vinuri - REVISTA FERMIERULUI

2020 a fost un an cu totul neașteptat, un an care a adus nenumărate provocări, incertitudini, dar și schimbări majore pentru companii, pentru organizații, dar mai ales pentru oameni. În luna decembrie, producătorul de vinuri Jidvei lansează o campanie de comunicare prin care lasă câteva dintre vinurile celor mai reprezentative game să se transforme în adevărate personaje care spun povestea din spatele celor 20 de ani de muncă, investiții și inovație. O campanie care îmbină tehnici video ultramoderne, cu emoție și curaj, accentuând importanța efortului continuu al unui brand românesc care caută mereu performanța.

La finalul unui an dificil, Grupul Jidvei privește, ca de fiecare dată, partea plină a paharului: 2020 a fost un an al reevaluărilor, al schimbărilor de perspectivă, al reinventării și al preocupării permanente de a merge mai departe. „În primăvară, după o evaluare cât se poate de obiectivă a posibilelor implicații și consecințe ale pandemiei, după o analiză temeinică a pieței și a resurselor de care dispunem, am căutat soluții pentru a optimiza activitatea noastră și pentru a reduce cât mai mult riscurile generate de noul context. Și am continuat să comunicăm cu publicul nostru, considerând că acum, mai mult ca oricând, avem datoria de a ne aduce contribuția la o scară mai largă, care să depășească granițele sectorului vitivinicol. Pentru noi, „Primul loc e doar primul pas” este mai mult decât mesajul unei campanii, este un crez care vorbește despre cine suntem și despre ce suntem dispuși să facem dincolo de clasamente sau cote de piață. Am văzut și vedem oamenii și România pe primul loc, iar în vremuri ca acestea, empatia, solidaritatea, responsabilitatea și grija vor face mereu diferența”, a declarat ing. Claudiu Necșulescu, președintele Grupului Jidvei.

Campania lansată în decembrie cuprinde trei spoturi care caută să inspire, campania fiind realizată în parteneriat cu Moosai, companie care a propus și dezvoltat conceptul noii campanii Jidvei. „Progresăm de la o toamnă la alta și de la un vin la altul, și am vrut să vorbim despre ceea ce face acest lucru posibil: o echipă minunată și terroir-ul unic al Podgoriei Târnave. Acest cupaj irepetabil dă vinurilor Jidvei o specificitate clădită pe know-how, experiență și răbdare”, a adăugat Claudiu Necșulescu

Lucian Pațareniuc, Co-founder & Creative Moosai, completează: „Noul concept de comunicare continuă organic linia pe care am clădit-o alături de Jidvei încă din 2019. „Primul loc e doar primul pas” a adus în fața oamenilor filosofia brandului, iar acum ne concentrăm pe produs, pe care îl expunem direct și simplu. „Adevărul Jidvei” l-am regăsit în interiorul companiei și cuprinde valori puternice de care avem nevoie mai mult ca oricând. Acestea se traduc exact în calitatea produselor care ajung la raft. De aceea, pentru a reda cât mai fidel acest adevăr, în spoturi am pus accentul doar pe produsele Jidvei. Spectacolul pe care îl vedeți este creat exclusiv de vinul liniștit, de spumantul și de vinarsul Jidvei. Am lăsat acești trei actori să-și interpreteze monologurile în maniera proprie pentru ca publicul să descopere frumusețea acestui brand solid, o frumusețe palpabilă, vizibilă, care se regăsește în fiecare sticlă”.

Vinurile, în prim-plan

Pentru Jidvei, ultimii 20 de ani au însemnat investiții majore direcționate către tehnologizare, modernizare, restructurarea plantațiilor de viță-de-vie și înființarea de plantații noi. „Toate acestea s-au concretizat în perfecționarea procesului de vinificație, ceea ce asigură o calitate superioară vinurilor noastre. Începând cu 2018, am considerat firesc ca o parte din buget să fie direcționată pentru a dezvolta o comunicare mai consistentă, atât în zona corporate, cât și în zona de produs. Continuăm acțiunile de comunicare cu o campanie care aduce în prim-plan vinurile Jidvei, pentru că acestea vorbesc cel mai bine despre cine suntem acum. Conceptul actualei campanii a pornit de la proverbul latin „In vino veritas”, pe care am încercat să îl traducem în limbajul nostru: ce este adevărul pentru noi, care este adevărul despre noi - ce facem și cum facem, care sunt performanțele noastre și către ce tindem. Prin întreaga noastră activitate, dorim să punem România pe harta viticulturii și vinificației la nivel mondial, un obiectiv ambițios pe care îl îndeplinim pas cu pas pentru că avem curajul, experiența și pasiunea necesare pentru a ajunge acolo. Acesta este adevărul”, a punctat Ana Necșulescu, Marketing Manager Jidvei.

De-a lungul celor peste 20 de ani, specialiștii Jidvei au creat game diverse de vinuri în care fiecare consumator să își poată regăsi preferințele. Prin intermediul actualei campanii sunt aduse în fața publicului câteva dintre vinurile desăvârșite de-a lungul timpului cu pasiune, dedicare și multă creativitate.

Vinul liniștit este un produs care surprinde foarte bine terroir-ul Podgoriei Târnave, fiecare vin ales vorbește despre legătura dintre vița-de-vie, pământul roditor și priceperea specialiștilor de la Jidvei. Gamele Grigorescu, Nec Plus Ultra și Tezaur cuprind vinuri pline de prospețime, care pun în valoare aciditatea specifică Târnavelor.

Jidvei susține că este cel mai vechi producător de vinuri spumante obținute prin metoda tradițională din România și se mândrește să ducă mai departe această tradiție de peste 60 de ani. Produsele din gama Spumant Jidvei sunt fermentate, limpezite și livrate în aceeași sticlă în care are loc a doua fermentare, ceea ce le conferă perlajul caracteristic. „Dorim să încurajăm consumul de vin spumant în România pentru a răsplăti așa cum se cuvine munca asiduă de peste an necesară obținerii acestuia”, spune Ana Necșulescu, adăugând că gama Vinars Jidvei vorbește despre o tradiție de secole a Transilvaniei - producerea distilatului de vin de către viticultorii sași. „Ducem mai departe cu respect această tradiție, iar azi Jidvei este cel mai mare producător de vinars cu Indicație Geografică din România”.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă
Miercuri, 30 Decembrie 2020 20:26

Spectrul falimentului bântuie industria vinului

Pandemia generată de COVID-19 pune în dificultate producătorii mici și mijlocii de vin din România. O întreagă industrie, în care s-au investit sute de milioane de euro, mulți bani provenind din programul de reconversie în viticultură, riscă să rămână pe butuci.

Crama Aramic exploatează 46 de hectare de viță-de-vie tânără, plantată prin programul de reconversie pe dealurile Silagiului, în vestul țării, la Buziaș, județul Timiș. Pandemia anulează practic și evenimentele finalului de an, astfel că perspectiva este una de-a dreptul sumbră pentru producătorii de vin.

Falimentul industriei HoReCa a făcut ca vânzările de vin să scadă la jumătate în acest an, ne-a spus Adam Crăciunescu, proprietarul Cramei Aramic. „Avem peste 50% pierderi în acest an. Până acum, am reușit să ne organizăm în așa fel încât să depășim acest moment dificil. Am apelat și la un credit invest, pe care l-am primit  și sperăm să închidem acest an deasupra liniei de plutire. Chiar dacă vinul nevândut se poate păstra și vinde eventual mai târziu, tot ai nevoie de bani lichizi ca să funcționezi”, precizează Adam Crăciunescu.

Pandemia îi determină pe podgoreni să-și regândească politica de piață, o misiune dificilă însă, în condițiile în care piața internă a devenit una extrem de concurențială și pretențioasă. Blocarea exporturilor de vin spre China a făcut misiunea cu atât mai dificilă. Sunt vizate magazinele specializate în vânzarea de vinuri, lanțurile de supermarketuri, dar și magazinele de cartier care funcționează sub brand propriu.

Magazinele specializate și online-ul țin cramele pe linia de plutire

Aramic a deschis deja al doilea magazin în Timișoara, în care vinde cele opt sortimente de vin pe care le produce. „Avem multe colaborări cu magazinele specializate în vânzări de vinuri din România. În Timișoara colaborăm cu șase magazine, dar vindem în sistemul ăsta și în București, Brașov sau Cluj. Este o strategie, pentru că dacă în momentul de față clienții noștri nu pot bea o sticlă de vin la restaurant, atunci o pot găsi în magazinele noastre și o pot bea acasă. Din acest punct de vedere, vânzările în acest sistem au crescut simțitor față de anul trecut”, punctează proprietarul Cramei Aramic.

Pe un trend crescător se situează vânzările online, tactică de piață adoptată și de o altă cramă din podgoria Silagiului, Dealul Dorului. „Să lansăm un magazin online era cea mai logică mișcare în condițiile actuale. Ne adresăm celor care nu percep cina fără un pahar de vin. Le garantăm produse de cea mai bună calitate. Suntem producători locali și punem mare accent pe calitatea vinului. Limităm producția de struguri, încă din iarnă, de la tăierea viței-de-vie, iar mai târziu prin tăiere în verde, astfel încât să obținem strict cantitatea de care avem nevoie pentru o calitate superioară a vinului. Doar cramele care într-adevăr vor să obțină calitate fac această limitare și ne bucurăm că noi putem oferi un vin pentru cele mai rafinate gusturi”, a specificat Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului, din Timiș.

Și în cazul Cramei Dealul Dorului, urmele lăsate de pandemie în volumul de vânzări sunt extrem de adânci, după cum spune Doru Husarciuc: „Perioada verii și începutul de toamnă, de obicei, aduceau o activitate de nedescris în cramă. Eram solicitați la numeroase festivaluri, livram către China, distribuitorii ne cereau stocuri mari de vin pentru a le livra, acum suntem șocați de această liniște. Este dificil să reziști în asemenea condiții, mai ales că activitatea restaurantelor a fost restrânsă și mai mult decât era. Cea mai importantă pierdere este a pieței asiatice, despre care nu știm dacă vor mai fi reluate legăturile comerciale”.

Singura consolare pe care o au proprietarii de vie de la Silagiu este calitatea deosebită pe care o va avea vinul produs în anul 2020. Nu va fi o producție în cantități mari, dar va fi de foarte bună calitate, crede Adam Crăciunescu: „Calitatea strugurilor din acest an a fost foarte bună, dar producțiile vor fi foarte mici, întrucât în perioada înfloririi viei au fost ploile acelea reci, în luna mai, ceea ce a făcut ca polenizarea să nu se realizeze în totalitate, rezultând un număr de boabe mai mic pe ciorchine. Nici dezvoltarea ulterioară a boabelor nu a fost pe măsura așteptărilor și nu au fost la fel de suculente ca în alți ani, ceea ce a făcut ca greutatea specifică a ciorchinilor să fie anul acesta mai mică cu 20%. În schimb, eu zic că în acest an vom avea o calitate de excepție și vom avea vinuri foarte bune pe piață în 2021, din producția lui 2020”.

Cele două crame timișene produc în medie câte 120.000 de sticle de vin pe an, o producție de vinuri care, din păcate, va rămâne pe stoc în așteptarea unor vremuri mai bune.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - decembrie 2020

Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Crama Aramic

Publicat în România Viticolă

Crama transilvăneană Villa Vinèa anunță lansarea Argilla, primul vin superpremium din portofoliul său, un asamblaj din trei soiuri de struguri, dintre care două românești - Fetească Regală și Fetească Albă - și unul internațional - Sauvignon Blanc. Argilla 2016 este realizat în ediție limitată, de 284 sticle magnum.

Numele vinului vine de la solul argilos, specific Văii Târnavei Mici, o zonă al cărei terroir este cel mai bine cotat din România, conform regulamentelor europene, susțin reprezentanții cramei din județul Mureș.

Argilla 2016 este maturat 18 luni în butoaie de stejar, ușor arse pe interior, de unde își extrage taninii fini și aromele specifice învechirii și fermentației malolactice. Ulterior, vinul este lăsat să se dezvolte încă 24 de luni în sticle magnum, ceea ce contribuie la finisarea aromelor și îi asigură un grad ridicat de complexitate și un nivel de calitate spectaculos.

„Pentru noi, Argilla este adevărata expresie a terroirului transilvănean, un vin superpremium, care a pornit de la cel mai premiat vin al nostru. Practic, cupajul de Fetească Regală și Fetească Albă ce stă la baza Diamant Selection a fost sprijinit, adăugându-i-se Sauvignon Blanc, un soi caracterizat prin aciditate discretă, prospețime, rotunjime și corpolență. Pentru mine, acest vin demonstrează că, atunci când sunt îngrijite cu atenție și puse în evidență, soiurile locale pot atinge performanțe deosebite”, arată vinificatorul cramei Villa Vinèa - Misi Dénes. El a adăugat că, Argilla 2016 este un vin gastronomic, cu un nas de fructe galbene, coapte - caise, mere golden, flori de struguri, flori de câmp, vanilie etc -, un gust elegant, complex, echilibrat, caracterizat de prospețimea discretă și un postgust lung, catifelat. Poate fi asociat foarte bine cu preparate pe bază de pui, cum sunt pulpele de pui cu sos de smântână, pește sau paste cu ciuperci, trufe și parmezan.

Singura etichetă de vin românesc sablată, creată în parteneriat cu Manufactura de Brânză

Fiecare sticlă dintre cele 284 de Argilla 2016 este o mostră a artizanatului transilvănean, întrucât a fost realizată manual, alături de producătorii locali de la Manufactura de Brânză, care au sablat etichetele și au vopsit logoul manual. În plus, capișonul de ceară a fost și el realizat de către echipa Villa Vinèa, în satul Mica, din județul Mureș.

„Există o colaborare frumoasă, de peste doi ani, între crama noastră și prietenii de la Manufactura de Brânză, alături de care obișnuim să organizăm constant degustări de vinuri. Fiindcă afacerile noastre sunt situate aproape, la doar 20 de kilometri una de cealaltă, am avut ocazia să ne cunoaștem mai bine și să descoperim pasiunea domnului Istvan Varga, proprietarul Manufacturii de Brânză, pentru sablatul artistic. Când i-am povestit despre vin și l-am degustat împreună a fost atât de impresionat de calitatea și aromele sale, încât și-a dorit să fie parte din acest proiect și, astfel, am reușit să creăm împreună singura etichetă de vin românesc sablată, accentuând, astfel, nota de unicitate și caracterul artistic, al Argillei”, povestește Mircea Matei, director general Villa Vinèa.

Argilla 2016 poate fi achiziționat de la cramă, la prețul de 250 lei (TVA inclus). Totodată, noul vin va fi inclus în portofoliul unui număr limitat de vinoteci și localuri premium din țară.

 

Crama Villa Vinèa a fost fondată în 2004, în Valea Târnavelor, de către Heiner Oberrauch, proprietarul Salewa Group, care include branduri precum Oberalp, Salewa Sport, Pomoca, Wild Country etc.

Cu o suprafață de 70 de hectare de viță-de-vie, pe care sunt cultivate soiuri autohtone de struguri - Fetească Regală, Fetească Albă, Fetească Neagră - și internaționale - Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir, Merlot și Kerner -, compania produce în prezent 20 de vinuri, grupate în trei game: Premium, Selection și Classic.

Producția anuală Villa Vinèa este de aproximativ 250.000 de litri. Din acest volum, 60% sunt vinuri albe, liniștite, 3%, dar cu o puternică tendință ascendentă sunt cele spumante, rozeurile ajung până la 7% din producția totală, iar restul, de aproximativ 30%, sunt vinuri roșii.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va deveni țară terță în raport cu Uniunea Europeană, fapt ce va genera o serie de modificări referitoare la introducerea controalelor fitosanitare și a formalităților vamale în cadrul relațiilor comerciale cu produse agroalimentare și piscicole.

Pe 17 decembrie 2020 a avut loc seminarul online cu tema „Sectorul agroalimentar românesc din perspectiva schimburilor comerciale cu Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2021”, organizat de Ministerul Agriculturii, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, Direcția Generală a Vămilor și Camera de Comerț și Industrie a României.

Secretarul de stat din MADR, Gheorghe Ștefan a deschis seminarul și a subliniat: „Ministerul Agriculturii este direct interesat în dinamizarea fluxurilor comerciale, ținând cont de viitoarea concurență pe piața britanică, în special pentru produsele agroalimentare care au ponderea cea mai însemnată în cadrul exporturilor românești către Marea Britanie, cum ar fi: carne de pasăre, vinuri, cereale, preparate și conserve din legume și carne, produse de brutărie și patiserie etc”. Oficialul MADR a reamintit că, pe perioada negocierilor dintre UE și Regatul Unit, Ministerul Agriculturii a desfășurat un proces amplu de consultare publică cu principalele asociații, organizații și federații din agricultură, industria alimentară și pescuit pentru definitivarea poziției sectoriale având în vedere impactul și importanța relațiilor comerciale pe relația cu Marea Britanie.

Publicat în Știri

La 14 decembrie 2020, s-a încheiat procesul de depunere a cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol, în contextul crizei economice generate de pandemia generată de COVID-19.

Astfel, în baza de date a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost înregistrate un număr de 913 cereri, cu o suprafață eligibilă la plată de 18.837,36 ha.

Bugetul alocat acestei scheme de sprijin este de 59.500 de mii de lei și se asigură din bugetul Ministerului Agriculturii.

Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020.

 

Situația detaliată pe fiecare județ 

 

Județ 

Număr cereri depuse

Suprafața solicitată la plată (ha)

Alba

29

565,98

Argeș

7

113,92

Arad

67

870,81

București

57

1.814,40

Bacău

6

213,32

Bihor

16

63,52

Bistrița Năsăud

10

164,59

Brăila

2

211,00

Botoșani

4

26,14

Brașov

1

6,33

Buzău

31

604,92

Cluj

6

256,51

Călărași

3

56,81

Caraș-Severin

1

15,36

Constanța

36

2.124,34

Dâmbovița

1

1,55

Dolj

16

634,65

Galați

18

633,23

Giurgiu

5

46,85

Hunedoara

1

3,28

Ilfov

5

336,85

Ialomița

1

200,00

Iași

18

734,54

Mehedinți

6

239,45

Maramureș

1

16,50

Mureș

5

160,02

Neamț

1

1,77

Olt

4

295,62

Prahova

63

1.490,78

Sibiu

2

21,30

Sălaj

7

190,47

Satu Mare

35

375,92

Suceava

2

120,00

Tulcea

32

866,79

Timiș

26

866,93

Teleorman

1

200,00

Vâlcea

13

152,20

Vrancea

361

3.670,23

Vaslui

13

470,48

TOTAL

913

18.837,36

 

Pentru abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

Pe 3 decembrie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I, Ordonanța de Urgență nr. 205/20220 privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității producătorilor din sectorul vitivinicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Schema de sprijin va fi aplicată la nivel național de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ajutorul de stat destinat producătorilor din sectorul vitivinicol este de 500 euro/ha.

Solicitanții trebuie să depună o singură cerere de solicitare a ajutorului de stat în perioada 4 -14 decembrie 2020 inclusiv, la Centrul Județean APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe raza căruia își au domiciliul, respectiv sediul social.

Bugetul alocat acestei scheme este de 59.500 mii lei și se asigură de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2020 Ministerului Agriculturii. Plata ajutorului de stat se efectuează până la data de 31 decembrie 2020.

Cuantumul ajutorului de stat acordat beneficiarilor eligibili este egal cu echivalentul în lei a 500 euro/ha. Valoarea totală ce poate fi acordată unui beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.

Ajutorul de stat pentru susținerea producătorilor din sectorul vitivinicol poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene - Cadrul temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.

Cursul de schimb pentru calcularea ajutorului solicitat este de 4,8725 lei pentru un euro, stabilit de BNR în conformitate cu art. 9 alin (3) din OUG nr. 205/2020 la data de 4 decembrie 2020.

Beneficiarii sunt producătorii vitivinicoli care desfășoară activități pentru producerea strugurilor pentru vin, respectiv persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, constituite în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare, și persoanele juridice, denumiți în continuare beneficiari.

Criterii de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească: să fie înregistrați în evidențele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată; să exploateze plantații viticole înscrise în Registrul plantațiilor viticole și să aibă pentru acestea depuse și înregistrate declarații de recoltă aferente campaniei de recoltare a strugurilor pentru anul 2019, potrivit prevederilor legale în vigoare; să nu depășească valoarea totală de 100.000 euro/beneficiar; să nu se afle în dificultate, respectiv reorganizare, faliment sau lichidare în evidențele Oficiului Național al Registrului Comerțului la data de 31 decembrie 2019 sau, în cazul persoanei fizice, nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 31 decembrie 2019.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat trebuie să fie însoțită de următoarele documente: copie de pe BI/CI al/a beneficiarului sau certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerţului al beneficiarului, împuternicire şi o copie a BI/CI al/a reprezentantului legal, după caz; coordonate bancare/trezorerie.

Cererea însoțită de documentele justificative se poate transmite și prin fax, poștă sau în format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condiția semnării de către reprezentantul legal al beneficiarului a fiecărei pagini a documentului transmis. APIA va notifica beneficiarii cu privire la situația cererilor depuse și la deciziile de plată utilizând instrumente electronice (adresa de e-mail înscrisă în cererea de sprijin și numărul de telefon).

În cazul în care, în urma verificărilor administrative, APIA constată că sunt necesare precizări suplimentare, va notifica beneficiarul cu privire la documentele ce trebuie să fie depuse la dosar. Termenul maxim de răspuns este de trei zile lucrătoare de la data notificării dar nu poate depăși termenul maxim de depunere a cererilor. După finalizarea verificărilor realizate se stabilesc suprafețele eligibile și se aprobă sumele pe fiecare beneficiar, în limita suprafeței maxime de 200 ha. În situația în care sumele stabilite depășesc prevederile bugetare aprobate cu această destinație, valoarea ajutorului de stat se reduce proporțional pentru toți beneficiarii.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat poate fi descărcat de pe site-ul APIA.

Publicat în România Viticolă

Planificată inițial pentru luna mai, faza națională a Concursului „Povești cu vinuri românești”, organizat de BASF Agricultural Solutions România, a avut loc pe 28 octombrie 2020, la Sinaia, cu respectarea tuturor normelor de siguranță și distanțare pentru reprezentanții juriului și pentru participanți. Au fost aleși marii câștigători, care vor primi recunoaștere și promovare pentru vinurile obținute, precum și premii în valoare de 84.900 de lei din partea companiei BASF. Fiecare câștigător va primi câte un premiu la alegere, constând într-un echipament de stropit sau produse BASF pentru protecția viței-de-vie. Alte premii oferite de partenerii organizatorului (Agri Ionica, Comagrimpex B&B, Agra Asigurări și Loredo) constau în echipamente și servicii necesare vini-viticulturii, de la baricuri la dopuri și filtre specializate. La această a cincea ediție s-a acordat și un premiu special pentru cea mai frumoasă etichetă de vin.

În opinia lui Mario Tomsic, Country Manager Agricultural Solutions BASF România, în topul preferințelor românilor, vinul autohton înregistrează o creștere semnificativă. „Viticultorii de pretutindeni s-au confruntat în această perioadă cu nenumărate dificultăți. Sincopele apărute uneori în aprovizionarea cu input-uri sau închiderea sectorului HoReCa, ce a afectat în mod dramatic vânzările de vin, sunt doar câteva dintre acestea. Vinul românesc a crescut în topul preferințelor românilor, iar prin acest concurs, care face o selecție extrem de riguroasă și de profesionistă, BASF dorește să susțină în fiecare an producătorii locali și să încurajeze consumul de vin românesc. Ne bucurăm să vedem, de la an la an, vinuri tot mai bune și mai complexe, demonstrând investițiile continue care s-au făcut în acest sector în ultimii ani și profesionalismul producătorilor de vin”, a precizat Mario Tomsic.

Dintre cele 340 de probe de vin înscrise de 130 de crame în cadrul etapelor regionale, au fost selectate cele mai bune 27 care să participe în marea finală, apoi au fost desemnați cei trei mari campioni naționali, câte unul pentru fiecare categorie de vin: alb, roșu și roze, ne-a povestit Robert Băicoianu, Sales Manager Culturi horticole BASF Agricultural Solutions România.

Juriul Concursului național „Povești cu vinuri românești” a fost format din degustători experți din cadrul Asociației Degustătorilor Autorizați din România (ADAR): președinte Georgel Costache, iar membri au fost Lorena Deaconu, Petre Badea, Gabriel Lăcureanu, Dorin Popa și Ion Vlădoi.

Vinurile câștigătoare

Cel mai bun vin alb: Chardonnay 2019 - sec, de la Crama Viișoara (jud. Constanța)

„Vinul are o aromă florală inconfundabilă, o aromă care amintește de fânul proaspăt cosit, iar din punct de vedere gustativ, am simțit cașeul acela de unt proaspăt. Este un Chardonnay veritabil”, a comentat Georgel Costache, președintele juriului.

Alexandru Procovanu, reprezentantul Cramei Viișoara, a apreciat ieșirea din cotidian după o campanie lungă și grea cum a fost în acest an. „La Viișoara am reușit să facem un Chardonnay special, prin care am încercat să aducem o complexitate, ca aromă și gust, acestui rege al vinurilor albe”, a spus reprezentantul cramei dobrogene.

Cel mai bun vin roșu: Fetească Neagră & Cabernet Sauvignon 2017 - sec, de la Crama Dan Corbuț (jud. Bihor)

„Este un vin de o culoare roșie rubinie intensă, un vin foarte corpolent. Eu l-am asemănat cu o vegetație plină de sevă, sălbatică, dar care în timp a evoluat foarte bine, a devenit foarte elegant, având arome de nucșoară, rodii, afine, coacăze negre. Este un vin catifelat, un vin amplu, complex”, descrie Georgel Costache vinul roșu câștigător.

Cel mai bun vin roze: Fetească Neagră 2019 - sec, Crama Alira

Președintele juriului, Georgel Costache a descris astfel vinul roze câștigător: „Un vin de o culoare roze deschis, de ceapă uscată. Are atât arome florale, delicate și fine, cât și arome de fructe, care duc spre prună uscată, dar și către mirodenii. Sunt, de fapt, niște arome care se găsesc la strugurii din Fetească Neagră. Din punct de vedere gustativ, vinul e acid, vioi, proaspăt, datorită acidității ridicate și a taninurilor foarte fine”.

Cea mai frumoasă etichetă de vin, premiul special

În cadrul marii finale s-a desemnat și vinul cu cea mai frumoasă etichetă, Pandora Stories, Sauvignon Blanc 2019, Crama Cotești.

Peste 3.000 de iubitori de vin și design au votat pe Facebook în concursul organizat online, iar aproape 1.000 au ales această etichetă ca fiind preferată. Câștigătorul a fost premiat de partenerii galei, iar trei dintre cei care au votat au primit câte un tirbușon electric.

Articolul pe larg, în Revista Fermierului, ediția print - noiembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în România Viticolă

La ora la care scriu aceste rânduri, în crame deja se face vinul anului 2020. Un an plin de provocări, nu că restul recoltelor trecute n-ar fi avut parte de secetă, grindină, probleme în valorificare și câte și mai câte pe care le semnalez personal de ani buni. Acum, producătorii se confruntă și cu pandemia de COVID-19 care va da peste cap vânzarea vinului românesc.

Haideţi să vedem cât de mult afectează seceta și grindina marile puteri viticole ale lumii. Clar, mai puţin decât pe noi.

Pentru fiecare dintre aceste probleme, țările în care viticultura este o prioritate asumată (nu ca la noi, doar una... afirmată) au luat măsuri și au implementat soluțiile cerute de situație. Irigare (acolo unde este nevoie și/sau este permis) și sisteme antigrindină (care, atenție, nu sunt doar faimoasele rachete).

Cu alte cuvinte, este bine să ne uităm și la alții în curte. În ceea ce privește aducțiunea apei, România are mari probleme. Și nu e vorba că am avea vreo rețea hidrografică săracă. Dimpotrivă. NU îmi face plăcere să vorbesc despre neştiinţă și rea-credință ca factori distinctivi în Administraţie. Sunt podgorii afectate de secetă aflate la câțiva kilometri de Dunăre, de Canal sau de alte cursuri majore de ape curgătoare sau de lacuri naturale și antropice. Birocraţia este, însă, un baraj de netrecut.

Chiar și dacă nu am fi avut suficiente locuri de alimentare, în 30 de ani am fi putut amenaja. În loc să fi distrus forța de muncă calificată din minerit, cu multele-i meserii implicate, puteam oferi acestei bresle oportunitatea de a construi lacuri de acumulare (şi tuneluri pentru autostrăzi).

În privința stațiilor antigrindină, nu am acces la un raport public care să răspundă întrebărilor: „Sunt ele suficiente?”, „Funcționează corespunzător?”.

Cât despre susținerea cercetării, inovării, găsirii unor metode revoluționare, nu cred că are rost să discutăm. Suntem la nivelul... „minus”.

Tiparul acesta modest pe care îl croiesc autoritățile (nesancționate niciodată de producători) va crea prejudicii la apariția oricărei „Lebede negre” (situaţie neprevăzută).

COVID-19 va da peste cap vânzarea vinului românesc nu doar din cauza contracției pieței autohtone, ci, mai ales, din motivul că piețele mari au suferit (Franței i-au lipsit la „inventar” 80 de milioane de turiști) și, ca urmare, operatorii de acolo vor căuta soluții.

Una dintre ele, foarte simplă: „inundarea” unor piețe permeabile, cum este cea de la noi.

Statul român trebuie să creeze de urgenţă o structură care să dezvolte o strategie de piaţă şi de comunicare sau să sprijine necondiţionat entităţi care au competenţa de a face acest lucru.

Producătorii trebuie să oblige statul să facă această mişcare. Schimbarea de mentalitate este imperioasă, distanţa păstrată faţă de curentele noi de gândire – specifice performerilor secolului al XXI-lea – nu mai poate fi acceptată. Chiar şi cei care (cred că) au succes astăzi vor simţi cât poate fi de efemer acesta în lipsa unei pieţe consolidate, educate şi ataşate de produsul românesc de calitate. Sau ce înseamnă absenţa de pe pieţele externe.

În rest, rezolvări punctuale minore (cum ar fi, de pildă, distilarea) vor fi folositoare secvenţial şi doar pentru câţiva producători.

Cum valorificăm vinul românesc? Există marketing în cramele autohtone?

Online-ul este o soluţie pentru vânzarea vinului atât timp cât îl înţelegi la întreaga-i dimensiune. Adică... un teritoriu global. Altfel, rămâne o supapă. Sigur, „debitul” poate fi crescut, dar producătorii au nevoie de o... „staţie de pompare”! Inclusiv pentru practica comerţului electronic este nevoie de o altfel de abordare. Una mult, mult, mult diferită faţă de ceea ce „rulează” astăzi la noi. 

Marketing... Cât de multă lume crede că știe ce se ascunde în spatele acestui termen... și cât de departe suntem de sensul clasic și ce hău ne desparte de sensul acceptat de avangardă...

Dată fiind situația, este obligatoriu să fie alocate sume pentru un grup de lucru care să decripteze aceste sensuri. Atunci se vor releva și „ce”-urile, și „de ce”-urile, și, într-un final, „cum”-urile.

Altfel spus, direcția și conceptele pot fi date doar de o bună cunoaștere a zonei de performanță în marketing la nivel mondial. Chiar și în această zonă, este de preferat să ne îndreptăm către „altitudinile” mai mari, acolo unde se află cei mai buni dintre cei buni. Nu sunt locuri în care ajunge toată lumea. Pe Everest nu urci fără antrenament, echipament, bani... şi multă minte.

Aducând în discuție aspectul financiar, nu-mi pot disimula uimirea (și mâhnirea) față de lejeritatea cu care sunt ignorate surse existente și lipsa de combativitate pentru alcătuirea unora noi, unele care pot ajunge să servească scopurilor vinarilor doar prin mici modificări legislative. Modificări posibile.

Ca alternativă la desuetele și perimatele metode de astăzi, readuc în atenție marketingul multisenzorial, branding colectiv (umbrelă geografică sau gruparea pe un palier calitativ, identitar ș.a.m.d.), AI, AR, VR.

Vinarii se pot întreba de ce ne batem noi capul cu aceste probleme care par să fie doar ale lor.

În primul rând, nimeni nu poate îngrădi jurnaliștii și specialiştii să analizeze un sector de activitate.

În țările care merg bine, producătorii de vin își modelează „ținuta” după reacția publicului avizat și a presei și se bazează pe concluziile specialiștilor.

Dar mai e ceva. Chiar dacă nu apare vreo sarcină statuată juridic pentru binele colectiv din arealul unde-și desfășoară activitatea, cred că producătorii pot accepta că există o responsabilitate dată de patronimul domeniului (de cele mai multe ori, nume vechi, istoric) care compune patrimoniul naţional.

În interiorul unei Denumiri de Origine sau al unei Indicații Geografice, oamenii care produc altceva decât vin sau prestează servicii sunt legați, în căutarea bunăstării, de bunul nume al locului. De renume.

Făurirea renumelui s-a făcut şi cu aportul a mii de români care au ales să fie ambasadori voluntari ai vinului românesc, aici şi peste hotare (doar ŞI dăruind o sticlă cu vin prietenului român sau străin) sau cu efortul formatorilor de opinie oneşti de a scrie mii de pagini pe această temă, într-o formulă pro bono.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Paharul cu... visuri

Parlamentul a aprobat prin Lege Ordonanţa 130/2020, privind acordarea de granturi în economie. Cu 242 voturi pentru, zero abțineri și zero împotrivă, Camera Deputaților a adoptat varianta aprobată de Senat pe 2 septembrie 2020, aducând câteva amendamente. Astfel, prin modificările aduse Ordonaței 130 se completează coduri CAEN ale sectoarelor economice afectate de actuala criză și care au fost excluse inițial de guvern în textul ordonanței din 6 august. Prin urmare, domeniul producerii vinurilor și cel al distribuției tradiționale de bunuri de larg consum, împreună cu alte domenii economice, au devenit eligibile la finanțare prin legea adoptată ieri, 20 octombrie 2020, și trimisă președintelui țării pentru promulgare.

„De asemenea, legea schimbă grila de punctaj din Anexa 4, Criteriile de selecție la finanțare a proiectelor de investiții”, punctează Ovidiu Gheorghe, președintele ACDBR (Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România).

Cele două sectoare economice, producerea vinului și distribuția tradițională de bunuri de larg consum, au o cifră de afaceri estimată la cinci miliarde de euro.

Ovidiu Gheorghe arată că într-un răspuns primit în 15 septembrie de la Comisia Europeană de Asociația Companiilor de Distribuție de Bunuri din România se subliniază: „Reglementările UE stabilesc reguli generale de eligibilitate pentru fonduri, în timp ce statele membre stabilesc alte reguli de eligibilitate în conformitate cu obiectivele strategice ale finanțării și normele naționale. Totuși, deoarece ajutorul acordat de stat pune beneficiarii săi într-o poziție favorabilă față de competitorii acestora (spre exemplu, oferirea de lichidități financiare), statele membre trebuie să se asigure că, în baza puterii lor discreționare, selecția beneficiarilor ajutoarelor să fie bazată pe criterii stabilite obiectiv, pentru a limita denaturarea competiției din piață”.

Sectoarele vitivinicol și distribuția tradițională de bunuri sunt furnizori ai HoReCa, fiind drastic afectate de căderea acestei piețe, atât prin diminuarea vânzărilor, cât și prin retururile primite. În funcție de profilul de business al distribuitorului și al producătorului de vinuri, scăderea cifrelor de afaceri a variat la nivelul lunilor martie, aprilie a.c. între 30% și 120% , comparativ cu lunile similare ale anului 2019.

„Fără sprijin financiar de la guvern pentru menținerea viabilității companiilor, vom genera diminuarea profitabilității și șomaj, cu impact major asupra încasărilor la bugetul de stat, povara financiară fiind atât asupra antreprenorilor, cât și asupra statului. Ordonanța de urgență a fost publicată în 6 august, aprobarea schemei de sprijin financiar a fost primită de la Comisie ulterior, în 27 august. Această cronologie ne determină să credem că, dacă președintele României va promulga rapid legea, guvernul își poate însuși imediat modificările și să lanseze Măsurile „Capital de lucru” și „Investiții” în cursul săptămânii viitoare, notificând în paralel Comisia Europeană. Ministrul Economiei, domnul Virgil Popescu, trebuie să nu distorsonieze piața prin măsuri discriminatorii, nu trebuie să se grăbească și să pună în aplicare o Ordonanță de Guvern cu omisiuni, împotriva voinței Parlamentului României, așa cum a declarat zilele acestea, că măsura „Capital de lucru” va fi activă la 22 octombrie. Puterea juridică a legii în fața ordonanțelor și interesul general trebuie să primeze întotdeauna într-un stat democrat. În opinia noastră, președintele țării și Guvernul României sunt chemați să pună în practică modificările propuse de mediul de afaceri și aprobate în unanimitate de 242 de deputați”, a evidențiat Ovidiu Gheorghe.

Publicat în Știri
Luni, 05 Octombrie 2020 18:25

Logică simplă

Ceea ce părea imposibil acum un an – să organizezi un weekend al „porţilor deschise” la cramele din Dealu Mare (în luna august) – s-a întâmplat şi a devenit un fapt care nu numai că s-a bucurat de succes, ci a devenit „marker” pentru noile tipare comportamentale, dramatic schimbate de epoca Covid.

Rezistenţa la schimbare nu este exclusiv o caracteristică a aparatului administrativ, aşa cum am fi tentaţi să spunem. Instituţiile statului, toate câte or fi ele (prea multe, evident) sunt formate din oameni. Oameni ca noi (bine, cu diferenţa notabilă că ei se cred „miezul” şi consideră munca lor nu ca pe o îndatorire, ci, cel mai adesea, ca pe un favor pe care ni-l fac nouă, muritorilor de rând).

Or, revenind la baricadarea mentală în faţa noului (şi, prin aceasta, la blocarea „acţiunii”), dacă acceptăm un simplu (dar dureros) proces de autospovedanie, vom constata că, din nu știu ce motive, românii, într-o proporție covârșitoare, sunt reticenți și chiar ostili în fața noului.

„Asta nu se face” sau, dimpotrivă, apăsatul „așa se face de când lumea”. Nu lipsesc zeflemeaua și ocara din arsenalul defensiv (și, în fapt, ofensiv) angrenat să ne apere de valul schimbării.

„Asta-i teorie/poezie” (eventual, cu completarea „practica ne omoară”). „Dacă era ceva bun, se făcea până acum”, „nu le trebuie românilor așa ceva”, „e prea devreme” ș.a.m.d.

Necesitatea de a ne apropia de produsul românesc este pe larg dezbătută de ani buni.

Tot de ani buni se discută (în van) despre produsul agricol cu identitate. Vinul, de pildă.

Toate „inițiativele” de sprijin sau, pur și simplu, dedicate vinului s-au susținut pe un mod de gândire „clasic” (în cel mai fericit caz) și anacronic (cel mai des).

Propuneri ca digitalizarea, trecerea parțială în realitate virtuală sau augmentată n-au fost luate în seamă pentru că, nu-i așa, „nici la americani nu se face asta” (fals: se face!).

A evada din spațiul târgurilor și expozițiilor (pentru a căror știință de organizare/valorificare nu am adunat suficiente competențe, fiind undeva la limita examenului de capacitate) și a muta „mesajul” mai aproape de consumator, în circuite de restaurante wine-friendly sau în programe sincronizate la crame, părea un demers sortit eșecului. Pentru că, de fapt, era mai simplu să nu încerci. Până mai ieri. Iaca, a venit pandemia și „locurilor comune” de contact cu iubitorii vinului li s-a pus gard.

Târgurile, expozițiile, festivalurile, dar și acțiunile de sampling la raft, s-au cam dus...

O dovadă că românul nu suferă de lipsă de memorie, ci doar de conservatorism este că imediat s-au reactivat „fișiere” cunoscute, dar neaccesate: degustări online, vânzări online, tururi virtuale (aici mai e de lucrat mult) și „expoziții” în restaurante (terase, deh!) și la crame.

În ceea ce privește turismul la crame, atunci când el este formatat în anumiți parametri (operațiune care face posibilă atragerea unui număr foarte mare de turiști) și se face apel la o comunicare coerentă și conjugată, se vede cu ochiul liber că drumul către reușită e bun. Mă rog, ar mai fi de vorbit și despre… drumuri.

Dar chiar și aceste neajunsuri cauzate de infrastructură sau de puținătatea mediilor de comunicare dispuse să preia pro bono informația dau, de fapt, țintele acțiunilor de mâine.

Este nevoie de o integrare a vinului în activitatea curentă a mai multor ministere, nu doar în cea a Ministerului Agriculturii (și, că veni vorba, care este activitatea din acest minister dedicată produsului finit – vin?). Mecanismul de promovare are nevoie de „rotițele” Culturii, Economiei, Turismului etc.

Să spunem că exemplul acțiunii din Dealu Mare (porți deschise 22-23 august 2020) trebuie să fie preluat, mai întâi, de toate zonele viticole, pentru a se considera că „privatul” a făcut ceea ce era de făcut și, abia după aceea, statul să „răspundă pozitiv”, sprijinind și el acest tip de acțiuni. Acțiuni care ar trebui să devină proces continuu.

Dar, vin(!) cu o întrebare: chiar dacă nu s-a mai pomenit, chiar dacă nu toți producătorii sunt prinși în „mișcare”, chiar dacă nu au trecut anii pentru validarea proiectului, nu s-ar putea ca Statul să se implice de la început, astfel încât să scurtăm timpii de „coacere”, să ne apropiem mai repede de împlinire?

…cu toţii?! 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2020

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Paharul cu... visuri

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista