Europa clocotește deja de săptămâni bune. Fermierii din mai multe țări ale Uniunii Europene își strigă durerile în stradă. În Franța și Belgia protestele fermierilor sunt destul de violente. Agricultorii chiar au lăsat rafturile marilor lanțuri de magazine goale, furia fermierilor crescând cu fiecare zi de protest.

Ce a dus la actuala stare a agriculturii europene, totuși? Cel mai probabil, reformele impuse de la Bruxelles, gândite din căldura fotoliilor, fără a se cunoaște realitatea din teren. Green Deal, Farm to Fork, Biodiversitate sunt strategii nesustenabile, cel puțin la ora actuală, când se-ntâmplă atâtea pe planetă, pandemii, conflicte, războaie. Ca să nu mai pomenesc veșnica problemă, reglementările UE nu țin cont, așa cum ar fi normal, de specificul fiecărei țări.

Cu viteza luminii se elimină substanțe active de protecție a plantelor fără a exista înlocuitori. Suprafețe considerabile de teren agricol devin pârloagă, că așa vrea UE, dar fără a gândi un sistem de compensare pentru agricultori. UE nu vrea cultivarea plantelor modificate genetic, însă importă masiv produse finite care provin de la astfel de plante interzise în spațiul european. De pildă, soia.

Comisia Europeană vrea ca în UE cetățenii să trăiască sănătos, să consume bio și zice că i-a întrebat dacă vor alimente „mai curate”, „mai sănătoase”, iar oamenii au răspuns că da. Dar Comisia nu l-a întrebat pe cetățeanul european și dacă e dispus să plătească mai mult cu 40%-50% ori chiar 80% pentru hrană. Și câte și mai câte lucruri nerealiste sunt dictate și reglementate de Bruxelles, prin intermediul unor politicieni care nu au habar cu ce se mănâncă agricultura și nu numai.  

Cum era de așteptat, agricultorii din țara noastră au prins curaj și au ieșit pe străzi, la protest. La fel, cum era de așteptat, având în vedere firava asociere a sectorului, protestele fermierilor noștri sunt dezorganizate, iar lipsa unui conducător își spune cuvântul. Nu despre asta vreau, însă, să vorbesc. Ci doresc să accentuez dezbinarea românului.

Protestul fermierilor nu este doar despre ei, ci despre noi toți, cetățenii României. Poate fi un semnal de alarmă pentru guvernanții de toate culorile politice, că a venit vremea să înceapă să lucreze și pentru populație, nu doar pentru ei și prietenii lor.

Observ că sunt unii care tot au treabă cu subvențiile fermierilor. Păi, sunt un drept al lor, iar subvențiile se întorc în economia țării. Seringa aia care ajunge în spitale la preț de tractor nu deranjează pe nimeni? Sau învățământul gratis care ne costă mai mult decât ăla privat nu supără deloc?

Sunt unii, nu puțini, deranjați de protestele fermierilor și de faptul că aceștia își cer drepturile. În schimb, nu ne oripilează că infrastructura rutieră e la pământ pentru că guvernanții de toate culorile politice nu au reușit în peste 30 de ani să facă ceva din cauza prețurilor mari generate de… prea multe buzunare.

Agricultorii nu au ieșit la parada utilajelor, stau în frig pe drumurile patriei pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Da, sunt tractoare, mașini de zeci, sute de mii de euro. Ce-ați fi vrut, ca în anul 2023 să se facă agricultură cu plugul tras de boi? Pentru sculele astea, scumpe, de altfel, fermierii muncesc de dimineață până noaptea și în cele mai multe cazuri nici măcar nu sunt ale lor, fiind cumpărate cu ajutorul creditelor bancare, leasingurilor. Și-au gajat casa, masa, nevasta/bărbatul, copiii, pământul ca să producă hrană.

Nu toți putem fi antreprenori și nici nu trebuie. Haideți să nu-i mai apostrofăm, să nu mai jignim fermierii! Așa cum noi ne dorim să avem în țara asta predictibilitate, stabilitate financiară, așa vor și agricultorii pentru afacerile lor.

Ar trebui să le fie rușine tuturor celor care sunt deranjați de protestele acestor oameni simpli, harnici, care-și produc banii, care mai dau de mâncare și altora (au angajați), care contribuie la bugetul țării și cărora acum le e greu și din cauza guvernanților din România, nu doar a celor de la Bruxelles.

Tuturor ne e greu din cauza clasei politice care e preocupată de propriile jocuri/interese.

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

Nu multă lume s-a gândit că banalul măceș, un arbust care face parte din flora spontană a României și care crește uneori chiar pe marginea drumului, poate fi o afacere. Și totuși, datorită calităților nutritive și curative pe care le au fructele, o plantație de măceș devine o investiție interesantă. Ioan Horga, de la Seleuș – județul Arad, ne explică cum stau lucrurile.

Unul dintre cei mai performanți pepinieriști din vestul țării este Ioan Horga, omul care a promovat multe afaceri de nișă, cum ar fi plantațiile de alun, acum din ce în ce mai numeroase în România.

„În primul rând, măceșul are o vitamina C cu o înaltă puritate, după care are substanțe antioxidante. Avem o grămadă de întrebuințări, cel puțin 60 de produse pe care le știm noi din domeniul farmaceutic, cosmetic, industria alimentară, alimentația pentru căței, pentru pisici, pentru caii de curse etc. Plus uleiul, plus că, după ce ai stors uleiul, rămân cojile de la semințe, care sunt un biocombustibil de mare clasă. Credem că vom avea posibilitatea de a intra într-o piață care nu este acoperită. Adică, dacă Europa importă 90% din fructele de măceș pe care le procesează, înseamnă că mai avem și noi un cuvânt de spus”, explică Ioan Horga.

Cu toții am savurat un ceai de măceșe, dar niciodată n-am avut curiozitatea să ne uităm pe cutie și să aflăm unde a fost el produs. „Măceșul este o specie foarte rustică, din păcate, aproape dispărută din Europa din cauza Politicii Agricole Comune, care a impus curățarea tuturor pășunilor și a câmpurilor pe care creștea acest arbust. În schimb, Chile, o țară îndepărtată din America de Sud, a devenit lider mondial în ceea ce privește producția de măceșe și principal furnizor pentru piața europeană. Practic, 85% din produsele pe bază de măceșe vândute în Europa au materia primă furnizată de Chile”, arată Ioan Horga.

Se pot face bani frumoși

Cererea din piață este mare. Asta poate și pentru că producția de măceșe din România este nesemnificativă. Centrele de achiziție a fructelor de pădure au dispărut aproape odată cu dispariția măceșului din flora spontană. Măceșe mai găsești toamna, sub formă de gemuri, doar în piețe, în mare parte culese de pe marginea drumului, acolo unde măceșul încă supraviețuiește. Dar piața nu înseamnă doar gem de măceșe.

„Piața numa’ că nu ne «bate», să înțelegem câtă nevoie are de acest produs, zice Ioan Horga. Cei cu livezi știu cât de greu se intră pe o piață extrem de concurențială. În primul rând, se vând fructele în septembrie-octombrie, fără să ai probleme. Un kilogram de măceșe se vinde cu șase-șapte lei după ce l-ai recoltat. Dacă intrăm într-un magazin de produse naturale, o să găsim ulei de măceș, pulpă de măceș, suc de măceș, marmeladă, ceaiuri, extracte de măceș, repet, câteva zeci de produse pe bază de măceșe. Ei bine, aproape toate aceste produse au la bază măceșe de import, deci intrăm pe o piață care nu este acoperită. În plus, subvenția este foarte bună pentru această cultură, undeva în jur de 700 de euro pe hectarul în ecologic, și ce poate fi mai ecologic decât măceșul? În goana noastră după profit facem de multe ori culturi intensive și superintensive, fără să ne gândim puțin și la cele pentru sănătate. Se pot face bani și așa și parcă au o altă valoare atunci când știi că munca ta înseamnă «bine» pentru alte persoane.”

Câteva mii de euro pe hectar

Clima din vestul țării este propice pentru cultura măceșului, care, de altfel, nu este un arbust pretențios și fructifică foarte bine și terenurile mai sărace.

„Terenurile bune s-au cam dus. Ori s-au vândut, din păcate, ori s-au arendat și ne-au rămas dealurile cu pantă, cu un pic de argilă. Atunci, măceșul se comportă perfect acolo. Asta este o cultură mecanizabilă, care aduce un venit de 5.000 - 6.000 de euro pe hectar. Este un arbust prolific, care începe să producă deja din anul doi după plantare, dar producții rezonabile se obțin din anul patru, undeva în jur de trei-patru tone la hectar. Să luăm în calcul și durata de viață a plantației, care poate depăși 40 de ani. Sigur, după 20 de ani de viață, se recomandă o regenerare prin tăiere. Sistemul radicular este foarte bine dezvoltat și suportă solurile acide sau cele cu exces de umiditate. Datorită rădăcinii foarte bine ancorate în sol, planta rezistă foarte bine și la secetă. Dacă vă uitați la felul în care arată planta, vă veți da seama că nu are consumuri mari. Măceșul are frunze micuțe cu evapotranspirație redusă, iar fructele asimilează foarte bine razele soarelui, pe care le transformă în zaharuri și alte substanțe benefice”, punctează Ioan Horga.

Investiție și efort minime, în timp - un venit constant

Măceșul este o cultură care n-are nevoie de pesticide, adică amprenta de carbon va fi redusă. Prin urmare, se încadrează perfect în zona de agricultură ecologică, fiind o afacere potrivită pentru o familie de la țară care nu are mari posibilități de a investi. „Schimbările climatice, depopularea satelor fac parte din realitatea lumii de astăzi, deși mi-aș dori să fie altfel. Noi încercăm să venim cu o soluție facilă, care să rezoneze cu conceptul de economie circulară. Este vorba despre om și pământul lui, cei doi parteneri de milenii, care au nevoie de un al treilea, piața. Noi oferim o altfel de soluție pentru piață. Încercați să faceți ceva ce nu consumă multă energie, multă motorină și multe substanțe chimice. Încercați să dați viață terenurilor moștenite de la părinți și bunici și rămâneți fideli satului”, îndeamnă Ioan Horga.

Există deja disponibile în piață mai multe varietăți de măceș, inclusiv soiuri omologate la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni (Argeș), foarte bine adaptate la condițiile pedoclimatice din România. Investiția nu este una foarte mare și poate fi acoperită din fonduri europene.

În ceea ce privește pregătirea terenului, Ioan Horga spune că este nevoie de lucrări de scarificare. „Terenul trebuie desfundat, după care avem nevoie de aproximativ 3.300 de plante la hectar, care astăzi costă în jur de șase lei bucata. Se poate cultiva în sistem irigat, ceea ce înseamnă alte costuri de trei-patru mii de euro la hectar, sau se poate cultiva neirigat. Depinde și de tipul solului pe care se înființează cultura. Una peste alta, un hectar de măceș neirigat, cu pregătirea terenului, ajunge undeva la 4.000 - 5.000 de euro. Nu este un cost foarte mare, putând fi amortizat în primii doi ani. Să nu uităm că avem și un program bine finanțat. România are 800 de milioane de euro finanțare 100% nerambursabil, adică orice fermier din țara asta care are un hectar, două sau zece poate să cultive această plantă.” 

În pofida faptului că agricultura convențională sau agricultura mare, așa cum este ea cunoscută, se confruntă cu probleme grave de la an la an, fie că este vorba despre schimbările climatice, fie că vorbim despre prețurile din piață, pare a fi totuși un tren cu toate locurile ocupate. Rămân însă disponibile aceste mici afaceri de nișă din agricultură, care, cu investiție și efort minime, pot asigura în timp un venit constant. Atenție, însă, că și aceste oportunități de afaceri în ultima vreme sunt din ce în ce mai puține.

Aplicația Registrul unic naţional privind circulaţia şi destinaţia terenurilor agricole situate în extravilan este publică pe pagina de internet Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), începând cu data de 1 martie 2024.

Aplicația oferă posibilitatea inițierii procedurilor prevăzute de Legea nr. 17/2014, respectiv:

• Înregistrarea cererilor pentru afișarea ofertelor de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, inclusiv a documentelor justificative ale vânzătorilor;

• Înregistrarea cererilor privind comunicările de acceptare ale ofertelor de vânzare și a documentelor justificative ale preemptorilor;

• Înregistrarea cererilor privind oferte de cumpărare și a documentelor justificative ale petențialilor cumpărători;

• Publicitatea ofertelor de vânzare și a comunicărilor de acceptare a ofertelor de vânzare;

• Operaționalizarea procedurii prin intermediul aplicației de către factorii responsabili în implementarea legislației aplicabile;

• Fluxul documentelor între unitățile administrativ teritoriale și MADR, prin structura de specialitate sau structurile teritoriale;

• Stadiul dosarului și publicitatea documentelor emise în cadrul acestor proceduri.

Cererile menționate anterior se înregistrează în aplicație de către vânzători, persoane fizice/juridice sau de către reprezentanții unităților administrativ teritoriale în raza cărora se află terenul agricol supus vânzării, la cererea persoanelor interesate.

Utilizarea aplicației pentru înregistrarea și validarea informațiilor cu privire la ofertele de vânzare și a comunicărilor de acceptare a ofertelor de vânzare, respectiv ofertele de cumpărare se realizează prin crearea unui cont de utilizator prin accesarea link-ului director: https://vanzareterenuri.madr.ro/, conform instrucțiunilor de utilizare puse la dispoziția personelor interesate în momentul accesării.

Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, în sistem electronic, se realizează concomitent cu procedura utilizată în prezent în format letric (depunerea documentelor la unitățile administrativ teritoriale în format printat pe hârtie) timp de un an începând cu data de 1 martie 2024. Ulterior datei de 1 martie 2025 se va utiliza numai procedura de înregistrare în Registrul unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, în sistem electronic.

Propunerile/observațiile referitoare la operaționalizarea Registrului unic național privind circulația și destinația terenurilor agricole situate în extravilan, în sistem electronic, se pot transmite până la data de 30 iunie 2024 la adresa de email: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.  sau utilizând link-ul: https://suport.madr.ro.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură) vorbește de multă vreme despre o lipsă a alimentelor, care începe să-și facă simțită prezența pe fondul actualei pandemii prin care trece întreaga planetă. Într-un studiu recent se arată că efectele pandemiei, care vor aduce „o contractare atât a ofertei, cât și a cererii de produse agricole, vor afecta toate elementele sistemului alimentar, de la producție la procesare, trecând prin comerț și sistemele logistice naționale și internaționale, și ajungând la cererea intermediară și finală”. Impactul pandemiei va fi resimțit în mod diferit, în funcție de tipul de industrie și de stadiul de dezvoltare în care să află fiecare țară, spun specialiștii FAO.

România, trebuie să recunoaștem, e o țară săracă sau, să mai îndulcim starea nației, e o țară în curs de dezvoltare. Agricultura e aceea care mai produce și cine știe cât va mai putea să o facă, având în vedere viitoarele strategii europene, Pactul Verde și De la fermă la furculiță. Până la implementarea strategiilor respective, cine știe câți agricultori vor mai exista… Seceta ultimilor ani oricum i-a falimentat pe unii, în timp ce schimbările climatice afectează întregul sector agroalimentar. Acum, s-au scumpit toate input-urile, iar bucuria prețurilor bune la cereale a fost scurtă, pentru că la reluarea ciclului de producție în această toamnă fermierii au trebuit să scoată mai mulți bani din buzunar decât preconizaseră, pentru sămânță, pentru îngrășăminte, pentru motorină, pentru gaze. Totul s-a scumpit. Și creșterile de preț nu se opresc aici. E o criză a metalului, ceea ce va genera o creștere de preț a utilajelor.

Prin urmare, criza alimentară bate la ușă, iar clasa politică are altă agendă, pe care cetățeanul român nu are loc. Guvernanții nu realizează, oare, că ciolanul pe care se bat este produs de popor?!

2021 se apropie de final, guvern n-avem, buget pentru 2022 n-avem, bani pentru agricultură, în afară de cei europeni, n-avem. Și uite așa securitatea alimentară, asigurarea hranei, este lăsată la voia întâmplării. Și, din nou, cum ne-a prins pandemia cu chiloții în vine, așa ne va prinde și criza alimentară, goi-pușcă.

Eu, ca agricultorii pe vremea lui Petre Daea, am zis că Ministerul Agriculturii nu face destul pentru agricultura României. Dar când văd „realizările” lui Oros, îmi dau seama că n-a existat în toată istoria țării un ministru mai slab, mai nepregătit și mai potrivnic agriculturii.

Revenind la Petre Daea, recent, a avut o ieșire în care a anunțat criza alimentară, cu argumente. „Creșterea prețurilor la input-urile folosite în agricultură, de la simplu la cvadruplu și mai mult, pune piedici serioase agricultorilor și lucrătorilor din industria alimentară. Prețul azotatului de amoniu a crescut de la 900 de lei la 3.920 lei/tonă; brutăriile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/lună pentru gaze au trecut la contracte cu 30.000 lei/lună; prețurile la pesticide, motorină, utilajele agricole, piese de schimb și serviciile pentru toate acestea au crescut.”

Ce fac agricultorii în această situație? Majoritatea celor mici va dispărea, alții vor schimba structura culturilor, însă pe produsul finit cumpărătorul va trebui să plătească mai mult. În fermele mici care vor continua activitatea, în gospodăriile țărănești și în fermele mijlocii vor scădea randamentele pe unitatea de suprafață, producțiile vor fi mai mici și de slabă calitate, susține fostul șef de la Agricultură. Fermele mari vor continua să obțină producții cu randamente ridicate, ce vor putea atinge potențialul biologic al soiurilor și hibrizilor folosiți.

„Însumând aceste posibile scenarii, rezultă că vom avea pe piață o producție mai mică, la costuri mari, ce se va constitui într-o ofertă scăzută și scumpă, care nu va putea fi asimilată de consumatorul român, din cauza puterii reduse de cumpărare. Se adaugă lipsa unei rețele proprii pentru comercializarea produselor românești. Toate acestea la un loc vor crea dificultăți în aprovizionarea populației cu hrană”, arată Petre Daea.

Să vedem despre ce fermieri vorbim. Avem micii agricultori și gospodăriile care dețin suprafețe sub un hectar, circa 1,8 milioane, reprezentând în jur de 640.000 ha. Între un hectar și zece hectare sunt aproximativ 1,5 milioane de agricultori, reprezentând circa 4,3 milioane ha. Marii fermieri sunt în număr de aproape 90.000, cu o suprafață totală de vreo 7,6 milioane ha.

Putem contracara sau atenua efectele crizei alimentare? Probabil că da, dacă se sprijină financiar agricultura, și de la bugetul statului.

„Dacă astăzi se vorbește despre sănătate și pandemie, guvernanții bătându-se politic pe morții zilei, în anii care urmează, cu siguranță, dacă nu acordăm atenție agriculturii, acum și tot timpul, ne vom bate toți pe o bucată de pâine, dacă vom avea de unde să o procurăm sau cu ce să o cumpărăm”, concluzionează fostul ministru Petre Daea.

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA

Caricatură de: AF Badiu

Sunt tot mai multe afacerile de nișă, puse pe picioare din dorința de a face traiul la sat mai confortabil. De-a lungul timpului am  prezentat tot felul de mici businessuri, cu lavandă, șofran, ciupercării sau plantații de alun. Ei bine, de această  dată, vom vorbi despre o afacere clădită pe petale de trandafiri.

La Curtea, în județul Timiș, familia Grecu, Ciprian și Vasilica, și-a investit economiile într-o mică plantație de trandafiri, o idee prinsă „din zbor” și pusă în practică cu succes. „Am pornit la drum prin 2014, spune Ciprian Grecu. Stând de povești cu prietenii, cineva a spus la un moment dat că ar merge un business cu trandafiri, că sunt ușor de întreținut și se pot face multe produse pe bază de trandafiri. Am luat aminte și în 2014 am plantat primii 300 de butași de trandafiri din soiul Rose de Rescht, trandafiri pentru dulceață. Am început să iubesc cultura de trandafiri și dacă am văzut că merge, în 2015 am mai plantat 300 de butași.” Soția, Vasilica Grecu, completează: „Nu am știut nimic despre cultura de trandafiri. Cele mai multe lucruri le-am aflat de pe internet. Acolo am văzut că se poate face dulceață, sirop, oțet, ulei de trandafiri, apă de trandafiri sau odorizant pentru cameră. Ne-a ajutat și soacră-mea cu rețete din bătrâni și așa am scos primele produse. De trei ani am început să vindem mai serios. Ne-a cam încurcat pandemia, dar am reușit să mergem pe la târguri și pe la tot felul de evenimente din zona Făgetului și lumea a început să ne cunoască. Am intrat și în circuitul Banat Brunch și am avut de curând oaspeți chiar la noi acasă pe care i-am tratat cu produsele din trandafiri și pe care aceștia le-au apreciat în mod special. Au vizitat plantația, au făcut poze, le-a plăcut”.

Vedeta, dulceața

Așadar, petalele de trandafiri stau la baza unor produse diverse și apreciate, dar se pare că dulceața de trandafiri este „vedeta”. Procesul de producție implică desigur întreaga familie. Maestrul tehnolog este Vasilica Grecu. „Petalele trebuie să fie proaspete, culese înainte de răsărit ca să nu-și piardă parfumul. Eliminăm partea albă din petale care dă un gust amar, apoi intervine soțul care le frământă bine până când petalele lasă zeamă și le lăsăm la dospit de azi pe mâine. La fierbere, folosim zahărul invertit, adică fierbem apă cu zahăr până când se formează un sirop destul de gros. Adăugăm petalele frământate cu tot cu lichidul rezultat și continuăm fierberea până când dulceața de trandafiri este gata. Mai punem și zeamă de lămâie care are atât rol de conservant, cât și ca potențiator de culoare. Vă asigur că este o bunătate. Noi dăm garanție un an de zile, dar dulceața ține mult mai mult, dacă este depozitată corespunzător.”

Pentru că treburile sunt împărțite echitabil,  apa de trandafiri sau hidrolatul de trandafiri este produsă de Ciprian Grecu. „Hidrolatul îl obținem prin distilare. Seamănă oarecum cu producția de răchie, mai cu seamă că este și bună de băut, doar că nu are tărie alcoolică. Se poate folosi cu succes în bucătărie la blaturi, prăjituri, clătite. Un produs foarte apreciat este și oțetul de trandafiri, pe care îl folosim la prepararea salatelor. Procesul este unul mai de durată, pentru că plantele trebuie să stea la macerat. Noi folosim trei ture de petale că să obținem o aromă pronunțată de trandafiri”, precizează Ciprian Grecu.

Terenuri de calitate slabă puse în valoare de plantația de trandafiri

Trandafirii din soiul Rose de Rescht au o inflorescență foarte bogată și înfloresc în valuri vreme de trei-patru săptămâni. Din păcate, anul acesta, din cauza vremii capricioase, recoltatul a început mai târziu și recolta a fost mai săracă. „Anul acesta, am cules până acum o singură dată, din cauza vremii. Am avut o primăvară rece și ploioasă. Și anul trecut am pierdut o cantitate mare de petale din cauza ploilor. De altfel, asta a fost cea mai serioasă problemă pe care am avut-o și pe care nu avem cum să o contracarăm, pentru că, în rest, tratamentele pe care le facem sunt doar pe bază de macerat de plante și dau rezultate bune”, ne-a spus Vasilica Grecu.

Ciprian Grecu a făcut o adevărată pasiune pentru trandafiri și speră că într-un viitor nu foarte îndepărtat afacerea să susțină întreaga familie și nu să fie doar o sursă suplimentară de venit. Cel mai mult își dorește o instalație profesională în care să poată procesa trandafirii. „Deocamdată, tot ceea ce facem facem în stil tradițional, adică pregătim totul manual, fierbem în oale pe aragaz ș.a.m.d. Visul meu este să ajung să extrag uleiul din petalele de trandafir. Este un produs foarte căutat și foarte scump, dar mai am de așteptat, pentru că instalația este foarte scumpă și suprafața cultivată cu trandafiri trebuie extinsă. De extins mai am unde, dar deocamdată lipsesc fondurile...”

După opt ani de experiență, familia Grecu a ajuns la concluzia că o plantație de trandafiri este mai profitabilă decât orice altă cultură convențională, mai cu seamă că terenurile din zona comunei Curtea sunt de o calitate mai slabă, fiind situate în zona colinară a județului Timiș. „Noi nu facem agricultură la scară mare. Suntem doar o gospodărie oarecum tradițională în care producem mai mult pentru consum propriu. Avem doi porci, o văcuță, ceva păsări. În condițiile astea, plantația de trandafiri este mai rentabilă decât toată suprafața de teren pe care o lucrez la un loc”, a încheiat capul familiei, Ciprian Grecu.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2021

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Negocierile tripartite referitoare la Politica Agricolă Comună (PAC) continuă la Bruxelles, iar Copa și Cogeca își exprimă îngrijorarea cu privire la cele mai recente evoluții ale discuțiilor.

„Politica Agricolă Comună determină veniturile a milioane de agricultori, ne determină securitatea alimentară, independența strategică și durabilitatea teritoriilor.

Nimeni nu vorbește despre asta la Bruxelles mai nou, dar PAC-ul are cerințe de mediu majore pentru agricultori și cooperativele lor. Să fie clar faptul că atunci când veniturile scad constant, în timp ce competiția internațională crește, va fi dificil pentru agricultori să implementeze aceste cerințe. Suntem dedicați PAC-ului și bunei sale performanțe. În ciuda afirmațiilor anumitor ONG-uri, nu vorbim despre dezinformare ecologică, ci despre o provocare mare pentru ferme mici și mari deopotrivă.

Agricultorii sunt părți interesate de pe teren, conștienți de problemele de mediu. Suntem și vom fi mereu primii care plătesc prețul acestora. Negociatorii UE ar trebui să aibă încredere în eforturile depuse de agricultori. Ne bazăm pe Parlamentul European și pe Consiliu pentru o aprobare rapidă a pachetului, după ani de negocieri.

Cu cât mai repede avem un acord, cu atât mai repede putem duce mai departe acțiunile concrete de pe teren”, transmite Copa-Cogeca într-un comunicat de presă.

La Bruxelles are loc Consiliul de miniștri AgriFish: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/5002-agrifish-romania-doreste-continuarea-acordarii-ant-si-a-sprijinului-cuplat-voluntar.html

SysWin Solutions este un IMM românesc, lider de piață în sectoarele IoT și M2M și este sponsor în cadrul celui mai mare târg de agricultură virtuală - Agribusiness 4.0, desfășurat în zilele de 20 și 21 mai 2021. Focusul companiei este pe cercetare-dezvoltare aplicată pe agricultura inteligentă și orașe smart.

Pentru domeniul agriculturii, compania a conceput și dezvoltat SysAgria, un sistem ce oferă informații vitale pentru dezvoltarea corespunzătoare a culturilor, predicția cheltuielilor, creșterea producției agricole și reducerea costurilor. Datele colectate prin senzori din microclimatele agricole cu ajutorul soluției SysAgria pot constitui suport decizional pentru fermierii români conducând la beneficii importante pe termen scurt, mediu și lung.

Depunerea excesivă de azot amenință calitatea solului, a apei și a aerului. Totodată aplicarea unei cantități necontrolate poate diminua interacțiunea dintre plante și polenizatori. Eficientizarea utilizării azotului sprijină obiectivele europene și poate genera economii semnificative la nivelul fiecărei ferme, în condițiile în care, momentan, 80% din cantitatea aplicată se risipește. În vederea obținerii unei eficiențe crescute, SysWin Solutions vă propune modulul SysCrop NPK.

Cu ajutorul sondelor NPK măsurăm continuu, pe toată suprafața fermei, nivelul macroelementelor Azot, Fosfor și Potasiu, la o adancime de 30 de cm. Astfel, putem preconiza evoluția lor în timp, în funcție de precipitațiile înregistrate de pluviometru, de fenofaza în care se află planta și de capacitatea sa de absorbție.

Rezerva de apa acumulată în sol, precum și pierderea acesteia prin evaporare și prin transpirația plantei, reprezintă factori determinanți ai recoltei. SysCrop ajustează nivelul producției prognozate și a necesarului de macronutrienți pe etape de creștere, cu scopul utilizării cât mai eficiente a acestora.

Un scenariu de optimizare a utilizării fertilizanților cu ajutorul SysCrop NPK poate arăta după cum urmează:

Fermierul planifică o producție de porumb de 5,5 tone la hectar. Pentru a o obține știe că are nevoie de 174 kg de azot, compus din rezerve de sol relevate de cartarea chimică și din aport de îngrașământ și de o apă disponibilă de 550 litri/m². Suprafața cultivată nu este irigată, iar apa disponibilă este estimată pe baza istoricului precipitațiilor ultimilor 5 ani.

Pe trei parcele experimentale se utilizează valori de fertilizare diferite:

• Într-un scenariu pesimist în care regimul de precipitații în sezonul vegetiativ atinge doar 450 l/m² până în momentul recoltării, cele 174 kg de azot nu vor putea fi absorbite de plante. Astfel, excesul se pierde, iar recolta obținută va fi de numai 4,5 tone/ha. Ajustarea cantității de azot la 143kg/ha ar fi generat o economie de 31 kg/ha.

• Într-un scenariu optimist în care regimul de precipitații în sezonul vegetativ atinge 650 l/m² până la data recoltării, surplusul de apă trebuie exploatat. Lipsa corelării permanante pe parcursul sezonului vegetativ a precipitațiilor acumulate cu necesarul de azot conduce la imposibilitatea maximizării recoltei până la 6,5 tone/ha.

• În cel de-al treilea scenariu se utilizează fertilizarea recomandată de sistemul SysCrop Alert, ce presupune corelarea apei disponibile în sol cu capacitatea plantei de absorbție a azotului pe parcursul etapelor de creștere. Astfel se ajustează dozajul în scopul creșterii recoltei sau reducerii pierderilor. Dacă apa disponibilă este de 650 litri/m², fermierul poate obține o tonă de porumb suplimentară pe fiecare hectar. Daca apă disponibilă este de 450 litri/m², fermierul economisește 31 kg de azot la hectar.

În primele două scenarii în care SysCrop Alert nu este utilizat, pierderile potențiale sunt semnificative, indiferent de suprafața cultivată.

SysWin Solutions propune fermierilor utilizarea SysCrop NPK ca suport decizional pus la dispoziția inginerilor agronomi. Scopul este estimarea necesarului de macronutrienți și a necesarului de irigare, atât din punctul de vedere al cantității de apă, cât și a momentului optim de suplimenatare a acesteia.

În completarea SysCrop NPK vine un alt instrument util – VPD – un instrument care masoară deficitul de saturație.

Deficitul de saturație influențează absorbția apei și a mineralelor din sol ca urmare a fenomenului de transpirație foliară. Cu cât crește deficitul presiunii vaporilor de apă, cu atât se amplifică absorbția apei din sol de către plantă împreună cu nutrienții dizolvați. Sub 0,4 kPa atmosfera este încărcată cu vapori de apă și blochează absorbția apei de către plantă. În afara intervalului optim, la valori de peste 1,6 kPa este încetinită fotosinteza, rezultând stagnarea creșterii sau ofilirea plantei.

Acest tip de instrument și multe altele oferite de platforma SysAgria pot susține, cu ajutorul datelor colectate din interiorul culturii, procesul agronomic. Consultanții SysWin sunt alături de fiecare fermier român pentru a adapta inteligența oferită de tehnologia IoT nevoilor lor concrete.

Sursa: Rezoluția Parlamentului European referitoare la protecția solului (2021/2548(RSP)).

Proprietarii a peste 14.000 de imobile din comuna Pielești (județul Dolj) au primit noile cărți funciare, eliberate gratuit pentru cetățeni prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF). Finanțarea a fost asigurată din fonduri europene, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 (POR). La nivel național, Pielești este cea de-a zecea unitate administrativ-teritorială (UAT) cadastrată integral din bani europeni.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MLPDA), a finalizat lucrările de cadastru general în comuna Pielești din județul Dolj. Noile cărți funciare ale celor 14.369 de imobile din comună au fost înmânate autorităților locale, marți, 18 mai 2021.

În prezent, din totalul de 111 de Unități Administrativ Teritoriale (UAT) din județul Dolj, șase sunt cadastrate integral (Drănic, Mischii, Goicea, Coțofenii din Dos, Brădești, Pielești), iar în alte 64 se desfășoară lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în cadrul PNCCF atât la nivel de UAT, cât și pe sectoare cadastrale.

Înregistrarea sistematică a proprietăților în evidențele de cadastru și carte funciară a început în anul 2019 și a vizat o suprafață totală de 6.568,34 de hectare. Lucrările de cadastru general au fost finanțate din bani europeni, prin Programul Operațional Regional 2014-2020.

ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și de incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, inclus în Axa prioritară 11 din POR 2014-2020. Proiectul completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare din 660 de UAT-uri situate în zone rurale ale României. Valoarea totală a proiectului este 312.891.155 de euro, din care 265.957.482 reprezintă fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană și 46.933.673 - cofinanțare de la bugetul de stat.

Foto: ANCPI

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Toate tranzacţiile începute înainte de apariția noii legi referitoare la vânzarea-cumpărarea de terenuri agricole se fac pe vechea metodologie, iar tranzacţiile demarate după apariţia legii se fac după normele de aplicare care sunt în circuitul de avizare. „Doar pe unii îi încurcă”, declară despre noua lege Adrian Oros.

Blocajul pieței funciare a fost tema interviului pe care ni l-a acordat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 

Urmăriți un scurt interviu cu ministrul Agriculturii, realizat pentru emisiunea România Agricolă (difuzată în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 18:00, la AGRO TV, emisiune realizată de Revista Fermierului), aici: https://www.youtube.com/watch?v=-rHQsegQgeQ&feature=youtu.be

Astăzi, 18 ianuarie 2021, a început a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maximum 40 de ani. Durata concesiunii este de 20 de ani.

Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18 – 29 ianuarie 2021, iar județele pe raza cărora se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea.

Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituției, până la data de 29 ianuarie 2021, ora 14:00.

Suprafețele de teren disponibile pentru contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului (www.domeniilestatului.ro).

Obiectul concesiunii, în această a doua sesiune, îl reprezintă terenul aflat în exploatarea următoarelor societăți comerciale/terenuri preluate:

• Județul Alba: Blasius Blaj SA – Crăciunelu de Jos: 17,2 ha teren agricol și 3,91 ha teren neagricol.

• Județul Gorj: SCDA Târgu Jiu – Rovinari: 42,908 ha teren agricol și 1,4653 ha teren neagricol; Pastorala SA - Târgu Jiu: 13,03 ha teren agricol; Turceni SA – Țânțăreni: 11,98 ha teren agricol și 1,21 ha teren neagricol.

• Județul Ialomița: Agroindustriala SA Urziceni – Manasia: 59,5862 ha teren agricol și 6,13 ha teren neagricol, Urziceni: 51,9166 ha teren agricol și 72,7644 ha teren neagricol; Agromixta SA – Ograda: 12,39 ha teren agricol și 62,58 ha teren neagricol, Mărculești: 44,6869 ha teren agricol și 70,8492 ha teren neagricol; Vitipomicola SA – Fetești: 50,1421 ha teren agricol și 44,73 ha teren neagricol; Horticons SA – Fetești: 21, 5111 ha teren agricol și 16,1968 ha teren neagricol.

• Județul Neamț: Agrocomplex SA – Pâncești: 73,745 ha teren agricol și 2,78 teren neagricol.

• Județul Satu Mare: Agrozootehnica Dorolt – Lazuri: 50,68 ha teren agricol; SCDA Livada – Sanislău: 35 ha teren agricol și 2,17 ha teren neagricol.

• Județul Timiș: Agroindustriala SA Honorici – Victor Vlad Delamarina: 141,68 ha teren agricol și 2,36 ha teren neagricol.

• Județul Teleorman: Agromixt SA – Traian: 224,86 ha teren agricol și 15,42 ha teren neagricol, Lisa: 2,73 ha teren agricol și 31,87 ha teren neagricol, Seaca: 422,72 ha teren agricol și 24,81 ha teren neagricol; Horticola SA – Pietroșani: 8,12 ha teren agricol și 6,97 ha teren neagricol; Agrovitis SA Teleorman – Zimnicea: 22,14 ha teren agricol.

• Județul Vâlcea: Agroind COM SA Râmnicu Vâlcea – Voineasa: 70,87 ha teren agricol și 17,27 ha teren neagricol.

Nivelul minim al redevenței pentru terenul agricol este distinct pentru fiecare suprafață în parte, în funcție de categoria de folosință și de coeficienții de majorare ai redevenței minime, conform factorilor favorizanți ai exploatației.

Nivelul redevenței pentru terenul neagricol, respectiv vegetație forestieră, terenuri neproductive care pot fi amenajate și folosite pentru producție agricolă, drumuri tehnologice și de exploatare agricolă și ape – bălți, este de 100 kg grâu SR EN 15587:2019/ha/an și SR 13548:2013/ha/an.

Nivelul redevenței pentru terenul neagricol, respectiv pentru terenul aferent curților construcții, este variabil, fiind calculat diferențiat pe unități administrative și tipuri de unități administrative.

Reamintim că, pe 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinație agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în vederea înființării unei ferme. Lista completă cu toți tinerii fermieri declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă pe site-ul ADS.

Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin HG nr. 811/2020.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html