utilaje agricole - REVISTA FERMIERULUI

Ioan Jula este un inginer horticol pasionat de munca sa, pasiune care s-a transmis mai departe fiului său, Ionuț. Împreună, cei doi dețin 37 de hectare de livadă în Cisnădie, județul Sibiu, și se confruntă cu toate problemele pe care o livadă îmbătrânită le creează. Au depus însă un proiect cu finanțare UE, de aproape 600.000 de euro, prin care speră că vor reuși să meargă mai departe.

Livada aparține de societatea proprie – Prodfruct – și este urmașa livezii IAS-ului din Sibiu. De altfel, capul familiei Jula lucrează în ea de când se știe. „În 1985 am gătat Facultatea de Horticultură, am venit la Cisnădie cu repartiție, cum era pe vremea aia, cu nevastă și doi copii, și, atât de statornic sunt, că tot la ferma aia lucrez. Bine, între timp am mai fost inginer-șef la IAS Sibiu. Dar această livadă, a IAS-ului Sibiu, a fost cumpărată inițial de altcineva, că eu nu am putut, iar de la el am cumpărat eu, în anul 2000. El a dat un leu și eu am dat cinci lei”, ne spune zâmbind Ioan Jula.

Alături, îi stă fiul Ionuț, cu care face mai toate lucrările, cu sezonieri lucrând doar la cules și tăiat.

Fondurile europene, ultima speranță

Aproximativ 2,5 ha au nu mai puțin de 38 de ani, vreo 3 ha de măr 12 ani, peste 2 hectare de prun 9-10 ani, 1 ha de măr are 7 ani și 0,7 ha de măr se află deja în anul 3. Îmbătrânită în mare parte, neprofitabilă, livada avea nevoie de ajutor. Așa că tatăl și fiul au decis să acceseze fonduri europene printr-un proiect pe Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole, pentru 12 hectare. „Am peste 37 ha, din care lucrăm 8 ha de plantație. Restul este livadă casată, vreo 15 ha e teren în pregătire – defrișată, pe care facem culturi anuale. Și vom planta 12 ha, în total: anul acesta, 1 ha de coacăz, 1 ha de păr și 6 de măr, iar anul viitor, 4 ha de măr”, a explicat Ioan Jula.

Proiectul are o valoare de 580.000 de euro, cu finanțare 90%. Horticultorii au lucrat cu două firme de consultanță, una care le-a realizat proiectul tehnic, cealaltă ocupându-se de studiul de fezabilitate.

Investiția presupune un tractor de 94 CP, o pompă de stropit, o bară de erbicidat, o freză cu palpator pe rând, plug reversibil cu 2 trupițe, un cultivator cu lățime reglabilă până la 210 cm cu subsoiler, o mașină de îngrășăminte – cam tot necesarul unei plantații performante. „Vrem să vedem dacă funcționează tehnologia nouă. Dacă nu merge, închidem și facem ce face toată Cisnădia: vindem terenul pentru construit case”, ne-a zis Ionuț Jula.

Astfel, viitorul depinde de cum vor decurge lucrurile după implementare. „Eu vreau să îl ajut până împlinesc 80 de ani. Dar aici nimeni nu mai produce nimic, nici culturi de câmp, nimic. În Cisnădie au fost o mie și ceva de hectare de livadă și acum mai există doar ale noastre. În rest, e teren ocupat cu case, cu pomi bătrâni și cu pădure. Da` ăia sunt deștepți, noi suntem proști că ne ducem mai departe. Culmea e că ne place”, a adăugat Ioan Jula, pentru care provocările țin ba de preț, ba de producție.

Anul trecut a fost extraordinar de bun și de prost în același timp, a afirmat pomicultorul. Producția a fost cât în trei ani, de calitate foarte bună, dar nu au putut să o vândă pe toată și aproape jumătate au aruncat.

Importurile îngroapă fructele românești?

S-au gândit și la procesare, dar nici așa lucrurile nu au mers mai bine. „Avem o miniinstalație, am făcut 20 de tone de suc. Dar, dacă anul ăsta am făcut 20 de tone și nu știu dacă îl vindem până în toamnă, acum zece ani făceam 60 de tone și nu ne ajungea până în toamnă. Foarte multă lume și-a făcut instalații și de aia nu am făcut mai mult. Plus că am lăsat neculese minimum 50 de tone de mere”, a precizat Ioan Jula.

Desfacerea o face către comercianții locali și la un supermarket din Sibiu cu care colaborează. „Când aveam 80 ha de livadă, lucram și în București, și Craiova, Târgu Jiu. Dar nu mai vine nimeni acum, că vin ungurii și polonezii cu prețuri mai mici, chit că produsele lor sunt «nebune». Noi nu avem livezi superintensive, ci doar intensive, producția e mai mică decât la alea, așa că prețul de cost pe unitatea de producție e mai mare la noi. Automat, trebuie să vinzi produsul cu un anumit preț ca să te poți duce mai departe”, a completat horticultorul sibian.

Mai mult, anul acesta a început prost pentru că prunul va fi doar pentru compot și gem, iar mărul a legat „între puțin și suficient”. Singura speranță rămâne modul în care se vor desfășura lucrurile cu derularea proiectului european. Doar apoi cei doi pomicultori, tată și fiu, vor lua în calcul și reconversia altor hectare. „Soția s-a săturat de agricultură și ne ține doar contabilitatea primară. Ea zice că s-o săturat să lucrezi și să nu câștigi. Și îi dau dreptate”, ne-a zis Ioan Jula în încheiere.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – august 2019

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

Criza generată de COVID-19 determină o scădere a predictibilității în afaceri pentru fermieri și, în același timp, schimbările climatice și fenomenele extreme accentuează această situație, seceta pedologică sau înghețul târziu afectează culturile agricole și necesită măsuri de asigurare a accesului cât mai extins al fermierilor la instrumentele de gestionare a riscurilor. Un astfel de instrument îl oferă Programul Național de Dezvoltare Rurală prin Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor. Numai că fermierii ne transmit că se confruntă cu probleme în accesarea fondurilor alocate acestei măsuri, fiind nevoie de modificări pentru a putea fi accesată de cât mai mulți agricultori. O procedură simplificată, care să țină cont de realitățile din ferme, ar crește numărul fermierilor care ar putea accesa măsura derulată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și, totodată, ar duce la creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene ale Submăsurii 17.1.

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a făcut câteva propuneri privind modificarea Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1, pe care le-a transmis către AFIR, AMPNDR, MADR și spre informare către Guvern și Președinție (propunerile pot fi consultate mai jos, așa cum au fost ele transmise autorităților).

În condițiile în care nu există un Fond Mutual în agricultură, prin care România ar putea beneficia de finanțare de la Comisia Europeană, iar asigurările în agricultură acoperă în proporție de 28-30% suprafața arabilă a țării (conform datelor disponibile la nivelul anului 2019), considerăm deosebit de importantă facilitarea accesului fermierilor la sprijinul oferit de Submăsura 17.1. – Prime de asigurare a culturilor, animalelor și plantelor, prin subvenționarea de către AFIR a primelor de asigurare pentru fiecare cultură/poliță de asigurare. Evidențiem faptul că agricultura este domeniul cu cel mai mare grad de risc în ceea ce privește realizarea obiectivelor economice. Planurile de afaceri ale fermierilor sunt multianuale, performanțele realizate depind în egală măsură de capacitățile de organizare și acțiune puse în joc, dar și de factorii impredictibili de mediu și climă, care pot să afecteze major atingerea obiectivelor”, a precizat Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă.

Fermierii solicită Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să pună la dispoziția Clubului Ghidul Solicitantului actualizat pentru Submăsura 17.1 înainte de a fi publicat. „Cerem acest lucru pentru a avea posibilitatea să ne consultăm cu fermierii în grupurile noastre operative de lucru și să transmitem către AFIR poziția avizată a fermierilor, care până la urmă sunt beneficiarii acestei măsuri”, a punctat Florian Ciolacu.

Probleme și soluții

(1) Documente

Se alocă mult timp în elaborarea dosarului cererii de finanțare, precum și a celui de plată, deoarece sunt solicitate foarte multe documente care nu sunt necesare.

Opis dosar:

  • Cererea de finanțare simplificată (suprafața totală pe cultură și localitate, nu fiecare bloc fizic în parte), extras de cont, declarația APIA, poliță de asigurare cu anexă, dovadă plată poliță și cererea de plată ar fi suficiente pentru dosarul de finanțare.
  • Se solicită documente aferente ultimului an fiscal – acestea sunt depuse la administrația fiscală, instituție a statului;
  • Solicitarea ca dosarul de finanțare să fie depus online ca apoi după aprobarea cererii de finanțare să fie depus și fizic și pe suport electronic reprezintă o pierdere de timp și resurse;
  • Atâta timp cât cultura este declarată la APIA și s-a plătit o poliță de asigurare, nu ar mai trebui depuse și documente din contabilitate (deviz, facturi, bilanț etc.) ca să dovedească că se fac cheltuieli cu această cultură;
  • Se solicită mai multe documente cu aceeași informație: extras bancar pentru a confirma plata, confirmare din partea asigurătorilor cu data intrării banilor, confirmare suprafețe și din partea APIA și din partea Registrului Agricol;
  • Depunerea dosarului de plată în format electronic și fizic se face la Agențiile regionale AFIR. De exemplu, fermierii din Buzău depun online la OJFIR Buzău și fizic la Constanța unde este sediul regional AFIR.

Propuneri:

  • Depunerea dosarului să se realizeze doar online, în platforma AFIR, iar documentele să fie semnate electronic de către fermier astfel încât să nu se mai solicite depunerea fizică a originalelor pentru efectuarea conformității acestora.
  • Comunicarea între AFIR și asigurători, AFIR și ANAF să se facă printr-un sistem gestionat electronic care să valideze toate documentele solicitate, care fac parte din polița de asigurare (fermierul nu ar trebui să depună atâtea documente). Semnarea unor acorduri de colaborare între AFIR si asigurători, respectiv AFIR și ANAF pentru accesul la bazele de date, astfel încât AFIR să poate face verificarea informațiilor direct în bazele de date ale asigurătorilor, respectiv ANAF, pentru a simplifica conținutul dosarelor cererii de finanțare și a cererii de plată. Din momentul în care fermierul înregistrează cererea în sistem, să se declanșeze automat comunicarea între AFIR, APIA, ANAF, asigurători pentru colectarea documentelor necesare întocmirii dosarului.

(2) Diferențe Registrul Agricol/APIA, Registrul Agricol/producția validată în poliță de către asigurători

Registrul Agricol/APIA:

Acesta generează diferențe între suprafețele din APIA și cele din Registrul Agricol din mai multe motive, dintre care menționăm:

  • Hărțile de la primării sunt de tip vechi, nu digitale și nu sunt mereu actualizate, generând diferență față de APIA.
  • Dacă un bloc fizic are două parcele pe două primării, atunci la APIA este trecut totalul pe o singură localitate, în timp ce în Registrul Agricol fiecare parcelă este pe primăria respectivă și deci suprafețele vor fi diferite.
  • Faptul că există diferențe la măsurătorile APIA și măsurătorile din Registrul Agricol nu ar trebui să fie motiv de neeligibilitate. Fiecare entitate funcționează în alt mod, cu alt tip de măsurători (diferențe de 0,1 până la 1, 2 ha ar fi acceptabile). O soluție ar fi ca Registrul Agricol să nu mai fie solicitat atât timp cât se solicită APIA pentru suprafețe.
  • Valabilitatea adeverinței emisă de Registrul Agricol este de 30 de zile și sunt fermieri care trebuie să meargă la foarte multe primării pentru ridicarea lor. Adeverința ar trebui să aibă valabilitate un an agricol, nu doar 30 zile.

Registrul Agricol/producții realizate:

  • Producțiile medii de la Registrul Agricol sunt diferite față de realitate și în cazul unei daune se face diferența între producția constatată după ce a avut loc fenomenul asigurat și producția asigurată. Producțiile din polițe se pot suplimenta dar nu sunt eligibile.
  • Media producțiilor pe ultimii 5 ani/3 ani din contabilitate: sunt fermieri care nu au acte contabile din anii anteriori pentru cultura respectivă pentru că nu au mai înființat-o până acum și trebuie adeverință de la Registrul Agricol care nu coincide cu realitatea/zonă.

Producția la Registrul Agricol este media pe județ, calculată pe baza producțiilor unor fermieri performanți și cele ale unor fermieri care fac agricultură de subzistență, astfel că producția declarată este foarte mică în comparație cu producția obținută în realitate de fermier.

Propuneri:

  • Renunțarea la Registrul Agricol, să se aprobe doar utilizarea Declarației APIA.
  • Producția eligibilă să fie cea validată și acoperită de către asigurători și conform cu realitatea din teren. Creșterea de producție pe poliță să fie eligibilă (la o producție mare, înseamnă că fermierul face tehnologie, deci este performant).

(3) Repartizare dosare

Dosarele sunt repartizate aleatoriu și ajung la experți AFIR diferiți pentru același fermier dacă acesta are cel puțin două culturi pentru care aplică. Acest fapt poate genera unele disfuncționalități/probleme deoarece fermierul este nevoit să reia aceeași discuție cu persoane diferite, cu interpretări diferite ale situației.

Propuneri:

  • Alocarea unui fermier la același expert AFIR.
  • Limitarea pe cât posibil a interacțiunii fermierilor cu angajații AFIR (dosarele să fie depuse doar online).

(4) Funcționarea sistemului IT

  • Funcționarea sistemului este foarte greoaie și unii funcționari din agențiile OJFIR nu stăpânesc foarte bine sistemul electronic și Ghidul Submăsurii, fiecare solicitând fermierului documente în plus față de procedură și nu pot sau nu știu să-i ghideze pe fermieri în depunerea online.
  • Din discuțiile cu fermierii, ei invocă, pe lângă faptul că se lovesc de „latura umană” în anumite județe (de ex: Neamț, Galați, Argeș), că întâlnesc și angajați AFIR care sunt dezinformați (de ex: au afirmat că nu mai sunt bani pentru Submăsura 17.1).

Propunere:

Training al angajaților AFIR pentru o mai bună cunoaștere / înțelegere a Submăsurii, având în vedere că este interpretată diferit.

(5) Termene răspuns

Termene scurte de răspuns solicitate la notificările AFIR, maximum 5 zile, termen în care fermierul poate fi în imposibilitatea de a întocmi documentele care îi sunt solicitate.

Propunere:

Termenul de răspuns să fie extins la maximum 10 zile lucrătoare pentru ca fermierul să revină cu documentele solicitate de AFIR.

(6) Practica în alte state UE

  • În țările UE în care există această subvenție, fermierul plătește către asigurător doar partea neeligibilă și diferența de procent eligibil nesubvenționat.
  • În alte state UE în care există această subvenție, agențiile echivalente AFIR comunică direct cu asigurătorii (sisteme informatice conectate).

Propuneri:

  • Identificarea diferențelor și alinierea practicilor din România și alte state UE în care există această subvenție, dacă acestea asigură simplificarea procedurilor, comunicarea directă, rapidă și eficientă între instituții, în beneficiul fermierilor.
  • Valoarea subvenției nerambursabile să fie plătită de către AFIR direct în conturile asigurătorilor. Pentru ca această solicitare să fie implementată, este necesar ca asigurătorii să fie trecuți în fișa Submăsurii 17.1 ca beneficiari eligibili.
  • Comunicare directă între AFIR și asigurători (baze de date conectate).

Pentru abonamente, Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Holde Agri Invest SA, companie românească care exploatează terenuri agricole, anunță că a achiziționat Agromixt Buciumeni SA, societate înființată în 1991, cu capital românesc, care exploatează terenuri agricole în județul Călărași. În 2018, Agromixt Buciumeni avea 21 de angajați, înregistra venituri de peste 19 milioane de lei și un profit net de 2,85 milioane de lei. În urma achiziționării fermei călărășene, Holde Agri Invest a ajuns la un portofoliu de 7.000 de hectare de teren exploatat și 55 de angajați în principalele locații de activitate ale companiei, centrul de operare din București, Ferma Roșiorii de Vede, Ferma Agromixt Buciumeni din Călărași și silozul de 10.000 tone din Călinești (Teleorman).

„Suntem încântați de achiziționarea companiei Agromixt Buciumeni, deoarece considerăm această investiție de o importanță strategică pentru Holde. În urma acestei tranzacții, Holde deține un portofoliu de peste 7.000 de hectare de teren exploatat, un prag pe care am promis investitorilor noștri, care au participat la plasamentul privat din decembrie 2019, că îl vom atinge. Cu toate că în următoarea perioadă prioritatea noastră va fi integrarea companiei Agromixt, avem în vedere și alte runde de finanțare pe care intenționăm să le realizăm pe piața de capital din România. Considerăm finanțarea cu ajutorul mecanismelor bursiere ca fiind o modalitate extrem de eficientă care va ajuta transformarea Holde de la un start-up în agricultură la un jucător de referință în sectorul agricol local”, a declarat Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest. Conducerea companiei a fost hotărâtă să finalizeze tranzacția aceasta indiferent de contextul actual al focarului COVID-19 în România, deoarece cererea de producție agricolă rămâne neschimbată, iar companiile agricole trebuie să asigure continuitatea activităților. „Alimentația și agricultura reprezintă o infrastructură critică pe durata acestei crize fără precedent cauzată de coronavirus și un sistem alimentar care funcționează în întregime este acum mai mult ca oricând crucial pentru sănătatea și bunăstarea națională”, a precizat Liviu Zăgan.

Achiziția Agromixt Buciumeni reprezintă o investiție strategică pentru Holde Agri Invest, companie care urmează să se listeze în următoarele luni pe piața AeRO a Bursei de Valori București sub simbolul HAI. Această achiziție a fost parțial finanțată cu capital atras în timpul plasamentului privat pentru acțiunile Holde care a avut loc în decembrie 2019 și parțial prin finanțare tradițională bancară.

Investiții în utilaje, depozitare și irigații

Obiectivul Holde este de a deveni unul dintre cei mai mari jucători români pe piața agricolă locală, cu un portofoliu de minimum 20.000 hectare de teren operat în următorii zece ani. Pentru a atinge acest obiectiv, Holde își propune să investească peste 50 de milioane de euro în dezvoltarea afacerii, să promoveze o afacere agricolă modernă, în care eficiența și excelența operațională reprezintă principalele ingrediente din spatele rezultatelor.

Alături de achiziția Agromixt, în 2020, Holde intenționează să își continue investițiile în utilaje noi, instalații de depozitare, precum și sisteme moderne de irigații.

Conceptul Holde a fost inventat în 2016 de patru antreprenori români, Liviu Zăgan, Robert Maxim, Matei Georgescu și Alexandru Covrig. În 2017, fondatorii și-au unit forțele cu echipa companiei locale de asset management, Certinvest, și împreună, în 2018, au stabilit modelul de afaceri inovator din spatele Holde Agri Invest SA. La scurt timp, Holde a primit prima investiție externă de la Vertical Seven Group, un fond stabilit de antreprenorii români Iulian Cîrciumaru și Andrei Crețu. După închiderea plasamentului privat din decembrie 2019, Holde Agri Invest SA are 52 de acționari. Vertical Seven Group rămâne în prezent cel mai mare acționar al Holde, cu 19,6% din companie, în timp ce restul investitorilor dețin între 9% și 0,1% în afacere. Modelul de business prevede ca niciun acționar să nu dețină o participație majoritară în cadrul companiei.

Publicat în Eveniment
Vineri, 17 Aprilie 2020 13:49

Griji și probleme în vremea pandemiei

Pandemia de COVID-19 generează blocaje în aprovizionarea cu input-uri pentru agricultură. Dacă circuitul se întrerupe, recolta de anul acesta ar putea avea de suferit. Fermierii se tem că nu vor primi la timp necesarul de produse de protecția plantelor pentru culturile de toamnă, rapiță și mai ales grâu, care înseamnă pâinea românilor de anul acesta. Vremuri complicate, așadar, pentru o categorie specială de oameni, aceea care ne asigură nouă tuturor hrana cea de zi cu zi. Depinde de autorități ca ea să fie îndestulătoare și de calitate în acest an dificil. Fermierii știu ce au de făcut.

„Deocamdată prețurile la input-uri au rămas la fel, în schimb, de când cu pandemia provocată de noul coronavirus, bursa cerealelor a căzut foarte mult.”

Hary Massai administrează o fermă vegetală de 2.100 de hectare în zona comunei Măureni din județul Caraș-Severin și se teme că întârzierea aplicării tratamentelor fitosanitare poate genera pierderi semnificative, chiar dacă, la această dată, grâul arată impecabil. „Am început lucrările pe câmp și așteptăm input-urile. Semințele au ajuns, dar e o problemă cu pesticidele. Suntem destul de neliniștiți, unele produse pentru grâu și rapiță deja le-am aplicat, însă mai avem de aplicat tratamente la culturile de toamnă, se întârzie foarte mult cu transportul și cu livrările. Suntem puțin blocați și sperăm ca problema să nu devină din ce în ce mai complicată, pentru că vor fi afectate culturile, iar asta va duce la o scădere substanțială a producției. Deocamdată, prețurile la input-uri au rămas la fel, în schimb, de când cu pandemia provocată de noul coronavirus, bursa cerealelor a căzut foarte mult”, ne-a zis Hary Massai.

„Avem rambursări de TVA. Sperăm ca autoritățile să nu ne blocheze rambursările pentru că ne bazăm pe aceste sume.”

Nici campania agricolă de primăvară nu-i lipsită de greutăți, sămânța de porumb este destul de greu de găsit pe piață la această oră, mai ales pentru cei care încheie contracte cu furnizorii cu plata la recoltat. „Noi am asigurat necesarul de sămânță de porumb încă din decembrie, dar am colegi care au plătit marfa și li s-a spus că li se dau banii înapoi pentru că nu li se mai poate livra sămânța de porumb. Momentan suntem puțin blocați. Stăm zilnic pe telefoane cu furnizorii. Se pare că de la o săptămână la alta lucrurile se înrăutățesc, dar sperăm ca autoritățile să vină în sprijinul nostru și marfa să poată circula fără probleme și să nu se blocheze prin vămi”, arată tânărul fermier Hary Massai.

O altă problemă care provoacă insomnia fermierilor la vreme de pandemie este cea a circuitului financiar. „Nu știu cum va fi în perioada următoare. Noi fiind o firmă de agricultură, avem rambursări de TVA. Sperăm ca autoritățile să nu ne blocheze rambursările pentru că ne bazăm pe aceste sume. Privind mai departe problema, sperăm ca APIA, care a sistat preluarea cererilor, să nu ne împingă până în toamnă cu depunerea cererilor unice de plată, pentru că subvențiile pe care trebuie să le primim sunt o parte importantă din veniturile noastre”, subliniază agricultorul din Caraș-Severin.

Depozitul pentru cartofi, sub semnul întrebării

De trei ani, Hary Massai a introdus în cultură și cartoful, devenind furnizor pentru supermarketurile din vestul țării, iar de când a izbucnit pandemia, cererea pe piață s-a triplat. „Noi avem contracte prestabilite, încheiate pe termen mediu, și nu am crescut prețurile. De altfel, nici supermarketurile nu au majorat prețurile la cartof, dar cererea s-a triplat. Eu le recomand oamenilor să fie calmi, pentru că marfă este și ea va trebui să circule.”

Carantina generală blochează pentru moment proiectele de dezvoltare ale fermei administrate de Hary Massai, tocmai în sectorul cartofului. „Până acum am cultivat 45 de hectare cu cartof, dar pe viitor ne-am propus să creștem suprafața, poate chiar să o dublăm, pentru că avem în derulare un proiect pe fonduri europene în valoare de două milioane de euro prin care vom construi anul acesta un depozit cu temperatură controlată, cu linie nouă de ambalare și sortare a cartofilor. Din păcate,  în momentul de față proiectul este blocat. În iunie–iulie voi recolta cartofii și nu știu încă unde voi fi cu proiectul. Încă nu știu dacă am unde depozita cartofii de anul acesta, pentru că în septembrie cel târziu depozitul ar fi trebuit să fie finalizat”, ne-a spus în încheiere tânărul fermier.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - aprilie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html 

Publicat în Din fermă-n fermă!

Sondajele ultimilor ani arată că piața echipamentelor agricole second hand din România își păstrează tendința ascendentă. Este, fără îndoială, o piață în continuă dezvoltare, care are din ce în ce mai mult de oferit, dorința de „înnoire” a parcului de tractoare, combine și alte mașini agricole fiind tot mai vizibilă în rândul tuturor fermierilor.

Jucătorii de pe piața echipamentelor agricole second hand au înregistrat un număr mai mare de cereri, însoțite însă de așteptări mai mari în ceea ce privește performanța produselor și serviciile post-vânzare. „Dacă facem o comparație brută, statistică, pe utilaje la mâna a doua am înregistrat creștere în ultimii ani, în fiecare an cu aproximativ 10-15%. Există tendința ca orice vânzare să vină la pachet cu o cumpărare. De exemplu, în grupul Schröder, firma-mamă din Germania, sunt foarte puține afaceri doar cu vânzare. Majoritatea sunt însoțite de cumpărarea unui produs second hand. Acesta e trendul viitorului – buy-back-ul să fie prezent la toate tranzacțiile și atunci, automat, parcul și numărul de utilaje va crește”, arată Adrian Tănasie, manager utilaje second hand în cadrul companiei Mewi.

Scopul serviciului buy-back la Mewi este de a impulsiona piața și de a veni în sprijinul fermierilor. „Nu ne dorim să ținem prea mult pe stoc produsele achiziționate prin buy-back, iar principalul obiectiv e să nu pierdem bani. Prin urmare, nu vrem să câștigăm foarte mult, ci să nu pierdem”, a adăugat Adrian Tănasie.

Marca și prețul, criterii importante

În ceea ce privește cumpărătorii de echipamente agricole second hand, reprezentantul Mewi spune că nu există neapărat un profil clar definit. Fermierii optează pentru achiziționarea utilajelor de ocazie atunci când nu dispun de o sumă foarte mare de bani și au încredere în compania de la care cumpără. În principal, este vorba de fermierii mai mici.

Atunci când vorbim de preferințe, criteriile de alegere sunt subiective. Fermierii români sunt, în general, atașați de o anumită marcă. „Dacă unui client îi place o marcă, vine pentru a cumpăra exact acel produs. Deși încercăm să îi facem și alte propuneri, de multe ori nu reușim să îi schimbăm optica. Nu este interesat de alte produse, nu te ascultă, nu acceptă”, ne-a spus Adrian Tănasie. Apoi intervin alte câteva aspecte, dintre care probabil cel mai important este prețul. Cumpărătorii români caută prețul cel mai mic, fără a omite însă alte aspecte importante cum ar fi anul de fabricație și orele de funcționare. Se caută echipamente cât mai noi și cu ore de funcționare cât mai puține.

Cerințele nu sunt deloc puține, iar companiile fac uneori eforturi pentru a-și păstra poziția în piață și pentru a-și mulțumi pe deplin clienții. „Percepția clienților din România e diferită de, să spunem, cea a clienților din Germania. Fermierii germani sunt obișnuiți să meargă, să vadă utilajul și starea în care este acesta. Negociază niște reparații, după care își asumă cumpărarea. La noi, clienții au altă abordare. Ei cred că, dacă îl cumpără de la o reprezentanță, utilajul e perfect. Și atunci, foarte mulți au diverse cerințe după vânzare. Un client avizat, de oriunde din Europa, nu pune așa problema. Odată ce a ieșit cu produsul din curte, de unde l-a cumpărat, nu mai vine cu solicitări ulterioare. La noi încă există „lupta” asta și multe discuții după vânzare. Sigur, mai lăsăm și noi de la noi, dar nu chiar tot, pentru că atunci pierdem bani. Aceasta este poate cea mai dificilă etapă”, precizează reprezentantul Mewi.

Cele mai multe cereri înregistrate sunt pentru tractoare de putere medie, între 150 CP și 200 CP, combine și apoi alte utilaje agricole.

Avantaje pentru fermieri, ratele și garanția

Achiziția oricărui produs trebuie să aducă, în primul rând, avantaje clientului. Un beneficiu oferit de Mewi este vânzarea în rate. „Unul dintre avantajele clienților care vor să cumpere utilaje de ocazie este acela că vindem și în rate. Desigur, există câteva condiții care trebuie îndeplinite. De asemenea, nu vindem ca o societate de leasing, ci e mai degrabă un fel de ajutor, pe o perioadă de un an, un an și jumătate. De pildă, dacă un fermier ne spune că vrea să cumpere un anumit tractor, dar nu dispune momentan de suma necesară, îi putem propune să ne dea un avans, o rată anul acesta și două anul viitor”, punctează Adrian Tănasie.

Totodată, există loc de negociere, astfel încât clientul să fie mulțumit. Astfel, unul dintre principalele puncte forte ale Mewi este încrederea pe care clienții au dobândit-o în companie de-a lungul timpului. „Oamenii care știu sau au auzit despre noi ne caută. Vor să cumpere de la noi pentru că au încredere. Există un istoric pozitiv, pentru că niciodată nu întoarcem spatele fermierilor și le ascultăm dorințele și cerințele chiar și după livrare. Facem de multe ori compromisuri, în funcție de situație și de cum este pusă problema. Mai ales dacă vorbim de clienți fideli, cu care colaborăm de multă vreme. Chiar dacă pe moment, din punct de vedere financiar, pierzi, câștigi la următoarea vânzare. Încercăm să nu fim rigizi, ci cât mai maleabili”, afirmă managerul utilaje rulate - Mewi, care a arătat un alt detaliu deloc de neglijat, garanția produselor. „Toate utilajele la mâna a doua care pleacă de la noi sunt însoțite de garanție”, a punctat Adrian Tănasie.

Prognoze și strategii pentru 2020

Adrian Tănasie, manager utilaje second hand în cadrul Mewi: „Trendul va fi în continuare ascendent, trebuie doar să ținem pasul, să păstrăm echilibrul între achizițiile făcute și vânzările realizate”. Astfel, Mewi își propune să dezvolte și mai mult departamentul dedicat, cu reprezentanți în fiecare dintre filialele din țară.

Din strategia de promovare a produselor nu poate lipsi mediul online, în care compania este prezentă pe mai multe platforme și plănuiește să-și extindă și mai mult prezența, aceasta oferind o mai mare vizibilitate internațională, lucru confirmat de tranzacțiile încheiate în Europa și în afara granițelor UE, în țări precum Irak, Moldova sau pe piața din Asia.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Tehnica agricola
Joi, 06 Februarie 2020 21:59

APPR, de la fermieri pentru fermieri

Asociația Producătorilor de Porumb din România a avut, pe 5 februarie 2020, Adunarea Generală și alegeri, iar astăzi, 6 februarie, a organizat Congresul anual „De la fermieri pentru fermieri”, ajuns la a cincea ediție. Gazdă a fost hotelul Crowne Plaza din București.

La finalul congresului s-au decernat trofeele „Porumbul de Aur”, ediția 2019. La secțiunea irigat câștigător este Liviu Bălănici (județul Iași), cu producția de 18.340 kg/ha (Dekalb), iar la secțiunea neirigat, câștigător este Biță Răcman (județul Giurgiu), cu producția de 17.460 kg/ha (P0937 -Pioneer).

La congresul APPR, în prezența fermierilor și din România, și de pe alte meridiane, cât și a reprezentanților Comisiei Europene, ai Băncii Mondiale, ai Confederației Europene a Porumbului, ai Ministerului Agriculturii, ai Parlamentului European și ai Cercetării, s-au dezbătut cele mai arzătoare probleme ale agricultorilor, cum ar fi reforma Politicii Agricole Comune (PAC) și provocările cu care se confruntă fermierii europeni.

De remarcat că acțiunile Asociației Producătorilor de Porumb din România s-au diversificat și intensificat, reprezentanții săi fiind din ce în ce mai prezenți în dialogul cu autoritățile de la București și Bruxelles, mai ales la grupurile de dialog civil. „De asemenea, s-a extins activitatea de testare în Rețeaua Independentă RITAC, ajungându-se la șase culturi de câmp de importanță majoră pentru România (porumb, păioase, floarea-soarelui, rapiță, soia și sorg). Asociația Producătorilor de Porumb a început, în 2019, și câteva parteneriate de cercetare în proiecte privind digitalizarea agriculturii (cu finanțare din Programul European Horizon 2020) și practicile de agricultură durabilă (cu finanțare din programul sectorial gestionat de MADR)”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

În acest context, echipa asociației s-a lărgit prin angajarea unor tineri absolvenți de universități agricole și numără, în prezent, nouă membri, dar se bucură și de prezența unor consultanți veterani experți în cercetarea agricolă.

Cu scopul de a fi cât mai aproape de autoritățile și de asociațiile profesionale europene, APPR va avea un delegat permanent la Bruxelles, în persoana directorului său pentru afaceri europene, Cristina Cionga.

Nicolae Sitaru, noul președinte al asociației

Începând din acest an, Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Porumb din România are șapte membri titulari și trei supleanți. În urma votului celor prezenți la Adunarea generală din 5 februarie 2020, fermierul ialomițean Nicolae Sitaru a fost ales președinte, iar Arnaud Perrein, la rândul lui fermier, tot din Ialomița, cel care a fost la conducerea asociației de la înființarea ei în anul 2012, va ocupa de acum funcția de vicepreședinte. Noua conducere va avea un mandat de doi ani.

„Felicit noua conducere a APPR și mă bucur să văd entuziasmul și implicarea pe care candidații le-au demonstrat astăzi, atunci când și-au prezentat proiectele legate de viitorul asociației noastre. Sper cu sinceritate că anul 2020 va marca mutații majore în mediul asociativ din România. Se simte peste tot o dorință de înnoire, de colaborare și parteneriat”, a declarat Arnaud Perrein, vicepreședinte APPR.

„Este o responsabilitate mare cu care am fost investit și sper ca, împreună cu Consiliul Director și echipa de conducere executivă, să atingem obiectivele impuse de Adunarea Generală a APPR. Sperăm ca în viitor toți fermierii din producția vegetală să găsească calea spre o unificare a organizațiilor profesionale din sector și împreună să stabilim strategiile coerente necesare. Dorim să fim parte la toate deciziile importante ce ne privesc și acestea să fie în interesul tuturor agricultorilor”,  a concluzionat președintele Nicolae Sitaru.

Pe larg vom publica în Revista Fermierului, ediția print

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment

Potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), progresele în măsurarea și reducerea riscurilor asociate utilizării de pesticide în UE sunt limitate. Mai multe state membre nu au transpus la timp și în totalitate Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor, iar stimulentele care ar trebui să încurajeze fermierii să adopte metode alternative rămân slabe. De asemenea, Comisia Europeană nu este în măsură să monitorizeze cu precizie efectele sau riscurile asociate utilizării de pesticide, arată ECA.

Prin raportul special 05/2020, intitulat „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor: progrese limitate în măsurarea și în reducerea riscurilor”, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă acțiunile Uniunii Europene în acest domeniu al PPP au avut succes.

Produsele de protecție a plantelor (PPP) sunt utilizate pentru a proteja culturile împotriva dăunătorilor și a bolilor. PPP includ insecticidele, fungicidele și erbicidele, care pot crea presiuni asupra mediului și pot prezenta riscuri pentru sănătatea umană. Începând din 1991, UE dispune de norme comune privind autorizarea și utilizarea acestor produse. În 2009 a fost adoptată Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Mai multe state membre nu au transpus la timp directiva în dreptul național și, în 2012, au fost lansate proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a două țări. Pe lângă aceasta, Comisia Europeană nu verificase în mod corespunzător caracterul complet sau corectitudinea transpunerii, a constatat ECA. De exemplu, nu toate statele membre au transpus în dreptul național cerințele care prevedeau aplicarea de către fermieri a gestionării integrate a dăunătorilor. Curtea recunoaște însă că, începând din 2016, CE a luat măsuri mai susținute pentru a asigura punerea în aplicare a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor.

Odată cu directiva, gestionarea integrată a dăunătorilor a devenit obligatorie pentru fermieri. Această abordare înseamnă că se poate recurge la pesticide numai dacă metodele preventive sau de alt tip eșuează sau nu sunt eficace. Nu există însă criterii clare sau cerințe specifice care să faciliteze asigurarea aplicării și evaluarea conformității.

În paralel, a fost creată categoria „produselor de protecție a plantelor cu risc redus”.

Or, până în prezent, nu au fost puse la dispoziție pentru utilizare decât 16 din 487 de substanțe (3%), ceea ce nu este suficient, afirmă Curtea de Conturi Europeană.

Corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din PAC

S-a observat, totodată, că există puține stimulente care să încurajeze fermierii să își reducă dependența de pesticide. ECA subliniază în special că aplicarea principiilor gestionării integrate a dăunătorilor nu este o condiție pentru a se beneficia de plăți în cadrul PAC. „Comisia Europeană nu a fost în măsură până acum să reducă în mod semnificativ riscurile asociate utilizării pesticidelor de către fermieri și nici să controleze aceste riscuri. Noua Politică Agricolă Comună care va intra în vigoare în 2021 a reprezentat o ocazie de a se găsi soluții adecvate la această problemă, dar, din păcate, această șansă a fost ratată”, a declarat Samo Jereb, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil de raport.

ECA a observat că statisticile publicate de Comisia Europeană (Eurostat) cu privire la substanțele active și la utilizarea lor nu erau suficient de detaliate pentru a prezenta utilitate. Datele transmise de statele membre nu erau nici ele suficient de armonizate sau de actualizate.

Unele state membre au definit indicatorii naționali pentru măsurarea riscurilor și a impactului, dar aceștia nu sunt comparabili în ansamblul UE. Încercările inițiale ale CE de a defini astfel de indicatori la nivelul UE au eșuat din cauza lipsei datelor relevante. Primii doi indicatori de risc la nivelul Uniunii Europene au fost introduși abia în noiembrie 2019, la zece ani de la adoptarea directivei, dar niciunul nu lua în considerare modul, locul și momentul utilizării pesticidelor.

Prin urmare, Comisiei Europene îi lipsesc, în continuare, dovezi solide pe baza cărora să poată evalua dacă directiva a îndeplinit obiectivul UE de a asigura o utilizare durabilă a pesticidelor, conchide ECA.

Întrucât Comisia Europeană evaluează în prezent legislația din domeniul protecției plantelor, Curtea de Conturi Europeană recomandă:

-         Să se verifice gestionarea integrată a dăunătorilor la nivelul exploatațiilor;

-         Să se permită corelarea gestionării integrate a dăunătorilor cu plățile din cadrul viitoarei PAC;

-         Să se îmbunătățească statisticile cu privire la produsele de protecție a plantelor;

-         Să se definească indicatori de risc mai buni.

Curtea de Conturi Europeană a publicat în 2019 rapoarte speciale care au abordat teme conexe, în special politica UE în materie de siguranță alimentară și sistemul de control al UE pentru produsele ecologice. Pentru 2020 este preconizată publicarea unui raport special referitor la biodiversitatea în agricultură și a unui raport special privind polenizatorii.

ECA prezintă rapoartele sale speciale Parlamentului European și Consiliului UE, precum și altor părți interesate, cum ar fi parlamentele naționale, părțile interesate din sectoarele economice vizate și reprezentanții societății civile. Marea majoritate a recomandărilor pe care le formulează ECA în aceste rapoarte sunt puse în practică.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Comunicate

De la 1 iulie 2020, permisul de conducere pentru tractor se va putea obține numai de către persoanele care au cel puțin zece clase, conform noului cod rutier. Pentru cei care se înscriu la școala de șoferi pentru categoria TR până la 1 iulie 2020, se aplică vechiul cod rutier.

La Ștefăneștii de Jos, lângă București, se organizează cursuri de calificare pentru meseria de tractorist încă din anul 2012, la Agromec Ștefănești SA. „Ca urmare a succesului înregistrat pe parcursul primului an de funcționare, timp în care peste 200 de cursanți din Ilfov, Giurgiu, Călărași, Dâmbovița și Teleorman au absolvit cursul de calificare, am decis, în 2013, să extindem paleta de cursuri oferite și am autorizat și prima școală de conducere”, ne-a spus Petrică Soare, director general Agromec Ștefănești.​

Certificatul de calificare are recunoaștere națională și internațională, cursul de calificare profesională fiind acreditat de către Ministerul Muncii și de Ministerul Educației. „Obținerea unui permis de conducere categoria TR vă dă dreptul să circulați pe drumurile publice cu orice fel de tractoare, mașini​ și echipamente ​autopropulsate​​ ​​agricol​e​​​​​, forestiere sau pentru alte lucrări​. Mai nou, avem și școală de șoferi pentru categoria B. Examenul, pentru ambele categorii, se susține cu Poliția Rutieră”, a precizat Petrică Soare.​

Costul școlarizării la Agromec Ștefănești este de 1.800 lei/persoană (avans 600 lei, la înscriere), putându-se achita și în trei rate.

Publicat în Știri
Joi, 28 Martie 2019 12:36

Titan Machinery, la Agraria 2019

Se apropie cu pași repezi primul târg agricol important din acest an, Agraria. Grație inovațiilor, noutăților și ofertelor atractive, participarea Titan Machinery România la ediția 2019 a târgului Agraria va fi una specială, anunță reprezentanții companiei. „Titan Machinery România nu va face nici în acest an rabat de la buna traiectorie pe care o parcurge. Ca atare, echipa noastră vă invită cu căldură să treceți pragul standului său, de la târgul Agraria, care se va desfășura în perioada 11-14 aprilie 2019, în Parcul Industrial Tetarom III, localitatea Jucu, județul Cluj”, transmite Bogdan Constantin, specialist PR&Comunicare la Titan Machinery România.

În acest an, la târgul din inima Transilvaniei, Agraria, Titan Machinery România și-a mărit suprafața standului, numărul și diversitatea utilajelor expuse. „Organizarea acestui eveniment va fi desăvârșită de încrederea pe care am dobandit-o, pentru că venim după un an încununat de succes, iar acest lucru ne obligă să depășim așteptările pe care fermierii le au vis-a-vis de noi. Astfel, vom veni aproape de dumneavoastră cu un arsenal variat ce cuprinde tehnologie de ultimă generație proiectată pentru fermele din această zonă agricolă și nu numai. Aceaste tehnologii asamblate de mărci de renume mondial precum Case IH, Väderstad, Sulky, Gregoire Besson etc, variază de la o fermă la alta”, precizează Bogdan Constantin.

Producătorul american Case IH va fi reprezentat de numeroase modele de tractoare, începând cu modele din gama de putere mică, Farmall A 55, până la modele din gama de putere mare, Magnum 380 CVX. De asemenea, vor fi expuse tractoare precum Farmall 75 A, Farmall 115 A, Farmall 115 C, Luxxum 120, Maxxum 115, Maxxum 150, Puma 165 și Puma 220. Anumite modele vor prezenta inovații tehnice lansate de curând de producătorul american pe piața din Europa și care vor fi dezbătute în standul Titan Machinery.

Producătorul suedez Väderstad va fi reprezentat de cultivatoarele Carrier CR 300 și NZ Aggressive 600. De asemenea, va fi expusă semănătoarea de precizie pentru plante prășitoare Tempo F de 8 rânduri și noul model de semănătoare pentru cereale păioase Rapid RDA 600 S. Totodată, vor fi expuse utilaje ce dispun de tehnologie nouă pe piața agricolă de la Sulky, Gregoire Besson, Stoll, MacDon etc, dar și pe piața de costrucții de la Case Construction Equipment.

Regina standului va fi combina Case IH Axial-Flow 5140, gata pregătită de lucru.

„Cu privire la informații tehnice explicite, inovații și consiliere, echipa noastră este pregătită să întâmpine agricultorii și să le acorde tot sprijinul de care este nevoie pentru fiecare în parte. Totodată, Titan Machinery va acorda o gamă variată de discounturi, posibilități de finanțare atractive și oferte avantajoase valabile pe perioada târgului. Inginerii din departamentul «Agricultura de Precizie» al Titan Machinery vor explica avantajul pe care îl oferă rețeaua de semnal de precizie RTK+ și sistemul unic în România de administrare a flotei de utilaje agricole, dezvoltate de Titan Machinery”, a punctat specialistul PR&Comunicare – Bogdan Constantin.

Publicat în Tehnica agricola

Cu siguranță, fiecare dintre noi s-a bucurat măcar o dată de un chilipir sau de o recomandare referitoare la o afacere, primită gratis. De ce nu? vom zice. Dacă e gratis, cu plăcere. Din păcate, descoperim, nu o dată, că acel lucru cumpărat mai ieftin sau sfatul primit gratuit, mai târziu, ne costă. Ne învățăm lecția? Ori, măcar, învățăm din experiența altora, pățiți? Realitatea îmi arată că nu.

Să trecem la agricultură, ca afacere! Și să începem cu „ieftin”.

De-a lungul timpului, s-a dovedit că semințele ori produsele de protecția plantelor, de pildă, cumpărate de la diverse persoane/firme la prețuri cu mult mai mici decât ale distribuitorilor autorizați, ale firmelor care reprezintă la noi în țară produsele respective, erau, de fapt, contrafăcute și, logic, nu au dat randamentul așteptat. Asociațiile profesionale ale furnizorilor de semințe și produse de protecția plantelor și, implicit, companiile au derulat și continuă și azi campanii de informare privitoare la contrafaceri. Cu toate astea, mai sunt agricultori care se îndreaptă spre chilipiruri, iar când vine vremea recoltei și roadele nu sunt ce trebuie, ia-l de unde nu-i pe cel ce-a vândut produsele contrafăcute…

Recent, pe grupurile de agricultori de pe facebook, niște „pățiți” căzuți în plasa lui „ieftin” au postat atenționări cu privire la niște persoane care „dau țepe” fermierilor. Mai exact, le vând mărci consacrate de utilaje agricole la prețuri de nimic, noi și ieftine. Ce face fermierul? Plătește un avans sau plătește transportul, după care vânzătorul e de negăsit. Ca să nu mai spun că în astfel de cazuri nu prea există contracte, prin urmare nu prea ai nimic la mână ca să-l tragi la răspundere pe „țepar”. Păi, nu era mai ieftin să încerce o negociere de preț cu dealerul autorizat al utilajului respectiv? Apoi, cu reprezentanții produselor faci contract, ai mentenanță, ai consultanță tehnică, ești acoperit, afacerea îți este la adăpost.

Acum, să vedem cum stă agricultura cu „gratis”. Revin la facebook și la grupurile de agricultori.

Se ia o poză cu o cultură, se pune pe rețeaua de socializare, de cele mai multe ori, cu textul: „Colegi, ce credeți că are cultura? Ce e de făcut?”. Și încep să curgă sfaturile…gratis! Își salvează omul cultura și, implicit, banii? Nu prea. Cine-i de vină? Firma care i-a vândut sămânța sau cea care i-a vândut pesticidele ori îngrășămintele, însă niciodată nu-i de vină el, agricultorul care vrea consultanță gratis, pe care și-o ia de pe internet. Doar că pământul lui are un specific, cultura, la fel, nicio fermă nu seamănă cu alta, așa cum și noi, oamenii, din fericire, suntem diferiți. Timpul pe care-l pierzi postând și citind sute de „sfaturi” și aplicându-le alandala costă mai mult decât dacă ai chema un specialist al furnizorului ori dacă ai plăti un consultant tehnic (există astfel de firme de consultanță, care-și trimit oamenii în câmp și vin cu soluții la diversele probleme).

Realitatea e că, în afaceri, ieftin și gratis înseamnă scump, foarte scump. Iar rețelele de socializare sau goagălul sunt o iluzie a lui „ieftin” și „gratis”, nu vor înlocui niciodată specialistul, fie el medic (că s-a umplut internetul și de astfel de „sfătuitori” care te asigură că lui „i-a trecut cu un ceai” o chestie precum cea pe care o ai și tu) sau agronom. Sau poate da, dar foarte rar și total întâmplător. Cine își asumă riscul? Doar mie mi se pare că prea mulți?

Editorial publicat în Revista Fermierului, ediția 15-28 februarie 2019

Publicat în Editorial

newsletter rf

Publicitate

Nuseed Launch MPU RO 300x250

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Corteva

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista