vinuri romanesti - REVISTA FERMIERULUI

Silviana Petre-Badea este noul director general al Cramei SERVE, cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, de la Ceptura – județul Prahova. După o experiență îndelungată în real estate, Silviana Petre-Badea a preluat responsabilitatea conducerii SERVE de la mama sa, Mihaela Tyrel de Poix, co-fondator al primei crame private din România. Astfel, la trei decenii de la înființare, la Crama SERVE se face tranziția către noua generație.

serve vie

Silviana Petre-Badea a condus JLL Romania timp de opt ani, iar în prezent a rămas membru non executiv în Boardul CEE al iO Partners. „Fac tranziția la o industrie complet nouă, cu o piață extrem de competitivă și cu concurenți pentru care am un mare respect. Cei 20 de ani în domeniul consultanței m-au pregătit pentru multe și mai știu că, indiferent de domeniu sau de produs, ingredientele sunt aceleași: grija față de oameni și locul lor în ecosistemul în care funcționează, focus pe rezultat, inovație și excelență în fiecare detaliu și cât mai multă bucurie în fiecare zi și în fiecare proiect. Avem deja o echipă minunată în cramă și vie, cu o medie a retenției de peste 20 de ani, și am creat o echipă de vânzări și marketing de care putem fi mândri”, a declarat Silviana Petre-Badea.

Crama SERVE, situată în regiunea viticolă Dealu Mare, din județul Prahova, are o capacitate de producție de 500.000 de sticle de vin anual, iar în 2023 a înregistrat o cifră de afaceri de două milioane de euro, în creștere față de anul anterior.

serve vinuri

Silviana Petre-Badea este absolventă a Academiei de Studii Economice și are o experiență de 20 de ani în consultanță real estate, dintre care ultimii zece ani în top management. De la cârma afacerii familiei, ea va promova excelența în interiorul companiei, va face noi recrutări și va crea sisteme moderne, care să permită scalarea business-ului începând din 2025.

Mihaela Tyrel de Poix, mama Silvianei, îi va sta alături, rămânând implicată în afacere și va acompania tranziția. De asemenea, alături de noul director general de la Crama SERVE va fi și fratele Paul Badea. La rândul său, acesta din urmă a preluat poziția de Non Executive Partner, din care va gestiona relația cu anumiți clienți și parteneri strategici și va participa la creionarea strategiei pe termen lung a companiei.

Mihaela Tyrel de Poix

mihaela serve

„Ne propunem ca în cinci ani să devenim cel mai admirat business de vinuri din România, nu doar pentru vinurile, istoria și povestea noastră, dar și pentru valoarea pe care o aducem partenerilor cu care lucrăm - angajați, furnizori și clienți, mediului de afaceri, industriei de vinuri și societății în general. Vrem ca SERVE să rămână o companie pentru care oamenii să își dorească să lucreze și cu care partenerii să dorească să facă business. Avem forța să stăm alături de alți producători cu aceleași valori și viziune în a poziționa vinul ca brand de țară pentru România”, a mai spus Silviana Petre-Badea.

Compania explorează în prezent oportunități atât în zona de producție, cât și în cea de marketing și vânzări, respectiv cultura și vinul BIO, sustenabilitate și ESG în viticultură, inovație în packaging pentru reducerea amprentei de carbon, demistificarea vinului pentru consumatori și oenoturism.

servie butuc vie

Pe lângă tranziția către noua generație, Crama SERVE marchează anul acesta și 30 de ani de existență. În 1994, contele francez Guy Tyrel de Poix împreună cu Mihaela de Poix puneau bazele uneia dintre celei mai mari afaceri viticole, înființând prima firmă privată de vinuri din România.

Vinurile SERVE au obținut peste 250 de medalii începând cu anul 1996, când Merlot Chevalier de Dionys 1995 lua medalie de bronz la competiția Selections Mondiales din Canada. Totodată, Guy si Mihaela de Poix au readus soiul Fetească neagră în atenția viticultorilor și a iubitorilor de vinuri, iar SERVE este autorul primului vin Fetească neagră notat cu peste 90 puncte Parker.

serve baric

 

**********

Despre Crama SERVE
Crama SERVE - Societatea Euro-Română pentru Vinuri de Excepție - este cel mai vechi și unul dintre cei mai cunoscuți producători de vin din Dealu Mare, regiune renumită pentru condițiile climatice ideale pentru cultivarea strugurilor roșii.
Crama SERVE deține și exploatează 65 de hectare de viță-de-vie în zona Ceptura, având o producție anuală de circa 500.000 de sticle de vin și o cifră de afaceri de circa două milioane de euro. Printre brandurile de vin produse se numără „Vinul Cavalerului”, „Terra Romana” și gama „Cuvee”.
serve struguri
Crama este în special cunoscută pentru produsele premium Cuvee Charlotte, Cuvee Guy de POIX, Cuvee Clemence, Cuvee Amaury, Cuvee Sissi și Cuvee Pacs, precum și pentru asocierea de soiuri autohtone precum Fetească neagră sau Fetească albă cu soiuri internaționale, în asamblaje excepționale.
Pe lângă producția de vin, Crama SERVE oferă clienților și experiențe de descoperire a lumii vinului, precum degustări de recunoaștere de soiuri, degustări verticale (vinuri din recolte din ani diferiți), experiențe de blending și experiențe legate de activitățile din vie.
 
Foto: https://www.serve.ro/
 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Asociația Winelover România a lansat al doilea volum „Wine Secrets of Romania”, seria de cărți din cadrul proiectului ProViRo, de prezentare și promovare a cramelor și vinurilor românești în străinătate. Volumul este dedicat regiunii Dobrogea și este semnat de Elizabeth Gabay MW.

„Ambițiosul proiect ProViRo, ce a debutat în 2021 și se derulează pe parcursul a trei ani, cuprinde editarea a șapte volume, scrise în limba engleză, despre regiunile vitivinicole din România. Volumele sunt semnate de somelieri, critici și comentatori de vin cu activitate în străinătate și sunt traduse în limbi de circulație pentru a oferi expunere și susținere vinurilor românești”, arată Răzvan Stoenescu, președintele Winelover România.

Al doilea volum al seriei, dedicat regiunii Dobrogea, este redactat de Elizabeth Gabay MW și este disponibil în România într-o ediție limitată de 200 de exemplare. În premieră, un Master of Wine (MW) scrie o carte despre o regiune viticolă din țara noastră. Împreună cu membrii Asociației Winelover, Elizabeth Gabay MW a mers în vizită la cramele dobrogene, pentru a le descoperi povestea și vinurile, experiență pe care a descris-o în cartea proaspăt ieșită din tipar.

Volumul II „Wine Secrets of Romania” cuprinde un scurt istoric al vinificației în Dobrogea, detalii despre poziția geografică și terenul zonei, soiurile de struguri și cramele din regiune, cât și povești despre enoturism și gastronomia tradițională românească. Volumul este dedicat unui public larg, care include comunitatea internațională Winelover, ai cărei membri se întâlnesc periodic în diverse țări, educatori în vin, cât și organizatori de concursuri de vin.

Primul volum, lansat în 2023, este dedicat regiunii Drăgășani și a fost redactat de Julia și Bruno Scavo.

Asociația Winelover România promovează constant vinurile românești în țară și în străinătate, prin organizarea de evenimente care reunesc comunități de iubitori de vin pasionați și dornici să descopere cramele și vinurile din România.

Proiectul Asociației Winelover a beneficiat de susținerea Fundației Banca Transilvania, Media Sat, Carpathian Springs și Eximprod Grup.

Cartea este disponibilă online, pe site-ul Asociației Winelover România, în shop; în București, la sediul CopyShop Document (Calea Griviței nr.8-10, parter, tel. 0744.500.155), dar și în Brăila, la Original Liquor Store (Bdul. Independenței 20 B, tel. 0771.791.928) și Iași, la Asociația Blessing Hearts (tel. 0745.008.174).

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

A opta ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box, organizat de compania Azoc-Star, se va desfășura pe 15 februarie 2024. Termenul limită de înscriere în concurs este 2 februarie 2024, iar probele se vor primi până la data de 9 februarie 2024.

Având în vedere creșterea constantă și semnificativă a consumului de vin ambalat la bag-in-box, organizatorii se așteaptă la peste 180 de probe la cea de-a opta ediție a Concursului Național Vin Bag-In-Box. „De când organizăm acest concurs, din 2017, apreciem îmbunătățirea continuă a calității vinului astfel ambalat. Vinurile desemnate câștigătoare au dreptul la distincții autoadezive aplicabile pe exteriorul cutiilor, pentru evidențierea lor. Această metodă validează cele mai bune vinuri înscrise în concurs ajutând astfel comercianții și consumatorii în alegerea vinului românesc de calitate superioară, ambalat în bag-in-box”, precizează Cătălin Costiniuc, președintele concursului și director general al companiei organizatoare Azoc-Star.

Obiectivul principal al concursului este de a sprijini consumatorii în alegerea vinului. „Vinurile ambalate la bag-in-box cu disticția concursului sunt certificate în mod obiectiv de către specialiști din lumea vinului și degustători recunoscuți din România. Un aspect de luat în seamă este și promovarea pe piața europeană a vinurilor românești ambalate în bag-in-box”, a afirmat Cătălin Costiniuc.

costiniuc

Concursul Național Vin Bag-in-Box beneficiază de sprijinul companiei franceze Smurfit Kappa Bag-in-Box, a filialei italiene Smurfit Kappa Vitop și este organizat după modelul celui mai mare concurs de vinuri de profil din lume – Concours International Wine In Box din Franța.

În urma evaluărilor la Concursul Național Vin Bag-in-Box, organizatorul va oferi minimum 36 diplome (distincții) în funcţie de cel mai mare punctaj atribuit de juriu. Dintre acestea, va selecta minimum zece vinuri și le va inscrie la „Concours International Wine In Box”, Toulouse, Franța, www.best-wine-in-box.com, care va avea loc pe 27 martie 2024. „Pentru cramele din România, participarea la competiții internaționale de acest gen este o modalitate de creștere a vizibilității la nivel mondial. Suntem mândri de faptul că începând cu anul 2017, anual au fost producători români declarați câștigători la concursul internațional din Franța”, punctează Cătălin Costiniuc.

De asemenea, tot ca o recompensă pentru obținerea unui punctaj mare la concursul din țara noastră, organizatorul va înscrie vinuri la „VINARIUM International Wine Contest”, https://www.iwcb.ro/, care va avea loc în perioada 23 - 26 mai 2024.

În cadrul Concursului Național Vin Bag-in-Box vor fi trei jurii. Juriul 1, constituit din oenologi, membri ADAR, certificați WSET, somelieri, bloggeri, jurnaliști, producători și comercianți de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box” și „Cel mai bun vin ambalat în Bag-in-Box – Medalia de Aur”. Juriul 2 va desemna câștigatorii distincției „Vinul Președintelui”, iar juriul 3, constituit din consumatori și pasionați de vin, va desemna câștigatorii distincției „Cel mai popular vin ambalat în Bag-in-Box”.

Concursul va avea loc în Bucureşti, la restaurantul LA MAMA – Muzeul Național al Țaranului Roman.  

Pentru a vedea câștigătorii Concursului Național Vin Bag-In-Box 2023, accesați link-ul: https://revistafermierului.ro/romania-viticola/item/5652-concursul-national-vin-bag-in-box-2023-si-a-desemnat-castigatorii.html

Azoc-Star SRL este partener oficial unic și exclusiv pentru Europa de Est (Bulgaria, Georgia, Moldova și România) al Diviziei Smurfit Kappa Bag-in-Box, cu sediul central în localitatea Epernay din Franța.

Concurs National Vin Bag in Box 2024

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Ziua Națională a României va fi sărbătorită în Irlanda pe 28 noiembrie 2023, în cadrul unui eveniment în care vor fi prezentate și promovate vinurile românești. Evenimentul de la Dublin, organizat de Ambasada României în parteneriat cu Atlasul Vinului Românesc, este special conceput pentru importatorii de vin irlandezi, comercianții cu amănuntul, magazine de vinuri, restaurante, somelieri și jurnaliști specializați în comerțul cu vin. Cu peste 210 etichete și mai mult de 50 de branduri, la Dublin se arată a fi cel mai mare eveniment de degustare B2B de vinuri românești.

Evenimentul din Capitala Irlandei își propune să evidențieze vinul românesc ca un produs de succes al economiei țării noastre și ca parte esențială a mărcii sale naționale. Prin eforturile Ambasadei și ale tuturor celor implicați se pot stabili conexiuni semnificative între producătorii români de vin și jucătorii cheie din importul și distribuția irlandeză. Astfel, acest unic și mare eveniment poate contribui la creșterea prezenței vinului românesc pe piața irlandeză.

„Într-un timp foarte scurt, un număr mare de producători interesați de export s-au implicat furnizând peste 200 de sortimente pentru degustare, fișe tehnice și fotografii de produs. Toate acestea fiind prezentate împreună în format tipărit și digital în cadrul degustării care se va desfășura într-o sală de Gală din centrul Capitalei Irlandei, ceea ce face din acest eveniment cea mai amplă și complexă degustare de vinuri românești de peste hotare din istoria industriei. O dovadă a atingerii potențialului și a colaborării la cel mai înalt nivel. Și acesta este doar începutul”, punctează Iulian Bărbuceanu, autorul Atlasului Vinului Românesc.

Ambasadorul României în Irlanda apreciază evenimentul de degustare de vinuri românești ca fiind de o anvergură și o amploare fără precedent. „Acest eveniment nu ar fi fost posibil fără dăruirea, munca grea, angajamentul și dragostea pentru vin ale lui Iulian Bărbuceanu, vizionarul din spatele Atlasului Vinului Românesc. Un pasionat care a adunat cu pricepere în jurul lui o echipă de producători și specialiști români de vin care, alături de o serie de sponsori, susțin acest unic eveniment de degustare de vinuri românești. În același timp, eu și Ambasada ne-am bazat în mare măsură pe cunoștințele și expertiza lui Jean Smullen WSET Dip, care are o experiență comercială cuprinzătoare în industria vinului. Această adunare servește nu numai ca o sărbătoare a bogatei moșteniri culturale a României, ci și ca un reflector asupra poziției națiunii noastre ca una dintre cele mai importante țări producătoare de vin. România, din păcate, necunoscută sau necunoscută pentru mulți, posedă o istorie captivantă, cu o multitudine de soiuri de struguri autohtone. Pentru producătorii români de vin, prezenți la Dublin într-un număr mare pentru a-și găsi reprezentare pe piața irlandeză, acest eveniment este o oportunitate pentru că le dă posibilitatea importatorilor și distribuitorilor irlandezi să exploreze bogăția și diversitatea vinurilor românești. Cu soiuri indigene, cum ar fi Zghihară de Huși, Șarba, Mustoasă de Măderat, Fetească albă, Fetească regală, Tămâioasa românească, Columna, Golia, Selena, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Cadarcă sau Negru de Drăgășani, alături de alte soiuri cunoscute la nivel internațional, vinurile din România, de o calitate excepțională, ne vor face mândri la Dublin”, a declarat dr. Laurențiu-Mihai Ștefan, ambasadorul României în Irlanda.

La Dublin, la marele eveniment dedicat sectorului vitivinicol românesc va fi prezentă Ana Săpungiu MW (Master of Wine): „Este un moment grozav pentru a veni și a degusta o gamă diversă de vinuri, pentru a întâlni unii dintre producătorii din spatele vinurilor și pentru a afla ceva mai multe despre o industrie care evoluează rapid. Sunt încântată să fiu prezentă la o degustare atât de amplă de vinuri românești. Evenimentul este în mod clar un mare sprijin pentru producătorii români de vin. Industria vinului din România a evoluat rapid în ultimii zece ani. S-au făcut investiții masive în plantanții și crame. Există producători care se concentrează pe alegerea soiurilor de struguri potrivite terroir-ul lor individual, producând un vin unic pentru ei, cu o poveste de spus. Deși sunt încă destule plantații cu soiuri internaționale, se înregistrează o creștere a concentrării pe soiurile autohtone, ceea ce trebuie încurajat deoarece un vin dintr-un soi local poate face diferența într-o piață aglomerată”.

dublin 2023 interior

Potrivit Drinks Ireland Wine, vinul reprezintă 26,7% din consumul de alcool, în Irlanda, unde se consumă peste 2.700 litri/adult/an. Cifrele din 2022 arată că vânzările de vin au scăzut cu 8,9%, iar berea și-a crescut cota de categorie cu 8,2% în 2022, până la 43,5% din piața totală, ceea ce înseamnă că berea rămâne cea mai populară băutură alcoolică din Irlanda.

Vânzările de vin spumant au crescut în mod semnificativ în 2022, determinate în principal de popularitatea stilurilor de vin precum Prosecco și Crémant, precum și Cava și Champagne.

După ani de creștere constantă, vânzările de vin roze au scăzut la 6% din totalul pieței, de la 7% în 2022. Vinul alb reprezintă 48% din toate vinurile liniștite vândute în Irlanda, iar vinul roșu are o cotă de piață de 45%.

63,5% din toate vinurile vândute pe piața irlandeză provin din Lumea Nouă, iar 36,5% din Europa. Anul trecut, Chile, cu 25%, a rămas cea mai populară țară de origine, urmată de Spania 14%, Australia 13,6%, Franța 11,6% și Italia 10,4%.

La marea degustare de vinuri din 28 noiembrie, de la Dublin, vor fi 38 de Fetești negre (monosoi) din care 13 sunt din Dealu Mare. „Vom mai avea cupaje la vinurile roșii, rozeuri monosoi și cupaje, vinuri albe monosoi – Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon Blanc, dar și cupaje de vinuri albe”, a precizat Iulian Bărbuceanu, adăugând că patru somelieri români - Irinel Macici, Mihai Ciucur, Lorand Antal și Eduard Jakab - vor reprezenta 28 de producători care nu au trimis în Irlanda reprezentanți proprii, ci doar vinuri.

www.winetrade.ro și www.romanianwines.ie sunt link-urile pe care le puteți accesa pentru a vedea cramele prezente la „Dublin 2023” și multe alte detalii.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Potrivit estimărilor Oficiului Internațional al Viei și Vinului (OIV), 2023 a fost un an dificil pentru industria vinului, înregistrându-se o scădere a producției până la un nivel nemaiîntâlnit în ultimii 60 de ani. Datele colectate de OIV au fost analizate de platforma Wines of Romania, care susține că România se numără printre puținele țări care au produs mai mult vin în acest an comparativ cu 2022, fiind a patra țară cu cea mai mare creștere a volumului.

În 2023, conform OIV, România a produs 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor cinci ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin din Europa.

Pe plan global, creșteri de volume au mai înregistrat Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).

Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor din vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).

În emisfera sudică, unde cifrele au o mai mare acuratețe, dat fiind că recolta a avut loc în primăvară, s-au înregistrat pierderi importante în toate țările producătoare, în afară de Noua Zeelandă, care a produs cu 14% mai mult. Astfel, Uruguay și Argentina au produs cu 29% mai puțin, Australia cu 22%, Chile cu 18%, iar Africa de Sud cu 10%.

Per total, producția globală de vin din 2023 este estimată la o medie de 244 de milioane de hectolitri, cu 7% mai puțin decât anul trecut, reprezentând cea mai redusă cantitate din ultimii 60 de ani.

DSC08135

În urma estimărilor OIV, Franța a redevenit cel mai mare producător european de vin, cu 45,8 milioane de hectolitri, o cifră identică cu cea de anul trecut. În schimb, Australia, o sursă populară de vin pentru piețele europene, a pierdut peste o cincime din producție din cauza precipitațiilor abundente și a inundațiilor provocate de La Nina. În America de Sud, Chile, țară cunoscută pentru raportul foarte bun între calitate și preț al vinurilor, a suferit din cauza incendiilor și a secetei, în timp ce podgoriile din Argentina au fost afectate de grindină și ger. 

 

Scăderea producției globale, o oportunitate pentru România

 

Situația de pe piața globală a industriei vinului ar putea fi o oportunitate pentru țara noastră. „Însă nu avem încă maturitatea, relațiile din piață și nivelul de organizare necesare pentru a profita de acest moment. Creșterea producției este, totuși, o veste bună, deși previzibilă. Avem încă suprafețe mari care abia intră pe rod sau care se apropie de maturitate, apar mereu noi producători, producătorii existenți își diversifică și își rafinează oferta – într-un cuvânt, apar semnele de maturizare ale piețe de vin din România, cel puțin din punct de vedere al producției”, apreciază Marinela Ardelean, expert în vin, co-organizator al festivalului de vin RO-WINE și fondator al platformei WinesOfRomania.com, un proiect 100% privat, dedicat promovării vinului românesc.

Marinela Ardelean fondator al platformei WinesOfRomania

Potrivit expertului, în ceea ce privește consumul de vin, lucrurile stau diferit. Deși pe piața internă, în ultimii 10-20 de ani, s-a dezvoltat o comunitate solidă de cunoscători și consumatori avizați, industria mai are încă nevoie de dezvoltare. „Vorbim despre readucerea vinului în rândul alimentelor, ca realitate, nu la nivel declarativ, și despre o educare a consumatorului către moderație și satisfacție, despre paharul de vin de la masă, și nu orice vin, ci unul de calitate, verificat și conform, nu de vinul bunicului de la țară”, a adăugat Marinela Ardelean.

Principala provocare, pentru acest an și pentru anii care vor veni, rămâne deschiderea piețelor externe. O asemenea scădere a producției globale poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și redobândi statutul internațional de țară producătoare de vin. „Spuneam, în urmă cu zece ani, că văd România pe podiumul calității, alături de Franța și Spania, în 2036. Deși lucrurile se mișcă mai încet decât speram, am în continuare încredere în vinul românesc, în soiurile autohtone și în calitatea pe care o pot furniza producătorii români de vin”, a conchis Marinela Ardelean.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Pe 26 septembrie 2023 au avut loc evaluările pentru cea de-a XV-a ediție a Premiilor de excelență Vinul.Ro. Gazdă a fost resortul Casa Timiș din Chițorani (Prahova). Tot aici, rezultatele – vinurile medaliate – au fost anunțate public pe 1 octombrie în cadrul unui eveniment special de sărbătorire a Zilei naționale a gastronomiei și vinurilor din România (potrivit Legii 79/2019, această Zi cade în fiecare an în prima duminică a lunii octombrie).

CASA TIMIS JURIU PLEN PREMIILE EXCELENTA VINULRo 752x440

Cramele mari câștigătoare ale competiției, după numărul de medalii obținute, au fost: Budureasca (1 Mare Medalie de Aur + 6 Medalii de Aur); holdingul Vintruvian Estates (în total, 1 Mare Medalie de Aur + 5 Medalii de Aur, obținute de cramele lor din Dobrogea și Dealu Mare), urmate de gazdele de la Casa Timiș (1 Mare Medalie de Aur + 3 Medalii de Aur).

28 de profesioniști (enologi, degustători autorizați, somelieri, deținători de diplome Wines and Spirits Education Trust - WSET, comercianți de vinuri și organizatori de turism specializat) au analizat în orb (fără să cunoască identitatea vinurilor din concurs) probe înscrise de 35 de producători din toate regiunile viticole ale României.

CASA TIMIS PREMIILE EXCELENTA VINULRO sticle

CASA TIMIS Premiile excelenta VINULRO juriu 1

Degustătorii, împărțiți în cinci comisii de câte cinci sau șase membri, au observat și au punctat aspectul, aromele, gustul, postgustul și echilibrul general al eșantioanelor, aceste repere definind vinurile într-un sistem informatic special conceput pentru astfel de examinări organoleptice. Activitatea comisiilor a fost supervizată de un director tehnic al competiției, în persoana enologului și consultantului Liviu Grigorică, acesta neparticipând la punctarea mostrelor.

CASA TIMIS PREMIILE EXCELENTA VINULRO COMISIA 2

381173355 1076108747017425 5184658644198049041 n

Punctajele care au asigurat Marea Medalie de Aur au fost cele peste 95 (din maximum de 100 posibile), în timp ce Medaliile de Aur au fost acordate vinurilor cu punctaje între 90 și 94 puncte. „Anul acesta am fost obligați să acordăm mai multe medalii decât ar fi permis limita autoimpusă, de 1/3 din numărul total de eșantioane înscrise: dacă la edițiile trecute renunțam la acordarea unor Medalii de Argint pentru vinurile care erau în marja de punctaj care le-ar fi îndreptățit la această medalie dar nu se înscriseseră în prima treime din ordinea finală, anul acesta ni s-ar părut nedrept să nu acordăm Medalii de Aur tuturor vinurilor care au întrunit punctajul necesar. În premieră, astfel, în 2023, Medaliile de Argint nu s-au mai acordat, ceea ce e până la urmă un fapt îmbucurător pentru calitatea generală a eșantioanelor prezentate și pentru modul în care cramele participante au știut să-și selecteze vinurile care să le reprezinte cu cinste în competiție”, a declarat Cezar Ioan, fondator Vinul.Ro.

PREMII EXCELENTA Casa Timis

De reținut că, în afara medaliilor, punctajele acordate de comisiile Vinul.Ro sunt utilizate ca referință atât de către consumatori, cât și de anumiți producători care doresc să utilizeze acest instrument pentru analiza internă a producției sau pentru a comunica mai nuanțat publicului și partenerilor de afaceri calitatea fiecărui lot îmbuteliat. În ultimii cinci ani, peste 1,5 milioane de sticle purtând la vedere punctajele Vinul.Ro au fost vândute pe piața autohtonă.

384398933 1076108863684080 3846767729202114329 n

 

Mari Medalii de Aur (>95 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

ANNO Cabernet Sauvignon 2020, Licorna Winehouse
BUDUREASCA PREMIUM Fetească neagră 2020, Budureasca (acest vin a fost și BEST IN CLASS pentru acest soi)
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon 2020, Casa Timiș
INCANTATION 2020, Domeniile Dealu Mare Urlați (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
MIGALĂ Cuvee roșu 2019, Crama DeMatei (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon)
VIZIONAR roșu 2021, Domeniul Aristiței (Cabernet Sauvignon & Cabernet Franc)

 

Medalii de Aur (90-94 puncte, enumerate mai jos în ordine alfabetică)

 

Vinuri albe medaliate cu Aur

ANNO 5 FLORA Fetească albă (sec) 2022, Licorna Winehouse
ASTRUM CERVI Fetească regală demisec 2022, Crama Ceptura (și BEST IN CLASS pentru categoria Fetească regală)
BUDUREASCA PREMIUM Chardonnay sec 2022, Budureasca
CARPATHIA CHARDONNAY sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CONU ALBU Chardonnay barrique sec 2022, Crama Viișoara
DOMENIILE BOHOTIN Tămâioasă românească sec 2022, Domeniile Bohotin
EDIȚIE SPECIALĂ Fetească albă sec 2022, Domeniile Dealu Mare Urlați (și BEST IN CLASS pe categoria Fetească albă)
FAIN CUVEE ALB sec 2022, Strunga Winery (Chardonnay & Sauvignon Blanc & Muscat Ottonel)
GEWURZTRAMINER PREMIUM demisec 2022, Villa Vinea
GRAMOFON CUVEE ALB sec 2020, Gramofon Wine (Fetească regală & Muscat Ottonel & Sauvignon Blanc & Chardonnay)
LA CETATE Tămâioasă românească demisec 2022, Crama Oprișor (BEST IN CLASS la categoria Tămâioasă românească)
MAGNUS MONTE Fetească regală sec 2022, Crama Ceptura
ORGANIC Sauvignon Blanc sec 2022, Budureasca
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION Fetească albă sec 2021, SCDVV Pietroasa
PIETROASA REZERVA Riesling italian Clona 1SC1 sec 2019, SCDVV Pietroasa
ROSTURI ALB sec 2022, Crama DeMatei (Fetească regală & Fetească neagră vinificată în alb)
SAUVIGNON & SAUVIGNON PREMIUM demisec 2022, Budureasca
SPECTRUM FETEASCĂ REGALĂ sec 2021, Domeniile Averești
SPECTRUM ZGHIHARĂ sec 2021, Domeniile Averești
STRUNGA BARRIQUE Chardonnay sec 2022, Strunga Winery
TABU Muscat & Riesling italian demisec 2022, Domeniile Caraman
TATA ȘI FIUL Fetească albă sec 2022, Crama Tata și Fiul
TRAVIATA ACTUL I Fetească regală sec 2022, Crama Bratu
WEINLAND Fetească regală demidulce 2022, Jidvei

 

Vinuri rose medaliate cu Aur

CAII DE LA LETEA PRINCEPS ROSE sec 2022, Via Viticola Sarica Niculițel (Fetească neagră & Pinot Noir & Syrah)
CARPATHIA ROSE sec 2022, Viti-Pomicola Sâmburești (Cabernet Sauvignon & Merlot)
GRAND PERE ROSE Merlot sec 2021, Crama Bratu
MAGNUS MONTE ROSE Merlot sec 2022, Crama Ceptura
TRAVIATA ACTUL II Fetească neagră sec 2022, Crama Bratu

La categoria Vinuri Rose, din dorința de a promova soiurile autohtone, s-a mai acordat și o mențiune specială pentru un vin cu punctaj de Medalie de Argint – BUSUIOACĂ PIETROASA RESEARCH & INNOVATION sec 2021, produsă de SCDVV Pietroasa, care a devenit BEST IN CLASS pentru acest soi, înregistrând cel mai mare punctaj dintre toate Busuioacele prezentate în competiție.

 

Vinuri roșii medaliate cu Aur

ANTIK FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2019, Crama Viișoara
ARHON MERLOT sec 2017, Domeniul Drăgași
CANTVS PRIMVS MERLOT sec 2020, Viile Metamorfosis
CARPATHIA Cabernet Sauvignon & Merlot sec 2021, Viti-Pomicola Sâmburești
CASA TIMIȘ Cabernet Sauvignon & Shiraz sec 2020, Casa Timiș
CASA TIMIȘ EXPERIENCE sec 2013, Casa Timiș (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
CASA TIMIȘ FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, Casa Timiș
CUPIDO CUPAJ ROȘU demisec (fără an de recoltă menționat), ANNWINE
CUVEE ALEXANDRU Cabernet Sauvignon sec 2017, SERVE
CUVEE GULILAUME sec 2021, SERVE (Pinot Noir & Fetească neagră)
DOMAINE CEPTURA ROUGE sec 2018, DAVINO
DUH ROȘU sec 2019, Domeniul Bogdan (Fetească neagră & Merlot & Shiraz)
EPIPHANIE Fetească neagră sec 2019, Via Viticola Sarica Niculițel
EUFORIA FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2022, Cramele Cotnari
CUVEE ROȘU GRAMOFON WINE sec 2020, Gramofon Winery (Fetească neagră & Merlot & Cabernet Sauvignon)
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ demisec 2020, Velvet Winery
LA ȚIGĂNCI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2022, Velvet Winery
LEGIO RESERVE ROȘU sec 2020, Domeniile Ostrov (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
MAGNUS MONTE Fetească neagră sec 2021, Crama Ceptura
MĂIASTRU MERLOT demisec 2021, Crama Oprișor
MISTER S EDIȚIE LIMITATĂ sec 2021, Crama Ferdi
NASUL CAVALERULUI sec 2018, SERVE (Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon)
NOBLE 5 ROȘU sec 2020, Budureasca (Shiraz & Merlot & Fetească neagră & Cabernet Sauvignon & Pinot Noir)
ORIGINI CABERNET SAUVIGNON sec 2020, Budureasca
ORIGINI RESERVE sec 2018, Budureasca (Cabernet Sauvignon & Merlot & Shiraz)
PATIMA DUPĂ MATEI Fetească neagră sec 2020, Crama DeMatei
PĂTRAR SHIRAZ sec 2018, Domeniul Bogdan
PELERIN MERLOT sec 2016, Domeniul Drăgași
PIETROASA RESEARCH & INNOVATION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SCDVV Pietroasa
PRINCE MIRCEA NEGRU DE DRĂGĂȘANI sec 2021, Domeniile Vinarte
PRINCE VLAD FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
PRINCE VLAD CABERNET SAUVIGNON sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare
ROSTURI ROȘU sec 2020, Crama DeMatei (Merlot & Cabernet Sauvignon & Fetească neagră)
SELECTION FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2018, Villa Vinea
STRUNGA Fetească neagră sec 2020, Strunga Winery
TERRA ROMANA FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2020, SERVE
VALEAEDEN FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2017, Crama Valeaeden
VALEAEDEN MERLOT sec 2018, Crama Valeaeden
VAST ROȘU sec 2020, DAVINO (Cabernet Sauvignon & Fetească neagră & Merlot)
VINUL PRINCIPELUI FETEASCĂ NEAGRĂ sec 2021, Vie-Vin Vînju Mare

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în România Viticolă

Pentru două zile, Cluj-Napoca devine capitala vinului. Pe 4 și 5 martie, iubitorii licorii bahice și specialiștii HoReCa au ocazia să deguste vinuri premium și superpremium de la crame din România, dar și din afara țării, la RO-Wine | The International Wine Festival of Romania, ediția de primăvară. Conform tradiției, festivalul RO-Wine se desfășoară în incinta Chios Social Lounge.

La ediția din această primăvară, organizatorii anunță prezența în festival a peste 300 de vinuri din România, Republica Moldova, Italia, Franța, Portugalia, Spania, Argentina, SUA și Noua Zeelandă. Un plus pe care îl are ediția din 4 – 5 martie este prezența producătorilor din Asociația Micilor Producători ai Moldovei, pregătiți să-i surprindă pe vizitatori cu vinuri de calitate.

În confortul spațiului de evenimente al Chios Social Lounge, din Parcul Central Simion Bărnuțiu din Cluj-Napoca, vizitatorii vor degusta și o selecție de vinuri spumante și champagne premium de la producători de vin din România și internaționali, importatori și case de champagne.

Carrefour România, partener al festivalului, va lua parte pentru prima dată la această ediție clujeană, unde va prezenta publicului programul Deschidem Vinul Românesc (DVR), un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului, precum și cea mai mare selecție de vinuri românești. În premieră pentru o ediție desfășurată la Cluj-Napoca, participanții vor putea achiziționa vinuri la prețuri speciale.

Nu va lipsi patiseria fină franțuzească și untul topit pe pâinea caldă, oferită de Nicolai Tand, la standul L’Univers de Nicolai, iar cafeaua de specialitate Constantin Coffee va încânta vizitatorii curioși cu aromele și poveștile din spatele celei mai consumate băuturi din lume.

„Este un lucru extraordinar faptul că putem să aducem în același loc profesioniști, pasionați și specialiști HoReCa, dar și studenți, curioși să descopere vinuri premium și superpremium din toată lumea. Cluj-Napoca este un oraș efervescent, iar oamenii de aici apreciază evenimentele de top, așa cum este și RO-Wine”, au declarat Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine.

Invitatul special al ediției de primăvară este Mihai Morar, un pasionat și iubitor al vinului de excepție, care așteaptă cu nerăbdare să descopere cât mai multe etichete și poveștile spectaculoase din spatele acestora.

ro wine

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Eveniment
Marți, 01 Februarie 2022 09:11

Întrebări… şi răspunsuri

Ce definește vinul românesc? Pământul. Clima. Bazinul hidrografic. Mix-ul de soiuri. Particularitățile viticole și vinicole naționale/regionale/zonale. Într-un cuvânt, terroir-ul. Ce poate fi diferit la toate acestea față de aceleași elemente din Franța, de pildă?! Totul. Avem și noi vii pe paralela 45, dar greșim când facem comparații cu podgoriile bordoleze străbătute de același reper cartografic. Natura solului face să nu semene podgoriile noastre între ele, darămite cu cele de la peste 2.000 de kilometri distanță. Apoi, Bordeaux este la malul apelor (bord d’eaux), Dealu Mare abia este străbătut de un firicel de apă. Ne stă împotrivă natura?! Nu, nici vorbă.

Se pare că soiurile românești și internaționale plantate la noi se bucură de topografia de aici cu înclinarea şi orientarea pantelor, în corelaţie cu orele de soare, cu nivelul precipitațiilor și cu direcția curenților de aer calzi, reci, umezi, uscați din care se nasc combinații matematice câştigătoare care duc combinaţiile aromelor din pahar, ca într-un caleidoscop al gusturilor, spre infinit. Asta e bogăția noastră. Chiar și „amestecul” vinurilor din soiuri locale cu cele din soiuri aduse din toată lumea e un „ceva” ireproductibil în alte părți. Vinul românesc este pe o scară orizontală – a diversității – la un loc cu toate vinurile bune din lume. Nu e mai jos, să ne-nțelegem. Am avut de lucrat timp de două decenii la sincronizarea tehnologică cu „clasicii” mondiali. În acest segment al „devenirii” vinului, da, se poate face o ierarhie, un top.

Din fericire, astăzi, prin investițiile gigantice făcute, România vitivinicolă se află în vârf. Absorbția fondurilor europene a fost, încă de la debutul programelor de reconversie și retehnologizare, de 100%. Cu alte cuvinte, ne putem diferenția de alte puteri vitivinicole prin varietatea terroir-urilor, a caracterului local pe care-l manifestă soiurile internaționale (modelat și cu ajutorul omului) și prin identitatea multiseculară (de ce nu şi multimilenară?) a unor soiuri românești. Să notăm şi pe cele care nu sunt prefiloxerice. România adaugă patrimoniului mondial soiuri valoroase, din care unele sunt rezultatul unor selecționări (cu o istorie mai lungă decât dovezile scrise) din vitis silvestris – așa cum este Feteasca Neagră, dar vitis vinifera o găsim şi în culturile vechi de acum 7.000 de ani. Și, pentru că am pomenit de „oenostarul” românesc, haideți să recapitulăm catalogul fraților și surorilor cu cetățenie românească – moștenită sau dobândită (ca urmare a unei rezidențe vechi), cu vârste mai mari și mai mici: Fetească Albă, Fetească Regală, Frâncușă, Grasă de Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă Românească, Băbeasca Neagră (Rară), Zghihară, Șarbă, Cadarcă, Negru de Drăgăşani, Novac, Crâmpoşie. Au răspuns „prezent” doar cele cu care se lucrează în... prezent. Mai există în colecții ampelografice sau pe suprafețe mici în cultură și alte soiuri românești care așteaptă să fie scoase-n lume. Vinurile obţinute din aceste soiuri, din fiecare în parte, cupajate între ele sau cu orice vin din soiuri internaționale, devin semnături unice pe care trebuie să mizăm așa cum mizăm pe numele pe care-l purtăm de la părinți.

pahar 223 paduraru 2

Tehnologia. Ce înseamnă tehnologia în vinificație? De fapt, trebuie să înțelegem și tehnica viticolă. Mai întâi, vii plantate după riguroase măsurători ai factorilor climatici, ale caracteristicilor solului, vii îngrijite în spiritul respectului față de natură. Ideea de a nu fi agresivi şi abţinerea de la folosirea substanțelor chimice se vede cel mai bine în crame. Tehnologia – căci de la ea plecasem – asigură un circuit lipsit de riscurile contaminărilor și oxidărilor. Controlul temperaturii, coroborat cu cele de mai sus, exclude aproape în totalitate până și clasicul SO2. Orice adăugare de aditivi în vin este strict interzisă. Nu există arome, îndulcitori. Orice concurent din spațiul UE poate controla asta, iar prin Legea Viei și Vinului, poate obține condamnări penale (mai are vreun aliment o astfel de lege?). Însă orice vinar își construiește un brand, un nume, asset-uri pe care nu și le dorește distruse prin mișcări hazardate și absolut nenecesare. Într-o enumerare rapidă (nicidecum exhaustivă), trecem în zestrea cramelor românești: cules în lădițe mici de plastic, transportul strugurilor la rece (unde este cazul), zdrobitoare moderne, trasee gravitaționale, prese de mare „finețe” (gentile), pompe peristaltice, capacități de fermentare, maturare și stocare cu control de temperatură. Urmează, pentru anumite vinuri, baricarea. Trecerea prin butoiașele-bijuterie ale vinificației de clasă. Baricul. Acesta este un ajutor relativ nou la noi. Butoiașul de 225 sau 228 de litri, confecționat doar din anumite specii de stejar, cu o anumită densitate, folosește la „finisarea” vinurilor, în special a celor roșii. Utilizarea lui este limitată în timp și are o viață destul de scurtă (până la trei ani). Acest obiect scump și pretențios nu este un înlocuitor al vechilor vase de păstrare. Misiunea lui este de a rotunji (prin microoxigenare) vinul, de a-i transfera arome de vanilie, condimente și nota specifică de fum (identificată prin descriptori ca pâine prăjită, coajă de pâine etc.). Fără a diminua identitatea vinului românesc, baricul are darul de a-i conferi o tresă nobilă, universal recunoscută. Vinurile românești au reușit să comprime timpii de afirmare prin distincțiile obținute la concursurile internaționale. Întocmai ca VINARIUM, ele sunt concepute, monitorizate și desfășurate în spiritul și litera regulamentelor unor autorități globale (Organizația Internațională a Viei și Vinului), asigurând vizibilitatea și convertibilitatea comercială pe întreg mapamondul. Sigur, ar fi nevoie și de implicarea statului pentru a consolida un brand vitivinicol național. Ar fi imperioasă acțiunea autorităților pentru promovarea oenoturismului, o adevărată comoară a întregii națiuni, neexploatată, încă.

Oenoturism?! Da, avem iarăși un concept nou. Confundat, destul de des, cu agroturismul, acest soi (!) special de edutainment poate face mult bine economiei românești, stabilității demografice, brandului de țară. Dacă până mai ieri cu greu găseai o sală de degustare destinată publicului, astăzi, extensiile oenoturistice descriu un arc de cerc al ofertei de la căbănuțe în vie până la resorturi exclusiviste – care au în lista mijloacelor fixe SPA-uri, piscine, terenuri de tenis ș.a.m.d. Mai toate vizează turismul „de familie”. Pentru a forma un curent nou de opinie – atât în țară, cât și în străinătate – în favoarea practicării turismului – în general – în România, nu putem miza pe formarea unor noi munți, a unei noi Delte sau a unui alt litoral. Pentru a le repune în atenția potențialilor turiști, pentru a le crește gradul de atractivitate, putem miza însă pe oenoturismul românesc. N-o spunem noi, ci modelele de succes din Toscana, Provence, California sau Valea Rinului.

Aşadar, vorbim despre un motor economic, dar şi de o valoare acorporală care interconectează istoria, cultura, coeziunea socială, proiecţiile unui viitor sănătos pentru ţară şi, să nu fugim de cuvintele care exprimă o realitate clară, despre şansa de a reda românilor... bucuria de a trăi. Aici. Acasă.

Suficient, nu?!

Articol scris de: CĂTĂLIN PĂDURARU - Wine Ambassador, CEO VINARIUM-IWCB

paduraru pahar

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Publicat în Paharul cu... visuri

2021 a fost un an cu semne bune în plantația Domeniile Ostrov, unde producțiile la strugurii pentru vin s-au ridicat la nivelul așteptărilor, iar vinurile create cu măiestrie pe malul Dunării au obținut medalii importante în cadrul concursurilor de specialitate.

ostr 2

„Pentru noi, 2021 a fost un an bun. Ne bucurăm că vinurile pe care noi le producem sunt tot mai apreciate de consumatori, dar și pentru că obțin recunoaștere în cadrul concursurilor de specialitate. Medaliile pe care le-am obținut în acest an reprezintă aprecierea muncii noastre, a întregii echipe și vreau să îi felicit pe toți pentru devotamentul de care dau dovadă în tot ceea ce înseamnă cultura viței-de-vie și producerea vinului. Felicitări și mulțumiri speciale se cuvin și somelierului Daniel Zottu, precum și oenologului chilian Miguel Garcia, care au reușit să creeze gama Legio, o gamă de vinuri excepțională. Cele două vinuri Legio, unul roșu și unul alb, sunt cupaje extraordinare care au primit în acest an medalia de aur la celebrul concurs de vinuri Gilbert & Gaillard. Totodată, și vinuri din gamele Naiada și Ritual au fost medaliate pe parcursul acestui an. De aceea spunem că pomul de Crăciun Domeniile Ostrov este împodobit cu globuri speciale, cu irizații aurii și argintii, adică medaliile obținute de vinurile noastre în cadrul concursurilor de specialitate. Crăciunul este un motiv de sărbătoare pentru noi toți, la fel cum o sărbătoare este și recunoașterea calității unui vin prin obținerea unei medalii. Așa că, de ce să nu avem dublu motiv de sărbătoare și să nu punem medalii în loc de globuri în bradul de Crăciun al Domeniilor Ostrov? Vreau să urez Crăciun Fericit tuturor iubitorilor de vin Domeniile Ostrov și să îi asigur că și în următorul an vom depune toate eforturile necesare pentru a-i surprinde cu vinuri de excepție”, a declarat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Având în vedere apropiatele sărbători de iarnă, puteți alege să puneți pe masă vinuri de Ostrov medaliate la diverse concursuri internaționale.

ostr 3

 

Medalii obținute de vinurile Domeniile Ostrov, în 2021

 

Legio Grand Cuvée Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră și Merlot – Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Legio Grand Cuvée Sauvignon Blanc și Chardonnay - Medalia de aur în cadrul competiției Gilbert & Gaillard - Franța;

Ritual Cabernet Sauvignon și Fetească Neagră – Medalia de aur în cadrul concursului VINARIUM International Wine Contest - București;

Naiada Sauvignon Blanc – Medalia de aur în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Chardonnay – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Fetească Neagră – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition - Skopje;

Naiada Cabernet Sauvignon – Medalia de argint în cadrul Balkans International Wine Competition – Skopje.

ostr 4

Foto: Domeniile Ostrov

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Vineri, 02 Aprilie 2021 15:30

Vinul roze, mereu în tendințe

La nivel mondial, vinurile roze au devenit o alegere tot mai frecventă în rândul consumatorilor, mai ales al celor tineri, iar producătorii răspund acestei tendințe. „Tradiția vinului roze este îndelungată, unii istorici susținând că acesta a fost primul vin produs”, spune Oana Belu, administator Domeniile Ostrov, producător al vinului Naiada Cuvée Rosé, un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir.  

Cum se obține vinul roze?

Ei bine, încă există mitul că vinul roze este o combinație obținută între vin alb și vin roșu, lucru care nu este nici pe departe adevărat.

Vinul roze este obținut din aceleași soiuri de struguri din care este obținut vinul roșu, iar culoarea licorii se obține în funcție de timpul pe care vinificatorul alege să îl ofere cojilor de struguri roșii pentru a fi în contact cu mustul. Cel care produce vinul are putere de decizie asupra culorii acestuia, din acest motiv nuanțele vinurilor diferă – roz pal, coral, raspberry, somon, diamond roz, roz ruby etc. „Generic, despre vinul roze se spune că este trandafiriu, iar adesea producătorii aleg această imagine generală a frumuseții trandafirilor în prezentarea acestor vinuri”, arată Oana Belu, care continuă: „Gustul rozeurilor este o altă poveste, una ce poate fi îmbrăcată în note florale ori în miros de fructe de pădure, de pepene, citrice sau cireșe. Este acel vin fructat care poate fi consumat pe tot parcursul mesei. Un vin de vorbă lungă, ce se servește cel mai adesea rece, de aceea este alegerea ideală în anotimpurile calde”.

Naiada Cuvée Rosé, mândria cramei de la malul Dunării

Piața vinurilor roze din România este în creștere, de aceea și cramele aduc în atenția consumatorilor vinuri tot mai diverse. Producătorul de la malul Dunării, Domeniile Ostrov, a lansat în piață primul vin roze în anul 2010. „Reacțiile pozitive nu au încetat să apară, un motiv în plus pentru noi să perfectăm rețetele și să oferim produse ce pot concura calitatea vinurilor din afara țării, produse de crame de renume”, precizează Oana Belu.

Specialiștii de la Domeniile Ostrov vinifică vinurile roze după metoda Saignée (însângerarea), care presupune vinificarea strugurilor cu contact mai lung între must și coji, o metodă nu foarte des folosită la noi în țară, dar care oferă un vin de calitate superioară. În prezent, din soiurile Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră și Merlot se produc la Ostrov rozeuri pentru toate gusturile: sec, demisec și dulce. „Am sesizat această orientare a consumatorilor pentru vinurile roze și ne-am propus să aducem în piață produse de calitate, care să uimească prin gust, miros și culoare. Un vin roze se alege mai întâi cu ochiul, dar gustul îl face pe cumpărător să revină la un brand sau altul. În procesul de vinificare suntem atenți la fiecare pas, dar înainte de asta, avem grijă de vița-de-vie zi de zi. Un vin de calitate se obține din struguri sănătoși, nu poți obține un gust desăvârșit dacă neglijezi via. De aceea, pentru producerea vinului roze alegem struguri obținuți pe parcele deosebite, poziționate pe malul Dunării, la Ostrov, acolo unde climatul deosebit favorizează obținerea unei producții excepționale. Avem în acest moment mai multe vinuri roze și încercăm să fim pe placul cât mai multor iubitori de vin, dar unele dintre cele mai bune impresii le-am primit despre vinul Naiada Cuvée Rosé, un vin medaliat de altfel. Îi sfătuiesc pe toți cei care doresc să consume un vin roze deosebit să fie atenți la soiurile de struguri care au fost folosite pentru obținerea vinului, pentru că în funcție de acestea îți poți da seama de gust și aromă. Vinul roze are propria personalitate, nu este doar o completare a paletei de vinuri roșii și albe. Este un produs ce merită savurat nu doar la ocazii speciale, în zilele călduroase, ci chiar și în timpul unei mese sau a unei întâlniri obișnuite cu cei dragi”, a punctat Oana Belu, administrator Domeniile Ostrov.

Naiada Cuvée Rosé, un vin roze somon pal, este un cupaj din Fetească Neagră și Pinot Noir, fiecare soi într-un procent bine definit, astfel încât vinul să aibă corpul lejer al soiului Fetească Neagră și aroma foarte bine definită a soiului Pinot Noir. „Un vin rafinat, asemenea acestui roze, necesită struguri de bună calitate, culeși în perioada optimă și vinificați ținând cont de un proces bine definit, numai așa se poate obține o licoare cu un echilibru perfect între arome, gustul rotund și nuanța roze somon atât de apreciată de iubitorii licorii bahice”, menționează Oana Belu.

Naiada Cuvée Rosé este un vin sec, care nu are o putere alcoolică foarte mare – 12,5%, având un miros floral și un gust delicat de zmeură, căpșune, trandafir și cireașă coaptă, o alegere care nu dezamăgește în nicio circumstanță.

Compania Ostrovit deține Domeniile Ostrov, exploatație situată în sud-vestul județului Constanța, de-a lungul malului drept al Dunării, cu o lungime de 30 de kilometri, în imediata apropiere a graniței cu Bulgaria.

Suprafața agricolă de la Domeniile Ostrov este de aproximativ 2.000 de hectare, cu un areal viticol de 1.200 de hectare (struguri pentru vin – 1.000 ha și struguri pentru masă – 200 ha), 400 de hectare de livadă (cais, piersic, măr, prun, cireș, vișin, nuc), 150 de hectare de teren arabil care urmează a fi plantate, precum și 200 de hectare cu sere.

Vinurile de la Domeniile Ostrov respectă cerințele Uniunii Europene, susțin reprezentanții cramei, iar clienții pot verifica autenticitatea acestora, deoarece vinurile dețin denumire de origine controlată - DOC și indicație de origine geografică - IG.

Foto: Domeniile Ostrov 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

03 300px Andermat Mix 2

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista