valorificare - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental (ACVBR-SIM) anunță că sprijină „de la A la Z” toți fermierii care doresc să se organizeze în cooperative pentru a accesa fonduri europene nerambursabile prin Submăsura 4.2. „70% bani nerambursabili pot fi obținuți de cooperativele care implementează proiectul . ACVBR-SIM a încheiat un parteneriat cu o firmă de consultanță pentru a veni în ajutorul celor care doresc să aplice pentru obținerea de finanțări nerambursabile, preluând multe din problemele cu întocmirea și depunerea dosarului”, transmite Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental.

ACVBR-SIM, prin parteneri, asigură cofinanțarea necesară la realizarea proiectului. Mai mult, asociația asigură desfacerea produselor obținute prin sacrificarea animalelor în centrele de sacrificare de mică capacitate. Valorificarea se va face sub brandul propriu al ACVBR-SIM. „Tot ce trebuie să facă fermierii este să-și dorească să aibă astfel de unități în comuna, în zona lor, care, cu siguranță, aduc plusvaloare în ferme și, în același timp, oferă siguranță afacerii lor”, precizează reprezentanții asociației.  

În prezent, prin intermediul asociației, sunt în lucru 20 de proiecte ale cooperativelor agricole nou-înființate, proiecte care vor fi depuse în luna octombrie a acestui an. „Și vor mai fi, avem semnale bune de la fermieri, mai ales că am preluat și desfacerea produselor”, susțin încrezători reprezentanții ACVBR-SIM.

Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 de euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 23 septembrie 2020, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.

Despre un alt proiect al ACVBR-SIM, referitor la achiziția de viței, masculi și femele, devenit operațional acum, în luna septembrie, Revista Fermierului a scris aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/zootehnie/item/4568-acvbr-sim-lanseaza-un-proiect-pentru-achizitia-de-vitei-masculi-si-femele.html

Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” Tip Simmental are sediul în localitatea Hărman - județul Brașov. (Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.; tel: 0740.463.589)

Foto: ACVBR-SIM

Publicat în Zootehnie

În localitatea Valea Viilor, situată în nordul județului Sibiu, Vasile Floriciu are o fermă de bovine cu peste 40 de mame din rasele Aberdeen Angus și Bălțată Românească. Sibianul și-a făcut ferma în anul 2010 și spune că, deși în zootehnie lucrezi neîncetat, creșterea animalelor îi asigură un trai bun și liniștit.

Vasile Floriciu a crescut în iesle, unde îi dădea mama sa în fiecare dimineață „o cană de lapte de la vacă, proaspăt muls”. În 2010, după ce a vândut 15 capre, a început să se ocupe cu îngrășarea viţeilor și treptat a trecut spre vaci, în prezent mergând şi pe rasă pură, şi pe metisare. „Acum șase-șapte ani, aveam vaci Bălţată Românească și făceam metisare cu Albastru belgian, fiindcă produșii erau căutați. Și cineva care se ocupa de achiziţii îmi zice: domnule Floriciu, dar, dacă tot ai mamele, de ce nu lucrezi cu Angus? Metisare pe Angus, avem Karpaten Meat lângă noi... Şi atunci s-au mişcat rotițele în capul meu, am participat la câteva simpozioane şi conferinţe susţinute în ferma Karpaten Meat de la Marpod, am făcut metisare că n-am avut bani pentru rasă pură, şi apoi am ajuns şi am cumpărat şi rasă pură”, ne-a povestit Vasile Floriciu începuturile afacerii sale cu ferma de bovine.

Fermierul sibian spune că e o afacere bună să crești vaci din rasa Angus, în România cel puţin, în condiţiile de la noi, iar valorificarea nu e o problemă dacă știi cu cine să lucrezi. „Nu vreau să fac reclamă, dar am o colaborare foarte bună cu cei de la Karpaten Meat. În momentul când am început colaborarea cu dânşii, am cumpărat material seminal comercializat de ei, mi-am însămânţat vacile, am avut nişte viţei foarte frumoşi, avem contracte de răscumpărare şi restul stă numai la mine, adică eu trebuie să mă ocup de fermă, n-am grija desfacerii. Am viţei frumoşi, primesc preţ bun, am piaţă de desfacere şi pot să spun că vânzarea o am asigurată prin colaborarea cu Karpaten Meat”, a explicat fermierul.

Rasele de carne, ca orice altă rasă, au nevoie de o supraveghere zilnică, astfel că pentru fermierul din Valea Viilor nu trece nicio zi în care să nu le vadă de cel puţin de două ori. Teama este că în orice clipă poate apărea ceva la viţei și chiar la animalele mature. Dar munca intensă dă roade atunci când pui și pasiune. „La un efectiv de 40 de capete, dacă accesezi toate măsurile care se pot accesa, banii europeni, şi subvenţiile care sunt, poţi să ai un trai decent. Dar trebuie să lucrezi de multe ori două schimburi, nu un schimb”, ne-a zis Vasile Floriciu.

Pășunile, greu de adus la un stadiu optim

Pentru pășune a semnat, în 2014, un contract cu Agenția Domeniilor Statului şi a arendat vreo 46 de hectare de păşune, fâneaţă păşune, plus terenuri degradate, pe care le-a îmbunătățit cât de cât ca să poată să-și crească animalele. Are și o cotă parte din păşunea comunală. Spune că, nici după șase ani, pășunile nu au ajuns la potențialul lor și că încă are de lucru. „Fiindcă sunt infestate cu salcâm şi azi îl tai, mâine creşte iar. E foarte greu”, punctează Vasile Floriciu.

Iarna, își ține animalele în stabulație semideschisă, noaptea animalele putând să intre în adăpost, dacă vor.

Despre relația cu autoritățile din domeniu spune că-și dorește ca acestea să lase fermierii să-și facă în liniște treaba. „Îmi doresc să nu mai fie atâtea controale. Mă refer la controale care se fac inutil și mult prea des la mulți fermieri. Am avut până în 2017 foarte multe controale, am ajuns în audienţă inclusiv la miniștri, sunt lucruri mărunte pentru care te toacă mărunt, mărunt”, ne-a declarat crescătorul, care a accesat în urmă cu ceva ani fonduri europene și ajutoare de minimis.

Educația face diferența și în creșterea animalelor

Utilajele și echipamentele cu care este dotată ferma din județul Sibiu, de la Valea Viilor, au fost cumpărate cu fonduri proprii, Vasile Floriciu dorindu-și acum o îmbunătățire a dotărilor, poate cu ajutorul proiectelor europene. În anul 2000, actualul fermier a plecat să lucreze peste hotare și, cu banii strânși, s-a întors acasă și a cumpărat utilaje. „Nu mi-am cumpărat nici vilă, n-am fost nici în vacanţe, mi-am cumpărat utilaje. De când am mai multe animale, e mai uşor să investesc”, ne-a spus crescătorul, care lucrează singur, cei doi copii mai mari fiind plecați, iar cel mai mic e încă la școală.

Supărarea sa e că niciunul dintre băieți nu e interesat să ducă ferma mai departe. „Băiatul mare este de șase ani stabilit în Germania, unde lucrează, băiatul mijlociu lucrează în Italia, băiatul mic e la şcoală şi-l interesează mai mult fotbalul şi cartea”, arată Vasile Floriciu.

De studiat, studiază și dumnealui în continuare, citește foarte mult, inclusiv despre reproducţie la animale, având la activ un curs de însămânţător. „Când am ajuns la 20 de capete de mame, mi-am dat seama că se cheltuiește prea mult cu însămânţătorul şi de multe ori, n-am nimic cu ei, mulţi veneau numai pentru bani. Atunci am decis să rup două luni din activităţile mele, am făcut cursul de însămânţător şi n-am avut probleme. Acum mă descurc singur cu însămânțările artificiale”, a încheiat crescătorul de bovine din Valea Viilor, Vasile Floriciu.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – iulie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Zootehnie

Federația Națională a Lucrătorilor, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Cooperativa Agricolă Legume De Glodeanu Sărat, Organizația de Producători Tomate Com și Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură solicită Ministerului Agriculturii modificarea sau clarificarea Art. 3 din Ordonanța Militară nr. 8/9 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 301 din 10 aprilie 2020.

Potrivit textului din Ordonanța Militară „Piețele agroalimentare rămân deschise pe toată perioada stării de urgență, pentru agricultorii care prezintă certificat de producător agricol”, respectiv „deplasarea producătorilor agricoli de la locul de producție la locul de comercializare, respectiv piața agroalimentară, precum și accesul în interiorul acesteia, pe baza unei declarații pe propria răspundere și a certificatului de producător”. Însă, producătorii agricoli dețin atestat de producător în conformitate cu dispozițiile Legii 145/2014, și nu certificat de producător. (Revista Fermierului a semnalat acest fapt, aici: https://revistafermierului.ro/din-revista/stiri/item/4454-lipsa-de-reactie-amatorismul-masurile-pompieristice-mai-periculoase-decat-orice-virus.html). Numai în baza atestatului producătorii agricoli pot avea acces în spațiile de vânzare distincte și semnalizate corespunzător.

„Totodată solicităm să se aibă în vedere și faptul că mare parte din producătorii agricoli, ca urmare a accesării de fonduri europene, sunt deținători de PFA-uri, II-uri sau IF-uri prin intermediul cărora își comercializează producția agricolă în piețele agroalimentare, aceștia nefiind samsari, fiind producători agricoli care plătesc taxe și impozite la stat. Pentru producătorii agricoli deținători de PFA-uri, II-uri, IF-uri, solicităm să se aibă în vedere codurile CAEN principale, ca de exemplu cod CAEN 0113 (Cultivarea legumelor și a pepenilor a rădăcinoaselor și tuberculilor), cod CAEN pe care îl dețin marea majoritatea a PFA-urilor, II-urilor, IF-urilor, care cultivă și comercializează legume, dar trebuie să se țină cont și de crescătorii de animale precum și de celelalte categorii de producători agricoli deținători de PFA, II, IF”, se arată într-un comunicat de presă semnat de organizațiile producătorilor.

De asemenea, se cere constituirea unui grup de lucru din care să facă parte reprezentanți ai MADR, ai producătorilor agricoli din sectoarele vegetal și zootehnic, ai ai industriei alimentare și ai reprezentanților lucrătorilor din aceste domenii, obiectivul acestui grup de lucru fiind definitivarea unui pachet de măsuri concrete care să sprijine agricultura și industria alimentară pentru a continua să producă și în special pentru a-și putea desface produsele la prețuri rezonabile, pentru producători, dar și pentru populație.

„Grupul de lucru astfel constituit ar putea fi implicat în monitorizarea și evaluarea condițiilor de furnizare a mărfurilor în sectoarele agroalimentare și de vânzare cu amănuntul, în contextul pandemiei de COVID- 19, contribuind astfel pozitiv la găsirea celor mai corecte soluții la provocările identificate în mod direct, atât în scop preventiv, cât și corectiv. Se vizează astfel menținerea sau restabilirea condițiilor normale de aprovizionare. Grupul de lucru ar trebui să aibă ca sarcină monitorizarea funcționării lanțului de aprovizionare cu alimente, pentru a asigura o monitorizare eficientă a evoluției situației economice a companiilor din sector. Trebuie evitate pierderile de producție care survin în special ca urmare a faptului că nu mai pot accesa clasicele canale pentru a-și comercializa toată producția obținută, totodată vremea capricioasă din această perioadă amplifică efectele negative resimțite de producătorii agricoli. Pentru a-și putea asigura traiul o parte din producătorii deținători de PFA-uri, II-uri, IF-uri au ales și aleg în continuare șomajul tehnic, însă este vital ca sectorul agricol să continue să funcționeze pentru a limita efectele pandemiei asupra economiei. În consecință, din punctul nostru de vedere ar trebui luate măsuri de urgență pentru a sprijini producătorii pentru a continua să funcționeze la parametri normali, în special având în vedere fracturarea lanțurilor de aprovizionare pentru produsele din import, una dintre măsurile urgente care trebuie luate fiind modificarea sau clarificarea Ordonanței Militare nr. 8, pe lângă alte măsuri urgente”, precizează comunicatul semnat de Federația Națională a Lucrătorilor, Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt, Cooperativa Agricolă Legume De Glodeanu Sărat, Organizația de Producători Tomate Com și Federația Națională a Sindicatelor Democratice din Agricultură.

Publicat în Știri

Ajutorul de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi a fost aprobat și pentru anul 2020, prin hotărâre de guvern.

Producătorii agricoli trebuie să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minimum 3.000 mp și să obțină o producție de minimum 3 kg de usturoi/10 mp.
Sprijinul financiar este de maximum 3.000 euro/ha, iar cererile se depun până la data de 15 mai, inclusiv.
Impactul financiar prevăzut este de maximum 7.500 mii de lei, reprezentând echivalentul în lei al sumei de 1.579,080 mii de euro și se asigură din bugetul pe anul 2020.

Valorificarea producției de usturoi se va face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative se vor depune până la data de 27 noiembrie.

În vederea monitorizării calității usturoiului care se oferă populației, potențialii beneficiari trebuie să dețină Registrul de evidență a tratamentelor cu produse de protecție a plantelor, ce va fi verificat de către Autoritatea Națională Fitosanitară.

Pentru acuratețea datelor privind suprafețele deținute și cultivate cu usturoi, se solicită beneficiarilor o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.

Verificarea de către reprezentanții DAJ a culturii, înainte de recoltare, cu evaluarea producției.

Procedura de inspecție și verificare se realizează de către structura cu atribuții în inspecții tehnice din cadrul MADR și se aprobă prin ordin al ministrului agriculturii, în termen de maximum zece zile de la data intrării în vigoare a hotărârii care aprobă sprijinul.

Potențiali beneficiari:

  • producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător;
  • producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit OUG nr. 44/2008;
  • producătorii agricoli persoane juridice.
Publicat în Horticultura

Legumicultorii din Belinț au fost printre primii din județul Timiș care au înțeles că numai împreună se pot impune pe piață. Încă de acum patru ani, a luat ființă Cooperativa Agricolă Legume Belinț, sub umbrela căreia produc și vând nouă legumicultori. Doar produc, subliniază Angelica Buză - președintele cooperativei, pentru că grija desfacerii a dispărut.

„Cooperativa Agricolă Legume Belinț s-a născut din dorința de a vinde, dar nu doar în piață, pentru că a vinde în piață înseamnă mult prea puțin. A vinde în piață înseamnă să-ți duci traiul de zi cu zi, iar noi ne-am dorit mai mult. Am dorit să facem ce ne place și să fim profitabili, așa că ne-am îndreptat către supermarketuri, dar n-am fi ajuns în marile lanțuri de magazine dacă nu ne asociam. Suntem nouă fermieri tineri și am înțeles asta”, a arătat Angelica Buză, adăugând că, odată înființată cooperativa, interesul supermarketurilor a apărut aproape firesc.

Președintele cooperativei agricole din județul Timiș spune că nu a fost ușor ca legumicultorii să înțeleagă că trebuie să producă și mult, și de calitate. „La ora actuală, vindem cartofi, varză, salată, ridichi, sfeclă roșie, ardei, vinete, dovlecel zucchini, iar de anul acesta vom continua să diversificăm producția, deoarece avem oameni care, după ce au văzut că treaba merge bine prin cooperativă, vor să ni se alăture”, a precizat Angelica Buză.

2019 este considerat un an mulțumitor de legumicultorii din cooperativă, prin prisma faptului că și-au onorat contractele, iar cifra de afaceri a crescut. De altfel, acest indicator arată cel mai bine faptul că înființarea cooperativei a fost decizia corectă, luată la momentul potrivit, cifra de afaceri crescând în cei patru ani de funcționare de patru ori, de la 30.000 de lei în primul an, la 120.000 de lei, anul trecut.

Articolul pe larg îl puteți citi în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2020.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Horticultura

În 2018, pentru a putea fructifica producția de lână, mai bine de o sută de crescători de ovine din Caraş-Severin au beneficiat de programul de ajutor de minimis, însă numărul acestora s-ar putea majora, cu condiția ca, în judeţ, să fie înfiinţat şi un centru de colectare, au mărturisit pentru presa centrală voci autorizate din cadrul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

„Orice crescător de ovine care are exploataţie înregistrată legal și care face dovada comercializării lânii către centrele de colectare, către procesatori sau către firme care au relaţii contractuale cu aceşti agenţi economici va primi un leu pentru kilogramul de lână ca ajutor de minimis”, a precizat ing. Liviu Munteanu, reprezentant al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Caraş-Severin.

Anul trecut, a adăugat acesta, au fost peste o sută de beneficiari de ajutor de minimis pe acest program. Din nefericire, a precizat Munteanu, în judeţ încă nu există un centru de colectare a lânii, ceea ce face ca mulţi crescători să nu reuşească s-o valorifice în mod corespunzător.

Pentru 2019, specialiştii agricoli din judeţ speră să se găsească soluţiile necesare, astfel încât toţi aceşti oieri să beneficieze de ajutorul de minimis acordat pentru comercializarea lânii, dar şi de celelalte forme de sprijin adresate crescătorilor de animale.

Publicat în Zootehnie

Potrivit adjunctului șefului Direcției pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin, ing. Pavel Nefir, la nivel de județ, anul în curs a fost unul excelent pentru producția de porumb, în condițiile în care aproximativ 80 de procente din acest total au fost obținute de micii fermieri.

„Anul 2018 a fost unul excelent pentru producţia de porumb, la nivelul judeţului Caraş-Severin. Din cele 21.000 de hectare cultivate cu această cultură, circa 80% aparţin micilor agricultori şi 20% fermelor mari. Producţia este una foarte bună - circa 5.500 de kilograme-boabe la hectar, până la această dată, cu tendinţă de creştere la aceste producţii. La porumb, producţia a fost recoltată, până la această dată, pe 74% din suprafaţa totală cultivată”, potrivit adjunctului DAJ Caraș-Severin.

Şi la floarea-soarelui s-a obţinut o producţie bună, recoltarea fiind aproape de final. La soia a început, de asemenea, recoltatul, preconizându-se o producţie bună, până la momentul actual.

„Deşi s-a arătat a fi un an cu probleme, anul agricol a demonstrat că rezultatele au fost mulţumitoare, bune şi chiar foarte bune”, a subliniat directorul-adjunct al Direcţiei pentru Agricultură Caraş-Severin.

Conform aprecierilor acestuia, nu numai prășitoarele sunt performerele acestui an agricol. Nefir precizează în acest context că fermierii cărășeni sunt mulţumiţi şi de recoltele de fructe din această toamnă. La măr, spre exemplu, la nivelul judeţului producția va atinge un total de circa 8.000 de kilograme la hectar, producţie de foarte bună calitate.

Pe de altă parte, temerile horticultorilor din județ sunt cu privire la valorificare.

„Ne îngrijorează şi pe noi, dar şi pe agricultori, faptul că sunt posibilităţi foarte reduse de valorificare a producţiei de mere. În anumite zone ale judeţului, agricultorii prelucrează fructele, obţinând sucuri naturale de o valoare deosebită. Posibilităţile de prelucrare sunt scăzute şi insuficiente pentru producţia pe care o avem în acest an, şi la mere, dar şi la pere şi la alte fructe. Din păcate, nici depozite, momentan, nu avem. Dorinţa agricultorilor este de a realiza aceste depozite, pentru a putea păstra producţia pe o perioadă mai îndelungată”, a conchis ing. Pavel Nefir.

Publicat în Cultura mare

În vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004, modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora împreună cu reprezentanții MADR, șefia Agrostar cere conducerii ministerului de resort identificarea posibilităților necesare demarării procedurilor legale pentru PF, PFA, II și IF.

Este vorba, mai exact, de analizarea în regim de urgență și identificarea posibilităților de scutire de la „plata impozitului pe norme de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativă agricolă”.

Potrivit Agrostar, scutirea în cauză este prevăzută în art. 76 lit. a^3 din Legea cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

„Solicitarea noastră vine ca urmare a răspunsului primit de la Ministerul Finanțelor Publice căruia ne-am adresat, în vederea clarificării facilităților prevăzute de art. 76 din Legea 566/2004 modificată și actualizată, în care se arată că pentru rezolvarea problemei privind scutirea de la plata impozitului pe baza normelor de venit «... este necesară analizarea reglementărilor respective și completarea corespunzătoare a acestora, împreuna cu reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale... »”, a precizat secretarul general al Agrostar, Horațiu Raicu, într-un comunicat de presă.

Federația Agrostar este totodată de părere că șeful MADR, Petre Daea, ar trebui să se implice urgent în rezolvarea acestei probleme, cu atât mai mult cu cât fiscalitatea este unul dintre obiectivele ministerului, potrivit prevederilor Art. 1 alin. 5 lit. lit. d din HG 30/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În plus, mai apreciază cei din Agrostar, această măsură este de natură să încurajeze asocierea fermierilor în cooperative, precum și să aducă la bugetul de stat taxe și impozite ca urmare a faptului că producția este comercializată printr-o formă asociativă, și nu prin diferite „piețe și târguri” în cadrul cărora se comercializează fără să fie fiscalizată.

„Nu în ultimul rând, trebuie ținut cont de faptul că această facilitate se regăsește în cuprinsul unei legi, iar aplicarea acesteia, cât și respectarea prevederilor legale țin în mod nemijlocit de ministerul pe care îl conduceți”, subliniază secretarul general al Agrostar.

Federația Agrostar are în componența peste 50.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, atât din sectorul privat, precum și din cel bugetar.

Federația Agrostar este una dintre puținele organizații afiliate pe plan internațional, fiind afiliată UITA si EFFAT la nivel european.

Publicat în Comunicate

Publicitate

Agricover 2020

revista fermierului 300x250

DLG ET 2021 rum 336x280px

produsenaturalfermieri

Banner Corteva 2020

Revista