Anul acesta, floarea-soarelui n-a mai primit derogare pentru tratarea semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide, deoarece apicultorii reclamă mortalități ridicate în rândul albinelor. Cultivatorii și organizațiile profesionale ale fermierilor au tot tras semnale de alarmă cu privire la riscul dispariției din cultură a florii-soarelui, având în vedere că nu există substanțe care să înlocuiască neonicotinoidele și să elimine dăunători precum viermii sârmă (Agriotes sp.) ori rățișoara porumbului (Tanymecus). Și totuși, în acest război al neonicotinoidelor, pare-se că nu există învingători, ci doar perdanți.

Astăzi, 7 mai 2020, tânărul inginer Alexander Degianski, a spus că pierde 120 de hectare însămânțate în această primăvară cu floarea-soarelui, din cauza viermilor sârmă și a gândacului pământiu, care i-au atacat cultura proaspăt înființată și abia ieșită din pământ. „Cui să-i mulțumesc pentru această pierdere, Ministerului Agriculturii că nu a dat derogare la neonicotinoide, asociațiilor de apicultori care vor rămâne fără floarea-soarelui în următorii doi, maximum trei ani, presei de senzațional care scrie că fermierii sunt inamicii albinelor? Toți apicultorii pe care îi cunosc, fără excepție, nu aveau nicio problemă cu imidaclopridul și veneau an de an la noi, la floarea-soarelui, la rapiță. Probabil și la ei e ca în restul domeniilor, cei care îi reprezintă fac lobby fără să le ceară părerea”, afirmă Alexander Degianski, care administrează 10.000 de hectare de teren și pădure în județele Arad și Timiș.

Recent, în Revista Fermierului am publicat articolul „Lumea, după neonicotinoide”, în care Cosmin Micu, un tânăr fermier de la Mănăștur, județul Arad spune: „Tanymecus-ul poate să distrugă până la 50% sau chiar 60% din cultura de floarea-soarelui. Cred că decizia de a scoate neonicotinoidele din piață a fost una pripită, fără a ne oferi alternative de tratament. Nu cred că albinele se pot contamina în faza de răsărire a culturii, așa cum susțin oficialii de la Bruxelles. De când fac agricultură, nu am văzut primăvara albine pe cultura de porumb sau floarea-soarelui care să se alimenteze cu apă din roua căzută pe plante”.

Punctul de vedere al tânărului agricultor arădean este susținut și de un alt fermier important din județul Arad, de la Semlac, Dan Herțeg: „Dacă nu vom reuși cu floarea-soarelui pentru că va fi mai rară, probabil că o să renunțăm la această cultură. Nu vom mai folosi neonicotinoide și vor înțelege și apicultorii ceva, dacă noi nu o să mai avem floarea-soarelui în cultură, nici ei nu vor mai avea albine”. (articolul pe larg, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/eveniment/item/4482-lumea-dupa-neonicotinoide.html)

Foto: Alexander Degianski

QU DONGYU, DIRECTOR GENERAL AL ORGANIZAȚIEI NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGRICULTUĂ (FAO):

Pandemia COVID-19 pune o presiune enormă asupra sistemelor publice de sănătate din întreaga lume, iar milioane de oameni din cele mai avansate economii ale lumii se află în diverse forme de carantină.

Știm că pierderile umane vor fi mari și că eforturile masive de a ține piept epidemiei implică costuri economice grele.

Pentru a reduce riscul de afectare și mai mare generat de o lipsă de alimente pentru milioane de oameni, chiar și în țările bogate, întreg globul trebuie să ia măsuri imediate pentru a reduce perturbările în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

Este necesar un răspuns coordonat și coerent la nivel global pentru a împiedica această criză de sănătate publică să declanșeze o criză alimentară în care oamenii să nu aibă acces sau să nu-și poată permite să se alimenteze.

Deocamdată, COVID-19 nu a cauzat nicio tensiune asupra securității alimentare, în ciuda rapoartelor anecdotice ale asediilor asupra supermarketurilor aglomerate.

Deși nu este nevoie de panică, pentru că  există o cantitate suficientă de alimente pentru toți, trebuie să fim pregătiți să facem față riscului în care alimentele să nu fie disponibile acolo unde este nevoie.

Focarul COVID-19, cu toate blocajele însoțitoare, a creat o congestie logistică care a ricoșat pe lanțurile valorice ale economiei globale moderne.

Restricțiile de circulație, precum și refuzul din partea lucrătorilor pot împiedica fermierii să-și gestioneze fermele și procesatorii de produse alimentare (care se ocupă de majoritatea produselor agricole) să-și exercite atribuțiile. Lipsa de îngrășăminte, medicamente veterinare și de alte aporturi necesare ar putea afecta și producția agricolă.

Închiderea restaurantelor, cumpărăturile alimentare mai puțin frecvente diminuează cererea de produse proaspete și produse pescărești, afectând producătorii și furnizorii, în special fermierii mici, cu consecințe pe termen lung pentru populația din ce în ce mai urbanizată a lumii, fie că se întâmplă asta în Manhattan sau Manila.

Incertitudinea cu privire la disponibilitatea alimentelor poate determina factorii de decizie să pună în aplicare măsuri restrictive comerciale pentru a proteja securitatea alimentară națională.

Având în vedere experiența crizei globale a prețurilor la produsele alimentare din 2007-2008, știm că astfel de măsuri nu pot decât să agraveze situația.

Restricțiile la export instituite de țările exportatoare pentru a crește disponibilitatea alimentelor pe piața internă ar putea duce la perturbări grave pe piața alimentară mondială, ceea ce duce la creșterea prețurilor și totodată la volatilitatea acestora.

În 2007-2008, aceste măsuri imediate s-au dovedit extrem de dăunătoare, în special pentru țările cu deficit alimentar, cu venituri mici și pentru eforturile organizațiilor umanitare de a procura mărfuri alimentare pentru cei nevoiași și vulnerabili.

Cu toții ar trebui să învățăm din trecutul nostru recent și să nu facem de două ori aceleași greșeli.

Factorii de decizie trebuie să aibă grijă să evite restrângerea accidentală a condițiilor de aprovizionare cu alimente.

În timp ce fiecare țară se confruntă cu propriile provocări, colaborarea - între guverne și întreaga gamă de sectoare și părți interesate - este primordială. Avem o problemă globală care necesită un răspuns global.

Trebuie să ne asigurăm că piețele alimentare funcționează corect și că informațiile despre prețuri, producție, consum și stocuri de produse alimentare sunt disponibile tuturor în timp real. Această abordare va reduce incertitudinea și va permite producătorilor, consumatorilor, comercianților și procesatorilor să ia decizii în cunoștință de cauză și să nu admită un comportament de panică nejustificat pe piețele alimentare globale.

Efectele pandemiei COVID-19  asupra sănătății unora dintre cele mai sărace țări sunt încă necunoscute. Cu toate acestea, putem spune cu certitudine că orice criză alimentară care va rezulta ca urmare a unei politici slabe va fi un dezastru umanitar pe care îl putem evita.

Avem deja 113 milioane de oameni care suferă de foame acută; în Africa subsahariană, un sfert din populație este subnutrită. Orice perturbări în lanțurile de aprovizionare cu alimente vor intensifica atât suferința umană, cât și provocarea de a reduce foamea în întreaga lume.

Trebuie să facem tot posibilul pentru a nu lăsa să se întâmple acest lucru. Prevenirea costă mai puțin. Piețele globale sunt esențiale pentru atenuarea șocurilor ofertei și cererii în state și regiuni și trebuie să lucrăm împreună pentru a ne asigura că sunt reduse la minimum orice întreruperi în lanțurile de aprovizionare cu alimente.

COVID-19 ne amintește în forță că solidaritatea nu este caritate, ci simțul realității.

Foto credit: @FAO Pier Paolo Cito FAO

Odată cu apariția și evoluția pe teritoriul României a virusului PPA, sectorul suin a suferit o diminuare substanțială a efectivelor și, ca urmare, s-a generat o instabilitate în piața cărnii de porc, fapt confirmat de balanța comercială negativă a anului 2019, când s-a importat o cantitate-record de circa 328.000 de tone carne de porc. Activitatea de reproducție a fost grav perturbată, s-au ucis peste 40.000 de scroafe din focarele de PPA și multe ferme de reproducție au fost închise. Restricțiile impuse de evoluția COVID-19 vin să adâncească criza filierei porcului în România, în contextul în care importăm 60% din necesarul de carne de porc pentru consumul intern.

„Estimăm un efect negativ pe termen lung asupra economiei, cu 300.000 de companii lovite de criză și peste 100.000 de angajați care vor rămâne fără locuri de muncă, la care se va adăuga lipsa cărnii de porc pentru consum în stare proaspătă și pentru procesare. Pentru a asigura dreptul primordial al cetățeanului la hrană și prețuri accesibile, în contextul creșterii prețurilor la materiile prime, la furaje și la purceii pentru îngrășare și având în vedere că fermele de îngrășare sunt dependente de importul de purcei din țările membre UE, solicităm Guvernului și ministrului Agriculturii promovarea și aprobarea, în regim de urgență, a unor măsuri care să salveze de la faliment întreaga industrie a porcului din România. Considerăm că este absolut necesar să acordați sectorului de producție a cărnii de porc statutul de sector de importanță națională și să aprobați solicitările noastre care pot contribui la asigurarea securității alimentare naționale”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de patru organizații profesionale, respectiv Asociația Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin – AFISS (președinte Larisa Ene); Asociația Medicilor Veterinari pentru Suine - AMVS (președinte Adrian Balaban); Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine – ACEBOP (președinte Mary Pană) și Asociația Fermierilor din România – AFR (președinte Adrian Rădulescu).

Solicitări:

• Reeșalonarea ratelor bancare fără a se percepe dobânzi suplimentare pe o perioadă de 12 luni. Perceperea pe o perioadă de 12 luni doar a comisioanelor ROBOR sau Euribor, în contextul în care multe dintre fermele din România sunt realizate cu credite de investiții și dobânzile sunt cel puțin duble față de restul Europei.

• Plafonarea costurilor cu comisioanele datorate către fondurile de garantare la un minim utilizat pentru PNDR de 0,2-0,5% maxim.

• Realocarea sumelor pe Măsura 5.2 – „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale” cu sumele aferente Măsurilor M 2, sM 3.1, sM 3.2, sM 6.1 și sM 19.3 – achiziționarea de animale de reproducție sau rambursarea parțială a facturii acolo unde au fost achiziționate. Solicităm derogări și realocări de fonduri din alte măsuri ale PNDR 2014-2020, fiind perfect conștienți că legislația europeană în condiții normale nu permite acest lucru. Având în vedere contextul excepțional, considerăm că România trebuie să solicite modificări care să permită să își refacă și să protejeze efectivele de reproducție.

• Aplicarea, în regim de urgență, a Legii nr. 195/2018 privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție. Solicităm o alocare bugetară care să acopere toate cererile depuse până în acest moment și aprobarea modificărilor propuse pentru a putea fi implementată. Vă reamintim că se lucrează la procedurile de implementare ale legii de cel puțin 12 luni, fără un succes vizibil. Sectorul are nevoie de investiții pentru a putea asigura bunul mers al aprovizionărilor cu purcei pentru îngrășare, cu carne pentru consum, cât și pentru susținerea pe termen lung a societăților și a economiei.

• Deschiderea Măsurii 5.1 „Sprijin pentru investiții în acțiuni menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale”, verificarea, evaluarea și contractarea proiectelor care vor fi depuse cu un termen de 30 de zile, respectiv la sfârșitul fiecarei luni de depunere. Pentru cele contractate în sesiunea anterioară, solicităm proceduri de achiziție modificate prin acceptarea utilajelor cu caracteristici modificate față de cele depuse în SF. Din cauza situației actuale, beneficiarii nu reușesc să achiziționeze utilajele propuse și solicitările de modificare a parametrilor tehnici au timpi de aprobare extrem de lungi.

• Consultarea asociațiilor de profil pentru ca România să reușească să producă, în viitor, soia modificată genetic. În acest moment, fermierii se află în imposibilitatea de a se aproviziona din țară cu această materie primă necesară în furajarea animalelor și sunt dependenți de import. Sectorul de creșterea suinelor se confruntă cu o criză acută de șrot de soia din import, materie primă la care prețul a crescut cu 35% de la începutul anului.

• Ridicarea restricțiilor impuse de situația PPA la 21 de zile. Fermele aflate în zonele de supraveghere nu reușesc să livreze animale la greutate sau să repopuleze, din cauza faptului că, în condițiile actuale, medicii veterinari de stat nu se deplasează să recolteze probe de sânge. Propunem ca recoltarea probelor în fermă și trimiterea la laboratoare autorizate pentru testare să fie făcută de personalul sanitar-veterinar din ferme, ceea ce va reduce substanțial timpii de așteptare și fermele vor putea funcționa normal, fără blocaje tehnologice și financiare.

• Asigurarea unui ajutor de stat fermelor de creștere și îngrășare pentru a putea produce la capacitate maximă în vederea asigurării unui procent cât mai ridicat din consumul intern. Fermierii se confruntă de 5 ani cu probleme legate de preț, PPA, dobânzi și mulți dintre ei sunt în pragul falimentului sau în faliment. Este necesar să se reia producția în toate unitățile disponibile.

• Oprirea exporturilor de materii prime (grâu, porumb, orz) și comercializarea acestora pe piața internă. Livrarea la export a materiilor prime (grâu, porumb, orz) să se facă numai pentru cantitățile ce depășesc necesarul de consum național.

• Stimularea comercializării producției interne de carne de porc, în condițiile în care se estimează o criză economică și, implicit, diminuarea puterii de cumpărare.

• Includerea fermelor de porci, a abatoarelor și unităților de procesare în lista sectoarelor critice. În această perioadă se manifestă o lipsă acută de comenzi și multe contracte încheiate sunt anulate, ceea ce poate determina și o criză a cărnii de porc provocată de reticența exagerată a comercianților.

• Plata facturilor pentru porcii livrați și pentru carnea proaspătă de porc să se facă în maximum 3 zile de la facturare.

Sprijin financiar pentru reproducție și pentru porcul livrat la abator

Miron Dascălu, fermier membru AFISS, deține, în județul Buzău, un grup de firme care controlează întregul flux, „de la furcă la furculiță”, având fermă de scroafe, maternitate, porci la îngrășat, abator, procesare, fiind și producător de produse tradiționale. Lucrează aproximativ 300 de hectare de teren, investițiile în vegetal și zootehnie fiind considerabile. „Lupta cu pesta porcină africană încă nu s-a încheiat, iar apariția noului coronavirus a adâncit criza filierei porcului la noi în țară. Din acest motiv, pentru continuarea și dezvoltarea activității industriei porcine în România avem nevoie de sprijin concret și urgent din partea statului”, ne-a spus Miron Dascălu. El completează doleanțele celor patru organizații profesionale cu următoarele: ajutor de 500 de euro pentru fiecare scroafă aflată în fermă; ajutor de 500 de euro pentru fiecare scrofiță selecționată în fermele de reproducție sau achiziționată; 50 de euro pentru fiecare porc livrat la abator; să se asigure input-uri, cereale din rezervele statului pentru FNC-urile fermelor de porci; producția zootehnică românească să devină prioritate, prin achiziționarea de către procesatorii români și comercializarea pe lanț în magazinele alimentare și hipermarketuri; magazinele alimentare și hipermarketurile să cumpere cu prioritate de la producătorii români, iar diferența să fie completată din importuri; sancționarea celor care nu achiziționează toate produsele și preparatele din carne cu prioritate de la producătorii români; securizarea prin legi a produselor românești și a producătorilor români; pentru situațiile în care, din cauza identificării pozitive cu COVID-19 a unuia dintre salariați, autoritățile publice locale să asigure cu personal activitatea curentă a fermei sau a capacităților de producție industriale din rândul asistaților social; măsuri de finanțare a fermelor afectate de PPA, cu garanția statului.

Cea mai mare provocare, și în acest an, rămâne vremea, urmată de ritmul alert de retragere a multor substanțe active utilizate în produsele pentru protecția plantelor. Preocuparea companiilor furnizoare de input-uri, cât și a fermierilor este găsirea de soluții care să facă față provocărilor.

În 27 ianuarie 2020, Alcedo a început întâlnirile cu fermierii, în cadrul cărora compania își prezintă portofoliul iscusit de produse și, desigur, noutățile acestui sezon agricol. Sunt aproape 30 de întâlniri, în toată țara.  

De asemenea, Alcedo a făcut public parteneriatul cu Vantage. „Alcedo este brandul prezent în fermele din România de 30 de ani. Da, anul acesta, în 2020, Alcedo împlinește trei decenii de existență, fiind la ora actuală cel mai mare distribuitor de produse pentru protecția plantelor și semințe de la noi din țară. Vantage este singura companie din piață care oferă un ciclu complet de produse, servicii, suport tehnic și consultanță destinate practicării agriculturii de precizie. Așadar, prin prisma acestui parteneriat, începând cu acest sezon, Alcedo pune la dispoziția fermierilor echipamente, utilaje și servicii pentru o agricultură de precizie care să facă față cerințelor unei tehnologii moderne”, a arătat Vicențiu Cremeneanu, președintele companiei Alcedo.

Informații despre noul partener Alcedo ne-a dat directorul de vânzări al companiei Vantage, Florin Mișcodan: „Echipa Vantage a adus treptat conceptul de agricultură de precizie în fermele românilor, fiind singura companie de pe piață care oferă un ciclu complet de servicii și produse destinate practicării agriculturii de precizie, precum și suport tehnic și consultanță. Compania Vantage a venit în momentul potrivit în ajutorul fermierilor români cu soluții complete de gestionare a fermei și a reușit să schimbe percepția fermierilor asupra modului de practicare al agriculturii”.

În ceea ce privește portofoliul Alcedo, acesta s-a îmbogățit cu erbicide, fungicide, insecticide, adjuvanți și semințe. Despre toate acestea, puteți afla, pe larg, în Revista Fermierului, ediția print, din luna februarie 2020.

Totuși, menționez două noutăți din categoria insecticidelor, respectiv Langis - tratament sămânță pentru combaterea dăunătorilor din sol la porumb și floarea-soarelui, precum și Dipel DF, care e a doua denumire comercială pentru Bactospeine DF.

„Anul acesta, derogarea pentru Nuprid AL 600 FS s-a acordat doar pentru tratamentul semințelor de porumb. Alcedo propune fermierilor ca alternativă pentru tratarea semințelor de porumb utilizarea insecticidului Langis pentru dăunătorii din sol, urmat de tratament imediat după răsărire cu Mospilan 20 SP împreună cu Faster Delta. Cum la floarea-soarelui nu s-a acordat derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor, soluția oferită de Alcedo este utilizarea insecticidului Langis pentru viermii sârmă, urmat de tratament imediat după răsărire cu Faster Delta”, a punctat Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) anunță că va scoate la licitație, în acest an, 510 unități administrativ-teritoriale (UAT) care vor fi cadastrate integral din fonduri externe nerambursabile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Reprezentanții ANCPI s-au întâlnit cu membrii Uniunii Geodezilor din România (UGR), în scopul stabilirii măsurilor necesare pentru accelerarea PNCCF.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), este beneficiarul Proiectului „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în AXA prioritară 11 din POR 2014-2020, care are ca scop realizarea cadastrului general în 660 de UAT-uri rurale, până în anul 2023. „În prezent, prioritatea ANCPI este realizarea cadastrului general în cele 660 de comune incluse în Proiectul major, dintre care 510 vor fi scoase la licitație în 2020. Pentru 300 de comune, aceasta va fi a doua procedură de atribuire, în condițiile în care prima dată fie nu a fost depusă nicio ofertă, fie ofertele au fost respinse. În acest context, vom organiza o serie de întâlniri de lucru atât cu reprezentanții autorităților locale, cât și cu firmele care furnizează servicii de înregistrare sistematică a imobilelor. Cadastrul general nu poate fi realizat fără sprijinul tuturor celor implicați în acest proces. Programul național de cadastru și carte funciară 2015 – 2023 (PNCCF) se derulează într-un ritm foarte lent. Există, pe de o parte, multe contracte întârziate, iar, pe de altă parte, avem de-a face cu un număr foarte mare de contracte care sunt reziliate”, a explicat Laurențiu Alexandru Blaga, președinte – director general al ANCPI. 

La rândul său, Ionuț Săvoiu, președintele Uniunii Geodezilor din România (UGR), a subliniat: „Firmele de cadastru nu participă la licitațiile organizate de ANCPI, deoarece costurile de execuție sunt mai mari decât valoarea contractului. Prețul plătit de ANCPI pentru deschiderea unei cărți funciare ar trebui să fie direct proporțional cu timpul alocat unei lucrări, unui imobil. Trebuie să ne motivăm angajații, mai ales că, în această perioadă, ne confruntăm cu o lipsă acută de specialiști. Mulți au ales să lucreze la stat, în timp ce alții au plecat în străinătate.”

Proiectul „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România” completează obiectivul PNCCF, prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 de euro reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 de euro - cofinanțare de la bugetul de stat.

Selectarea UAT-urilor din zonele rurale a fost făcută după următoarele criterii de prioritizare: localități care fac obiectul dezvoltării proiectelor de infrastructură prevăzute în Master Planul General de Transport al României; localități care implementează ori sunt incluse în proiecte de dezvoltare a infrastructurii în cadrul altor programe; localități în care sunt identificate zone cu vulnerabilități sociale particulare privind accesul informal la proprietate. 

Având în vedere lipsa precipitațiilor în multe regiuni ale țării și regimul termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit din ultimele luni, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) informează fermierii că, prin filialele teritoriale, va asigura apă pentru irigații până la punctele de livrare, acolo unde sunt încheiate contracte pentru anul 2020.

Suprafața totală pregătită pentru contractare și irigații, până la această dată, este de 1,4 milioane de hectare, fiind deservită de 1.800 km de canale și amplasată pe 27 de județe. În anul 2019, suprafața pe care s-au aplicat udări, inclusiv în luna decembrie, a fost de 747.776 de hectare, iar suprafața contractată a fost de 837.639 de hectare.

ANIF recomandă fermierilor care încă nu au încheiat contracte pentru livrarea apei să meargă la Filialele Teritoriale de Îmbunățiri Funciare pentru a face demersuri în acest sens, încheierea contractelor fiind în această perioadă în plină desfășurare. Pentru informații și clarificări legate de încheierea contractelor, fermierii pot lua oricând legătura cu membrii conducerii Filialelor Teritoriale de Îmbunățiri Funciare, datele de contact ale acestora fiind publice și disponibile pe pagina de internet a agenției.

Important de menționat, și în acest an, apa pentru irigații până la punctele de livrare este gratuită, prin fonduri asigurate de la bugetul de stat. „Fermierii pot beneficia de apă gratuită indiferent dacă sunt persoane fizice, persoane juridice, organizați în OUAI/FOUAI sau asociație agricolă”, se precizează într-un comunicat de presă al ANIF.

ANIF a încheiat, prin filialele teritoriale, până în prezent, 556 contracte, dintre care 503 multianuale și 53 sezoniere, pentru o suprafață totală de 724.447 de hectare.

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

„Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Țara care, anul trecut, reușea recordul de a se afla în fața Franței la producția de porumb, potrivit ministrului Agriculturii, Petre Daea, în 2016 se situa pe primul loc la numărul de exploatații agricole (farm holdings) din totalul celor existente la nivelul Uniunii Europene (UE28) și pe locul II, sub Malta, la ferme sub cinci hectare, stat membru al blocului comunitar care are 0% (zero la sută!) exploatații de peste 50 de hectare. 

Potrivit raportului Eurostat dat publicității joi, 28 iunie 2018, România continuă să „bată tot” la capitolul număr de exploatații agricole la nivel european. Concret, dintr-un total de 10.321.200 de ferme și exploatații agricole existente la nivelul UE28 acum doi ani, țara noastră ocupa locul I în top cu cele 3.422.000 de exploatații agricole sau așa-zise farm holdings deținute oficial (înțelegem aici de la gospodării țărănești mici, la unități agricole cu personalitate juridică etc).

Mai mult, într-o țară cu o agricultură polarizată, ne batem cu Malta la capitolul ferme mici. Același studiu dat publicității joi relevă faptul că 91,8 la sută din totalul exploatațiilor agricole autohtone sunt ferme mici, sub cinci hectare, iar acestea folosesc doar 28,7 la sută din suprafața agricolă utilizată (SAU). În contrast, exploatațiile de sub cinci hectare din Malta lucrează 78,5 la sută din SAU.

La polul opus, 0,5 la sută din totalul fermelor românești au 50 de hectare sau mai mult și utilizează 51,1 la sută din SAU, în condițiile în care în Malta nu există ferme de peste 50 de hectare!

Cele 3.422.000 de exploatații agricole din România totalizează 33,2 la sută din totalul fermelor europene și lucrează 12.502.500 de hectare utilizate în agricultură, dintr-un total la nivel european de 171.288.500 ha utilizate pentru producția agricolă.

De cealaltă parte, competitoarea noastră – Franța – deținea doar 456.500 de exploatații agricole care lucrau, în schimb, 27.814.200 de hectare, adică 16,2 la sută din total SAU. Procentul exploatațiilor sub cinci hectare era în 2016 de 24,3% din total ferme, în timp ce exploatațiile de 50 ha și peste atingea nivelul de 41,3 la sută din total.

Peste 171 de milioane de hectare de teren din Uniunea Europeană a fost utilizate în 2016 pentru producţia agricolă (puțin peste 40 de procente din total).

Tendințe – șapte la sută din fermele UE cu o dimensiune de 50 ha sau mai mult au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU

O treime din fermele UE au fost amplasate în România în 2016 (33%), locurile următoare fiind ocupate de Polonia (14%), Italia (10%, 2013) și Spania (9%).

Deși numeroase, majoritatea exploatațiilor agricole ale blocului comunitar aveau un caracter mic. Mai exact, 65% din fermele din UE au o dimensiune mai mică de 5 ha. Cu toate acestea, șapte la sută din exploatații au o dimensiune de 50 ha sau mai mult și au lucrat în 2016 puțin peste două treimi (68%) din SAU. Astfel, deși mărimea medie a unei exploatații agricole în UE a fost de 16,6 ha în 2016, media a fost sub 5 ha.

Raportul Eurostat constată totodată că fermele mai mari (de 50 de hectare sau mai mult) au fost mult mai frecvente în Luxemburg (52% din ferme), Franța (41%), Regatul Unit (39%) și Danemarca (35%).

Aproximativ jumătate (54%) din producția standard generată de agricultură în UE provenea din fermele din Franța (17%), Germania (13%), Italia (12% în 2013) și Spania (11%) în 2016.

Nu în ultimul rând, ancheta privind structura exploatațiilor agricole în 2016 a mai scos la iveală că numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Ancheta privind structura exploatațiilor agricole 2016, din cele 10,3 milioane de exploatații din UE, două treimi sunt mai puțin de 5 ha. Numai 11% din managerii fermelor sunt sub 40 de ani.

În campania de depunere desfășurată în perioada 1 martie – 15 mai 2017, au fost depuse 884.464 de cereri, pentru o suprafață de 9.545.000 de hectare, iar în 2018 au fost 855.000 de cereri depuse, pentru care s-au cerut subvenții aferente unei suprafețe de 9,7 milioane de hectare.