Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României a demis Guvernul PSD, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, Opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

În ciuda practicilor obișnuite din plen, au fost și aleși care nu au votat la vedere, unii spunând că ar fi vorba despre 30 de astfel de parlamentari. Doar patru dintre ei au votat împotrivă.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

Conform Legii 90/2001 privind funcționarea Guvernului și a ministerelor, principala consecință este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanțe de urgență sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moțiune de cenzură.

„În cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului guvern, actualul guvern continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menționate.

Și articolul 110, alineatul 2 din Constituție spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă prim-ministrul se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

În astfel de situații, sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care șeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

„Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului”, mai arată același articol din Legea fundamentală.

De asemenea, „programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituție.

„Guvernul al cărui mandat a încetat (...) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

Fix la o zi după marea reuniune de la Romexpo

La numai 24 de ore de la grandiosul eveniment „Forumul Agricultorilor - bilanţ şi perspective”, Guvernul Dăncilă își pierdea votul de încredere. Emoția se citea în vocea viitorului fost ministru al Agriculturii, Petre Daea, încă de la debutul discursurilor, fiind nevoie de încurajări pentru a primi aplauze din public.

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece, pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea.

Întrebat despre disputele dintre premier şi preşedinte, ministrul agriculturii susținea ideea că aceasta este „o dispută incorectă”.

„După cum am văzut, când vrei să decredibilizezi pe cineva, te foloseşti de tragedia asta de la Caracal pe care am văzut-o şi să o ridici la rang de politică. Mă refer la această dispută (între Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă, n.r.) care este incorectă, pentru simplul motiv că eu nu mi-aş îngădui, ca om, să ridic aceste cazuri la nivel de politică pentru o campanie electorală", afirma demnitarul.

La finele ședinței din Parlament de joi, Viorica Dăncilă a declarat: „Plecăm cu datoria împlinită. Ne dorim să plecăm, să lăsăm un nou guvern cu un program de guvernare”.

Produsele alimentare de înaltă calitate, mai exact cele montane, ecologice și tradiționale vor avea TVA de 5%, în loc de 9%, ca urmare a deciziei Executivului de la București de marți, 14 mai 2019.

Potrivit anunțului făcut în deschiderea ședinței de Guvern de premierul României, Viorica Dăncilă, prin diminuarea cotei TVA pe întreg lanțul de distribuție, statul contribuie la reducerea prețului produselor de înaltă calitate și, astfel, oamenii sunt încurajați să consume alimente sănătoase.

„Avem în vedere creșterea accesului românilor la produse sănătoase, de înaltă calitate, tot mai căutate pe piața alimentară. Vom reduce Taxa pe valoarea adăugată de la 9% la 5% pentru livrarea acestor categorii de alimente, respectiv produse montane, ecologice, tradiționale, autorizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale”, a afirmat prim-ministrul Dăncilă.

Nu demult, asociaţiile producătorilor de produse bio, tradiţionale şi de promovare a alimentului românesc anunțau că au semnat un acord pentru reducerea cotei de TVA de la 9% la 5%, aceasta fiind o măsură benefică pentru oprirea depopulării satelor româneşti, dar şi în favoarea producţiei, consumului şi accesului unei categorii mai mari de consumatori la produse agroalimentare româneşti de calitate.

„Măsura propusă este folosită şi de alte state europene pentru a putea oferi producătorilor naţionali instrumente europene şi bugete semnificative pentru certificarea şi promovarea produselor de calitate naţionale, fără încălcarea legislaţiei europene în materie. Este lăudabil faptul că începem să învăţăm să cerem şi drepturi într-o Europă încorsetată de restricţii. În acest fel, vom putea face din produsele alimentare româneşti nu numai un motiv de mândrie naţională, ci şi un motor de creştere economică. Dacă totuşi Guvernul României consideră că, pentru toate produsele alimentare de calitate, impactul bugetar la o cotă de TVA de 0% este prea mare, atunci patronatele semnatare sunt de acord şi cu cota de TVA de 5% pentru produsele de calitate pe scheme europene, dar, pentru produsele tradiţionale româneşti, cota de TVA să fie de 0%”, se menționa într-un comunicat remis presei.

La începutul lunii aprilie, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut ministrului Agriculturii, Petre Daea, ca măsură de sprijin pentru fermierii români, elaborarea unei iniţiative, sub forma unei legi sau a unei ordonanţe de urgenţă, privind reducerea TVA la 5% pentru produsele bio şi tradiţionale româneşti şi a anunţat că măsura urmează să fie adoptată până la finalul actualei sesiuni parlamentare.

La noi în țară, cota standard de TVA este de 19%. România aplică în paralel şi două cote reduse de TVA, una de 9% (pentru alimente, medicamente, livrarea de proteze, de produse ortopedice, livrarea de apă potabilă şi apă pentru irigaţii), şi alta de 5% (pentru cărţi, manuale şcolare, pentru servicii turistice şi de catering etc).

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Joi, 2 august 2018, premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), laolaltă cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a primit un plus bugetar de 185 de milioane de lei, în condițiile în care Administrația Prezidențială (care a blocat prin contestare la Curtea Constituțională unele legi de susținere a sectorului agrozootehnic autohton), alături de opt ministere și patru servicii de informații devin ordonatori cu rectificarea negativă mai mare de 10 milioane de lei.

„În domeniul agriculturii, unde am introdus și ANSVSA, am alocat o sumă suplimentară de 185 milioane lei. Subliniez însă că am prevăzut în buget o sumă de peste 110 milioane lei pentru combaterea și eradicarea pestei porcine africane. Acești bani vor fi folosiți inclusiv pentru despăgubirea fermierilor. Am prevăzut, de asemenea, sumele necesare pentru plata motorinei utilizate la lucrările agricole. De asemenea, vom începe investițiile la 37 de stații de pompare, necesare pentru extinderea suprafețelor agricole irigate”, a afirmat Dăncilă în conferința de presă de la ora 19.

De asemenea, în documentul de rectificare bugetară pus la dispoziția presei se mai prevăd în plus 29 de milioane de lei pentru programele de investiții prin parteneriate public-privat. Este vorba de 21 de proiecte în domeniile infrastructură de transport, sănătate, agricultură și turism.

Prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunţat în cadrul ședinței săptămânale a Executivului că prima rectificare bugetară din acest an va fi pozitivă, actul normativ în acest sens urmând a fi adoptat în a doua jumătate a lunii august.

„Avem o rectificare bugetară pozitivă, avem venituri în plus la bugetul general consolidat per sold de aproape şase miliarde de lei. La ora 19:00 voi prezenta detaliile rectificării bugetare. Ordonanţa de rectificare va fi adoptată în a doua jumătate a lunii august”, declara Viorica Dăncilă în deschiderea şedinţei de Guvern.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, şi cel al Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, s-au aflat joi de la sediul Guvernului, unde au purtat, aproximativ două ore, discuţii cu premierul Viorica Dăncilă despre rectificarea bugetară.

Luni, 7 mai 2018, Klaus Werner Iohannis trimitea Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, precum și o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Programului de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi de creştere în sectorul avicol, anunța biroul de presă al președinției.

Ambele sesizări aveau conținuturi identice, iar șeful statului motivează demersul prin faptul că cele două proiecte încalcă prevederile art. 1 alin. (5), ale art. 135, precum și pe cele ale art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţie.

Joi, 20 iulie 2018, același preşedinte al României, Klaus W. Iohannis, promulga legea privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie.

Curtea Constituţională a României (CCR) respingea, pe 6 iunie a.c., sesizările preşedintelui Klaus Iohannis asupra legii respective.

Parlamentarii din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor şi cei din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală din Senatul României avizau la mijlocul lunii decembrie a anului trecut bugetul MADR cu 20 de voturi pentru şi șapte împotrivă.

Pentru anul în curs, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale i se aloca un buget de 23,45 miliarde de lei - credite bugetare - în creştere cu 23,62% faţă de execuţia preliminată a anului 2017. Creditele de angajament în 2018 reprezintă 27,524 miliarde de lei.

Bugetul alocat ministerului de resort reprezintă 2,6% din PIB în anul 2018, în creştere faţă de nivelul de 2,13% din PIB-ul anului trecut.

Cheltuielile curente alocate pentru 2018 erau estimate la 27,46 miliarde de lei, din care creditele bugetare reprezintau la acea vreme 23,39 miliarde de lei, mai mult cu 25,48% în comparaţie cu anul 2017, în timp ce cheltuielile de personal ajung la 619,9 milioane de lei, cu 7,01% mai mult faţă de alocarea din anul anterior.

Subvenţiile acordate producătorilor agricoli reprezintă 1,731 miliarde de lei, iar cheltuielile din credite bugetare destinate finanţării programelor din fonduri europene nerambursabile FEGA, FEADR şi FEPAM - 19,5 miliarde de lei.

Proiectul de buget pentru 2018 era construit pe o creştere economică de 5,5%, inflaţie medie anuală de 3,1%, curs mediu de 4,55 lei/euro şi câştig salarial mediu net lunar de 2.614 lei.

„Deficitul bugetar (cash) este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,96% din PIB, cu încadrare în ţinta de deficit bugetar de sub 3% din PIB, potrivit Tratatului de la Maastricht”, se preciza într-un comunicat mai vechi al Executivului pe acest subiect.

Miercuri, 1 august 2018, vor fi prezentate în cadrul Comitetului Național pentru Combaterea Bolilor măsurile suplimentare necesare stopării virusului pestei porcine africane (PPA) și eradicării sale din zona în care acesta a apărut, a fost anunțul pe care ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, l-a făcut la un post de televiziune, la finele unei întâlniri de lucru care a avut loc la sediul MADR.

„Domnia sa (n.r. - cel mai probabil premierul României, Viorica Dăncilă) a ordonat o întâlnire de lucru la Ministerul Agriculturii. Iată că această întâlnire a avut loc. Întâlnirea a început la orele 17 (n.r. - marți, 31 iulie 2018) și am stabilit împreună cu miniștrii care au fost prezenți aici, cu experți, măsurile suplimentare pe care trebuie să le luăm în vederea stopării acestui virus și eradicarea zonei unde acest virus a apărut. În momentul de față punem în pagină măsurile pe care le-am stabilit, iar mâine după-amiază (n.r. - 1 august 2018) se convoacă Comitetul Național pentru Combaterea Bolilor și vom stabili, practic autorizăm în acest organism măsurile pe care le-am stabilit în această seară. Se lucrează la aceste măsuri. Mâine după-amiază veți vedea aceste măsuri în Comitet”, a afirmat Daea, precizând totodată și că dis-de-dimineață a fost în vizită de lucru la Fetești, ocazie cu care acesta a discutat despre PPA cu primarul și cu viceprimarul, iar la Slobozia a abordat această problematică cu prefectul, respectiv cu directorul DSVSA.

În urmă cu câteva zile, Mihai Fifor, senator PSD și ministru al Apărării Naționale preciza pe pagina sa de Facebook că în dublă calitate, de senator de Arad, dar și de ministru în Cabinetul Dăncilă, a avut o întâlnire de „analiză foarte bună” cu directorul general Dimitrie Muscă, la sediul Combinatului Agroindustrial Curtici, pe aceeași temă.

„Împreună, am abordat această problemă și telefonic cu domnul ministru Ioan Deneș. Atât eu, cât și ministrul Deneș am informat despre eforturile pe care Guvernul României le face în vederea limitării efectelor, dar și a apariției de noi focare de pestă. Am preluat, totodată, propunerile crescătorilor de porci din Arad, urmând sa le prezint doamnei premier Viorica Dăncilă în cursul zilei de luni”, preciza Fifor pe pagina sa de social media.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, preciza în ședința de Guvern din 12 iulie 2018 că monitorizează cu atenție desfășurarea evenimentelor în ceea ce privește acțiunile de combatere a PPA.

„După cum ştiţi, am luat deja o serie de măsuri pentru controlul şi limitarea extinderii virusului, echipele sunt în teren, situația este sub control, oamenii nu au motive de îngrijorare (...)”, afirma premierul.

Reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în colaborare cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției Române, acţionează cu maximă responsabilitate pentru a preveni răspândirea virusului PPA, anunța autoritatea prin intermediul unui comunicat de presă transmis în data de 27 iulie 2018.

Echipe mixte, alcătuite din reprezentanți ai acestor instituții, vor desfășura acțiuni care vizează prevenirea și combaterea activităților ilegale comise în piețe, târguri, oboare, piețe agroalimentare, precum și în zona adiacentă acestora, pe baza unui plan de măsuri elaborat de Inspectoratul General al Poliției Române.

De asemenea, vor fi verificate punctele de control, stabilite temporar, pe principalele căi rutiere care fac legătura între județele aflate sub restricții (Bihor, Brăila, Constanța, Ialomița, Satu Mare, Tulcea, Sălaj) și zonele neafectate.

O altă tematică de control o reprezintă modul de respectare a legislaţiei privind sacrificarea şi comercializarea animalelor, a legislaţiei sanitar-veterinare în operaţiunile derulate de societăţile comerciale care desfăşoară activităţi de comerț cu animale, carne şi subproduse din carne.
La frontiera externă, intrarea în România a autovehiculelor care transportă animale vii va fi permisă numai prin Posturile de Inspecție la Frontieră ale ANSVSA.

Adresele Posturilor de Inspecţie la Frontieră ale ANSVSA sunt disponibile aici: http://www.ansvsa.ro/download/legislatie/pif/date_contact/Date_contact_PIF-2014_RO.pdf

În situația prezentării la controlul de frontieră pe sensul de intrare în România a autovehiculelor care transportă porci vii, personalul Poliției de Frontieră Române va informa Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Județene, în vederea efectuării controalelor sanitar-veterinare asupra acestor transporturi. În cazul în care sunt depistate transporturi de porci, necorespunzătoare din punctul de vedere al normelor sanitar-veterinare, vor fi sesizați imediat reprezentanții Poliției de Frontieră Române, pentru a interzice intrarea în țară a respectivelor autovehicule.

Într-un moment delicat pentru sectorul creșterii suinelor din România, mai exact, cel în care toţi porcii din fermele aparținând aceleiași exploataţii din care face parte și abatorul unde a fost confirmat virusul pestei porcine africane (PPA), respectiv 44.580 de capete, sunt sacrificaţi, iar carcasele distruse, președintele Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), Ioan Ladoși, afirmă că autoritățile nu sunt destul de transparente, iar cazurile se multiplică în gospodăriile populației.

Cu ocazia unui interviu acordat ediției online a RF, Ladoși a precizat că estimările proprii privind sacrificările suinelor din celelalte ferme tulcene aflate în zona focarului de PPA ar fi de jumătate din totalul suinelor deținute de Carniprod, ceea ce înseamnă peste 20.000 de capete în plus față de cele 44.580 raportate de stat.

În acest context, președintele APCPR solicită autorităților statului să realizeze de urgență un recensământ al porcilor din zonă, astfel încât să se cunoască cu exactitate impactul PPA asupra efectivelor.

În ceea ce privește despăgubirile promise marți, 3 iulie 2018, de premierul României, Viorica Dăncilă, Ioan Ladoși mărturisește că, în cazul Carniprod, acestea nu vor putea acoperi paguba în totalitate, în condițiile în care toate inputurile (furaje etc.) ar urma să fie distruse și ele.

Informații de actualitate, în cele ce urmează.

Revista Fermierului: Ce vești mai aveți cu privire la confirmarea acestei boli într-o exploataţie comercială de creştere a porcilor?

Ioan Ladoși: De la autorități, prea multe informații nu avem cu privire la situația zonelor afectate de pesta porcină africană și la măsurile dispuse pentru controlul, combaterea și eradicarea bolii la nivelul județului Tulcea, unde a fost instituită starea de alertă. Așa, din comunicarea între colegi, între cei care se află în zona respectivă și sunt afectați fie direct, fie indirect (...), înțelegem că se multiplică cazurile din gospodăriile populației. S-au găsit din ce în ce mai mulți mistreți morți și, din păcate, tragedia de la ferma comercială din Tulcea.

R.F.: Vă referiți, presupunem, la ferma aparținând Carniprod Tulcea, compania serios afectată de confirmarea existenței virusului pestei porcine africane într-un abator propriu. Este această firmă membră a APCPR?

I.L.: Da, este membră APCPR.

R.F.: Din evaluările preliminare ale asociației pe care o prezidați, câte suine credeți că vor fi sacrificate în plus față de numărul vehiculat de autorități – 44.580, aparținând Carniprod Tulcea?

I.L.: Dacă focarul din ferma respectivă în mod cert impune sacrificarea celor 44.580 de suine, în mod normal și logic ar trebui ca, pe zona respectivă, să se facă o hartă foarte clară a cazurilor apărute și să fie sacrificate absolut toate suinele.

R.F.: Asta înseamnă o pagubă enormă pentru zona respectivă.

I.L.: Fără discuție. Însă eu nu cred că, însumat, numărul porcilor din zona respectivă se apropie de jumătate față de situația fermei comerciale Carniprod Tulcea. Precizez că aceasta este doar o strictă speculație din partea mea.

În altă ordine de idei, ceea ce am cerut noi însă prin asociație este ca de urgență să se efectueze recensământul porcilor din gospodăriile populației, în zona respectivă, tocmai pentru a se afla câte suine sunt afectate nu neapărat în sensul infestării, ci al situării lor în zona de risc.

R.F.: Marți, 3 iulie 2018, șeful Executivului de la București, Viorica Dăncilă, a solicitat modificarea legislației, astfel încât să fie acordate despăgubiri persoanelor care notifică și predau voluntar autorităților animalele bolnave din zona în care a fost instituită starea de alertă. Cum credeți că se va concretiza acest ajutor promis de Guvern? Ați avut vreo propunere în acest sens? V-a contactat cineva să vă ceară părerea cu privire la alocări?

I.L.: Credem că ar fi vorba de partea de despăgubiri care este reglementată prin Programul național de supraveghere, prevenire și control al pestei porcine africane din 9 noiembrie 2016. La Art. (3), punctul 2, programul prevede acordarea despăgubirilor pentru cazurile în care se înregistrează pagube datorate pestei porcine africane. Demersul se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 privind metodologia pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, cu modificările ulterioare. Aici cred că este cheia.

Cum anume se vor acorda despăgubirile? Statul nu este fericit să bage mâna în buzunar, chiar și în astfel de situații. Ca atare, ceea ce trebuie revăzut și ceea ce noi am solicitat autorităților este să fie clarificate condițiile de acordare a despăgubirilor. Și asta deoarece, așa cum sunt gândite la ora actuală normele din legislația respectivă, decizia despăgubirii, sau dimpotrivă, „stă în pixul” unui funcționar.

R.F.: Ca urmare a sacrificării celor 44.580 de capete porcine din ferma comercială a Carniprod Tulcea, statul român va reuși să despăgubească corespunzător compania?

I.L.: Eu nu cred că statul va reuși să despăgubească corespunzător firma. Chiar și la nivelul maxim, despăgubirile acordate de stat nu vor reuși să acopere gaura, pentru că (...) nu (...) vorbim doar despre valoarea de inventar a unor animale. Discutăm aici și de faptul că sunt stocuri de furaje într-o fermă de asemenea capacitate etc. Tot ceea ce înseamnă input va trebui să fie distrus. Nu-i vorba doar de porcii în sine, de valoarea lor de inventar, ci de afacerea ca atare, de oamenii din fermă etc.

R.F.: Paguba va fi mare, nu încape îndoială. A făcut APCPR vreo evaluare la nivel de asociație cu privire la situația din Dobrogea?

I.L.: Asemenea demersuri le putem face în situația în care membrul nostru ne solicită în mod expres sprijinul pentru așa ceva.

R.F.: A solicitat Carniprod Tulcea sprijinul pentru așa ceva?

I.L.: Eu cred că dânșii au fost prea afectați, inclusiv emoțional, de situația creată, astfel încât să se mai gândească la chestiuni de sprijin. Din câte am înțeles, eutanasierea a început în fermă și, la acest moment, sunt puse în funcțiunile incineratoarele; este Auschwitz acolo.

R.F.: Cine se face vinovat de toată această situație? In extremis, vorbim de vectori de origine animală (mistreți infestați care au intrat cumva în contact cu animale din ferma Carniprod) sau de factorul uman?

I.L.: Aici nu cred că trebuie să facem o legătură directă între mistreți și ferma comercială. Putem face o conexiune între mistreți și gospodăriile populației. Acolo, contaminarea este posibilă, mai ales în zona Deltei, unde avem și porci domestici care sunt semisălbatici, crescuți liber. Nu putem face legătura dintre mistreți și ferma comercială acolo unde condițiile de biosecuritate au fost tot timpul respectate. De câte ori am fost acolo, am văzut și am simțit că aceste reguli sunt bine implementate.

Aici trebuie ca autoritățile să descopere sursa, vectorul care a condus la contaminarea efectivului din fermă. Însă, după câte cunoaștem noi, din situații similare din alte țări, în astfel de situații, în fermele comerciale, cel mai probabil, vectorul principal este factorul uman.

Parlamentul European a adoptat marți, 7 iunie 2016, o rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare, document de poziție prin intermediul căruia eurodeputații solicită Comisiei Europene să vină cu propuneri împotriva acestora, pentru a asigura astfel venituri corecte pentru fermieri, dar și o paletă cât mai largă de produse pentru consumatori.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție, liderul delegației eurodeputaților social-democrați din România, Viorica Dăncilă, își exprimă satisfacția față de adoptarea de către Parlamentul European a rezoluției, un semnal pe care Parlamentul European îl transmite în vederea susținerii producătorilor din sectorul agroalimentar, de multe ori lăsați la voia întâmplării în relația cu marile rețele de retail.

„Această rezoluție este un semnal pe care Parlamentul European îl dă, în sprijinul fermierilor. Este un semnal pozitiv pentru producătorii de bunuri de consum alimentar și care, de multe ori, nu sunt protejați în relația cu marile rețele comerciale. Este important ca eforturile acestor oameni să fie recompensate corespunzător, la fel cum este important pentru consumatori să beneficieze de produse de calitate, la prețuri decente.

Îmi exprim speranța că oficialii responsabili din Comisia Europeană vor da cât mai rapid curs solicitărilor făcute prin intermediul acestei rezoluții. Rezoluția servește deopotrivă fermierilor români, despre care știm deja că au de multe ori dificultăți în a-și vinde și distribui produsele în condiții echitabile.

Am votat cu toată convingerea această rezoluție. De când mă aflu în Parlamentul European, am avut ca unul dintre principalele obiective să apăr interesele producătorilor români și ale consumatorilor și cred că acest act servește la atingerea obiectivului menționat” a precizat eurodeputata PSD.

La rândul său, raportorul PE Edward Czesak, a precizat că încă sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și rețelele de retail și solicită CE instrumente noi de luptă împotriva practicilor incorecte.

„Inițiativele de până acum nu au fost eficiente. De aceea facem acum mai multe sugestii. Trebuie făcut mai mult pentru a îmbunătăți relațiile dintre furnizori și supermarketuri și hipermarketuri, în special în ceea ce privește așa-numita teamă (fear factor). Cerem de asemenea Comisiei Europene să facă mai mult în ceea ce privește noile instrumente care ne-ar putea ajuta să luptăm, împotriva practicilor incorecte”, a declarat raportorul PE Edward Czesak (ECR, PL). „Toți actorii din lanțul de distribuție alimentară trebuie să aibă aceleași drepturi”, a adăugat el.

Dezechilibrele de venituri și de putere în sectorul alimentar trebuie combătute urgent pentru a îmbunătăți puterea de negociere a fermierilor, se arată în rezoluția aprobată cu 600 de voturi la 48, cu 24 de abțineri. Eurodeputații subliniază faptul că prețurile de vânzare sub costurile de producție și utilizarea incorectă a alimentelor agricole de bază cum ar fi lactate, fructe și legume drept principale alimente vândute la prețuri subevaluate de către marii distribuitori amenință durabilitatea pe termen lung a producției UE în aceste domenii.

Fermierii și întreprinderile mici și mijlocii sunt în mod deosebit vulnerabili la practicile comerciale incorecte (UTPs). Uneori sunt forțați să vândă în pierdere atunci când negocierile privind prețurile cu un partener mai puternic le pune în situație dezavantajoasă, cum ar fi împunându-le să suporte costurile reducerilor din supermarket. Consumatorii sunt și ei dezavantajați, întrucât accesul la produse noi și inovatoare și paleta de opțiuni sunt reduse, mai spun deputații.

Sunt necesare măsuri puternice pentru a învinge ”teama” (”fear factor”) de furnizori

Schemele voluntare și de auto-reglare au dus până acum la „rezultate limitate”, din cauza lipsei unei aplicări corespunzătoare, reprezentării limitate a fermierilor, conflictelor de interese între părți, mecanismelor de mediere care nu reflectă „teama” („fear factor”) de furnizori și a faptului că nu se aplică întregului lanț alimentar, subliniază deputații. O legislație cadru europeană este necesară pentru a lupta împotriva practicilor comerciale incorecte (UTP) și pentru a asigura că fermierii și consumatorii europeni pot beneficia de condiții corecte de vânzare și cumpărare, se mai spune în text.

UTPs sunt, de exemplu, întârzieri ale plăților, restricționarea accesului la piață, modificări unilaterale sau retroactive ale contractului, anulare neprevăzută și nejustificată a contractelor, transferuri incorecte ale riscului comercial și transferul costurilor de transport și depozitare către furnizori.

UE are deja legislație pentru combaterea practicilor comerciale incorecte ale companiilor față de consumatori (Directiva 2005/29/CE), dar nu există reguli UE pentru combaterea practicilor incorecte între diferiți operatori din sectorul alimentar. UTPs sunt acoperite parțial de legislația privind competiția. Parlamentul crede că Supply Chain Initiative și alte sisteme naționale și europene voluntare ar trebui promovate ”ca un supliment la mecanisme efective și puternice de aplicare la nivelul statelor membre, care să asigure că toate plângerile pot fi depuse anonim și care să stabilească penalități descurajante, în coordonare cu UE”. Deputații încurajează producătorii și comercianții, inclusiv organizațiile fermierilor, să se implice în astfel de inițiative.

PE a adoptat marți, 07 iunie, propunerea de Rezoluție referitoare la practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare cu produse alimentare. Eurodeputații solicită Comisiei Europene, prin intermediul rezoluției votate cu o largă majoritate, să propună măsuri care să ducă la realizarea unor relații comerciale corecte și transparente între producătorii, furnizorii și distribuitorii de alimente.

Și totuși, românii nu vor hipermarketuri, dar cumpără la greu din ele!

În contrapartidă, nu cu mult timp în urmă anunțam că retailul modern continuă să reprezinte un pilon principal de creștere a consumului, atingând o cotă de piață record, de 60%, în primul trimestru al anului 2016, pe fondul reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și al creșterilor salariale, în condițiile în care, la nivel declarativ, toată lumea duce un „război” cu cu mult blamatele mari rețele de magazine.

„Dacă până în 2008, retailul modern creștea cu aproximativ 2-3 puncte procentuale anual în detrimentul celui tradițional, în primele trei luni ale anului creșterea este semnificativă, de 4 puncte față de aceeași perioadă a anului trecut”, afirma Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK România, cu ocazia lansării unui studiu de specialitate.

Potrivit spuselor oficialului GfK, primele trei luni ale acestui an au reprezentat un reviriment pentru FMCG, creșterile salariale și banii rămași în buzunarele cumpărătorilor din scăderea de TVA reprezentând bani întorși în consum.

“Consumatorul român s-a mai relaxat, odată cu slăbirea presiunii economice. Primul trimestru din 2016 a însemnat un nou început pentru jucătorii din FMCG, odată cu creșterea puterii de cumpărare a românilor datorată reducerii TVA la produse alimentare si băuturi non-alcoolice și a creșterilor salariale. Beneficiul este că acești bani în plus în buzunarul consumatorilor se întorc acum în consum, iar 2016 dă semne bune de continuare a creșterii”, concluzionează Raluca Răschip.

Hipermarketurile înregistrează cea mai mare rată de creștere dintre toate canalele. Acestea câștigă mai bine de un punct procentual, până la 29% cotă de piață datorită creșterii valorii coșului de cumpărături. În afară de coșuri mai mari de cumpărături pentru fiecare vizită, supermarket-urile sunt vizitate de mai multe gospodării și ajung la 17% cotă de piață. Discounterii arată o traiectorie diferită de creștere, reușind să crească și frecvența de cumpărare.

Atât demersurile europarlamentarilor, cât și cele ale deputaților români vizavi de prezența preponderentă a produselor românești la raft par sortite eșecului.

Vorbim în acest caz de data de 10 mai 2016, zi în care Pl-x nr.798/2015 a fost trimisă înapoi la Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, pe motiv că a apărut sub formă de inițiativă legislativă, și nu de amendamente.

În urma primirii raportului favorabil de la Comisie, la data de 3 mai a.c., inițiativa legislativă Pl-x nr.798/2015 de modificare a Legii 321/2009 era înscrisă pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. În urmă cu o lună de zile, mai exact pe 10 mai 2016, moment în care ar fi trebuit să se dea votul final, deputatul PSD Pâslaru Florin Costin a cerut retrimiterea proiectului înapoi, la Comisia pentru agricultură, conform Active News.

Potrivit spuselor alesului, proiectul de lege a fost retrimis la discuții pe motiv „pe procedură”, „având în vedere că pe traseu, mult mai vechi introduse pe traseul legislativ, există alte trei legi (n.r. – proiecte legislative) și că acest proiect de lege a fost înaintea altora care au fost ținute la sertar, mai mult decât atât, s-au luat din acele proiecte de lege care, repet, au fost dinainte, s-au luat 90% din text. Noi am fi dorit să vină ca amendamente, nu ca un nou proiect de lege. Pentru acest lucru, vă trimit... vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie”, afirma Pâslaru, în speach-ul susținut de la tribuna Camerei Deputaților. Voturile pentru întoarcerea la Comisie a proiectului de act normativ pentru o lună de zile au fost 143 pentru, 66 împotrivă, respectiv trei abțineri.

Inițitiva legislativă blocată în Parlament prevedea amenzi de 150.000 de lei, cât și faptul că autoritățile pot închide supermarketul pentru o perioadă de până la șase luni, în funcție de abateri, dacă acestea sunt repetate sau dacă cer producătorilor comisioane și le facturează servicii, adică taxele de raft. Eliminarea acestor taxe e contestată de marile lanțuri de magazine care spun că acestea reprezintă costuri de marketing, de promovare a produselor.

Retailerii nu erau mulțumiți de forma pe care o luase Legea 321 încă de la finele lunii aprilie. Decizia din 10 aprilie, previzibilă?

Forma pe care a luat-o Legea 321 (a supermarketurilor) după ce a trecut de Comisia de resort din Camera Deputaților (for decizional) îi nemulțumea pe retaileri încă de la finele lunii aprilie, cu mult înainte de trimiterea Pl-x 798/2015 în plen, fapt care i-a determinat pe mulți să creadă că lobby-ul marilor retaileri funcționează.

Aceștia considerau că prezența a 51 la sută produse românești la raft este una discriminatorie față de altele care provin din state membre ale Uniunii Europene (UE), fapt care ar putea genera inclusiv acțiuni de infringement asupra țării noastre, declara pentru Revista Fermierului Florin Căpățână, vicepreședinte AMRCR, director relații instituționale și dezvoltare durabilă, Carrefour.

Oficialul AMRCR recunoștea totodată că asociația pe care o reprezintă a încercat modificarea amendamentelor aduse actului normativ, inclusiv abrogarea sa și prin propunerea creării unuia nou, lege care să pornească pe baze noi, „de la alte premise”, demers care s-a soldat însă cu un eșec. Cel mai „fierbinte cartof” pentru marii comercianți îl reprezintă prezența la raft a nu mai puțin de 51 la sută produse agroalimentare românești, pe tot parcursul anului, excepție făcând  situațiile speciale în care nu se poate respecta procentajul stabilit, de exemplu în lunile de iarnă.

Promisiuni, de protest

Invitat ieri la „protestul” LAPAR, după mulțumirile de rigoare, Nini Săpunaru, șeful Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, a intervenit cu laude proaspăt sosite din clădirea impunătoare – Parlamentul – pe care cu ceva timp în urmă, oierii, bacii țării, o arătau cu degetul. Vorbea de Legea 321...

„(...) Toți cei care suntem aici, tot spectrul politic din Comisia pentru Agricultură, toți am votat Legea 321. Legea 321, așa cum este ea în forma prezentată, nu mai seamănă cu nicio propunere legislativă inițială. Ea, de fapt, este proiectul dumneavoastră. Domnul Laurențiu Baciu, domnul Emil Dumitru, domnul Gheorghe Macovei, domnul Ionică Nechifor, toți au participat la această lege împreună cu noi și amendamentele de acolo sunt făcute împreună cu dânșii. Este legea dumneavoastră, nu este neapărat legea noastră. Avem un proiect în pregătire al domnului Munteanu, care este acum în Senat și s-ar putea să vină înapoi la noi, un proiect care poate să reglementeze și vom încerca să reglementăm în această lună, acest regim al vânzării terenurilor. Și, la fel, această lege o vom discuta împreună cu dumneavoastră, ca să avem acordul dumneavoastră când ne ducem cu ea în Parlament. Nu suntem dușmanii dumneavoastră, toate lucrările în Comisie s-au făcut împreună cu reprezentanții dumneavoastră și, în general, în ultimele șase luni de zile n-a ieșit nimic fără să ne consultăm cu reprezentanții dumneavoastră în Comisie”, afirma el.

Pl-x 798/2015, pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură, 8 iunie 2016

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.321/2009 privind comercializarea produselor alimentare (Pl-x 798/2015) – lege ordinară - Respinsă de Senat -3.11.2015 se află pe ordinea de zi a Comisiei de Agricultură a Camerei Deputaților, Cameră decizională de altfel. Va fi prezentat raportul Comisiei pentru Agricultură (Adoptare) – distribuit – 26.04.2016 și Raport înlocuitor (Adoptare)– distribuit – 24.05.2016.

Mai multe despre documentația disponibilă, aici: http://www.cdep.ro/caseta/2016/06/07/pl15798_rp.pdf