În perioada 6 – 10 noiembrie 2024 are loc expoziția internațională de utilaje agricole EIMA. În Italia, la Bologna, BKT, important producător de anvelope Off-Highway, îi așteaptă pe vizitatori cu multe noutăți, lansări de produse, soluții tehnologice de ultimă oră.
Noutățile producătorului indian vor fi în lumina reflectoarelor, respectiv patru noi anvelope agricole, care sunt rezultatul unui amplu proces de cercetare și dezvoltare prin care BKT va aduce pe piață soluții de ultimă oră și de înaltă performanță.
La EIMA, pe lângă noutăți, BKT își va expune produsele emblematice într-o zonă expozițională de peste 600 de metri pătrați, la standul B1 din hala 36.
Printre punctele de atracție pentru sectorul agricol se numără gama AGRIMAX cu produsele sale emblematice, ca de pildă AGRIMAX V-FLECTO, o anvelopă perfectă atât pentru prelucrarea solului, cât și pentru aplicațiile de transport, AGRIMAXFACTOR - o anvelopă concepută atât pentru transportul pe câmp și rutier, cât și pentru prelucrarea solului. Totodată, pentru remorcile agricole va fi expus V-FLEXA, un produs cu flotație de ultimă generație cu tehnologie VF care permite transportul de încărcături grele atât pe câmp, cât și pe șosea.
BKT promite că le va oferi vizitatorilor EIMA experiențe de neuitat, o parte din standul său fiind dedicat sportului, un domeniu în care BKT are o prezență globală puternică într-o varietate de sporturi, cum ar fi fotbal, baschet, cricket și curling, Monster Jam și multe altele. Aici, cinci sportivi campioni mondiali vor urca pe scenă, animând standul BKT pe întreaga durată a târgului cu sesiuni de autografe, poze și interviuri.
În plus, nu vor lipsi momentele obișnuite de interacțiune cu publicul, inclusiv distribuirea de cadouri și premii exclusive care atrag un număr mare de vizitatori în fiecare an, precum și mingile de fotbal BKT care vor fi distribuite în zona exterioară dedicată ToTy (Tractor Of The Year).
BKT își așteaptă vizitatorii la EIMA, în perioada 6-10 noiembrie 2024, în Hala 36, Standul B1.
CITEȘTE ȘI: Performanțe remarcabile obținute de anvelopele BKT, premiate de Institutul independent german de testare DLG
Redefinirea performanțelor cu anvelopa radială cu benzi din oțel FL 695
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Comerțul cu cereale în România este deținut de marii traderi cunoscuți în toată lumea. Cine face prețul cerealelor la Marea Neagră, ce anume face ca prețul să crească sau să scadă? Întrebări firești pe care ni le punem de fiecare dată când apar turbulențe pe piața cerealelor. O piață foarte volatilă și sensibilă la orice ingerință, fie ea politică sau militară. Așa se face că, vrem nu vrem, musai trebuie să sărim în ajutorul celor aflați la restriște.
Vremurile nu sunt deloc binevoitoare cu fermierii români, în condițiile în care prețurile la inputuri au luat-o efectiv razna. Bine, puteți spune că a crescut și prețul produselor agricole. Corect! Dar în niciun caz de trei-patru ori ca la inputuri. În tot acest timp, aglomerația din portul Constanța a dus, inevitabil, la scăderea prețului produselor care se recoltează chiar acum, rapița și grâul, chiar și cu 50 de bani/kg.
Și mai punem faptul că prețurile la energie și combustibili NU vor da înapoi. În țara noastră, regula e doar să crească?! În tot acest timp, vecinii noștri din Uniunea Europeană NU numai că au scăzut prețul, dar l-au și înghețat la nivelul anului trecut (vezi Ungaria și Bulgaria).
La cereale, însă, acestea repede se duc în jos, ba că portul este ocupat cu exportul altor cereale, ba că infrastructura existentă de depozitare sau transport este insuficientă... și mai scade prețul puțin. Și uite așa orice calcul și-ar fi făcut fermierul român, există toate „șansele” ca nici măcar cheltuielile să nu poată fi acoperite în ritmul acesta. Al cui este interesul pentru ca fermierul român să nu-și poată acoperi cheltuielile? Al cui este interesul ca prin portul Constanța cerealele românești să nu mai poată fi comercializate?
Știe cineva câte zile face un tren de marfă de la Timișoara la Constanța? Dar de la Craiova sau Oradea? Niciun ministru trecut pe la Transporturi, după ‘89, nu a fost interesat ca infrastructura feroviară să fie modernizată (la cea rutieră au fost investiții ineficiente și insuficiente), să crească viteza de deplasare a trenurilor pentru persoane sau de marfă, nu să scadă în așa hal încât să ajungem de rușinea Europei.
Și ca să exemplificăm, un tren cu marfă, pe căile noastre ferate, aproximativ 1.000 km, să zicem de la Caransebeș în portul Constanța, descărcat cereale și retur, face 20 de zile, în timp ce, la vecinii bulgari, pentru distanța Vidin – Burgas (600 km) și retur, adică 1.200 km, plus timp de descărcare în portul Burgas, este nevoie de 48 de ore. De zece ori mai puțin! Nu vi se pare că este prea mare diferența?
La bătaia asta de joc, se adaugă prețurile de transport mult mai mari, cu toată infrastructura proastă și timpul mult prea mare de transport pentru ca să nu-l considerăm imposibil, dar adevărat pentru Românica, în același timp fiind prea greu de explicat. Indiferența pentru investiții la standarde europene a celor care au trecut pe la cârma Transporturilor ne-a adus în situația de față.
A! Era să uit de cel mai ieftin mijloc de transport, cel pe Dunăre, cu barjele. Vremuri frumoase, apuse astăzi, tragi cu pușca și nu găsești nimic pe tot tronsonul românesc. Toate sunt la Galați ocupate cu marfa din Ucraina, cu preț de 10 ori mai mare/tona de marfă față de cel de anul trecut.
Ce facem în aceste condiții cu cerealele românești? Cum vor supraviețui producătorii români de cereale, în condițiile în care seceta și-a spus deja cuvântul, producțiile fiind mult mai mici față de previziunile din primăvară cu minimum 20 de procente, până la zone cu cel mult o tonă de grâu/ha?
Cui folosesc toate acestea? În niciun caz producătorilor români!
Editorial scris de: ȘTEFAN RANCU, realizator Radio Antena Satelor
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - iulie 2022Abonamente, aici:https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.htmlAlianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din porturile Constanța, Agigea și Galați. Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților. Aceștia au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general.
Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.
Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.
Într-o scrisoare transmisă joi -14 iulie 2022 - către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România - Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri), Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.
Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța. În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare. La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care Alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.
În același document, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare- maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.
Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de Guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.
Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea lansată săptămâna trecută privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Problemele prezentate recent de Asociația Grânarii Iași, cu ocazia vizitei europarlamentarilor din COMAGRI în porturile Constanța, Agigea și Galați, au fost dezbătute de Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European la inițiativa președintelui acestui for, eurodeputatul german Norbert Lins. Acesta a adus în discuție constrângerile de logistică, prețurile ridicate la încărcarea și transportul de cereale locale și ucrainene, soluțiile limitate de depozitare, precum și managementul trasabilității mărfurilor în principalele porturi din România.
„Lucrurile sunt în ordine dacă luăm în perspectivă întreaga Românie și întreaga Polonie, însă dacă e să ne gândim la regiunile afectate – Moldova din România și regiunea din sud-estul Poloniei, aceste regiuni sunt altfel afectate și pe agricultorii de acolo nu-i prea interesează dacă un agricultor din vestul României sau din vestul Poloniei nu prea este afectat. Agricultorii din regiunea Moldovei văd cum propriile existențe le sunt amenințate, deci trebuie să înțelegem care sunt consecințele și efectele asupra regiunilor în sine”, a punctat europarlamentarul Norbert Lins, care propune măsuri compensatorii urgente, inclusiv o ajustare a Politicii Agricole Comune în sprijinul celor afectați de criza cerealelor din Ucraina. Și ceilalți europarlamentari au avut intervenții prin care au accentuat importanța limitării unor efecte negative ale solidarității față de Ucraina asupra fermierilor români și polonezi.
Consecventă în reprezentarea tuturor fermierilor din regiunea Moldovei, Asociația Grânarii Iași reiterează situația extrem de dificilă prin care trece sectorul agricol din cauza secetei care poate prejudicia peste 50% din producția de semințe de floarea-soarelui și peste 85% din producția de porumb a acestui an. „Susținem cu tărie inițiativa lansată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, din care facem parte, privind declararea stării de calamitate în localitățile/județele unde mai mult de 50% din suprafața acoperită de o cultură este afectată, având în vedere că majoritatea contractelor pentru inputurile cu preț crescut din cauza crizelor existente la nivel global vor ajunge la termen la sfârșitul lunii iulie 2022”, arată Asociația Grânarii Iași.
Președintele, premierul și ministrul Agriculturii din România sunt chemați ca împreună cu organizațiile de fermieri să elaboreze în regim de urgență proiectul de țară referitor la agricultură, cu un plan strategic pe termen lung care să vizeze irigațiile, valorificarea prin procesare națională a materiilor prime produse în agricultură, negocierea PNRR și PNS în sprijinul real și coerent al tuturor agricultorilor din țara noastră, subliniază Emil Bălteanu, președintele Asociației Grânarii Iași.
Reamintim că, o delegație de eurodeputați din COMAGRI s-a deplasat în România pentru a analiza situația critică din porturile Constanța, Agigea și Galați și efectele presiunii transporturilor de cereale ucrainene asupra agriculturii românești. Vocea femierilor din regiunea Moldovei a fost reprezentată de Asociația Grânarii Iași, prin directorul Simona Man și vicepreședintele Dan Tiberiu Stan.
Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Clubul Fermierilor Români a prezentat în fața delegației Parlamentului European o analiză privind impactul războiului din Ucraina asupra fluxurilor de transport și valorificare a cerealelor din România, prin folosirea infrastructurii logistice aferente Portului Constanța și transportului dunărean. Totodată, Clubul a propus un plan de acțiune pentru eliminarea presiunii comerciale și logistice pe tot lanțul de distribuție al agribusiness-ului românesc.
Cezar Gheorghe, analist senior pentru comerțul cu cereale Clubul Fermierilor Români, a prezentat sâmbătă, 9 iulie 2022, în fața membrilor delegației Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, aflați în România într-o vizită informală exploratorie, rezultatele unor analize efectuate în ultimele patru luni privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc, dar și al presiunii asupra prețurilor și infrastructurii logistice de transport și valorificare a cerealelor de care dispune România.
Membrii delegației Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European prezenți la reuniunea care a avut loc la Galați sunt: Norbert Lins - deputat în Parlamentul European, președintele Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Daniel Buda - deputat în Parlamentul European, vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European; Herbert Dorfmann - deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Parlamentului European.
Clubul a atras atenția asupra faptului că agribusiness-ul românesc este serios perturbat de amploarea tenisunilor de la graniță. Astfel, se estimează că în doi ani se vor produce daune ireparabile asupra agriculturii românești, vom avea în principal mărfuri ucrainene, mărfurile românești vor trece în plan secund și vor fi coborâte la nivelul de preț al celor ucrainene.
„În această perioadă a anului, portul nu ar fi trebuit să fie blocat, însă cu toate acestea, din cauza fluxurilor constante provenite din Ucraina, blocarea portului Constanța a fost inevitabilă. În prezent, portul nu poate suporta 22 de milioane de tone de marfă românească, 3-4 milioane de tone din Serbia și Ungaria, plus 8-12 milioane de tone de origine ucraineană prin tot complexul logistic”, a punctat Cezar Gheorghe.
Toată logistica este orientată spre extracția de mărfuri ucrainene, a explicat Cezar Gheorghe. Operatorii feroviari privați și-au mutat toată atenția către mărfurile ucrainene datorită disponibilității ucrainenilor de a plăti prețuri foarte mari, iar același lucru se întâmplă și cu transportul pe barjă.
Pe de altă parte, retragerea certificatului de sănătate veterinară este o decizie care anulează posibilitatea de a mai controla calitatea mărfurilor ucrainene și destinația acestora, riscând astfel intrarea pe teritoriul UE a mărfurilor periculoase în ceea ce privește standardele de siguranță a alimentelor și a hranei pentru animale, conform legislației europene în domeniu (Legea 178/2002 privind siguranța alimentelor și a furajelor – Standardele HACCP). Neexistând trasabilitate, mărfurile își vor pierde urma după ce trec frontiera și nimeni nu va putea verifica destinația reală și starea de calitate a acestora. Din cauza prețului mic, care este tentant, aceste mărfuri vor fi achiziționate de procesatorii din România, generând produse potențial dăunătoare pentru populația țării și pentru industria zootehnică.
Propuneri privind diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc
Principalele elemente cuprinse în planul de acțiune propus de Clubul Fermierilor Români vizează coridoarele de tranzit și depozitare, dezvoltarea unui proces etapizat pentru recepția mărfurilor în portul Constanța, dar și măsuri în plan operațional privind identificarea punctelor de acces pentru mărfurile din Ucraina și evaluarea posibilității de a muta transbordarea în România, acolo unde este posibil.
„Mărfurile, din momentul încărcării în locația ucraineană, vor purta contractul în destinație și, implicit, prețul. De exemplu, mărfurile în tranzit vor fi documentate prin contract cu destinația finală, țări din Asia, Orient, UE. În niciun caz nu vor intra și nu vor putea fi vândute la frontieră sau oferite în condițiile DAP Constanța, ci vor fi direcționate către destinația finală clar exprimată și documentată”, a arătat Cezar Gheorghe.
În ceea ce privește depozitarea mărfurilor, aceasta se va face în spații bine definite pe teritoriul României. Ele nu vor fi comercializate în această perioadă, iar faptul că se află pe teritoriul unui stat membru al UE și al NATO reprezintă o garanție că destinațiile se pot baza pe aceste stocuri într-un interval de timp definit.
În opinia lui Cezar Gheorghe, disciplina procedurală trebuie aplicată în deplin acord cu guvernul Ucrainei, care, la rândul său, trebuie să aplice normele statutare și să efectueze controale și verificări ale conformității.
De asemenea, Clubul propune înființarea unui tampon de marfă în România pentru Ucraina, un efort la care trebuie să participe ambele țări, astfel încât România să fie protejată și, în același timp, să fie generate soluții pentru a crea fluxuri și rețele de stocare care să rezolve ambele situații.
O analiză detaliată privind impactul războiului din Ucraina și propunerea privind planul de acțiune pentru diminuarea presiunii logistice și comerciale asupra agribusiness-ului românesc a fost transmisă conducerii Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European și autorităților române.
Documentul de poziție al Clubului Fermierilor Români privind impactul războiului din Ucraina asupra agribusiness-ului românesc și planul de acțiune propus poate fi consultat aici: https://cfro.ro/articol/document-de-pozitie-impactul-razboiului-din-ucraina-asupra-agribusiness-ului-romanesc
Jucători importanți de pe lanțul de aprovizionare și desfacere al produselor perisabile se întâlnesc vineri, 28 septembrie 2018, la Romexpo, ora 13:00, în cadrul FORUMULUI TransCOOL – transport și depozitare „frig”, eveniment conex din bogata agendă TransLogistica EXPO.
Subiectele propuse, deși nu neapărat noi, incită la dezbatere și identificare de soluții noi. Cu atât mai acut, în perioada actuală.
Au fost invitați peste 120 de specialiști și factori de decizie din Ministerul Agriculturii, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranta Alimentelor și Registrul Auto Român.
Asociații direct implicate în producția, transportul, depozitarea și comercializarea produselor perisabile/fresh: Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România, Organizația Interprofesională pentru produse agroalimentare de legume–fructe.
Manageri și specialiști din companii auto, de transport, logistică și servicii conexe specializate în „temperatură controlată”: CTE Trailers, Dexion, Panalpina România, Unimasters Logistics, Selcar International, Repo Trailers etc.
Subiectele supuse dezbaterii și identificării de soluții funcționale și care să sprijine atât activitatea comercială, cât și sănătatea publica sunt: regulamente de transport, controlul aplicării acestora, trasabilitate și comercializare în cazul produselor perisabile, soluții de transport, vehicule frigorifice, echipamente pentru depozite frig și soluții de asigurare a mărfii perisabile.
TransLogistica EXPO este cea mai mare expozitie de transport, logistică și supply chain din România. Sub umbrela TransLogistica EXPO sunt desfășurate și expozițiile complementare SALONUL CAMIONULUI și SMARTTECH for SUPPLY CHAIN, dar și șapte evenimente conexe, dintre care amintim FORUMUL GREEN LOGISTICA, care este direct implicat în lupta împotriva poluării și a eficientizării întregului lanț de aprovizionare-desfacere.
Detalii și informații privind participare: Liza Cirja, +40 740 198 146. E-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.
Chiar dacă în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „Veceslav Harnaj” din sectorul 1 al Capitalei, din punctul de vedere al membrilor APIMAR implicați în acest proiect au existat și continuă să existe anumite dificultăți în derularea unui astfel de proiect, generate de lacune legislative, precum și de rigiditatea anumitor proceduri interne ale instituțiilor locale și de stat care au rolul de a sprijini astfel de proiecte, anunță APIMAR printr-un comunicat de presă.
Concret, printre dificultățile întâmpinate se numără lipsa normelor de aplicare pentru art. 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9) din Codul Fiscal, potrivit cărora cheltuielile efectuate de operatorii economici pentru buna desfășurare a învățământului profesional în sistem dual sunt cheltuieli deductibile.
„În acest sens am solicitat sprijinul ANAF pentru care așteptăm încă primirea unui răspuns”, mărturisesc reprezentanții APIMAR.
O altă dificultate semnalată de inițiatori a fost rigiditatea anumitor proceduri interne ale autorităților locale, în speță Primăria Sectorului 1, care, conform art. 12 alin. 8 din Legea nr 1/2011 a Educației Naționale, prevede ca elevii înscriși în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum trei ani să beneficieze de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare.
„Primaria Sectorului 1 nu s-a implicat financiar alături de noi, iar solicitările noastre adresate acestei instituții de a ne oferi sprijinul pentru a depăși procedurile birocratice de la nivelul Administraţiei Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi al Unităţilor Sanitare Publice (AUIPUSP) așteaptă încă un răspuns. Aceste proceduri birocratice existente la nivelul AUIPUSP fac imposibilă utilizarea de către Colegiul Tehnologic «V. Harnaj» a banilor oferiți drept sponsorizare de către operatorii economici pentru efectuarea plăților către agenții economici care asigură masa și transportul elevilor”, se mai precizează în document. „Cu toate că în rândul membrilor APIMAR există dorința de a continua acest proiect prin înființarea unei noi clase de mecanici agricoli în toamna acestui an, considerăm ca acest lucru nu va fi posibil fără implicarea și sprijinul autorităților publice și locale: - Primăria Sectorului 1, prin oferirea de sprijin financiar elevilor pentru acoperirea cheltuielilor cu cazarea, masa și transportul; - ANAF prin completarea Codului Fiscal cu norme specifice articolelor 68 punctul (41) și art. 25 punctul (9)”.
Printr-un efort comun al membrilor APIMAR (AgroConcept Impex, Mewi, Ipso, NHR Agropartners, Titan Machinery și Farmtech), cât și cu ajutorul și sprijinul lui Victor Stelian Fedorca și ale Ministerului Educației, în anul școlar 2017 - 2018 s-a reușit înființarea primelor două clase de învățământ profesional de stat în sistem dual, cu specializarea mecanici agricoli, în cadrul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj” din sectorul 1, București.
În vederea desfășurării în bune condiții atât a activităților didactice, cât și a celor de practică, operatorii economici implicați acoperă următoarele cheltuieli: cazare în căminul Colegiului Tehnologic „V. Harnaj”, trei mese pe zi servite la cantina aceleiași instituții de învățământ, transport dus-întors pe traseul colegiu - sediul operatorului economic (atelierele de practică), respectiv bursă de 200 lei pe lună pentru toți cei 40 de elevi.
„Implicarea membrilor APIMAR în construirea viitoarei generații de mecanici merge mai departe de beneficiile materiale oferite prin acest program”, spun inițiatorii. „Tocmai de aceea, elevii au drepturi, dar și obligații. Astfel, din punctul de vedere al membrilor APIMAR, SINGURA OBLIGAȚIE și cea mai importantă este aceea DE A ÎNVĂȚA”.
În acest sens, potrivit documentului de presă, la finalul primului trimestru, elevii din program au fost evaluați în ceea ce privește nivelul de cunoștințe acumulate. Această evaluare este extrem de importantă, întrucât oferă o imagine asupra gradului de implicare a celor 40 de elevi ai Colegiului Tehnic „V. Harnaj” înscriși în programul de învățământ dual.