Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a publicat pe site-ul instituției două noi ghiduri informative pentru implementarea intervențiilor din sectorul vitivinicol.

Astfel, au fost publicate Ghidul informativ pentru implementarea intervenției IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027, precum și Ghidul informativ pentru implementarea intervenției IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin” din cadrul Planului strategic PAC 2023-2027.

„Materialele de informare au caracter de îndrumare a solicitanților în vederea pregătirii, derulării şi implementării programelor de investiții, conform condițiilor de eligibilitate, a cerințelor de bază ale UE și a altor cerințe specifice”, precizează APIA.

Valoarea maximă a asistenței financiare acordate în cadrul Intervenției IS-V-02 „Investiții în active corporale și necorporale” este de 1.500.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții complexe şi de 400.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții simple.

Valoarea maximă a sprijinului public acordat în cadrul Intervenției IS-V-07 „Investiții în active corporale și necorporale menite să sporească durabilitatea producției de vin” este de 650.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții complexe și de 250.000 euro/program în cazul proiectelor de achiziții simple.

Sesiunile de depunere aferente programelor de investiții IS-V-02 și IS-V-07 se închid în cazul în care valoarea cererilor de finanțare atinge pragul de 120% din limitele bugetare stabilite în nota de lansare.

Plățile de către APIA se realizează cu respectarea graficului de execuție a acțiunilor aprobat şi a rezervărilor financiare, fără a depăși data de 15 octombrie 2027 inclusiv.

Solicitanții trebuie să depună documentele conform instrucțiunilor de utilizare a modulelor on-line, care vor fi publicate pe site-ul APIA precum și în format letric, cu mențiunea că verificarea de bază se va face pe documentele depuse on-line.

Cererile se depun la sediul centrului județean APIA, respectiv al APIA municipiul București, pe raza căruia este implementat programul, în sesiunea de depunere prestabilită, conform anunțului de lansare publicat pe pagina de internet a Agenției.

Cele două ghduri informative pot fi consultate accesând link-ul: https://apia.org.ro/directia-masuri-de-piata/pns-2023-2027-investitii-viti-vinicole/.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Micii producători locali muncesc în fiecare zi, indiferent de sezon. Totuși, cei mai mulți consumatori aleg să îi sprijine doar în preajma Crăciunului sau Paștelui. Pentru a schimba această mentalitate, platforma economierurala.ro continuă campania „Gesturile mici produc schimbări mari”, lansată în decembrie 2024, cu un mesaj esențial: economia rurală are nevoie de susținere consecventă, nu doar sezonieră.

90% dintre români spun că preferă produsele locale, însă doar 18% le cumpără regulat, arată un sondaj realizat online de EconomieRurala.ro. În perioada sărbătorilor, 8 din 10 aleg produse românești pentru masa festivă. Chiar dacă valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut cu 9% în 2024, micii producători ajung rar să beneficieze direct de această creștere.

Consumul local nu trebuie să fie o alegere emoțională de sezon, ci un obicei constant. Fiecare produs cumpărat de la un producător local susține nu doar o afacere, ci un întreg ecosistem rural: familii, comunități, tradiții, biodiversitate.

EconomieRurala.ro aduce în atenție câteva exemple de producători locali care merită susținuți tot anul.

În inima munților, acolo unde timpul curge mai blând și tradițiile se păstrează cu grijă, iau naștere brânzeturile De Colțești. Povestea lor începe în 1994, într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare, respect pentru natură și multă dragoste pentru gustul curat.

Fiecare sortiment e o poveste în sine – de la clasicele rețete care ne leagă de copilărie, până la combinații surprinzătoare cu chili, trufe sau lavandă, pentru cei care caută o experiență nouă, dar sinceră. Brânzeturile „De Colțești” sunt obținute exclusiv din ingrediente naturale, fără aditivi, conservanți sau uleiuri vegetale. Maturarea se face lent, timp de minimum patru luni, în condiții atent controlate, pentru a asigura dezvoltarea armonioasă a texturii și complexitatea aromelor. Este un proces care îmbină precizia tehnică cu respectul pentru tradiția de odinioară, iar rezultatul este un produs final autentic, echilibrat și memorabil.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Safala Organic Farm, afacere aflată în satul Șinteu din județul Bihor, este o fermă ecologică fondată de Oana și Bogdan Lerescu, care au ales să cultive alune de pădure și zmeură. Pe aproximativ șase hectare de aluni și un hectar de zmeură în spații protejate, familia Lerescu aplică principii de agricultură ecologică, evitând utilizarea pesticidelor și îngrășămintelor chimice. Pentru a combate risipa alimentară, surplusul de fructe este transformat în dulceață, nectaruri și alte produse procesate. Produsele lor sunt disponibile în târgurile locale din Oradea și prin intermediul magazinului online.​

La crama Vinaltus, oenologul Iustin Urucu a lansat gamele super-premium Demeter i.u.s.o. (Iustin Urucu Super Oltenești) și Corvus i.u.s.r. (Iustin Urucu Super Românești), evidențiind atât soiuri autohtone, cât și internaționale, reflectând terroir-ul unic al regiunii. Vinurile sunt produse în ediții limitate, utilizând struguri cultivați pe o plantație de aproximativ nouă hectare, situată într-un microclimat favorabil creat de râurile Jiu, Amaradia și Almăjel. Crama Vinaltus, finalizată în 2023, dispune de facilități moderne și o sală de degustare, oferind vizitatorilor o experiență autentică în descoperirea vinurilor oltenești.​

Cristina și Cătălin Plăiașiu, fondatorii Tinerii Fermieri, cresc peste 90 de familii de albine în Valea Stânii, județul Argeș, oferind miere pură, neprocesată termic, ambalată manual imediat după extracție. Produsele lor, precum mierea de salcâm, mierea de tei și fagurele cu miere, sunt apreciate de chefi de top și colaboratori din restaurante renumite din București. Cu o linie proprie de procesare, fiecare borcan reflectă pasiunea și grija pentru calitate. Livrarea personală și prezența activă în târguri locale consolidează legătura directă cu clienții, evidențiind angajamentul lor față de produse autentice și sustenabile.​

Anca Oloeriu, împreună cu soțul ei, Florin, și fiica lor, Elena, au transformat o livadă din satul Manga, comuna Voinești (Dâmbovița), într-o afacere de familie numită Arome din Voinești. Inițial, căutând un refugiu departe de agitația Bucureștiului au descoperit un teren cu aproximativ 230 de pomi fructiferi și o cabană cochetă, care le-a oferit cadrul ideal pentru escapadele de weekend. Observând potențialul livezii, au început să valorifice fructele prin producerea de sucuri naturale și fruct, promovându-le activ pe pagina lor de Facebook. Livrările se fac în București și Ilfov.

Povestea Flaronia a început din dorința Floricăi Blatter de a valorifica experiența acumulată în peste 20 de ani de muncă în Austria, investind într-o plantație ecologică de aronia în satul Sălcioara, județul Călărași. Cu o investiție inițială de 50.000 de euro, Florica Blatter a fondat Bio Flaronia și produce sucuri presate la rece, dulcețuri și siropuri din aronia, fără adaosuri artificiale, toate certificate BIO. Afacerea a crescut treptat, chiar și în lipsa resurselor umane sau a unei infrastructuri de procesare proprii, dar cu multă determinare și integritate. Produsele Flaronia, cunoscute pentru eticheta curată și beneficiile lor antioxidante, pot fi comandate online, iar planurile de viitor includ o fabrică proprie de procesare.

Eggcellent, o microfermă din satul Tonești, comuna Sâmburești - Olt, reprezintă o afacere de familie cu peste zece ani de experiență în producția de ouă certificate ecologic. Ouăle provin de la găini „pasture raised” respectându-se stilul de viață al păsărilor, fără antibiotice, cu o hrană de calitate, ceea ce le asigură un gust delicios și o valoare nutrițională mare. Deși prețul per ou este puțin mai ridicat, aceste atribute sunt de neegalat într-o bucătărie profesională, preocupată de calitatea ingredientelor.

Carmangeria Casa Țăranului din Bihor este un exemplu de afacere locală care reușește să păstreze gustul autentic al mezelurilor tradiționale, produse după rețete de familie transmise din generație în generație. Înființată în 2019 printr-un proiect Start-Up Nation, afacerea s-a dezvoltat treptat, cu mult efort și pasiune, livrând direct consumatorilor din județ. Participarea la târguri locale și colaborarea cu piața volantă din Oradea le-au adus vizibilitate și apreciere în rândul iubitorilor de produse autentice.

​Bozo este un brand românesc de detergenți premium, fondat în 1995 la Râmnicu Vâlcea. Cu o experiență de aproape trei decenii, compania produce și comercializează o gamă variată de produse, inclusiv detergenți, odorizanți, balsamuri, degresanți, detartranți, soluții anti-calcar și anti-rugină, soluții pentru geamuri, săpun lichid, înălbitori de rufe și parfumuri ambientale, toate fabricate în România. Produsele sunt dezvoltate în laboratoarele proprii și supuse permanent controalelor de calitate. Astăzi, Bozo Factory investește continuu în cercetare, dezvoltare și tehnologie pentru a satisface cele mai diverse exigențe ale consumatorilor. De-a lungul timpului, compania a câștigat încrederea consumatorilor, reflectată în recenziile externalizate primite, având un scor de 9,7 din 10.​

Tot un brand românesc de detergenți este ECLAR, detergent gel pentru rufe, care are în compoziție un ingredient special: bicarbonatul de sodiu, ale cărui proprietăți miraculoase îl fac unic. Este produs în județul Dolj, la Băilești, acolo unde este „acasă” pentru Ramona și Laurențiu Ungureanu, o familie tânără care a revenit în țară în anul 2016 după vreo zece ani de muncă în Italia. Astfel, familia Ungureanu a investit în propria fabrică de detergent Eclar Factory RO, iar timp de trei ani, până în 2019 când a apărut pe piață detergentul ECLAR (Evelyn, Cassian și Andi - copiii, plus părinții Ramona și Laurențiu, împreună formează Familia ECLAR), tinerii investitori au depus o muncă intensă. Cei doi soți au perfecționat formula, împreună cu renumiți chimiști, au testat-o pe diverse tipuri de pete, pe mai multe tipuri de țesături și programe de spălare. În tot acest timp, au folosit detergentul pe hainele lor și ale celor trei copii. Au rafinat rețeta până când au ajuns la o formulă care face față tuturor exigențelor și este complet sigură pentru întreaga familie, indiferent de vârstă sau sensibilitățile pielii. Astăzi, cu fiecare sticlă de detergent ECLAR vândută, Ramona și Laurențiu Ungureanu simt că au realizat ceva cu adevărat important, un produs pentru întreaga familie, care reflectă pasiunea, munca și dedicarea tinerilor antreprenori.

​Pai din Pai este o afacere de familie din județul Constanța, fondată de Andreea Chițu, care produce paie de băut 100% naturale și biodegradabile, realizate din tulpini de grâu și secară provenite din propria fermă de 80 de hectare. Aceste paie reprezintă o alternativă sustenabilă la cele din plastic, fiind rezistente în băuturi calde și reci și complet compostabile. Procesul de producție implică recoltarea, spălarea, sterilizarea și ambalarea în materiale reciclabile, fără utilizarea plasticului. Produsele „Pai din Pai” sunt disponibile online și în rețelele sociale, promovând un stil de viață eco-friendly și sprijinind tranziția către consumul responsabil.

Un gest mic poate însemna enorm pentru un sat. Haideți să schimbăm obiceiurile, nu doar sărbătorile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Anul 2024 a fost unul dificil pentru sectorul vitivinicol la nivel mondial, marcat de condiții climatice extreme, scăderi istorice ale producției și un consum global în continuă scădere, potrivit celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV).

Producția globală de vin (excluzând musturile și sucurile) a scăzut, în 2024, la 225,8 milioane hectolitri, cel mai redus nivel din 1961. Scăderea de 4,8% față de 2023 a fost cauzată de factori meteorologici severi precum înghețuri timpurii, secetă prelungită, ploi abundente și boli ale viței-de-vie. Aceste condiții au afectat regiunile viticole majore din ambele emisfere.

Estimările pentru 2024 indică un consum mondial de 214,2 milioane hectolitri, în scădere cu 3,3% față de 2023 și cel mai scăzut din 1961. „Tendința descrescătoare, începută în 2018, reflectă schimbările în comportamentul consumatorilor, preferințele generaționale, dar și presiunile economice precum inflația și scăderea puterii de cumpărare”, arată Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV).

Uniunea Europeană a produs 138,3 milioane hectolitri în 2024 (cu 3,5% mai puțin față de 2023), înregistrând cea mai mică producție din secolul XXI. Italia rămâne cel mai mare producător mondial (44,1 mhl), urmată de Franța (36,1 mhl, în scădere drastică cu 23,5%) și Spania (31,0 mhl).

Volumul comerțului internațional cu vin a stagnat la 99,8 milioane hectolitri, dar valoarea exporturilor a rămas ridicată la 35,9 miliarde euro, datorită prețurilor medii mari (3,60 euro/litru). Categoria vinurilor îmbuteliate a reprezentat 50,8% din volum și 67% din valoare, în timp ce vinurile spumante și bag-in-box au înregistrat scăderi atât în volum, cât și în valoare.

Adaptarea la schimbările climatice, inovația în viticultură și reconectarea cu noile generații de consumatori devin priorități strategice pentru toate regiunile lumii.

România reușește să își mențină poziția pe harta mondială a vinului, atât prin suprafața cultivată, cât și prin rolul său în consumul intern.

Cu 187.000 ha de viță-de-vie, România e pe locul 8 la nivel mondial

România ocupă în continuare un loc important în clasamentul global, cu o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de 187.000 de hectare (din care 8.179 ha struguri de masă), înregistrând o ușoară creștere a suprafeței față de 2023 (+0,1%). Aceasta o plasează pe locul 8 la nivel mondial, depășind țări precum Portugalia, Chile sau Australia.

România se numără printre puținele state membre ale Uniunii Europene care au înregistrat o creștere în 2024, alături de Italia și Grecia, în contextul unui declin generalizat la nivel european.

Din cauza condițiilor climatice dificile, grindină și secetă în perioade critice, producția de vin a României a scăzut cu aproximativ 19,8% față de anul anterior, ajungând la 3,7 milioane hectolitri. Aceasta este una dintre cele mai semnificative scăderi procentuale din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, România rămâne un producător stabil în contextul general al declinului la nivel global.

În ceea ce privește consumul intern, România a înregistrat o scădere de 11,4%, cu un total estimat de trei milioane hectolitri consumați în 2024. „În ciuda acestui declin, consumul se menține cu 4% peste media ultimilor cinci ani, semnalând o relativă reziliență a pieței interne, în pofida presiunilor economice și inflaționiste”, conchide ONVPV.

Raportul complet al OIV, aici: https://www.oiv.int/press/state-world-vine-and-wine-sector-2024-adaptation-cooperation

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: 52 de vinuri roze din România medaliate la Concours Mondial de Bruxelles

Titlul „Best Wine In Box” pentru vinuri din România, la concursul internațional din Franța

Enolog, meserie oficial recunoscută în Clasificarea Ocupațiilor din România

Pe 13 februarie 2025, la Brașov, s-a desfășurat Agora Vitis 2025, eveniment dedicat viticulturii. Este a doua ediție sub această denumire, Syngenta continuând astfel tradiția de 12 ani a organizării întâlnirilor cu viticultori și specialiști în protecția culturii de viță-de-vie. În prezența a 150 de specialiști în domeniu s-au prezentat portofoliul consacrat Syngenta pentru controlul bolilor și dăunătorilor, ultimele noutăți și viitorul în segmentul produselor biologice, noua gamă de ambalaje Evopac™ și serviciile digitale pentru plantațiile viticole. Au participat specialiști străini în domeniul protecției culturii de viță-de-vie, care au prezentat multe noutăți în domeniul produselor biologice și a viitorului în domeniu.

Agora Vitis 2025, prin „Legături de viță nobilă”, subliniază importanța conexiunii dintre portofoliul de produse convenționale și cele biologice, cât și legătura dintre specialiști și tehnologia Syngenta pentru protecția culturii viței-de-vie. Prin asocierea trecutului cu prezentul, această legătură exprimă și modul în care inovația Syngenta vine dintr-o moștenire a trecutului, unde pasiunea pentru inovație s-a transmis de-a lungul generațiilor.

În deschiderea evenimentului, Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a reamintit de importanța tradiției organizării de asemenea întâniri, de mai bine de zece ani, având mereu un scop important, orientat în două direcții. În primul rând, fermierii au ocazia să-și împărtășească poveștile și experiențele personale, cu provocări și reușite, din care întreaga comunitate se poate inspira. În al doilea rând, „cu această ocazie, privim împreună spre viitor, spre noile tehnologii, ținând cont de nevoile fermierilor și aliniindu-ne la tendințele pieței”.

Iulia Nicola, director marketing protecția plantelor Syngenta regiunea Marea Neagră, a vorbit despre călătoria și parteneriatul cu viticultorii din România: „Suntem onorați să facem parte din această călătorie, prin expertiză, portofoliu și oamenii din echipa Syngenta, iar Agora Vitis înseamnă o călătorie în timp, prin tradiție-portofoliu și produsele bine cunoscute de-a lungul aniilor, și prezent-inovație, aducând laolaltă contribuția noastră la dezvoltarea viticulturii din România”.

Emil Nedelcu, director național de vânzări protecția plantelor Syngenta România, a prezentat echipa de vânzări pentru culturi horticole și a reiterat importanța echipei unite Syngenta și a nevoii de a transmite cunoștințele, „prin împărtășirea experiențelor și a cunoștințelor, numai împreună putem găsi cele mai bune soluții, adaptate nevoilor fiecărui client, fiecărei ferme”.

Cum trebuie pozționate produsele fungicide în schema de tratament, printr-o abordare integrată, au aflat viticultorii de la Andreea Caimac, manager portofoliu protecția plantelor culturi horticole și produse biologice - regiunea Marea Neagră și Danubiană, care a prezentat produsul consacrat SWITCH^®, un rege pentru combaterea putregaiului cenușiu. „Produsul SWITCH^® protejează economic plantația și crama, și reprezintă o investiție care permite cramei să influențeze pozitiv profitul companiei, controlând costurile și maximizând veniturile. Switch este un produs care garantează o producție de calitate și nu permite nicio surpriză în plantație din partea Botrytis sp.”, a arătat Andreea Caimac.

Despre viitorul în domeniul protecției culturii viței-de-vie, precum și despre modul în care produsele biologice Syngenta inovează viitorul, a vorbit Marc Besse, manager portofoliu produse biologice și tratament sămânță Syngenta Europa. Acesta a pus accent pe valoarea produselor biologice în Europa, segmentul produselor de biocontrol și biostimulatori și viitorul acestora. Marc Besse a vorbit despre rolul produselor de biocontrol și a importanței promovării licențelor și a parteneriatelor strategice pentru a reduce decalajul față de portofoliul de cercetare și dezvoltare în vederea accelerării inovației​.

Turex WG, o nouă soluție de biocontrol de la Syngenta, pe bază de Bacillus thuringiensis tulpina aizwai GC-91, ce acționează asupra larvelor Lepidoptere din toate cuturile speciale, a fost prezentată de Josip Razov, expert tehnic control dăunători, produse de biocontrol Syngenta Europa. De interes pentru viticultori este tehnologia de combarere pentru Lobesia botrana și Eupoecilia ambiguella. Josip Razov a prezentat modul în care acționează proteinele naturale din Turex WG și a efectului insecticid conferit de acesta.

A fost pus accent pe importanța existenței unui program de control integrat, cu soluții combinate - produse convenționale, de biocontrol și sisteme digitale de monitorizare și predicție. Au fost prezentate date cu rezultate din cultură prin monitorizare digitală în diferite regiuni din Europa.  

Prezentările au continuat cu segmentul produselor biofungicide de la Syngenta pentru controlul agenților patogeni Ucinula necator și Botrytis cinerea în cultura viței-de-vie. Cu acest prilej, Marius Drăgoi, expert tehnic control boli și produse de biocontrol Syngenta Europa, a prezent beneficiile pe care biofungicidele TAEGRO^® și RAVIBIS^™ le au pentru viticultori. Flexibilitatea în aplicare, lipsa reziduurilor și moduri de acțiune multiple, au fost punctele menționate în prezentarea sa.

„TAEGRO^® pe bază de Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24, prin colonizare, eliberare de enzime cu activitate biocidă, activează imunitatea plantei, iar RAVIBIS^™, combate eficient și rapid făinarea la vița-de-vie, un produs de perspectivă pentru managementul rezistenței și combaterea integrata a dăunătorilor. În acest an, s-a pus accent pe capacitatea produsului TAEGRO^® de a activa imunitatea plantei, înaintea perioadei de inflorit. RAVIBIS^™, lansat în România în 2024, are la bază 99,6% bicarbonat de sodiu și este clasificat ca substanță de bază, acceptată în agricultură conform articolului 23 din Regulamentul (CE) Nr. 1107/2009.​ RAVIBIS^™ are rolul de a destabiliza procesele celulare ale fungilor, având un rol de biofungicid în control bolilor în cultura viței-de-vie”, a precizat Marius Drăgoi, care a adăugat că produsele biologice din portofoliul Syngenta completează și aduc mai multe opțiuni de control și combatere, oferind soluții special gândite pentru toate nevoile viticultorilor.

VIXERAN^® este o altă noutate în domeniul biostimuanților, despre care a vorbit Andreea Caimac: „VIXERAN^® asigură o sursă complementară de azot necesară plantelor, și are la bază o tulpină unică a Azotobacter salinestris CECT 9690, care fixează azotul din aer la nivelul frunzelor și a rădăcinilor, pentru a-l readuce în plantă în formă asimilabilă. Acest produs are capacitatea de a converti azotul atmosferic (N₂) în azot asimilabil (NH₄) și disponibil culturilor (fixarea azotului) atunci când plantele au nevoie de el.​ Beneficiile pentru fermieri sunt reprezentate de: modul triplu de acțiune, acționarea rapidă prin punerea azotului la dispoziția plantei, lispa grijilor cu privire la temperaturi scăzute după aplicare, datorită reactivării produsului Vixeran^®, doza mică și ambalajul de dimensiuni mici, ce faciliează o ușurință a utilizării acestuia”. Au fost prezentate și rezultate tehnice din mai multe plantații din Franța.

Karolina Kleiber, manager portofoliu soluții pentru sănătatea plantelor și a solului Syngenta Europa, le-a vorbit specialiștilor prezenți la Agora Vitis 2025 despre biostimulatori ca al „12-lea jucător” în viticultură, prezentând câteva produse noi din portofoliul Valagro, care susțin cultura în momente dificile și maximizează rezultatele, precum VITASÉVE​, Benefit PZ și MC Cream, SWEET, Geapower^®.

Au fost prezentate rezultate cu VITASÉVE​ din loturi în Spania, de revitalizare a culturii viței-de-vie, date din Polonia la cultura de afin, după grindină. Produsul VITASÉVE​ stimulează diferite procese fiziologice esențiale pentru activitatea cambiului și pentru producția de vase conducătoare (xilem și floem).​

Produsele BENEFIT PZ și MC Cream au rolul de a maximiza rezultatele, prin acțiunea asupra proceselor metabolice celulare a plantelor. BENEFIT PZ este dezvoltat cu o formulă specifică, care induce sinteza proteinelor și optimizează reacțiile metabolice cheie pentru a stimula diviziunea celulară.​ MC CREAM este conceput pentru a optimiza activitatea fotosintetică, pentru a furniza energie pentru creșterea plantelor și expansiunea celulară.

Un alt produs, SWEET, intensifică procesul de coacere, prin promovează producției de zahăr și accelerearea proceselor biochimice de maturare, datorită conținutului de calciu, magneziu, oligoelemente și polizaharide specifice.​

Karolina Kleiber a prezentat și Geapower, unde materiile prime sunt și joacă rol de ingrediente esențiale. „Tehnologia care stă în spatele produselor Syngenta Biologicals, anume GeaPower®,  presupune un proces brevetat de extracție, reprezintă o tehnologie care are în spate cunoașterea profundă a ingredientelor active și a materiilor prime, completată de tehnologii avansate de screening și investigare”, a punctat Karolina Kleiber.

Un exemplu interesant prezentat a fost legat de cunoașterea profundă a materiilor prime pentru extracția ingredientelor active din specii marine precum Ascophyllum​ nodosum, ​ingrediente cum sunt Acid alginic, Manitol, Fucoidani, Polifenoli și Florotanine, acestea fiind extrase și recoltate la momentul optim.

Iulian Zafiu, manager clienți cheie culturi horticole Syngenta România și Republica Moldova, a prezentat portofoliul complet și integrat pentru controlul bolilor și dăunătorilor în cultura viței-de-vie. Au fost prezentate produsele consacrate și biostimulanții, reiterind tradiția, încrederea și viitorul produselor Syngenta.

Sesiunea de prezentări s-a încheiat cu o demonstrație privind noile ambalaje Evopac^™, noua gamă de ambalaje pentru produse lichide de la Syngenta, care oferă confort și siguranță.

Andrei Măruțescu, director comunicare, relații publice și proiecte de sustenabilitate Syngenta regiunea Marea Neagră și Danubiană, a prezentat beneficiile ambalajelor Evopac^™, noutatea capacelor tip CTS și a făcut o demonstrație tehnică a modului de utilizare a sistemului de transfer închis easyconnect.

Ionuț Glodeanu, expert soluții agronomice digitale Syngenta România, a vorbit despre Legea minimului și a prezentat noul serviciu digital Interra^® Scan de cartografiere și analiză a proprietăților solului. „Interra^® Scan  este un sistem de cartografiere revoluționar pe bază de raze gamma, aducând în atenția publicului beneficiile cartografierii solului cu sisteme digitale versus motode de cartare clasică a solului și a modului în care datele obținute pot fi folosite de fermieri pentru creșterea randamentului culturilor și reducerea costurilor”, a arătat Ionuț Glodeanu.

Evenimentul Syngenta, Agora Vitis 2025 s-a încheiat cu o degustare de vinuri premium ale producătorilor autohtoni și o masă festivă, organizate pentru a recunoaște eforturile tuturor invitaților prezenți în susținerea performanței viticulturii din România.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Industria vinului din țara noastră atinge un nou prag de profesionalizare prin recunoașterea oficială a ocupației de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), anunță Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR).

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a aprobat această modificare, în urma solicitării înaintate anul trecut de ADAR, decizia marcând un moment de referință prin alinierea țării noastre la practicile internaționale și oferind recunoaștere oficială specialiștilor care ghidează producția vinurilor. „Este un moment istoric pentru industria vinului din România. Până acum, specialiștii din acest domeniu erau încadrați ca ingineri horticoli sau ingineri din industria alimentară. Această reușită nu este doar despre recunoaștere administrativă, ci despre viitorul industriei noastre, deoarece profesioniștii din domeniu au, de acum, un statut clar, aliniat la standardele internaționale”, a declarat Mihai Baniță, director executiv ADAR.

Enologia – sau oenologia, variantă mai răspândită, derivată din cuvintele grecești oinos (vin) și logos (știință) – este disciplina care se ocupă cu studiul și crearea vinurilor. Conform fișei descriptive depuse de ADAR, enologul este specialistul care supraveghează procesul de producție a vinului, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea produsului final. Acesta asigură calitatea și specificitatea vinurilor, fiind responsabil de monitorizarea procesului de fermentare, alegerea tehnicilor optime de vinificație și aplicarea celor mai noi tehnologii în producție. Enologul trebuie să posede cunoștințe avansate de chimie, microbiologie și tehnologie, alături de o înțelegere profundă a industriei vitivinicole.

Potrivit Ministerului Muncii, ocupația de enolog a fost introdusă în COR sub codul 214539, fiind inclusă în grupa de bază 2145 – Ingineri chimiști.

Introducerea acestei ocupații în COR sprijină și educația și formarea profesională, deschizând noi oportunități pentru specialiștii din domeniu de a se perfecționa și de a contribui la inovațiile din industria vinicolă. Astfel, România își va putea întări poziția ca un jucător important pe harta mondială a vinului, iar enologii pot deveni adevărați ambasadori ai vinurilor românești.

CITEȘTE ȘI: 12 februarie 2025: Concursul Național Vin Bag-in-Box, a noua ediție

RO-Wine, 10 ani de povești cu vin

Semnele Budureasca în 2024

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În perioada 17 – 26 ianuarie 2025, la Berlin (Germania), se desfășoară cea de-a 89-a ediție a expoziției „Săptămâna Verde 2025” (Grüne Woche). Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) participă cu un stand în cadrul căruia experți din minister promovează produsele agroalimentare românești recunoscute la nivel național și european.

Astfel, în cadrul standului MADR vor fi promovate și oferite spre degustare mostre din produse înregistrate pe sisteme de calitate europene sau în curs de înregistrare, respectiv Magiun de prune Topoloveni –IGP, Salam de Sibiu –IGP, Telemea de Ibăneşti – DOP, Novac afumat din Țara Bârsei – IGP, Scrumbie de Dunăre afumată – IGP, Cârnaţi de Pleşcoi – IGP, Telemea de Sibiu – IGP, Caşcaval de Săveni – IGP, Salată cu icre de știucă de Tulcea – IGP, Salată tradițională cu icre de crap - STG, Plăcintă dobrogeană – IGP, Pită de Pecica - IGP, Salinate de Turda – IGP, Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România – STG, din categoria băuturilor spirtoase Indicație Geografică – Pălincă și Țuică Zetea de Medieșul Aurit.

De asemenea, printre produsele de la stand se vor regăsi băutura spirtoasă care în anul 2024 a pornit pe drumul înregistrării europene, Țuică de prune Sordony de Horezu, ca Indicație Geografică, dar și Vinars Jidvei – Indicație Geografică Protejată Național și cidru - băutură fermentată liniștit. Totodată, spre degustare vor fi oferite produse montane și ecologice, precum și produse înregistrate pe scheme de calitate naționale.

Alte produsele românești care vor fi expuse la ediția 2025 a expoziției „Săptămâna Verde” sunt cele care sunt în proces de înregistrare pe un sistem de calitate european, precum: Babic de Buzău pentru dobândirea IGP, Batog deltaic de sturion pentru dobândirea IGP, Cârnați din topor din Vâlcea pentru dobândirea IGP, Brânză frământată de Teaca pentru dobândirea IGP și Salam Poiana Mărului pentru dobândirea IGP, dar și produse a căror denumiri vor urma etapele înregistrării pe un sistem de calitate european: Cârnați măcelarului de Pașcani, Iaurt de oaie din Câlnic, Cașcaval de Pojorâta, Răstăuțe maramureșene (cu spanac sau sfeclă), Cașcaval Brădet, Cașcaval din lapte de oaie Horezu, Brânzeturile de Colțești, Zacuscă pescărească din legume de Blăgești și păstrăv de Blăgești, Magiun de dovleac sau din măr Topoloveni, Ceafă nobilă de Bistrița, Carne afumată la garniță din Vâlcea, Brânză în coajă de brad de Bran, Salam de Nădlac, Mere de Cândești din bazinul pomicol Voinești, prune afumate la lojniță de Vrancea și Zacuscă cu păstrăv afumat de pe Sălăuța.

Între alte preparate pregătite pentru degustare la standul MADR menționăm: ghiudem, batog de crap argintiu și de somn, pastramă de crap argintiu și de somn, zacuscă cu pește și diferite sortimente de siropuri din Șugag, gemuri sau dulcețuri de fructe, produse de panificație și patiserie (cozonaci, cornulețe cu gem, biscuiții Eugenia cu diverse umpluturi, biscuiți digestivi cu ovăz, cereale, stafide, biscuiți cu umpluturi de cremă de vanilie și cacao, paste făinoase etc.), zahăr Bod, produse din carne de pui, diverse sortimente de miere certificate ecologic sau înregistrate ca produse montane (din salcâm, tei, polifloră, alte produse ale stupului, sortimente de uleiuri presate la rece, diverse sortimente de fructe deshidratate (căpșuni, zmeură, merișoare, prune), ceaiuri de plante sub marca Bunătăți uscate. Din categoria băuturilor spirtoase înregistrate ca Indicație Geografică, România va expune - Pălincă și Țuică Zetea de Medieșu Aurit, precum şi vin alb, roze şi roşu de la cramele Cotnari, Histria și Jidvei, iar standul va fi înveselit de flori colorate de la producătorii români.

Expoziția „Săptămâna Verde 2025” reprezintă atât o platformă de afaceri, cât și un festival al tradițiilor gastronomice și folclorice cu impact mediatic de anvergură în Europa, cât și pe plan mondial. La ediția din 2024 au fost prezenți peste 1.400 de expozanți din 60 de țări, care au atras aproximativ 300.000 de vizitatori.

CITEȘTE ȘI: Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc

13 cu noroc pentru „Pita de Pecica”

Paula Vals, modelul unui antreprenor necesar

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

De la 1 ianuarie 2025, Florin Stegariu a preluat funcția de președinte al Clubului Fermierilor Români pentru o perioadă de șase luni, în cadrul mecanismului președinției rotative instituit de asociație în 2021.

Mecanismul președinției rotative urmărește punerea în prim-plan a unor teme de interes major pentru agricultura din România, dar și a unor probleme strategice specifice regiunii din care provine președintele. „În luna noiembrie 2023, Clubul a creat o nouă structură de coordonare la nivel național formată din membrii fondatori și câte alți doi reprezentanți locali la nivel de regiune, fermieri performanți din toate regiunile țării, cu scopul de a consolida activitatea de informare și reprezentare a agriculturii românești”, precizează Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Florin Stegariu este membru al Consiliului Director și reprezintă regiunea Moldova Nord, având în subordine Biroul Regional aferent. Tânărul fermier, devenit președinte al Clubului fermierilor Români, este un antreprenor pasionat, el descriindu-se ca fiind un creator de branduri care urmărește să aducă un plus de valoare activității sale.

Florin Stegariu se îngrijește de cele 2.700 ha de teren arabil din ferma părinților, structura culturilor cuprinzând grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Din pasiune pentru viticultură a creat Strunga Winery, cramă ale cărei vinuri au câștigat multiple premii naționale și internaționale. În prezent, suprafața cu viță-de-vie de la Strunga Winery este de circa 90 de hectare.

Florin Stegariu a preluat președinția de la Sandor Darabont, fermierul care reprezintă regiunea Nord-Vest în cadrul Clubului Fermierilor Români.

La Biharia, în județul Bihor, Sandor Darabont exploatează o suprafață de circa 3.000 de hectare și, totodată, se ocupă cu comercializarea de cereale, la care a adăugat, cu trecerea timpului, comercializarea de îngrășăminte și pesticide. Afacerea agricolă a fost pornită în anul 1995 împreună cu soția, iar investițiile s-au îndreptat și către zootehnie, într-o fermă de taurine pentru carne. O altă investiție, mai recentă, este în sectorul vitivinicol. Plantația de viță-de-vie cu struguri pentru vin are peste 40 de hectare, iar în crama Familia Darabont se produc vinuri premium.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Concursul Național Vin Bag-in-Box, ajuns la ediția cu numărul 9, va avea loc pe 12 februarie 2025, în organizarea companiei Azoc-Star. Termenul limită de înscriere în concurs a probelor este 3 februarie 2025, iar primirea probelor se face până la data de 7 februarie 2025.

Vinul românesc ambalat la bag-in-box reprezintă aproximativ 15% din vinul comercializat pe piața internă. „Ne așteptăm să avem peste 200 de probe la această a noua ediție a concursului, întrucât vinul ambalat în bag-in-box este din ce în ce mai apreciat de consumatorul din țara noastră. De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului ambalat la bag-in-box. Vinurile desemnate câștigătoare primesc distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box. Obiectivul principal al concursului este acela de a sprijini consumatorii de vin ambalat la bag-in-box atunci când doresc să aleagă un vin certificat în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți, din România, precum și de promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, arată Cătălin Costiniuc, reprezentant Azoc-Star, companie care este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Armenia, Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Westrock Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu („Cel Mai Bun Vin Bag-in-Box”, „Vinul Președintelui” și „Cel Mai Popular Vin Bag-in-Box”). Dintre acestea, vor fi selectate minimum zece vinuri care vor fi înscrise „Concours International Wine In Box”, Toulouse (Franța), care va avea loc pe 27 martie 2025. De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concurs, organizatorul va înscrie vinuri la „VINARIUM International Wine Contest”, concurs care se va desfășura în perioada 22 - 25 mai 2025.

Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest fel este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. „Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, în fiecare an, vinuri românești ambalate la bag-in-box au fost medaliate la concursurile internaționale”, punctează Cătălin Costiniuc.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Astfel, Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box”; Juriul 2, compus din președintele concursului și președinții de comisii, va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”; Juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Westrock Bag-in-Box, a filialei italiene Vitop Moulding, fiind organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

Concursul Național Vin Bag-in-Box 2025 va avea loc în Bucureşti, la restaurantul La Mama – Muzeul Național al Țăranului Român.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La zece ani de la lansarea cărții „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, Marinela Ardelean a scos pe piață un nou volum: „50 de vinuri și preparate din România”, disponibil în română, italiană și engleză. Noua carte este una aniversară și marchează 10 ani de când autoarea se dedică promovării vinului românesc la nivel internațional. Marinela Ardelean este expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO-Wine.

Cartea aduce împreună 50 de crame de top din România, cu unele dintre cele mai reprezentative vinuri din colecțiile lor, și preparate gourmet create de chefi de top precum Ana Consulea, Alexandru Dumitru, Radu Dumitrescu, Marco Favino, Radu Ionescu, Nico Lontras, Emilia Maxim, Nicolai Tand sau de pasionata creatoare de conținut Mihaela Sava „Prăjiturela”.

„Este o carte pe care mi-am dorit să o scriu încă de acum zece ani, de la primul meu volum, în care propuneam vinuri românești alături de preparate italiene, ca o punte între cele două țări pe care le numesc „acasă”. Am asistat în ultimii ani la o renaștere și o reinventare spectaculoasă a gastronomiei în România, am văzut cum chefi care au cutreierat lumea se întorc acasă și valorifică lucrurile pe care le-au învățat, ridicând în același timp gastronomia românească la un alt nivel, lucru care a provocat un val de entuziasm general. Mi-am dorit să arăt că România s-a așezat în rândul lumii inclusiv din punct de vedere gastronomic și de aceea am ales să fie un volum trilingv. Aveam deja vinuri – și mă bucur că de această dată am ales 50 de vinuri de la 50 de crame, cu multe dintre ele născute din soiuri autohtone – dar eram un pic în urmă, acum zece ani, cu piața gourmet. Am recuperat o parte din această diferență și acesta este punctul central al cărții”, a declarat Marinela Ardelean cu ocazia lansării cărții, care a avut loc pe 4 decembrie 2024 la Palatul CEC din București.

Mai mult decât o carte despre vin și mâncare

„50 de vinuri și preparate din România” este mai mult decât o carte în care se întâlnesc vinul și gastronomia. Pentru pasionați și pentru cei care doresc să înțeleagă profunzimea relației dintre români și vin, un capitol special este dedicat istoriei vinului pe teritoriul țării noastre, în care sunt puse în discuție legendele și miturile referitoare la vechimea tradiției enologice.

Un alt capitol special este dedicat turismului viticol, unde sunt incluse 12 destinații de top din România, fie deținute de crame, fie aflate în inima unor regiuni viticole.

Potrivit autoarei, cartea surprinde și aspecte legate de universul complex al vinului și, deși este ușor de înțeles că enoturismul este încă la început în România, există deja destinații importante, ușor accesibile, care pot satisface cele mai exigente gusturi, oferind ocazia, mai ales turiștilor străini, de a descoperi România, frumusețea sa și a oamenilor săi.

„M-am născut în Maramureș, acolo unde ospitalitatea este legea pământului și îmi doresc ca lumea să descopere măcar o parte din ceea ce avem de oferit, ca popor. Turismul viticol este extrem de important în viitor, pentru a transforma acest vis în realitate. Nicăieri nu se leagă prietenii și nu se deschid sufletele mai bine decât în jurul mesei, la un pahar cu vin. Despre importanța economică a vinului deja s-au spus multe și nu am de adăugat decât că este o mare șansă pentru toate cramele, dar mai ales pentru cele de mici dimensiuni, care își pot susține eventual întreaga afacere doar din aportul enoturismului. Pe termen lung este important pentru regiuni întregi, pentru toate ramurile economice conexe, pentru comunități și, în general, pentru imaginea României în lume”, a precizat Marinela Ardelean.

Cartea s-a lansat deja în Italia și România

Volumul „50 de vinuri și preparate din România” a fost lansat pe 28 noiembrie, într-o conferință de presă organizată la Veneția. Cartea a fost pregătită de Editura Antiga la aceleași standarde la care a fost publicat și primul volum, „50 de vinuri românești întâlnesc 50 de preparate culinare italiene”, singura carte românească din secțiunea „Băuturi” nominalizată la Premiile de Excelență Gourmet Cookbook Award.

De asemenea, lansarea oficială a cărții în România a avut loc pe 4 decembrie în București, la Palatul CEC, în prezența a peste 150 de invitați –  producători români de vin, reprezentanți ai mediului de business autohton, vedete și personalități culturale. Evenimentul a fost susținut de CEC Bank, AQUA Carpatica, Carrefour România prin programele Deschidem Vinul Românesc și Poftim Brânză Românească, Wines of Romania, agenția Total PR și Ukiyo coffee by Hot Pipes Roastery. Printre vorbitori au fost Ramona Chiriac - șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România și Jean Valvis - fondatorul AQUA Carpatica, aceștia apreciind importanța unui astfel de volum, o veritabilă carte de vizită pentru România.

„Este un moment extraordinar pentru mine. Mă aflu în poziția din care să le pot spune iubitorilor de vin din toată lumea că România are un potențial enorm, că are deja instrumentele necesare pentru a-l realiza, că suntem aici și avem atât de mult de oferit. Mă bucur să văd efervescența creată în ultima vreme în jurul gastronomiei naționale și regionale, să văd că apar cărți de specialitate tot mai importante. Mă bucur să pot contribui cu un context care include vin și turism, tradiție și istorie”, a conchis Marinela Ardelean.

Numeroase evenimente de prezentare vor avea loc în perioada următoare, în mai multe orașe din România și din străinătate, iar cartea va putea fi achiziționată, în curând, dintr-o selecție de magazine Carrefour, librării Cărturești, precum și din magazinele producătorilor de vin care și-au exprimat dorința de a comercializa cartea.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit analizei Wines of Romania, platformă dedicată în exclusivitate promovării vinului românesc, pe baza datelor Institutului Național de Statistică, cifrele finale pentru anul 2023 indică o creștere ușoară atât a importurilor, cât și a exporturilor de vin din România.

Anul trecut, România a importat vin în valoare de 268,4 milioane de euro și a exportat în valoare de 72,5 milioane de euro, de 3,7 ori mai puțin. În volume, importul a ajuns la 123.000 de tone, iar exportul la 34.400 de tone.

Comparativ cu 2022, importurile au crescut cu 30 de milioane de euro, de la 238 la 268 de milioane de euro. Față de anul 2021, când România a importat vin în valoare de 189 de milioane de euro, creșterea este semnificativă.

În ceea ce privește prețul, în 2023, România a importat vinuri cu 2,17 euro/litru, cu 5% mai ieftine decât în 2022, când valoarea medie a fost de 2,26 euro pe litru, însă mai scumpe decât în 2021, când prețul plătit per litru a fost de 1,59 euro.

Valoarea exporturilor a continuat să crească ușor, ajungând de la 69 de milioane de euro în 2021, la 71,6 milioane de euro în 2022 și 72,5 milioane de euro în 2023. Prețul pe litru pentru vinul exportat a continuat să evolueze, de la 1,82 euro/l în 2021 la 1,97 euro/l în 2022 și 2,09 euro/l anul trecut. Totuși, volumul total exportat este în continuă scădere în ultimii trei ani, de la 38.000 de tone în 2021, la 36.300 de tone în 2022 și 34.600 de tone în 2023.

„La o primă vedere, nu există o mare diferență pe piața vinului din România în ceea ce privește exporturile și importurile din ultimii doi ani. Însă se întrevede o tendință destul de clară, o creștere a prețului mediu per litru de vin exportat, care rămâne undeva între 5 și 7% pe an, dublată de o scădere a volumelor exportate, peste 10% diferență între 2021 și 2023. Asta înseamnă că mai mult vin premium românesc ajunge la mai multă lume și că începem să avem și consumatori pe piața internațională care revin la vinurile românești. Într-un scenariu optimist, aș spune că asistăm la momentul în care consumatorii înțeleg că România face vin bun. În orice caz, asistăm la o consolidare a poziției vinurilor premium românești, care va servi, sper, ca fundație pentru dezvoltarea viitoare”, a declarat Marinela Ardelean, cea care a fondat platforma Wines of Romania și co-organizator al Festivalului RO Wine.

Pe de altă parte, potrivit acesteia, cifrele legate de importuri sunt destul de încurajatoare, mai ales în categoria de vinuri cu preț mediu, ceea ce înseamnă că România are o clasă de consumatori aflați încă la început de drum, care sunt curioși, experimentează, descoperă vinuri și regiuni noi. „Îmi doresc să existe o clasă de consumatori de vin cât mai vastă și cât mai educată în privința gustului, pentru că această comparație dintre vinurile de import și vinurile autohtone este în măsură să așeze vinul românesc pe locul meritat nu doar în lume, ci și aici, la noi acasă”, a punctat Marinela Ardelean.

Românii au cheltuit peste 40 milioane euro pe „bule”, iar cel mai mare volum de vin importat provine din regiunea Bordeaux

În 2023, România a importat aproape 336 de tone de vin spumant din Champagne (DOP), față de aproximativ 3.300 de tone de Prosecco (DOP), însă cele două categorii de vinuri au o valoare comparabilă, 15,05 milioane de euro pentru Champagne și 14,95 milioane de euro pentru Prosecco. La aceste cifre se adaugă peste 4.000 de tone de vinuri spumoase fără DOP sau indicație geografică protejată (IGP), ceea ce înseamnă că românii au cheltuit anul trecut peste 40 de milioane de euro pentru vinuri spumante din import.

Nivelul este similar cu cel din 2022, dar semnificativ mai mare decât în 2021, când România a importat 278 de tone de Champagne (în valoare de 10,7 milioane de euro) și 2.400 de tone de Prosecco (8,6 milioane de euro).        

Din punct de vedere al regiunii de proveniență, vinurile îmbuteliate în recipiente mai mici de 2 litri cu denumire de origine protejată (DOP) au provenit în principal din Franța, Ungaria și Italia.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!