuri la prețuri atractive.

R.F.: Ce cantitate de produse ați valorificat, împreună, în acest an?

M.P.: Toată rapița, floarea-soarelui și porumbul le-am valorificat prin negocieri cu firme specializate. În general, noi vindem produsele către cumpărători serioși. Ca o paranteză, există încă pe piața de achiziții de cereale anumiți achizitori dubioși. De exemplu, timp de doi ani, la noi în zonă a activat o firmă care cumpăra cereale și care provenea din Constanța. Timp de doi ani, această companie a dat dovadă de seriozitate, însă în 2017 i-a păcălit pe toți fermierii mici din județ: a adunat tot grâul și nu l-a mai plătit. Mulți dintre micii fermieri sunt în acest moment în pragul falimentului din această cauză.

Revenind, noi lucrăm cu achizitori serioși, cum este și cazul Bunge. Este o firmă care nu mai are nevoie de recomandări. Se știe că este un jucător serios. Prelucrează marfa aici, la Fetești; vorbim de rapiță și de floarea-soarelui. Apoi, pe piața porumbului un alt jucător important este CHS.

R.F.: Ați vorbit până acum de porumb și de oleaginoase. Grâul, unde îl valorificați?

M.P.: La grâu este o problemă. Aici nu prea putem face front comun toți membrii cooperativei, din mai multe motive. În primul rând, aș spune că nu putem valorifica toată cantitatea de grâu produs în comun deoarece calitățile obținute de membrii Terenord sunt diferite. În acest caz se negociază pe calități, pe indici, pretențiile sunt mai mari la grâu. Apoi, unii vor să vândă, alții nu; vor să mai pună prin magazii. Însă soluții sunt și aici. Mai exact, ne sunăm, ne sprijinim, ne informăm, chiar dacă fiecare vinde individual grâul.

R.F.: Care a fost media prețului la principalele produse agricole comercializate de cooperativa Terenord în 2017?

M.P.: În medie, grâul s-a cumpărat cu prețuri între 0,65 lei și 0,68 lei, în funcție de parametrii de calitate. La floarea-soarelui, la care am făcut contract, am obținut 1,35 lei kilogramul, iar la rapiță, 1,5-1,6 lei kilogramul de materie primă.

R.F.: Dar ca volume?

M.P.: Numai eu am comercializat vreo 2.000 de tone de floarea-soarelui. La nivel de cooperativă însă, am vândut circa 8.000 de tone de floarea-soarelui și la rapiță vreo 4.000 de tone, în condițiile în care suprafața cu rapiță este mai mică la noi.

Am baraj la 100 de metri de fermă. Aștept să fiu lăsat să irig

Revista Fermierului: Să discutăm puțin și de porumb. Nu vă întrebăm de prețuri și volume comercializate, ci de hibrizii utilizați la dumneavoastră în exploatație.

Marian Popa: Vorbim de firme consacrate în cultura porumbului, cum sunt Pioneer și Monsanto. Ele nu mai au nevoie de prezentare.

R.F.: Pioneer, cel puțin, are o istorie în România, ei sunt „pionerii” în domeniu...

M.P.: Eram eu pionier de când sunt ei în România! Am fost Gostat-ist la viața mea, am lucrat în IAS, iar pe acele vremuri, în comunism, singurul brand care a ajuns în România cu hibrizi a fost firma Pioneer.

Revenind la perioada actuală, sigur, au apărut și firme noi care dezvoltă hibrizi de porumb. Syngenta, spre exemplu, este o firmă care nu a excelat până nu demult la hibrizii de porumb. Anul acesta, la mine în societate, am înființat câmpuri demo de porumb și floarea-soarelui, cu semințe furnizate de principalii competitori de pe piața de sămânță de porumb: Pioneer, Monsanto, KWS și... Syngenta. În toamnă s-a alăturat și această ultimă companie din listă, astfel încât să fac o paletă de produși cultivând și hibrizii lor. Am avut surpriza, cam la toate firmele, să se obțină cam șapte tone de porumb boabe la hectar în nordul județului Teleorman. Am avut surpriza să descopăr la mai toate firmele hibrizi care s-au ridicat la nivelul așteptărilor. (...) Iată cum SY Orpheus de la Syngenta, pe care l-am și achiziționat pentru vreo 50 ha din 300 ha cât însămânțez anual, a făcut o producție similară cu hibrizii Monsanto și Pioneer.

R.F.: Câte boabe de porumb SY Orpheus de la Syngenta ați semănat la hectar în toamna lui 2017?

M.P.: Eu am semănat anul trecut (și am plusat un pic) 70.000 de boabe/ha. Am și nimerit-o că a plouat puțin mai târziu, dar a plouat. A avut apă porumbul și am nimerit-o.

Făcând referire puțin la vremurile apuse, pe atunci se lucra pe economie maximă. Luai bătaie dacă nu semănai 70.000 de boabe în cazul hibrizilor Pioneer. Nu este treaba aceea cu „Rarul umple carul, iar desul umple fesul”. Într-adevăr, nu faci o producție mai mică dacă pui densitate mare. Am pus anul acesta 70.000 de boabe pentru că, și la ei, dezvoltarea materialului semincer după semănat depinde de mai mulți factori (germinație etc.); dacă îți rămân 65.000 de boabe viabile însămânțate este bine.

R.F.: Aveți acces la apa pentru irigații?

M.P.: Problema irigațiilor, am spus nu o dată, este mai importantă decât programul cu oaia sau cel cu porcul de Bazna și Mangalița. Aș fi foarte mulțumit eu, ca fermier de cultură mare, dacă s-ar construi centre de colectare a apei în fiecare județ, modele care să dovedească faptul că se poate. Gravitațional, apa curge la vale, de la munte către Dunăre și nimeni n-o oprește ca să udăm atunci când trebuie; n-aude nimeni.

La mine se vede cu ochiul liber că pot iriga toată ferma. Anul acesta, voi achiziționa un pivot de origine franțuzească, o investiție de circa 100.000 de euro. Fac o investiție pe cont propriu, deși ar trebui să primesc sprijin din partea statului pentru a face performanță. Ulterior, voi chema presa și voi arăta tuturor celor interesați că se poate.

Am apă lângă mine și aștept să fiu lăsat să irig. Barajele construite pe timpuri au fost luate de niște șmecheri pe 50 de ani, le-au populat cu pește (de parcă de asta aveam nevoie), dar nu s-a gândit nimeni că mai trebuie să și irigăm. Să ne dea statul bani, că facem alte baraje. Sunt atâtea locuri în România unde se pot face și de unde udăm fără o nevoie suplimentară de stații și canale sau să aduc 100 km apă de la Dunăre către mine...

R.F.: Sunteți departe de o sursă de apă?

M.P.: Barajul este lângă mine, la 100 de metri de sediul fermei și unde am însămânțat porumb în acest an agricol. Porumbul meu „stă” și „se uită” la apă, „moare de sete” cu apa lângă el.

R.F.: La modul general, din punctul de vedere al producției, la ce să ne așteptăm la finele sezonului 2017-2018?

M.P.: Până în acest moment, eu consider că lucrurile sunt aproximativ similare cu cele din 2017.

În ceea ce ne privește, în zona noastră avem puțin exces de umiditate; băltește apa, sunt lacuri, deja. Nu sunt însă afectat prea tare. Am făcut anumite lucrări în fermă și, până la 1,5 metri adâncime, solul este permeabil.

R.F.: Știm că ați investit ceva bani în lucrări de îmbunătățiri funciare în ferma dumneavoastră. Ar fi bine să primiți fonduri și de la stat? Actualul ministru al Agriculturii, Petre Daea, are ca prioritate declarată și irigațiile.

M.P.: Este marcat de epoca în care a făcut multă agricultură domnul ministru (n.r. - al Agriculturii, Petre Daea), cu vizite, hai cu oaia, hai cu... glume d-astea. Pe atunci, se făcea așa ceva și vrea să ne readucă aminte. Chiar nu trebuie să se urce pe fiecare tractor, ci, din birou, să dispună un program de îmbunătățiri funciare. Mie nu-mi trebuie mai mult de o săptămână să regularizez toată ferma.

R.F.: Ministrul Agriculturii a promis că în două luni ne spune cât teren aparține străinilor. Să-l credem?

M.P.: Nu cred că se va ajunge la vreun rezultat. Știm cu toții că terenurile sunt cumpărate mascat de străini, sunt luate prin șmecheri români. Eu am reușit să descopăr în jurul meu ce filieră a putut veni să cumpere terenul. Noi zicem că sunt danezi, iar în spatele lor sunt oameni din fosta Uniune Sovietică.

R.F.: Cum ați aflat aceste informații?

M.P.: Ajungi la originea lucrurilor, dacă vrei cu adevărat să te informezi.

Spre exemplu, la mine în zonă am aflat că 110 ha suprafețe de teren au fost cumpărate de un ceh, vândute apoi unui danez, iar cehul este cuplat cu un rus. Și acesta nu este un caz singular. Poți găsi teren aflat în scripte în proprietatea unui român, dar în realitate acesta să nu beneficieze de bunurile obținute (n.r. - uzufruct).

Apoi, ce să faci când firmele cu capital majoritar străin sunt înființate în România și prin intermediul lor este cumpărat terenul? Acum, lupta va fi una economică, suntem în război. Pentru a putea câștiga, trebuie să fim sprijiniți. Mie nu mi-e frică de niciun fermier străin. De ce? De atâta timp, știu mai multă meserie decât el și știu secretele zonei...

Există la noi o exploatație de 4.000 ha, daneză, teren cumpărat de la trădători români, undeva în zona Blejești-Cosmești, și am înțeles că au dat faliment și că vor să vândă – Agri Consortium (n.r. - AgriInvest, prin Agri Consortium Videle); de doi ani, au dat pierderi. Dacă acum, când toți fermierii din România spun că este bine, atunci când va fi secetă, ce vor mai face? Acolo sunt 60 de acționari care au adus un manager din Danemarca și care a lucrat cum a știut el, fără arătură și alte asemenea, șmecherii d-alea d-ale lor. Cine știe ce pământ au ei, acolo? Acum, știind asta, statul ar trebui să evalueze proprietatea și să ne propună nouă, românilor, cu credite la dobânzi avantajoase, pe 50 de ani, să recuperăm terenul respectiv, comasat deja. Ne putem asocia 4-5 fermieri și cumpărăm exploatații de acest gen.

R.F.: Este adevărată afirmația potrivit căreia fermierul mare trăiește bine, iar cel care și-a vândut terenul moare de foame?

M.P.: Dat fiind faptul că agricultura nu a fost atractivă în prima parte după 1989, oamenii au vândut pământul. Acum a devenit atractivă. Vine PSD-ul și dă ajutoarele sociale. Sunt unii care încasează câte 300 de lei, nu vor să vină la muncă și se gândesc ce mai pot fura sau sunt mulțumiți cu traiul de subzistență.

Eu, echipei pe care o am, îi asigur un trai decent – suntem 16 cu toții, inclusiv TESA. Fac inclusiv zootehnie hobby, astfel încât să-mi asigur autoconsumul – oi, porci, vaci. Am cantină unde valorific aceste produse și unde, între 12,00 și 13,00, zilnic, avem masă caldă și supliment, după-amiaza. Avem bucătăreasă și se gătește la comandă. Mâncarea se face în circuit intern și este gratuită. Oamenii sunt din sat, le asigurăm transportul la locul de muncă cu microbuze. Dacă eu sunt foarte bogat, iar ceilalți de pe lângă mine sunt foarte săraci, ce câștig din asta? Am tot ceea ce am nevoie. Sunt salarii bune și nu mai pleacă nimeni de la mine.

Fermierii-campioni la producția de rapiță din județul Teleorman au pariat pe culturile înființate cu hibrizi DuPont Pioneer (PT225 și PT234, respectiv PT264) și nu au avut decât de câștigat (producțiile variind între 4.300 și aproape 6.000 de kilograme la hectar randament), în condițiile în care în multe ferme din țară s-au înregistrat producții de peste patru tone la hectar, anunță compania printr-un comunicat de presă.

Potrivit documentului, Cosmin Băcanu și Ioan Manea, ambii din localitatea Furculești, județul Teleorman, precum și Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, respectiv Oprina Ion - toți patru femieri-campioni - sunt hotărâți ca și anul viitor să mizeze pe cultura-regină, și anume rapița. La fel vor face și ceilalți patru: Christophe Huiban, Negrilă Marcela, Milanovici Ștefan și Zamfir Marin. Și au și de ce!

Cosmin Băcanu lucrează 1.100 de hectare, iar în acest an a semănat 100 de hectare cu hibridul PT225 și 150 de hecatre cu hibridul PT234. Producțiile obținute au depășit 5.000 kg/ha, asta datorită geneticii Pioneer, cât și a tehnologiei aplicate. Mai exact, la hibridul PT225 producția a fost de 5.950 kg/ha, iar la hibridul PT234 – 5.700 kg/ha.

„Grâul a fost plantă premergătoare pe care am înființat cultura de rapiță. Imediat după ce acesta a fost recoltat, am făcut o lucrare cu grapa cu discuri pentru a păstra apa în sol, apoi după ce au răsărit buruienile, am aplicat un erbicid total pe bază de glifosat, 4 l/ha. Apoi am administrat 250 kg de complexe 18.46.0. Următoarea lucrare s-a efectuat cu Tigerul la adâncimea de 28-30 cm, după aceea am discuit, iar în ziua premergătoare semănatului am aplicat 100 de kg/ha azotat de amoniu. Semănatul a avut loc în data de 5 septembrie, cu semănătoare Horsche Pronto 6 DC-PTF, este o semnănătoare care încoporează cu discurile din față azotul aplicat cu o zi înainte, are o secțiune la mijloc care aplică îngrășămintele odată cu semănatul și în spate are o secțiune unde sunt semințele. S-au semănat 55 de semințe/mp la adâncimea de 2-3 cm. Tot în toamnă am aplicat un fungicid și un regulator de creștere, dar și un erbicid contra buruienilor graminee. Apoi în februarie am aplicat 300 de kg/ha de uree, iar din primăvară și până la recoltare am mai administrat încă 3 tratamente cu fungicide și insecticide de contact sau sistemice la nevoie. Recoltatul l-am început când umiditatea semințelor a fost de 12%”, a precizat fermierul teleormănean, Cosmin Băcanu, într-un testimonial pentru comunicatorul companiei DuPont Pioneer.

Producătorul agricol a specificat totodată că pentru în următoarea campanie va semăna rapiță pe 200 de hectare, dintre care jumătate cu hibrizii PT234 și PT225, iar cealaltă jumătate cu hibridul PT264.

Ioan Manea (foto stânga), un alt fermier din localitatea Furculești, lucrează 470 de hectare, dintre care pe 120 de hactare a cultivat rapiță în acest an. A devenit unul dintre fermierii campioni deoarece la hibridul PT225 a obșinut produții de 5.200 kg/ha, în timp ce la hibridul PT234 a obșinut 5.000 kg/ha.

„După recoltatul grâului, în luna iulie, am început pregătirea terenului, iar semănatul a avut loc între 5 și 10 septembrie. Am aplicat îngrășăminte - 300 kg/ha, și tot în toamnă am aplicat tratamente cu fungicide și insecticide. În jurul datei de 1 octombrie am aplicat și sulfat de amoniu, în jur de 100 de kg/ha. În primăvară am aplicat alte tratamente, dintre care 3 cu fungicide plus insecticid și un îngrășământ foliar, dar și îngrășăminte aplicate în 2 faze. Recoltatul l-am început în momentul în care umiditatea a fost în jur de 9%”, a adăugat Ioan Manea.

La rândul său, Ioan Găina din Drăgănești-Vlașca, lucrează 550 de hectare, dintre care în acest an 120 au fost însămânțate cu rapiță. Jumătate din suprafața de rapiță a fost însămânțată cu hibrizii Pioneer PT234 și PT225.

„Am înființat cultura între 5-7 septembrie și am aplicat 200 kg/ha de îngrășăminte complexe, un tratament cu insecticid și unul cu erbicid în toamnă, aș fi vrut să mai efectuez unul, dar am avut probleme cu instalația și atunci nu am mai reușit acest lucru în timp util. Am fertilizat în februarie cu 200 kg/ha de uree și apoi la jumătatea lunii martie am aplicat 100 kg/ha de Sulfammo, apoi 3 tratamente cu fungicide, între ele am aplicat un insecticid și un erbicid. Recoltatul l-am început pe 11 iulie, la PT234 am înregistrat o medie de 4.500 kg, iar la PT225, încă recoltez, dar preconizez ca pot atinge și de 5.000 kg/ha.”

Anul viitor fermierul din Drăgănești-Vlașca va însămânța același număr de hectare cu rapiță, iar din portofoliul Pioneer va opta pentru aceeași 2 hibrizi: PT225 și PT234.

Tot în județul Teleorman, fermierul Oprina Ion a obținut 5.000 kg/ha la hibridul PT200CL, 4.300 kg/ha la hibridul PT234 și 4.250 kg/ha la hibridul PT225.

Producătorul agricol Christophe Huiban a obținut 4.900 kg/ha la hibridul PT225, Negrilă Marcela 4.800 kg/ha la hibridul PT234, Milanovici Ștefan 4.800 kg/ha la hibridul PT225, iar Zamfir Marin 4.650 kg/ha la hibridul PT225 și 4.500 cu PT234.

Pentru județul Teleorman, până luni, 3 iulie 2017, rapița pentru ulei era recoltată de pe 27,28% din suprafața însămânțată, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

DuPont Pioneer este lider mondial în producerea, procesarea și comercializarea semințelor de porumb, soia, rapiță și lucernă.