Oltenia pierde anual aproximativ șase milioane de euro pentru că nu are o identitate gastronomică distinctă. Gastronomia locală lipsește din pachetele turistice ale Olteniei, iar regiunea pierde sute de mii de turiști anual.

Ce îi lipsește Olteniei pentru a-și consolida poziția ca brand regional prin prisma gastronomiei?

• Un produs clar care să poată fi „vândut” turiștilor: preparate-fanion, produse locale (brânzeturi, vinuri, dulcețuri) cu rețete și denumiri standardizate. Chiar dacă ele există, sunt puțin cunoscute, mai ales pentru că nu au fost prezente la evenimente de profil și nici nu au fost comunicate în presă. Cele cinci județe ale Olteniei au, în total, 41 de produse atestate tradițional: Vâlcea – 24, Gorj – 8, Mehedinți – 3, Olt – 3, Dolj – 3.

• O poveste și o identitate comună la nivel de regiune.

• Experiențe cumpărabile, cu pachete tematice de 2–3 zile; calendar anual cu 4–6 evenimente majore; micro-evenimente lunare; infotripuri; tururi la producători (vizite, degustări, ateliere).

• Rețea și distribuție alcătuită din reprezentanți ai pensiunilor, restaurantelor, cramelor, micilor producători; rute semnalizate (hărți, indicatoare); parteneriate cu turoperatori; marketplace regional.

• Poveste coerentă pentru presă, ambasadori regionali, tururi de presă, colaborări cu ghiduri/food media.

  Parteneriate public–private constituite din experți, reprezentanți ai consiliilor județene, OMD-uri, jucători din domeniul HoReCa, producători, jurnaliști; buget și mecanism de microgranturi.

,,Lipsa identității gastronomice costă Oltenia scump, dar nu este un handicap permanent. Cu viziune și colaborare, regiunea își poate valorifica imensul potențial nefructificat, gastronomia putând deveni motor de creștere economică, sursă de mândrie locală și magnet pentru turiști”, arată Cezar Ioan, cofondator We Are Romania.

Proiectul „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”, inițiat în 2024, urmărește repoziționarea Olteniei ca destinație gastronomică. „Treasures of the East” este o continuare a proiectului „Craiova, capitală gastronomică est-europeană” și va avea loc în perioada 24–26 octombrie 2025, la Hotel Ramada Plaza. Festivalul aduce în Oltenia 13 crame expozante, doi invitați din străinătate pe filiera turism și crame (BAWP - Bulgarian Association of Wine Professionals și ONT – Oficiul Național al Turismului Republica Moldova), 23 de producători locali și concursuri de vin, bere și brânzeturi. Programul complet al evenimentului poate fi consultat aici.

„Fiecare județ se poate poziționa distinct, la nivel regional, astfel încât să ofere o experiență diversificată, adresată turiștilor interesați de natură, munte, patrimoniu material și imaterial, oenoturism, turism urban, turism rural etc. Gastronomia locală este atributul care trebuie să completeze această ofertă, astfel încât regiunea să nu fie ocolită de fluxurile de turiști gastronomici care alimentează economii locale în alte părți ale țării. Am făcut pași importanți până acum, iar cu fiecare ediție organizată la Craiova lărgim cercul actorilor locali care ni se alătură”, precizează Carmina Nițescu, fondatoarea Winesday.ro, membru We Are Romania și co-organizatoare a festivalului „Treasures of the East”.

„Treasures of the East” este un eveniment ce pune bazele unui festival regional de vinuri care atrage profesioniști din industria vinului din partea de sud-est a Europei (Ungaria, Serbia, Macedonia de Nord, Bulgaria, Republica Moldova), țări alături de care România dorește să construiască „o voce comună” și alături de care să facă vinurile și produsele Europei de Est cunoscute lumii. În premieră, festivalul aduce în atenția publicului trei concursuri: „Wines of the East“, „Beers of the East” și „Cheeses of the East”.

Publicul din Oltenia va avea ocazia să deguste vinuri de la 13 crame din România. Dintre acestea, opt sunt din Oltenia: Crama Olterra, Crama Oprișor, Domeniul Drăgași, Domeniile Sâmburești, Domeniile Vânju Mare, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine, Vinaltus, Vinarte. Alte cinci crame sunt din alte zone ale țării: Budureasca, Crama 3 Conace, Crama de Piatră, Davino și Domeniul Bogdan.

La standul Economie Rurală vor fi expuse bunătăți de la 17 producători locali: șapte sunt producători din Oltenia — Brânză de Horezu, Ca Altădată, Cooperativa Biruința Olteniei, Stâna de Vaideeni, Curentu, Delicii de Vaideeni și Ferma de Bere – Antica; alți nouă producători provin din diferite regiuni ale țării: ARCA, Curtea Culorilor, Casa Ghizdeanu, De Colțești – Torockoi, Lactate Țarina (cu Brânza de Țaga), Lacto Sinelli (Brânză de Teaca), Manufactura de Brânză, Miedăria, Ținutul Călimanilor și Roi Honey Goods.

„Pentru prima dată, în Craiova sunt expuse peste 20 tipuri de brânzeturi locale din Oltenia, dar și din alte părți ale țării. Sunt onorată să prezint cea mai premiată brânză românească la nivel internațional — Brânza de Horezu —, dar și brânza unor producători harnici din comuna vâlceană Vaideeni (Stâna de Vaideeni). La evenimentul We Are Romania din vara acestui an, am spus că Oltenia este slab reprezentată din punctul de vedere al produselor cu atestare tradițională. Venim cu o noutate: un singur producător din Vâlcea are 13 produse atestate tradițional, iar „Cârnații din Topor” sunt în faza finală pentru atestarea IGP (Indicație Geografică Protejată). Producătorul este AVI-GIIS (brandul „Ca Altădată”). În județul Vâlcea (județul în care eu locuiesc), o comună reușește să fie model de urmat din punctul de vedere al economiei rurale. Pe 25 octombrie, la Craiova, doi dintre producătorii care expun produse sunt din comuna Vaideeni (Delicii de Vaideeni și Stâna de Vaideeni)”, subliniază Raluca Dumitrana, fondatoarea platformei Economie Rurală.

Vor mai fi prezenți și alți producători locali, precum: Codrul Boieresc, Eliada — ulei de măsline, Ferma Dacilor, La Horincie — Premium Boutique Distillery, Liceul de Industrie Alimentară Craiova (LIA), Turnul Berarilor.

Festivalul „Treasures of the East” este organizat de platforma We are România. You are Welcome, alături de Craiova, capitală Gastronomică Est- Europeană și Ramada Plaza Craiova, în parteneriat cu Corteva Agriscience și cu spijinul ialoc, FNDA – Federația Națională a Degustătorilor Autorizați și Stația Rombeer. Partener de Hidratare: Aqua Carpatica.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La încheierea campaniei de recoltare a anului 2025, membrii Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) - oenologi, degustători și specialiști din toate regiunile viticole ale țării - au oferit o concluzie a evoluției viței-de-vie în acest an. În ciuda provocărilor climatice, de la înghețurile târzii de primăvară până la seceta prelungită din vară, în anumite regiuni, unanimitatea este clară: 2025 se anunță un an de referință pentru calitatea vinurilor românești, cu un potențial deosebit. 

„În acest an, calitatea vinurilor va fi una bună spre foarte bună, va fi chiar un an de excepție, un an bun cu care nu ne-am mai întâlnit în ultima decadă”, apreciază Cristian Tudor, oenolog Domeniul Aristiței, iar oenologul Lacerta Winery, Mihai Baniță, menționează: „Calitativ, anul 2025 se prezintă la un nivel foarte bun. Marele plus al recoltei din acest an este echilibrul vinurilor obținute. Nivelul alcoolului este optim atât pentru vinurile albe, cât și pentru roșii, iar aciditățile la recoltare au fost destul de ridicate inclusiv la soiurile albe”.

În viticultură, 2025 a venit după un 2024 extrem de secetos, care a lăsat vița-de-vie încă afectată și nerecuperată complet. În primăvara anului curent, un îngheț târziu a provocat pierderi semnificative, afectând soiuri care înmuguresc mai devreme, precum Fetească neagră, Fetească albă și Chardonnay. În unele zone, primăvara a fost plină de precipitații, ceea ce a favorizat apariția manei și a făinării, necesitând tratamente suplimentare pentru protecția viței-de-vie.

„Vița-de-vie încă resimte efectele secetei trecute, corzile nu sunt încă la dezvoltarea optimă, iar planta are nevoie de timp pentru a-și recăpăta vitalitatea. Ne așteptăm ca anul viitor via să își revină complet, cu condiția să avem parte de o toamnă și o iarnă bogate în precipitații”, precizează Livia Gîrboiu, manager general Crama Gârboiu (Cotești, Vrancea).

Vara 2025 a fost caracterizată de perioade lungi de secetă, cu temperaturi ridicate și deficit de apă în sol, care au pus presiune pe maturarea uniformă a strugurilor. În plus, s-au înregistrat episoade locale de vijelie și grindină, care au distrus parțial recolta. În întreaga țară, seceta combinată cu înghețul târziu din aprilie a redus considerabil volumul strugurilor, iar la unele soiuri pierderile au ajuns până la 80%.

Ce diferențiază însă 2025 de anul precedent a fost faptul că în lunile mai și iunie s-au înregistrat precipitații consistente, care au permis o dezvoltare echilibrată a viței-de-vie înainte de înflorire. Această umiditate inițială a ajutat vița să reziste mai bine în lunile de secetă care au urmat, asigurând o bază solidă pentru calitatea recoltei.

„Au fost niște precipitații destul de importante în lunile mai și iunie, înainte de înfloriri, și asta a dat un impuls viței-de-vie și s-a dezvoltat foarte bine, au crescut și strugurii, fluorescențele au fost bine degajate și s-au dezvoltat frumos. 2025 a fost aproape un an normal în Dealu Mare”, arată Petre Badea, oenolog și proprietar al cramei Enostil din Valea Călugărească.

În acest an viticol, anumite soiuri s-au remarcat prin calitate ridicată. La albe, Chardonnay (Cotești și Dealu Mare), Sauvignon Blanc (Cotești și Dealu Mare) și Muscat Ottonel (Dealu Mare) s-au comportat foarte bine, în timp ce la roșii, Merlot (Dealu Mare și Dobrogea), Cabernet Franc și Cabernet Sauvignon (Cotești, Dobrogea și Banat-Crișana) au avut struguri sănătoși și echilibru bun între zaharuri și aciditate.

„Anul 2025 ne-a arătat, încă o dată, că terroir-ul de la Cotești are darul de a pune în valoare soiuri diferite. Chardonnay și Sauvignon Blanc s-au exprimat excelent, cu prospețime și echilibru, iar Șarba continuă să ne surprindă de la an la an. Pe partea de roșii, Merlotul și-a păstrat eleganța, iar surpriza a venit de la Cabernet Franc, unde ne așteptăm să avem, pentru prima dată, o ediție premium”, subliniază Livia Gîrboiu.

Soiurile vulnerabile au fost, în principal, cele cu înmugurire timpurie: Feteasca albă (Dealu Mare și Cotești), Fetească neagră (Dealu Mare), Chardonnay și Pinot Gris (Dobrogea și Dealu Mare), Busuioacă de Bohotin și Tămâioasă românească (Cotești).

„Per ansamblu, recolta 2025 oferă vinificatorilor premise solide pentru vinuri de calitate, cu albe aromatice și echilibrate și roșii cu structura și aciditatea potrivită pentru maturare și dezvoltare în sticlă. Calitatea strugurilor arată că vinurile din acest an ar putea fi memorabile și merită urmărite în timp”, concluzionează ADAR.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Potrivit datelor Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), raportate către Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), producția de vinuri estimată pentru anul 2025 în România se situează în jurul a patru milioane de hectolitri, cifră care include și vinurile fără denumire de soi sau indicație geografică protejată (DOC, IG).

„Vinurile cu denumire de origine controlată (circa 1,490 mil. hl), vinurile cu indicație geografică (circa 0,306 mil. hl) și vinurile varietale (0,062 mil. hl), care fac obiectul certificărilor Oficiului Național al Viei și Produselor Vitivinicole (ONVPV), reafirmă tendința vinului românesc spre calitate și diversitate”, arată Diana Pavelescu - DipWSET, consilier promovare ONVPV.

În ansamblu, volumul vinurilor cu certificare (DOC, IG sau varietal) se situează în jurul valorii de 1,8 milioane hectolitri, însă doar o parte din această cantitate ajunge efectiv pe piață în formă îmbuteliată și certificată.

Aproximativ 0,8 milioane hectolitri de vinuri certificate sunt comercializate anual, ceea ce evidențiază diferența dintre potențialul de producție și realitatea economică a sectorului. Diferența o reprezintă vinuri care fie sunt blocate din lipsa cererii pieței, fie sunt declasate la categorii inferioare și vândute vrac sau distilate.

Recolta din acest an a fost influențată de condițiile climatice variabile. Înghețurile târzii din primăvară și câteva episoade de grindină cu efecte grave au afectat unele regiuni viticole. Seceta extremă din anul precedent a persistat în anumite areale viticole, dar, în viile din podgoriile estice, precipitațiile dispersate de-a lungul perioadei de vegetație activă au arătat o bună aprovizionare cu apă a butucilor, contribuind la un reviriment al recoltei chiar în perioada de pârgă. Vestul României a rămas în continuare tributar deficitului de precipitații, iar zona dealurilor de curbură s-a confruntat cu fenomene extreme.

„Deși pentru agricultura românească în ansamblul ei, sectorul vitivinicol este perceput ca mai puțin influent, acesta rămâne un pilon al economiei rurale. Includerea noilor tehnologii, atât în viticultură, cât mai ales în vinificație, poate readuce tinerii la locuri de muncă stabile în regiunile viticole și poate avea o contribuție substanțială în dezvoltarea enoturismului, care înlesnește promovarea patrimoniului cultural și gastronomic”, a conchis Diana Pavelescu.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Festivalul RO-Wine revine la București cu ediția de toamnă, între 10 și 12 octombrie 2025 la Fratelli Studios, pentru a sărbători vinul, gastronomia și prieteniile care se nasc în jurul unui pahar de vin bun. Despre RO-Wine se spune că este mai mult decât un festival, fiind considerat un spectacol dedicat iubitorilor de vin, profesioniștilor din HoReCa și celor din industria gourmet.

În 2025, Festivalul RO-Wine sărbătorește zece ani de activitate în lumea vinurilor premium. Anul aniversar a început cu RO-Wine | The International Wine Festival of Romania la Cluj – Napoca, după care a urmat ediția de primăvară de la București, în luna mai, evenimente care au oferit vizitatorilor oportunitatea de a degusta vinuri excepționale. Și la ediția de toamnă din Capitală, 10 -12 octombrie, la Festivalul RO-Wine 2025 sunt puse în valoare tradiția și inovația viticolă prin prezența unor producători remarcabili din România și din lume.

„Festivalul RO-Wine a evoluat extraordinar de-a lungul celor zece ani, devenind un punct de referință pentru iubitorii de vinuri premium. Am început cu o viziune clară: să creăm un eveniment care să reunească cele mai bune vinuri și cei mai respectați producători din România și din lume. Astăzi, suntem mândri să vedem cum acest vis s-a transformat într-un eveniment internațional apreciat, unde calitatea, tradiția și inovația se întâlnesc într-o armonie perfectă. Ne bucură faptul că am reușit să aducem laolaltă crame excepționale, povești autentice și o comunitate pasionată de calitate. RO-Wine a devenit și rămâne principala platformă care conectează producători, distribuitori, profesioniști și pasionați ai vinului și gastronomiei de calitate. Cu fiecare ediție, festivalul aduce în prim-plan diversitatea, excelența și inovația industriei”, a declarat Marinela Ardelean, co-fondator RO-Wine, expert în vinuri, fondatoarea platformei Wines of Romania.

Ediția de toamnă RO-Wine | The International Wine Festival aduce un număr mai mare de expozanți, atât din zona vinului, cât și din segmentul gourmet. Vizitatorii vor descoperi în jur de o mie de vinuri premium din România și Republica Moldova, dar și selecții de top internaționale, din Franța, Italia, Spania, SUA și multe alte țări de origine. De asemenea vor fi vinuri și șampanii în premieră, Taittinger și Baron de Rotschild, Howards Fally venit din Portugalia, Tarongino – orange wine adus direct din Valencia, și multe altele. Există posibilitatea de a achiziționa tururi private cu somelier sau degustări exclusive cu vinuri premiate cu 100 de puncte Parker.

Pentru prima dată, RO-Wine găzduiește Asociația Producătorilor din Dealu Mare, alături de unele dintre cele mai remarcabile vinuri ale regiunii, participare susținută de Rubin Glass Factory, partener exclusiv pentru sticlă la RO-Wine. Cu o tradiție de peste 60 de ani și o poziție de lider în Balcani în producția de sticlă premium, Rubin Glass Factory oferă ambalaje de înaltă calitate pentru industria vinului și a băuturilor, investind constant în tehnologii moderne și soluții sustenabile.
O componentă importantă a evenimentului este sala exclusivă dedicată experiențelor culinare românești și internaționale, unde vizitatorii pot descoperi un adevărat spectacol gastronomic: demonstrații și show-uri culinare live, degustări de brânzeturi fine, mezeluri și delicatese tradiționale, dar și preparate rafinate din bucătării internaționale. Această zonă își propune să ofere un mix unic de arome autentice și inovație culinară, aducând împreună tradiția și inspirația globală.
Partenerul oficial gourmet al evenimentului, Macromex, aduce în atenția publicului cele mai inovatoare soluții HoReCa: meniuri speciale pentru evenimente, patiserie rafinată pentru coffee break, deserturi spectaculoase pentru candy bar și selecții à la carte. La standurile Macromex, vizitatorii pot degusta produse de top precum Philadelphia România, paste umplute, carne sous-vide și celebra Cheesecake cu cremă de brânză Philadelphia.
De asemenea, pasionații de cafea vor putea descoperi sortimentele Constantin Coffee, cafea de specialitate care completează perfect atmosfera rafinată a festivalului.

Ziua de vineri, 10 octombrie (14:00 - 20:00), este dedicată profesioniștilor HoReCa, iar în zilele de sâmbătă – 11 octombrie și duminică – 12 octombrie, între orele 12:00 - 20:00, are acces publicul larg. Link pentru bilete: https://www.bilete.ro/ro-wine/rowine-autumn-edition-bucharest-2025-10-12-oct-2025/

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Crama DeMatei, parte a grupului Vintruvian Estates, marchează un moment semnificativ în istoria vinului românesc prin scorurile remarcabile obținute în evaluările prestigioase ale criticului James Suckling, un nume respectat la nivel mondial. Cu un total de zece vinuri notate între 91 și 95 de puncte, Crama DeMatei stabilește un nou reper național și poziționează terroir-ul din Dealu Mare alături de cele mai prestigioase regiuni viticole globale, precum Bordeaux sau Toscana.

Performanța Cramei DeMatei se reflectă în următoarele rezultate:

• Matei 2020 – 95 de puncte (cel mai înalt scor atins vreodată de un vin românesc la James Suckling);

• Migala Roșu 2020 – 94 de puncte;

• Patima Fetească Neagră – 93 de puncte;

• Patima Cabernet Sauvignon – 93 de puncte;

• Patima Merlot – 93 de puncte;

• Patima Tămâioasă Românească – 92 de puncte;

• Migala Alb – 92 de puncte;

• Patima Fetească Albă – 91 de puncte;

• Patima Fetească Regală – 91 de puncte;

• Rosturi Alb – 91 de puncte.

„Aceste scoruri, evaluate pe scara de 100 de puncte a lui Suckling – unde 95+ indică un „must buy” (A+) și 90+ un „outstanding purchase” (A) – subliniază un echilibru rar între tradiția viei bătrâne de peste 40 de ani de pe dealurile Tegăneanu, Zorilor și Dumbala și tehnologia de ultimă generație în care am investit recent. Este o recunoaștere a muncii noastre și a potențialului de învechire al vinurilor, demonstrat de edițiile Prince Matei din 1998 încoace. Crama DeMatei reprezintă un terroir unic de 80 de hectare în Dealu Mare, unde tradiția se împletește cu inovația. Cu o istorie de peste două decenii, marcată de edițiile Prince Matei din 1998, ne dedicăm conservării viei bătrâne și utilizării tehnologiei de precizie. Fiecare vin este rezultatul respectului pentru natură, măiestriei umane și a unei viziuni orientate spre viitor”, subliniază Marius Iliev, CEO Vintruvian Estates.

Acest succes se alătură unui an remarcabil pentru cramă: titlurile de Crama Românească a Anului și Vinul Românesc al Anului (pentru Patima Fetească Albă 2024, cu 95 de puncte și medalie de Aur) la London Wine Competition 2025, concurs în cadrul căruia Crama DeMatei a obținut șase medalii, inclusiv Aur pentru Migala 2024, contribuind la cele zece medalii ale grupului Vintruvian Estates din totalul de 19 acordate României. Juriul, format din zece Masters of Wine, cinci Master Sommeliers și zece experți achizitori britanici, a apreciat autenticitatea și calitatea vinurilor grupului Vintruvian Estates.

De asemenea, această performanță a dus la invitația ca prima cramă românească la expoziția itinerantă Great Wines of the World Miami 2025, organizată de James Suckling (66 ani), unul dintre cei mai influenți critici de vin, ale cărui recenzii sunt apreciate de iubitori, colecționari și profesioniști la nivel global. Președinte și editor al JamesSuckling.com – platforma media cu sediul în Hong Kong ce organizează evenimente internaționale – Suckling a evaluat aproape 250.000 de vinuri de-a lungul carierei. În 2024, echipa sa a notat peste 42.000 de titluri, oferind nu doar scoruri, ci și insight-uri vizuale și narative despre locul, oamenii și potențialul fiecărui vin. Utilizând scara de 100 de puncte de aproape 40 de ani, Suckling apreciază atât plăcerea imediată, cât și potențialul de evoluție al vinurilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Schimbările climatice intensifică provocările pentru viticultorii din România, de la înghețurile târzii de primăvară și furtunile cu grindină, până la perioadele prelungite de secetă. Aceste condiții cresc riscul apariției bolilor fungice, precum făinarea, care afectează productivitatea viilor prin compromiterea randamentului și calității strugurilor, influențând direct sănătatea și dezvoltarea acestora. Pentru a răspunde acestei provocări, compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience a dezvoltat molecula proquinazid, care țintește germinarea sporilor și inhibă dezvoltarea agenților patogeni.

Integrată în Talendo^®, un fungicid conceput pentru combaterea făinării, molecula proquinazid a devenit un instrument esențial în strategiile viticultorilor de gestionare a bolilor, pentru menținerea stabilității producției și a calității premium a vinului. Pentru inginerul Marian Anghel, directorul societății Vie Vin Vînju Mare, din județul Mehedinți, Talendo^® este de peste cinci ani o soluție de încredere. În cadrul plantației de 150 de hectare sunt cultivate soiuri de struguri negri și albi, printre care Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Syrah, Tămâioasă românească, Sauvignon Blanc, Chardonnay și Riesling Italian. Strugurii sunt procesați la fața locului, asigurând astfel întreg ciclul, de la vie la vin îmbuteliat.

Aplicat înainte de înflorire, la sfârșit de mai – început de iunie, Talendo^® oferă protecție în una dintre cele mai vulnerabile etape ale dezvoltării strugurilor. Rezultatul constă în frunze și struguri curați, cu o presiune redusă pentru tratamente corective în a doua parte a sezonului. „Folosesc Talendo^® în fiecare an, pe întreaga suprafață a plantației. Talendo^® Extra oferă rezultate constante nu doar împotriva făinării, ci și împotriva putregaiului negru. Rezistența sa ridicată la spălarea prin ploi îl face un produs indispensabil pentru orice vie”, afirmă Marian Anghel.

Chiar și în 2024, un an marcat de îngheț, grindină pe 58 de hectare și secetă severă, via a rămas sănătoasă și rezilientă. „Plantele sunt verzi, sănătoase și viguroase. Fără Talendo^®, recolta ar fi fost mult mai expusă riscurilor. Este un produs care face diferența atunci când stresul climatic împinge vița-de-vie la limită”, susține inginerul, adăugând că Talendo^® contribuie la suprimarea pe termen lung a bolilor, completând protecția de început de sezon pe care acesta se bazează. „Nu există semne de apariție a rezistenței, iar când îl alternăm corect, obținem frunze și ciorchini curați și avem nevoie de mai puține tratamente corective mai târziu. Acest tip de fiabilitate ne permite să ne concentrăm mai mult pe managementul viilor și pe îmbunătățirea calității, în loc să fim mereu în luptă cu presiunea bolilor”, concluzionează Marian Anghel.

Pe măsură ce sectorul viticol din România continuă să se confrunte cu condiții meteorologice imprevizibile, Talendo^® se evidențiază ca o piatră de temelie a managementului sustenabil al bolilor.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) trage un semnal de alarmă cu privire la introducerea accizei pe vinul liniștit. Măsura este departe de a aduce beneficii economiei, însă ar putea afecta grav întreaga industrie vitivinicolă românească, o industrie cu rădăcini adânci în tradiția, economia și viața rurală a țării noastre. APEV solicită retragerea de urgență a proiectului de acciză pe vinul liniștit și deschiderea unui dialog real cu reprezentanții industriei.

Noua acciză, cuprinsă între 76,19 și 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creșterea artificială a prețurilor, pierderea competitivității pe piețele externe și falimentul multor producători mici și mijlocii. „Acciza echivalează cu o creștere de până la 25% față de prețul de producție în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil”, susține APEV.

Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condițiile pentru a-și desfășura activitatea într-un mediu prielnic. „Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie să înțelegem că în spatele fiecărei sticle de vin produs în România stă o poveste de familie, scrisă cu efort și pasiune, transmisă din generație în generație”, subliniază Mihnea Olariu, președinte APEV.

Guvernanții trebuie să rețină și să înțeleagă că vinul românesc produce valoare adăugată din pământ, de la zero, an de an, în timp ce alte industrii importă materia primă.

Decizia de a pune o taxă în plus pe vinul liniștit vine într-un context dificil, având în vedere că, în 2024, producția de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice. Pe de altă parte, costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă sunt în continuă creștere. Totodată, vinurile de import intră pe piață la prețuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile magazinelor. „Este ca și cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, explică președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România.

Consecințe resimțite la nivelul întregii societăți

Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie și șansa ca tinerii să rămână în zonele rurale.

„Acciza pe vinul liniștit ar putea genera scăderi de vânzări estimate de la 6% până la 12%, falimente în segmentul vinurilor vrac și bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creșterea șomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit și totodată, migrația accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor”, punctează Mihnea Olariu.

De asemenea, măsura accizării vinului liniștit creează inegalități între producători, încurajând, totodată, piața neagră și autoconsumul:

• Cei care dețin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative și de conformare;

• Cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizați, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea;

• Din 3,68 milioane hectolitri care s-au produs în 2024, doar 0,88 milioane au fost certificați (~24%), restul de 76% nu sunt vinuri fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viță hibridă;

• Creșterea prețului pe piața oficială va stimula și mai mult comercializarea neoficială.

Vinul, un patrimoniu ignorat de decidenții politici din România

Vinul nu trebuie taxat doar pentru că „se poate”, după cum pare că se întâmplă în aceste zile. 15 țări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franța (acciză: 3,94 euro/hl, mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi. „Vecinii noștri, Bulgaria și Ungaria, investesc în cramele lor, pentru că au înțeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet”, a încheiat Mihnea Olariu, președinte APEV.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Sebastian Olaru este un tânăr enolog care nu a ajuns întâmplător în domeniul vitivinicol, pasiunea pentru vie și vin fiind moștenire de familie. Absolvent al Facultății de Horticultură din Craiova, încă de pe băncile școlii, Sebastian Olaru a făcut practică la 7Arts Winery și a rămas aici, la crama din centrul viticol Banu Mărăcine, aproape de malul Jiului, la câțiva kilometri de Craiova și în imediata apropiere a castrului roman Pelendava.

În anul 2010 a fost replantată o suprafață de 31 de hectare pe amplasamentul vechii plantații, astăzi 7Arts Winery având șapte soiuri de struguri: patru roșii (Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah) și trei albe (Fetească albă, Tămâioasă românească și Sauvignon Blanc).

Reporter: Cum ai descrie rolul unui enolog? De reținut că, recent, ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România).

Sebastian Olaru: Așa cum un arhitect proiectează o clădire de la fundație până la finisaj, ținând cont de structură, funcționalitate și estetică, oenologul construiește vinul pas cu pas, de la alegerea momentului optim de recoltare și până la stabilirea stilului, structurii și echilibrului aromatic.

El lucrează cu materia vie – strugurele – asemenea unui arhitect care modelează spațiul, anticipând cum se va transforma în timp, ce emoție va transmite și ce experiență va oferi celui care îl „locuiește” – sau, în cazul vinului, îl degustă.

Rolul său este unul de creație, control și finețe. Fiecare decizie tehnologică – fermentație, maturare, asamblaj – este o linie trasată pe planul gustativ și aromatic al vinului, cu scopul de a reda identitatea terroir-ului, stilul cramei și emoția momentului.

Reporter: Ce te-a atras spre această meserie și care a fost parcursul tău în acest domeniu?

Sebastian Olaru: Pasiunea pentru vie și vin pot spune că am moștenit-o. Bunica mea, din partea tatălui, a plecat de acasă, dintr-un sat din județul Olt, la vârsta de 14 ani, pentru a studia la Școala de Vițe de la Blaj. După finalizarea studiilor, a plecat direct la Segarcea, unde a lucrat ca tehnician în via administrată de Domeniul Coroanei. Acolo l-a cunoscut și pe bunicul meu. O poveste similară au avut și bunicii din partea mamei, care au lucrat pentru Vinalcool de-a lungul vieții. Având aceste rădăcini, era aproape inevitabil să dezvolt o afinitate pentru acest domeniu.

Parcursul meu profesional a început cu studiile de licență și master la Universitatea din Craiova. La sfârșitul celui de-al doilea an de facultate am făcut practica la crama 7Arts, unde doamna Mirela Gheorghe mi-a întins o mână de ajutor și mi-a oferit o bază solidă de cunoștințe teoretice și practice. De atunci, fie că am fost sub îndrumarea dumneaei, fie că a trebuit să mă descurc pe cont propriu, am încercat să aduc în fiecare sticlă de vin tipicitatea arealului și a soiului, iar la final să semnez cu mândrie „7Arts Winery”.

⁠Reporter: Ai o parte preferată în procesul de vinificație?

Sebastian Olaru: Vinul nu se face doar toamna – este un proces continuu, care poate dura ani întregi. Un vin bun începe cu struguri sănătoși, dintr-o vie bine îngrijită, iar apoi își urmează drumul prin inox, stejar și, în cele din urmă, sticlă. Este un proces complex, pe care fiecare oenolog îl adaptează în funcție de zonă, soi și propria viziune asupra vinului.

Fiecare etapă din procesul de vinificație este specială, însă, din punctul meu de vedere, cea mai fascinantă este perioada recoltei. Este momentul în care strugurii sunt culeși, selectați, transformați în must și încep fermentația. Totul se desfășoară într-un ritm alert, iar deciziile trebuie luate rapid. Există momente în care lucrurile nu merg exact cum îți dorești, dar, în cele din urmă, găsești soluția potrivită.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Sebastian Olaru: Cred că un consumator ar trebui să privească dincolo de vinul din pahar și să aprecieze mai multe aspecte: calitatea, aromele, echilibrul și, nu în ultimul rând, povestea din spatele fiecărei sticle.

Pentru ca un vin să ajungă la cele mai înalte standarde, în crame se depune multă muncă și dedicare. Fiecare detaliu contează, de la îngrijirea viei până la igiena impecabilă a echipamentelor și precizia proceselor de vinificație.

Reporter: În cariera ta de enolog ai un vin de care ești cel mai mândru?

Sebastian Olaru: 7Arts Fetească Neagră 2024 va fi un vin etalon. Momentan se odihnește în butoaie de stejar românesc și mai are de stat acolo o perioadă, dar sunt sigur că îl vom degusta cu plăcere peste 2-3 ani.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Cristian Tudor, enolog Domeniul Aristiței: „În spatele unui pahar cu vin este foarte multă muncă.”

Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”

Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Foto: ADAR

În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.

Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.

Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.

Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?

Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.

Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.

Foto: Crama Oprișor

Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?

Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.

Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.

După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.

Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.

În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.

În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.

Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?

Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.

Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.

Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?

Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.

Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.

Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?

​​Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.

Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.

Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?

Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.

Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”

Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”

Pe 31 mai și 1 iunie 2025, Craiova găzduiește un eveniment gastronomic de anvergură, menit să marcheze o schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune a Olteniei. Festivalul „Tezaur de Gusturi” are loc la Hotel Ramada Plaza Craiova, în cadrul Zilelor Municipiului Craiova.

Organizat de Liceul de Industrie Alimentară, în parteneriat cu We Are Romania / YOU ARE WELCOME și cu sprijinul Primăriei Craiova, evenimentul aduce împreună producători locali, crame renumite, artizani gastronomici, dar și specialiști din domeniul turismului și al ospitalității. ,,Tezaur de Gusturi” e parte din proiectul mai vast, început anul trecut, „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”.

Un târg regional ca „Tezaur de Gusturi” oferă vizibilitate, testarea produselor în piață, networking cu actori din turism și ospitalitate, dar mai ales validare publică, un pas esențial pentru cei care vor să treacă de la producție artizanală la recunoaștere oficială.

Evenimentul este o intervenție necesară într-un context regional fragil. „Oltenia este, în prezent, regiunea cu cele mai puține produse tradiționale atestate din România, doar două produse recunoscute oficial la nivel național, față de 483 la nivelul întregii țări. Mai mult, nicio denumire locală nu beneficiază de certificare europeană (DOP sau IGP), ceea ce reflectă lipsa unui proces de valorizare și promovare a patrimoniului culinar regional”, arată Raluca Dumitrana – EconomieRurala.ro.

Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că aportul Olteniei în peisajul gastronomic național este sub 3%, în timp ce județe din Transilvania, Muntenia sau Bucovina sunt deja bine poziționate pe piața produselor cu valoare adăugată. „În plus, turismul culinar – un motor emergent al dezvoltării regionale – este slab reprezentat în zonă, cu județe precum Olt, Mehedinți și Gorj constant în coada clasamentelor de vizitare”, menționează Raluca Dumitrana.

Totodată, Oltenia lipsește de pe harta punctelor gastronomice locale (vezi harta). Din cele 30 de rute gastronomice din cadrul programului România Atractivă, Oltenia este slab reprezentată.

Pentru micii producători, lipsa evenimentelor gastronomice înseamnă lipsă de canale de promovare, vânzări directe slabe, acces dificil la piața HoReCa și imposibilitatea de a construi un brand în jurul produselor lor. „Spre exemplu, județul Olt avea în iunie 2023 doar 1.700 de turiști străini cazați – o cifră infimă, dar și o oportunitate latentă pentru reconfigurarea economică prin turism de nișă”, notează Raluca Dumitrana.

Pe durata celor două zile ale festivalului „Tezaur de Gusturi” se degustă vinuri de la 14 crame din țara noastră, publicul având, totodată, posibilitatea să descopere preparate reinterpretate de elevii liceului de profil, să participe la conferințe și masterclass-uri susținute de experți din România și Bulgaria și să interacționeze direct cu producători locali și artizani gastronomici.

În cadrul festivalului „Tezaur de Gusturi”, la standul EconomieRurala.ro, vizitatorii găsesc o selecție de produse artizanale provenite din mai multe regiuni cu tradiții gastronomice puternice și producători locali dedicați excelenței.

Ceafa Nobilă de Bistrița – producător TURMA

Originar din Bistrița, oraș cu o istorie de peste 760 de ani, acest produs de o savoare inconfundabilă este creat de TURMA, un brand născut din pasiunea pentru creșterea vitelor de carne. Ceafa Nobilă de Bistrița este preparată exclusiv din mușchiul cefei provenit de la femele de mânzat cu vârste între 16 și 20 de luni, selecționate cu grijă. Gustul rafinat, textura fragedă și calitatea ridicată o transformă într-o delicatesă autentică, reprezentativă pentru măiestria transilvăneană în prelucrarea cărnii.

Zacusca cu păstrăv afumat de pe Sălăuța – producător Păstrăvăria RIN

Este primul produs pe bază de pește din județul Bistrița-Năsăud aflat în proces de obținere a protecției IGP (Indicație Geografică Protejată). Realizată din păstrăv crescut în apele reci și pure ale râului Sălăuța, această zacuscă artizanală îmbină peștele afumat cu legume atent selecționate. Gustul său unic a cucerit deja piețele naționale și internaționale, iar procesul de certificare vine să confirme calitatea și autenticitatea rețetei locale.

Brânza frământată de Teaca – producător Lacto Sinelli

Un produs identitar al comunei Teaca, situată în sudul județului Bistrița-Năsăud, brânza frământată este realizată printr-o tehnică tradițională: frământarea manuală a cașului, ușor maturat, sărat și păstrat conform metodelor transmise din generație în generație. Obținută din lapte integral de vacă, această brânză fermă, cu gust intens și ușor acrișor, este pe cale să devină primul produs lactat din județ cu protecție IGP. Fabrica Lacto Sinelli a creat o linie de producție dedicată acestui produs, păstrând autenticitatea într-un cadru modern de siguranță alimentară.

ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Producătorii locali au nevoie să vândă tot anul, nu doar de sărbători

Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană

Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc