RO-Wine | The International Wine Festival of Romania revine cu ediția de toamnă la Fratelli Studios, între 11 și 13 octombrie 2024. Urmând tradiția edițiilor anterioare, și această ediție aduce noutăți remarcabile pentru iubitorii de vinuri, anunță organizatorii, care caracterizează festivalul ca o platformă unică pentru descoperirea noilor tendințe și inovații în lumea vinului și gastronomiei.
Peste 50 de crame românești și moldovenești, alături de producători internaționali de renume, vor aduce la Festivalul RO-Wine de la București o selecție impresionantă de vinuri. „Pe lângă producătorii consacrați, ediția de toamnă va pune în lumina reflectoarelor crame noi și vinuri inedite, oferind vizitatorilor ocazia de a explora arome surprinzătoare și povești captivante din lumea viticolă, împărtășite direct de către proprietarii sau oenologii cramelor”, punctează Marinela Ardelean, co-organizator RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.
În zona dedicată vinurilor internaționale, vor fi prezenți producători atât din Lumea Veche, Georgia, precum și din Lumea Nouă - Argentina și Africa de Sud. O prezență remarcabilă, spune Marinela Ardelean, va fi cea a celebrei crame argentiniene Zuccardi, considerată una dintre cele mai importante din America de Sud.
Pe lângă vinurile de top, secțiunea gourmet va aduce un plus de savoarea festivalului dedicat vinurilor. „Producători noi și evenimente culinare inedite vor transforma fiecare zi într-o experiență gastronomică de neuitat, completată de sesiuni de live cooking și show-uri interactive desfășurate pe parcursul celor trei zile”, a precizat Marinela Ardelean.
Totodată, o experiență specială sub semnătura „Sicily Wine”, promovată de regiunea Sicilia, Departamentul de Agricultură - Programul European PSR, va furniza o importantă componentă culturală și educativă dedicată asocierii vinurilor cu preparate culinare de excepție.
Partenerul Gourmet al acestei ediții RO-Wine București este Macromex, un nume de referință în industria alimentară din țara noastră, care va aduce un plus de savoare la festivalul RO-Wine, oferind o selecție diversificată de produse de brutărie și patiserie, deserturi rafinate și diverse delicatese gastronomice, menite să completeze perfect fiecare pahar de vin.
Vizitatorii festivalului se vor putea bucura de două standuri dedicate, unde vor avea ocazia să participe la sesiuni de live cooking și degustări de preparate delicioase, de la diverse preparate pe bază de produse sous-vide, la o gamă variată de produse de brutărie de la La Lorraine, gogoși sub marca Donut Worry Be Happy, delicatese de cofetărie Dr Oetker, paste italiene cu umpluturi inedite de la Food&Glory și aperitive cremoase pe bază de brânză Philadelphia.
Masterclass-uri susținute de experți internaționali
O altă atracție a festivalului de vinuri o reprezintă masterclass-urile, care și la această ediție vor fi susținute de experți internaționali, aceștia împărtășind publicului cunoștințele și poveștile din spatele cramelor celebre. „Fiecare sesiune va reprezenta o călătorie inițiatică prin lumea vinului, oferind ocazia de a învăța despre tendințele și noutățile din viticultura mondială”, explică Marinela Ardelean.
În spiritul promovării educației în domeniul vinului, RO-Wine oferă acces gratuit profesioniștilor din domeniul HoReCa, încurajând astfel participarea la masterclass-uri și la celelalte activități interactive.
Pentru iubitorii de vinuri, biletele sunt disponibile online.
Foto: RO-Wine | The International Wine Festival of Romania
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ediția de toamnă a festivalului RO-Wine are loc pe 15 și 16 octombrie 2022, la Fratelli București, str. Glodeni nr 1-3, unde sunt așteptați iubitorii de vin și specialiștii HoReCa. RO-Wine The International Wine Festival of Romania s-a născut în anul 2016 din dorința de a reuni vinurile de top românești cu cele de renume internațional.
La ediția de toamnă 2022, vizitatorii vor avea ocazia să descopere un număr record de vinuri premium, provenite de la producători din România și de peste hotare. An după an, festivalul RO-Wine a continaut să crească în dimensiuni. De la ediția din luna mai din acest an, evenimentul se desfășoară în mai multe săli și spații amenajate pentru a putea primi cele peste o sută de crame din România, SUA, Franța, Italia, Spania, Argentina, spumantele de top, alături de produse gourmet, bere craft sau cafea de specialitate.
Nu vor lipsi nici la această ediție zona special dedicată vinurilor Bio, reprezentanții de top din Republica Moldova, cât și zona gourmet, cu specialități internaționale, patiserie fină de inspirație frantuzească si specialități de pâine.
Festivalul include săli de degustare, zone dedicate relaxării și socializării vizitatorilor și partenerilor, precum și o sală special amenajată pentru masterclass-uri și prezentări susținute de personalități din lumea vinului, iar această ediție are deja calendarul de conferințe completat.
„Suntem bucuroși să revenim cu o nouă ediție RO-Wine de toamnă la București. Entuziasmul vizitatorilor noștri este în creștere, fapt dovedit cu cifre, iar acest lucru ne-a determinat, alături de producătorii participanți, să revenim la programul pre-pandemic, de două ediții pe an la Fratelli București. Am pregătit un program plin de surprize și o selecție cu totul specială de vinuri și spumante pentru această ediție”, declară Marinela Ardelean și Liviu Popescu, organizatorii RO-Wine | The International Wine Festival of Romania.
Carrefour România se alatură și anul acesta festivalului prin „Deschidem Vinul Românesc”, un program național pe termen lung, care are misiunea de a sprijini industria vinului românesc și de a pune România pe harta internațională a vinului.
De la debutul din 2019, peste 200 de etichete s-au alăturat programului, unele noi în retail, unele vândute exclusiv în Carrefour la nivel național și unele premiate la concursuri internaționale de vinuri, precum International Wine Contest Bucharest, Concours Mondial de Bruxelles, International Wine Challenge sau Decanter World Wine Awards.
Reciclare fără granițe la RO-Wine cu Reciclad`OR. Partenerul sustenabil al evenimentului va aduce noi eco-experiențe și la această ediție a festivalului ce au ca scop principal acordarea atenției asupra impactului pe care îl are fiecare asupra mediului înconjurător. De la totem-urile digitale pe teme de colectare separată și reciclarea deșeurilor, la cea mai mare provocare de a crea sticla supradimensionată din toate sticlele generate de consumatori/vizitatori/producători, pe tot parcursul evenimentului.
Ca la fiecare ediție, accesul pentru toți cei implicați în piața de vinuri sau horeca este gratuit, în baza înregistrării prealabile pe site-ul oficial al evenimentului, https://romaniawinefestival.com/. Biletele pentru eveniment pot fi achiziționate online pe site-ul oficial al evenimentului sau în zona de acces a festivalului.La această ediție s-au înscris profesioniști din toate colțurile țării, magazine de vinuri, hoteluri, importatori, distribuitori, proprietari de restaurante, dar și vizitatori din străinătate veniți special pentru această ediție RO-Wine.Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
Moldova. Republica Moldova. Da, da. Încerc să atrag atenția că modelele funcționale nu sunt doar în „vest”, ci, după cum se vede, sunt și în „est”.
Nu am nici măcar o umbră de autocenzură când cataloghez miniștrii Agriculturii de la Revoluție până astăzi ca pe niște catastrofe.
Există, cumva, o excepție, dar menționarea numelui acelui ministru ne-ar îndepărta de la subiect.
Majoritatea au fost „dintre noi”. Agricultori.
Eșecul total în ceea ce privește produsul finit, produsele cu valoare adăugată mare, strategiile de piață, notorizarea pe plan internațional formează concluzia că întregul sector nu a reușit să coaguleze o masă critică de oameni care să desțelenească rezistența la schimbare, care să ceară și să obțină implementarea unor moduri noi de lucru (fie și prin imitație), care să arate celorlalți agricultori ce înseamnă – cu adevărat – succesul.
Crâcneala larg răspândită cum că „modelele apusului nu sunt bune”, „nu se potrivesc la noi”, că „piața lor e mare și a noastră fără putere” nu ține. Piața lor este mare pentru că și-au făcut-o mare. Piața noastră chiar e piața LOR!
A! „Interesele”, „forțele oculte”... Sigur, sigur.
Din poziția pasivă, așteptând să se întâmple minuni cu piața, dar încasând subvenții și accesând fonduri (într-o proporție alarmantă îndreptate doar către amonte, cu procente nesemnificative pentru aval, adică pentru piață), am uitat că „interesele” și „forțele” caută drumul cel mai ușor către supremație, ca un fluid care ocolește obstacolele, care-și creează un curs pe lângă acestea, inundând spațiile goale, nișele, breșele.
Obstacolele, chiar dacă nu inexpugnabile 100%, dar greu de trecut de către forțele economice nevăzute, de „interesele marilor puteri”, sunt: asocierea, brandingul, adecvarea la moment, la realitatea economică și la piață. Marketing. Acel concept care doar la noi nu are două sensuri (dinspre şi înspre piaţă).
Am adus vorba de miniștri, am pus degetul pe rana noastră pe care ne încăpăţânăm să o ținem deschisă.
Poate vi se pare nepotrivită aserţiunea, atâta vreme cât, prin comparație cu vecinul, colegul de clasă, aveți un business profitabil. Mă limitez la a atrage atenția că orice afacere din ziua de astăzi (oricât de profitabilă ar fi ea), dacă nu are un brand, un nume, una care să fie conectată DIRECT cu piața internațională, este o afacere cu un mare grad de vulnerabilitate.
Să focalizăm atent asocierea... „La noi nu se poate”, „românul și asocierea”, „fiecare cu treaba lui”, „să-i bag eu ăluia în sac?”, „nu vrem cooperativă”... Am putea umple pagini despre cum spunem că NU se poate face o asociere.
Dar, pentru a ne lămuri, ce este o asociere?
După Micul Dicționar Academic: „Grupare pentru atingerea unui scop. Alăturarea [...] la o acțiune comună. Susținerea unei idei exprimată de altcineva”.
După cum se vede, această „întovărășire” nu înseamnă neapărat punerea unor bunuri „la comun”, nu înseamnă partajarea acumulărilor personale, ca în comunism.
Sub brandul național Wine of Moldova, moldovenii cuceresc lumea
Un sens perfect valabil este unirea în jurul unei idei, a unei inițiative, a unui plan.
Așa au făcut vinarii din Republica Moldova. Și au reușit.
Credeți că lor nu le-au stat „forțele” împotrivă?!
Ba bine că nu! Tăierea accesului către piața Rusiei nu e o „întâmplare” concludentă?
Într-un moment dificil, în locul tânguielilor, moldovenii au ales inițiativa. Și gruparea în jurul acesteia. Banii pe care i-au pus la bătaie i-au pus pentru comunicare.
Printr-o instituție care seamănă și nu prea cu omoloaga (!) din România, producătorii de vin și-au făcut brand național (Wine of Moldova) și au purces la cucerirea lumii (inclusiv a României).
Producătorii mici riscau să rămână oarecum în afara fenomenului, neavând aceleași resurse ca marii producători și nici același tip de ofertă. Pe scurt, deși se bucură de brandul național, cu suportul ONVV, au format o asociație a Micilor Producători (ASW). De la șapte membri a ajuns astăzi la 33 de membri, urmând ca încă alți patru să li se alăture.
Fără a mai face vreo comparație cu entitățile asociative din vitivinicultura românească sau cu dimensiunile acțiunilor de la noi, este suficient să analizăm scopurile și realizările acestor mici producători (conform legislației Republicii Moldova, „mic producător de vin - unitate vinicolă care produce până la 100 000 de litri de vin anual, care deține cel puțin un hectar și cel mult 20 de hectare de viță-de-vie și [care] este independentă, din punct de vedere juridic, de orice altă unitate vinicolă”).
Evident că își doresc „promovarea intereselor”, dar... „educarea consumatorului de vin” e în prim-plan, laolaltă cu atragerea investițiilor.
Asociația a reușit să imprime un ritm alert pentru oenoturism (de câte ori am abordat, aici, acest subiect!) și seteaza ținta de 50% vânzări „de pe loc”, adică din cramă.
Să enunți idei poate nu e cel mai greu lucru, însă moldovenii le pun și în practică.
Ca invitat la diferite concursuri, festivaluri și târguri internaționale, vă pot spune că Moldova și producătorii de aici sunt mai cunoscuți decât producătorii noștri, sunt mai vizibili.
Campania „Hai la mine acasă”, care se derulează în perioada concediilor, face ca, pe de o parte, moldovenii să își cunoască mai bine țara (inclusiv podgoriile), iar, pe de alta, în cunoștință de cauză, moldovenii să-și invite prietenii, colegii, șefii din străinătate. Oenoturismul e vedetă, dar şi motor de dezvoltare.
Programul este coordonat coerent, iar haștagurile #hailamineacasă și #beourguest produc deja efecte.
În general, moldovenii au reușit să-și coaguleze acțiunile în jurul valorilor comune. Adoptă cu viteză și integrează în conceptul unitar noi curente de gândire. Noua paradigmă a istoriei viței-de-vie (vitis vinifera) postulată de subsemnatul, inclusiv în paginile Revistei Fermierului, a fost adoptată cu rapiditate (nu și la noi), astfel încât Republica Moldova deja afirmă că are pe răbojul vremii 7 000 de recolte, apropiindu-se (cum este și firesc) de deținătoarea recordului istoric, apropiata Georgie.
Puteți să nu mă credeți (sigur, ar fi păcat), dar poate că ar fi bine să verificați dacă există vreun sâmbure de model, vizitând GoodWine 2019 (Romexpo, 22-24 noiembrie), la un pahar de vorbă cu cei 12 producători „mici” care ne vizitează: ATU, Equinox, Vinăria Dac, Gogu Winery, Carpe Diem, Domeniile Pripa, Novac, I.M. Vinum, Leuntea Vin, Unicorn Estate, Kara Gani, Vinăria Poiana.
Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 noiembrie 2019