Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Emil Dumitru a participat luni, 13 iulie 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit (AgriFish), care s-a desfășurat la Bruxelles. Alături i-a fost Daniela Rebega, director general al DGDR AM PNDR și PS.

După prezentarea programului de lucru al Președinției irlandeze, Comisia Europeană a prezentat Strategia UE privind creșterea animalelor și Planul privind proteinele, urmată de un schimb de opinii.

„Am salutat inițiativa Președinției irlandeze de a susține dezvoltarea sectorului zootehnic și stimularea cultivării culturilor proteice. Totodată, am susținut încurajarea producției de proteină vegetală, în special prin extinderea cultivării soiei, un domeniu în care România are un potențial strategic și poate contribui la consolidarea securității alimentare europene. Am pledat pentru investiții, competitivitate și sprijin real pentru sectoarele aflate sub presiune, dar și pentru reguli echitabile, însoțite de finanțare și predictibilitate. Tranziția este necesară, însă nu poate fi făcută prin sacrificarea celor care asigură hrana Europei”, ne-a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în MADR.

Fiind unul dintre principalii producători de soia din UE, România solicită ca Planul pentru proteine să includă investiții în procesare și depozitare, acces la soiuri performante și dezvoltarea întregului lanț valoric. Alături de culturile proteice, trebuie valorificat și potențialul culturilor oleaginoase, precum rapița și floarea-soarelui, care contribuie la consolidarea bazei furajere europene.

România apreciază publicarea celor două inițiative și consideră că trebuie implementate într-o manieră integrată, întrucât dezvoltarea producției europene de proteine este strâns legată de competitivitatea și reziliența sectorului zootehnic. Secretarul de stat român a semnalizat nevoia unui sprijin financiar de urgență pentru sectorul lactatelor, întrucât în România situația din sectorul laptelui continuă să fie critică din cauza prețurilor scăzute în raport cu costurile de producție. În acest sens, a solicitat ferm alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE.

„La reuniunea AgriFish am vorbit răspicat despre ceea ce contează cu adevărat, faptul că fermierii trebuie să fie protejați, nu împovărați. Nu voi susține niciodată politici care transformă munca fermierilor în cost și investițiile lor în pierderi. România are nevoie de o agricultură puternică, iar fermierii noștri au nevoie de un partener care să le apere interesele cu fermitate, oriunde se iau deciziile. La Bruxelles și în fiecare loc în care se iau decizii pentru agricultura europeană, voi avea aceeași misiune: să mă asigur că vocea fermierilor români se aude, interesele lor sunt apărate, iar munca lor este respectată”, a arătat Emil Dumitru.

Față de prevederile strategiei privind normele de bunăstare, România își exprimă îngrijorarea profundă privind eliminarea progresivă a cuștilor și uciderea puilor de găină masculi. Țara noastră slicită ca această tranziție să fie voluntară, bazată pe cererea consumatorilor și fundamentată pe evaluări de impact. De asemenea, noile norme ar trebui să fie impuse doar după ce se garantează sursele de finanțare, iar mecanismul de reciprocitate standardizată devine funcțional și aplicat atât țărilor terțe, cât și celor candidate.

În privința protejării investițiilor realizate de fermieri, Emil Dumitru a subliniat că fermierii români au investit masiv în modernizare, inclusiv din fonduri europene, motiv pentru care România solicită compensarea costurilor suplimentare, acordarea de sprijin adițional și stabilirea unor perioade de adaptare care să respecte perioada de amortizare a investițiilor deja efectuate, pentru a evita deprecierea acestora sau închiderea fermelor.

Referitor la bunăstarea animalelor vii în timpul transportului maritim, România respinge restricțiile disproporționate care ignoră realitățile geografice și logistice și solicită menținerea transportului de animale pe cale maritimă către țările terțe, acest canal fiind catalogat drept vital pentru economia națională și pentru punerea producției autohtone pe piața globală.

În ceea ce privește finanțarea pentru digitalizare și reglementarea datelor, se solicită alocarea de resurse financiare europene adecvate pentru tehnologiile moderne și digitalizare, alături de o reglementare clară privind dreptul de acces, controlul și utilizarea datelor agricole.

România concluzionează că viabilitatea acestor strategii depinde direct de asigurarea posibilităților de finanțare prin viitoarea Politică Agricolă Comună (post-2027), care trebuie orientată clar spre investiții și inovare.

„Dacă viitoarea Politică Agricolă Comună, după 2027, va beneficia de un buget pe măsura provocărilor și va susține cu adevărat zootehnia și culturile proteice, România are toate resursele pentru a face pasul de la un mare producător de materii prime la un furnizor de securitate alimentară pentru Europa de Sud-Est. Acesta este viitorul în care cred și pentru care voi continua să lupt: o agricultură românească puternică, competitivă și respectată”, transmite secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Totodată, la Consiliul AgriFish a avut loc o dezbatere axată pe tema „Femeile în agricultură”. Referitor la această dezbatere, demnitarul român a declarat că, în România, aproximativ 46,5% dintre persoanele active în agricultură sunt femei. „Contribuția acestora este esențială pentru funcționarea fermelor și pentru dezvoltarea comunităților rurale. Este important să accentuăm creșterea vizibilității femeilor în agricultură, prin prezentarea exemplelor de succes și prin încurajarea participării acestora în structurile asociative profesionale”, a subliniat Emil Dumitru.

Ordinea de zi a inclus și un schimb de opinii bazat pe informarea Comisiei Europene referitoare la aspecte legate de comerț în domeniul agriculturii, precum și o informare din partea Italiei privind proiectul programului de lucru al Comisiei pentru 2027 referitor la politica UE de promovare a produselor agroalimentare.

Cu privire la Proiectul de Program de lucru al Comisiei pentru 2027 privind politica UE de promovare a produselor agroalimentare, Emil Dumitru a precizat că România susține solicitarea Italiei și consideră că este esențială menținerea unui buget ambițios pentru politica de promovare a produselor agricole, ca mecanism fundamental pentru a asigura competitivitatea agriculturii europene.

De asemenea, în cadrul lucrărilor Consiliului, Ungaria a oferit o informare legată de apariția gândacului Agrilus planipennis (gândacul smarald al frasinului)  pe teritoriul său. Având în vedere evoluția acestui dăunător, Emil Dumitru a subliniat că se impune consolidarea cooperării la nivelul UE și schimbul de expertiză între autorități prin utilizarea echipei pentru situații de urgență în domeniul sănătății plantelor, intensificarea supravegherii în zone cu risc și continuarea sprijinului pentru cercetarea unor metode inovatoare de monitorizare și combatere.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a extras, din baza de date a instituției, eșantionul de control aferent Campaniei 2026.

Eșantionul de control cuprinde un număr total de 14.802 fermieri (fermieri distincți), pentru care se vor face verificări privind respectarea criteriilor de eligibilitate, a normelor de condiționalitate și a cerințelor specifice intervențiilor solicitate, în funcție de scopul pentru care fermierii au fost selectați la control.

Pentru controlul pe teren aferent condiționalității și intervențiilor din sectorul vegetal au fost selectați 11.025 fermieri, pentru o suprafață de aproximativ 1.610.324 ha.

Pentru controlul pe teren aferent intervențiilor de ajutor din sectorul zootehnic au fost selectați 4.433 fermieri.

APIA precizează că unii fermieri sunt incluși în ambele categorii, întrucât au fost selectați atât pentru control în sectorul vegetal, cât și în sectorul zootehnic. Prin urmare, totalul fermierilor selectați pe cele două sectoare nu este egal cu numărul fermierilor distincți incluși în eșantionul de control.

În conformitate cu Procedura operațională privind controlul clasic pe teren aplicabilă în Campania 2026, APIA are obligația de a finaliza, până la data de 15 octombrie 2026, controalele la fața locului pentru cererile de plată incluse în eșantionul de control. Verificarea unor obligații sau cerințe specifice se va face, după caz, în perioada de iarnă sau în primăvara anului următor.

În situația în care fermierii refuză efectuarea controlului la fața locului de către inspectorii APIA, cererea de plată va fi respinsă, în conformitate cu prevederile legislației aplicabile.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia și-a motivat decizia prin faptul că, în județul Mureș, a apărut un focar de pestă a micilor rumegătoare, astfel CE apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe”, a declarat Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii.

România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețele din afara UE. „Sectorul ovin are o contribuție esențială la economia rurală. Măsurile de control al bolii trebuie să fie eficiente, dar și proporționale, astfel încât să protejeze sănătatea animalelor fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. ANSVSA trebuie să prezinte de urgență Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune eficient, riguros și credibil, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și stopa răspândirea bolii, astfel încât restricțiile să fie limitate la zonele afectate, iar exporturile să poată fi reluate în cel mai scurt timp posibil”, transmite Tánczos Barna.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print,AICI!

CITEȘTE ȘI: Ultimatum pentru președintele ANSVSA

Nici vorbă de demisii la ANSVSA

Uniunea Oierilor solicită regionalizarea în cazul pestei micilor rumegătoare și continuarea exporturilor

O piață pierdută se recuperează greu

Pe 15 iunie 2026, la Constanța, s-au desfășurat consultări între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și structurile asociative de operatori și exportatori din sectorul de ovine. Organizațiile profesionale ale fermierilor crescători de ovine și caprine nu au participat, deoarece nu au fost invitate la discuții.

Asociațiile de exportatori și operatorii centrelor de colectare au semnat în unanimitate un Acord Tehnic de susținere a strategiei instituționale a ANSVSA, document prin care mediul de afaceri validează măsurile propuse care urmează a fi prezentate Comisiei Europene. „Prin acest acord, semnatarii subliniază că protejarea contractelor internaționale și a recordului economic în acest sector depind în mod critic de menținerea stabilității administrative la nivelul conducerii autorității. Acest document strategic, alături de întregul mecanism tehnic și de siguranță agreat, va constitui baza de dialog pentru întâlnirea de lucru programată să aibă loc în scurt timp la sediul central al ANSVSA, unde au fost invitați să participe reprezentanții asociațiilor de crescători din sectorul ovin și caprin, în vederea analizării detaliate a cadrului propus, a armonizării soluțiilor și a implementării rapide a măsurilor la nivel național”, se arată într-un comunicat de presă al ANSVSA, care mai precizează că mandatul pe care președintele ANSVSA și-l asumă în dialogul cu partenerii de la Bruxelles este axat preponderent pe obținerea unei decizii proporționale din partea Comisiei Europene, care să nu aplice un embargo general pe exporturile României, ci să permită menținerea fluxurilor comerciale din zonele sigure. Dosarul tehnic de regionalizare prezentat Comisiei Europene servește ca instrument de negociere, documentația științifică demonstrând că riscul epidemiologic este localizat, iar focarul recent din județul Mureș este deja izolat în mod eficient.

„ANSVSA a deschis piețe noi de export ovine în afara Europei, tocmai pentru că potențialul României este enorm. Este incorect față de miile de ciobani, fermieri, crescători și exportatori corecți ca acest potențial să fie blocat prin restricții, pentru că în final costul îl plătesc tot ei. Misiunea noastră este să acționăm rapid și unitar, la toate nivelurile, pentru a întoarce această decizie”, a declarat Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, punctând că „România trebuie să își protejeze poziția de cel mai puternic exportator din Europa, cu argumente clare și tehnice, pe baze științifice incontestabile”.

Piața de export, exclusiv în spațiile extracomunitare, a generat în primele 10 luni din 2025 peste 210 milioane de euro, iar anul acesta, cu exporturi deja realizate de un milion de capete, creșterea preconizată este cu minim 40%. Potrivit datelor INS, efectivele de ovine din România au crescut constant, depășind borna de 10 milioane de capete, fapt ce plasează țara noastră pe locul doi în Uniunea Europeană ca efective și pe locul unu la exportul de animale vii.

„Apreciem încrederea pe care am primit-o din partea mediului de afaceri, pentru o strategie unitară instituțională ANSVSA. Măsurile vor fi prezentate urgent Comisiei Europene”, a subliniat șeful ANSVSA.

Planul de acțiune și soluțiile imediate discutate la Constanța cuprind demersuri pe lângă Comisia Europeană pentru aplicarea rapidă a principiului regionalizării, astfel încât animalele provenite din zonele și județele neafectate de boală să poată fi exportate fără impedimente. Însă, președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, avertizează că nerespectarea regulilor de biosecuritate de către operatorii ilegali prin comerțul clandestin subminează direct argumentele tehnice pe care instituția le folosește la Bruxelles pentru menținerea piețelor deschise.

În paralel, specialiștii analizează din punct de vedere tehnic oportunitatea introducerii vaccinării strategice împotriva variolei ovine și caprine, măsură ce va fi integrată în dosarul de negociere european ca o barieră imunitară suplimentară de securizare a efectivelor și de stopare a difuzării virusului.

„Pentru o transparență deplină, reprezentanții asociațiilor de exportatori și ai crescătorilor vor fi cooptați tehnic direct într-un grup de lucru dedicat al ANSVSA”, precizează Autoritatea, care a dispus, pe plan intern, accelerarea finalizării evaluărilor de teren pentru transmiterea documentației către Guvern, în vederea alocării despăgubirilor.  

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cooperativa agricolă Caprirom Sud Muntenia face un apel către parlamentari și către toți factorii decizionali să lase deoparte orgoliile, disputele politice și interesele de moment și să se concentreze asupra problemelor reale care amenință viitorul agriculturii românești.

Întârzierea subvențiilor, creșterea continuă a costurilor pentru inputuri, lipsa unor măsuri eficiente de sprijin și blocarea exportului de ovine și caprine împing tot mai multe ferme, în special cele mici și mijlocii, către faliment.

„Închiderea exportului pentru ovine și caprine înseamnă, practic, falimentul acestui sector. Pentru mii de crescători, exportul reprezintă principala sursă de venit, iar restricționarea accesului la piețele externe pune în pericol supraviețuirea multor exploatații agricole și a numeroase locuri de muncă din mediul rural. Responsabilitatea nu mai poate fi amânată. Agricultura are nevoie de decizii rapide, de politici coerente și de sprijin real. Fiecare fermă care se închide înseamnă mai puțină producție românească, mai multe importuri și o vulnerabilitate tot mai mare a securității alimentare”, declară Georgiana Udrescu, președintele Caprirom Sud Muntenia - Cooperativă Agricolă.

În același timp, subliniază Georgiana Udrescu, avertismentele lansate la nivel internațional nu trebuie ignorate. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) atrage atenția asupra presiunilor tot mai mari exercitate asupra sistemului alimentar global, generate de creșterea costurilor de producție, perturbările lanțurilor de aprovizionare și risipa alimentară. La nivel mondial, peste 30% din hrana produsă anual este pierdută sau irosită, în timp ce costurile cu energia și îngrășămintele continuă să afecteze producția agricolă.

„Este momentul ca parlamentarii și factorii decizionali să demonstreze că înțeleg gravitatea situației și să acționeze înainte ca și mai multe ferme să dispară. Agricultura nu este doar un sector economic. Este fundamentul securității alimentare a României și o componentă strategică a interesului național”, punctează Georgiana Udrescu.

Cooperativa agricolă Caprirom Sud Muntenia funcționează din anul 2022, la inițiativa unor fermieri crescători de oi și capre din județele Dâmbovița, Argeș, Dolj și Olt.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea Oierilor solicită intervenția urgentă a Guvernului României pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine. Asociația crescătorilor de oi și capre vrea să se aplice strict procedurile europene de zonare și regionalizare, nu blocarea întregului teritoriu al României.

Situația creată prin restricționarea exporturilor de ovine și caprine vii din România îi îngrijorează pe crescători. „Această criză nu mai poate fi tratată doar ca o problemă sanitar-veterinară. Vorbim despre o problemă economică națională, o problemă socială pentru mediul rural și o problemă de comerț exterior pentru România”, transmite Asociația Uniunea Oierilor.

Sectorul ovin este unul dintre puținele sectoare agricole în care România are o poziție competitivă importantă la nivel european și internațional. Potrivit datelor statistice oficiale, România are aproximativ 11,87 milioane de ovine și caprine și se află pe unul dintre primele locuri în Uniunea Europeană la efectivele de ovine. „Aceste date arată clar că nu discutăm despre un sector secundar, ci despre o ramură economică importantă, care asigură venituri pentru zeci de mii de familii, susține activitatea fermelor din zone defavorizate și contribuie direct la economia rurală”, subliniază Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor.

Exportul, principala supapă economică a sectorului ovin

Exportul de ovine și caprine vii reprezintă principala supapă economică a sectorului ovin românesc. Piața internă nu poate absorbi singură volumele produse de fermierii români, mai ales în perioadele de vârf ale anului. România a construit în timp relații comerciale importante cu state din Orientul Mijlociu, Africa de Nord și alte piețe unde consumul de carne de ovine este ridicat. „Aceste piețe au fost câștigate greu, prin muncă, prin respectarea condițiilor sanitar-veterinare, prin logistică și prin încrederea acordată de partenerii externi fermierilor și exportatorilor români. Blocarea exporturilor nu înseamnă doar amânarea unor transporturi. Înseamnă pierderea unor contracte, pierderea unor cumpărători, scăderea prețurilor interne, creșterea costurilor din ferme și riscul ca piețele externe să fie preluate de competitori din alte state”, arată Maniu Vonica.

Animalele destinate exportului nu pot fi ținute la nesfârșit în ferme. Ele cresc, depășesc greutățile comerciale cerute de anumite piețe, consumă furaje, ocupă spații, generează costuri veterinare și blochează fluxul financiar al fermierilor. În același timp, cumpărătorii externi nu așteaptă. Dacă România nu poate livra, aceștia se orientează rapid către alte state furnizoare, iar o piață pierdută astăzi poate fi foarte greu de recuperat mâine.

Uniunea Oierilor susține măsurile sanitar-veterinare, dar cere proporționalitate

Uniunea Oierilor înțelege și susține necesitatea aplicării măsurilor sanitar-veterinare pentru controlul și eradicarea Pestei Micilor Rumegătoare, o boală gravă, încadrată în legislația europeană ca boală de categorie A, ceea ce presupune măsuri rapide și ferme de control și eradicare. „Nu contestăm această obligație. Nu solicităm ignorarea riscului sanitar-veterinar. Nu cerem relaxarea nejustificată a măsurilor de control. Ceea ce solicităm este ca măsurile să fie aplicate exact conform procedurilor europene în vigoare, pe baza riscului real, a anchetelor epidemiologice și a principiului proporționalității. Orice măsură trebuie să fie justificată tehnic, limitată în timp, aplicată diferențiat și corelată cu situația epidemiologică reală. Considerăm că aplicarea unei interdicții generalizate asupra întregului teritoriu național, fără diferențiere între zonele afectate și zonele libere de boală, produce o sancțiune colectivă asupra fermierilor care respectă regulile. Nu este corect ca fermele din județe neafectate, care au animale sănătoase, documente în regulă, trasabilitate și respectă normele de biosecuritate, să fie blocate economic printr-o măsură aplicată uniform întregii țări”, explică președintele Asociației Uniunea Oierilor.

Legislația UE prevede zonare, nu blocarea automată a unei întregi țări

Cadrul juridic european relevant este format, între altele, din Regulamentul (UE) 2016/429 privind sănătatea animală, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1882, Regulamentul delegat (UE) 2020/687 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2002 privind notificarea și raportarea bolilor. Aceste acte europene nu pornesc de la ideea blocării automate a unui stat întreg, ci de la logica gestionării riscului prin zone de restricție.

Regulamentul delegat (UE) 2020/687 prevede că, în cazul confirmării unei boli de categorie A, autoritatea competentă instituie o zonă de restricție. Aceasta poate cuprinde zonă de protecție, zonă de supraveghere și, dacă situația epidemiologică o impune, zonă suplimentară de restricție. Această structură există tocmai pentru ca boala să fie controlată acolo unde există risc real, fără blocarea nejustificată a fermelor și județelor care nu sunt afectate.

„Potrivit informațiilor transmise autorităților române, România a notificat un focar de PMR la caprine și ovine în județul Mureș. Cu toate acestea, proiectul de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/638 prevede interzicerea circulației caprinelor și ovinelor de pe întreg teritoriul României către orice destinație situată într-un alt stat membru sau stat terț, până la 31 decembrie 2026. Considerăm că o asemenea măsură trebuie analizată cu maximă atenție din perspectiva proporționalității. O interdicție națională totală poate fi justificată doar dacă există date epidemiologice clare, publice și verificabile care demonstrează că riscul este extins la nivelul întregului teritoriu național. În lipsa acestor date, aplicarea unei restricții pe întreaga Românie depășește logica europeană a zonării și produce o sancțiune economică generalizată asupra fermierilor care respectă normele sanitar-veterinare”, arată Maniu Vonica.

Aplicarea urgentă a regionalizării

Uniunea Oierilor solicită aplicarea urgentă a principiului regionalizării. „România trebuie să susțină ferm, cu date tehnice și epidemiologice complete, că exporturile pot continua din zonele libere de boală, cu testare, trasabilitate, carantină, certificare sanitar-veterinară și control strict al transporturilor. Aceasta este soluția echilibrată: protejează sănătatea animalelor, dar nu distruge activitatea economică a fermierilor care nu se află în zone afectate”, precizează Uniunea Oierilor într-un comunicat de presă.

Fermele și județele libere de boală nu trebuie blocate economic dacă nu există un risc epidemiologic demonstrat. „Regulamentul delegat (UE) 2020/687 permite adaptarea măsurilor la situația concretă și prevede luarea în considerare a circumstanțelor epidemiologice, a tipului exploatațiilor, a speciilor afectate și a condițiilor economice și sociale din zona afectată. Tocmai aceste criterii trebuie folosite de România în argumentația transmisă Comisiei Europene. De asemenea, cadrul european permite derogări și măsuri diferențiate atunci când există garanții suplimentare și când riscul poate fi gestionat. În acest sens, România trebuie să susțină ferm posibilitatea continuării exporturilor din zonele libere de boală, cu măsuri suplimentare precum testare, carantină, trasabilitate, certificare sanitar-veterinară, sigilarea transporturilor și controale stricte în trafic. Control sanitar-veterinar riguros, da. Interdicție economică generalizată asupra întregii Românii, nu”, completează Maniu Vonica, președinteșe Uniunii Oierilor.

Poziție fermă și argumentată la Bruxelles

Uniunea Oierilor solicită ANSVSA și Guvernului României să transmită Comisiei Europene o argumentație completă, bazată pe date concrete, prin care să solicite înlocuirea interdicției naționale totale cu măsuri regionalizate. Această argumentație trebuie să includă localizarea exactă a focarelor, rezultatele anchetelor epidemiologice, rezultatele analizelor de laborator, măsurile de izolare, măsurile de stingere a focarelor, traseele de mișcare a animalelor, situația județelor libere de boală și capacitatea României de a garanta exporturi sigure din zone neafectate.

„România nu trebuie să accepte tacit o decizie cu efecte economice majore asupra întregului sector ovin și caprin. Într-o procedură europeană de asemenea importanță, poziția statului român trebuie să fie clară, argumentată și fermă. Dacă se acceptă o restricție totală până la 31 decembrie 2026, fără o argumentație solidă și fără compensarea fermierilor, efectul poate fi distrugător pentru sectorul ovin românesc”, punctează Maniu Vonica. Președintele Uniunii Oierilor solicită convocarea urgentă a unei consultări oficiale între Guvernul României, ANSVSA, Ministerul Agriculturii, Ministerul Afacerilor Externe, organizațiile profesionale ale crescătorilor de ovine și caprine, exportatorii de animale vii, transportatorii autorizați și operatorii economici afectați direct. „Această întâlnire trebuie să aibă un scop clar: stabilirea unei direcții unitare și asumate pentru deblocarea exporturilor, apărarea intereselor economice ale României și menținerea piețelor externe. Nu este suficient ca fiecare instituție să comunice separat. Este nevoie de coordonare la nivel guvernamental. ANSVSA are rol tehnic și sanitar-veterinar. MADR are responsabilitatea sectorului agricol. MAE are rol în relația cu statele importatoare și în susținerea diplomatică a intereselor comerciale ale României. Guvernul trebuie să asigure coordonarea generală și să trateze situația ca pe o criză economică a sectorului ovin.”

Deblocarea exporturilor, prioritară

În acest moment, prioritatea absolută trebuie să fie rezolvarea crizei și reluarea exporturilor de ovine și caprine, nu amplificarea disputelor instituționale, consideră Uniunea Oierilor. „Fermierii nu au nevoie de lupte de imagine, declarații politice sau schimbări administrative care nu produc efecte imediate în ferme. Fermierii au nevoie de măsuri concrete, termene clare, transparență, consultare reală și protejarea piețelor externe.”

Uniunea Oierilor nu consideră că schimbarea conducerii ANSVSA reprezintă, în sine, soluția principală pentru depășirea crizei. Responsabilitățile instituționale pot fi analizate de autoritățile competente, însă prioritatea imediată trebuie să rămână salvarea sectorului ovin, aplicarea procedurilor europene de regionalizare și redeschiderea urgentă a exporturilor. „Sectorul ovin are nevoie de coordonare între instituții, de argumente tehnice solide transmise la Bruxelles și de un plan de acțiune asumat de Guvern, ANSVSA, MADR și MAE.”

ANSVSA să prezinte public situația reală

Uniunea Oierilor solicită Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) să prezinte public situația epidemiologică actualizată, clar și complet. „Fermierii trebuie să știe câte focare sunt active, unde sunt localizate, ce analize au fost efectuate, care sunt rezultatele testelor, ce măsuri au fost aplicate pentru stingerea focarelor, ce documente au fost transmise Comisiei Europene, ce documente suplimentare au fost solicitate României și care este calendarul estimativ pentru ridicarea sau relaxarea restricțiilor. Lipsa de informații clare creează panică, speculații și neîncredere. Într-o criză de asemenea amploare, comunicarea publică trebuie să fie constantă, transparentă și bazată pe date. Fermierii nu pot lua decizii economice pe baza zvonurilor.”

Fermierii trebuie despăgubiți, dacă restricțiile continuă

Uniunea Oierilor solicită autorităților române să verifice dacă măsurile aplicate României sunt proporționale cu cele aplicate altor state membre care s-au confruntat cu boli similare la ovine și caprine. „România nu trebuie tratată discriminatoriu. Dacă în alte state europene s-au acceptat măsuri regionalizate, atunci același principiu trebuie susținut și pentru România, în baza datelor epidemiologice disponibile. Nu formulăm acuzații fără documente, dar atragem atenția că piața internațională a ovinelor este puternic concurențială. Blocarea României avantajează automat alți furnizori. Contractele nu rămân suspendate până când România își rezolvă problemele administrative. Ele sunt preluate de alți exportatori”, atrage atenția președintele Uniunii Oierilor, Maniu Vonica.

În situația în care restricțiile nu pot fi anulate, suspendate sau regionalizate de urgență, Uniunea Oierilor solicită Guvernului României și Comisiei Europene crearea unui mecanism de compensare financiară pentru fermierii afectați.

„Dacă o decizie administrativă blochează valorificarea animalelor, fermierii nu pot fi lăsați să suporte singuri pierderile. Compensațiile trebuie să acopere pierderile reale generate de imposibilitatea valorificării animalelor la export, diferența dintre prețul de export și prețul obținut pe piața internă, costurile suplimentare cu furajarea și întreținerea, costurile veterinare, pierderea contractelor comerciale, blocarea fluxului financiar al fermelor și riscul de reducere forțată a efectivelor”, precizează Maniu Vonica, adăugând că aceste pierderi nu sunt teoretice, ele apar zilnic în ferme, în centrele de colectare, la exportatori și în lanțul economic care depinde de sectorul ovin.

Dacă restricțiile sunt aplicate în numele protejării sănătății animalelor și a pieței europene, atunci costul economic nu trebuie transferat integral asupra crescătorilor români. Fiecare săptămână de blocaj înseamnă pierderi economice, scăderea prețurilor, aglomerarea fermelor, pierderea contractelor și afectarea încrederii partenerilor externi. Pentru mulți fermieri, această criză poate face diferența între continuarea activității și închiderea fermei.

Prin urmare, Uniunea Oierilor cere acțiune rapidă, transparență și responsabilitate. „Cerem autorităților române să apere ferm interesele crescătorilor de ovine și caprine, să susțină aplicarea regionalizării, să transmită complet și rapid documentația solicitată de Comisia Europeană, să negocieze cu statele terțe și să pregătească un mecanism real de compensare pentru pierderile generate de restricții. Uniunea Oierilor își exprimă disponibilitatea totală de a participa la orice consultare, grup de lucru sau întâlnire instituțională care poate contribui la rezolvarea acestei crize.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS” a transmis, sâmbătă – 13 iunie 2026, că ciobanii vor ieși în stradă dacă președintele ANSVSA nu demisionează până la data de 19 iunie. În ultimele luni, ROMOVIS a trimis numeroase adrese oficiale către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și alte instituții ale statului român, avertizând asupra riscurilor majore generate de gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), a blocajului exporturilor și a măsurilor care afectează grav sectorul zootehnic. Toate semnalale de alarmă ale fermierilor au rămas fără răspunsuri concrete și fără măsuri eficiente. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor răspunde printr-un comunicat de presă în care își reafirmă sprijinul pentru crescătorii de ovine din România și anunță că va prezenta Comisiei Europene un set complet de argumente tehnice și epidemiologice. „Scopul acestor demersuri este revizuirea măsurilor de restricționare a exporturilor, pentru ca noul cadru de reglementare să fie unul echilibrat și adaptat realității din teren”, precizează ANSVSA.

„Referitor la perspectivele de restricționare analizate la nivelul DG SANTE, ANSVSA precizează că demersurile actuale vizează menținerea performanței economice a sectorului zootehnic românesc. Performanța istorică a crescătorilor noștri de ovine, demonstrată prin parteneriate de anvergură precum cel cu Algeria, care prevede livrarea a peste un milion de animale, reprezintă un argument esențial în dialogul nostru cu Comisia Europeană pentru identificarea unor soluții proporționale, care să nu afecteze exporturile strategice. Suntem pe deplin angajați în sprijinirea crescătorilor noștri de ovine și în protejarea sectorului zootehnic românesc. Vom prezenta partenerilor de la Bruxelles toate datele științifice și epidemiologice necesare pentru a demonstra siguranța produselor noastre și pentru a obține o revizuire rapidă a restricțiilor actuale, facilitând astfel reluarea exporturilor”, declară Alexandru Bociu, președintele ANSVSA, a cărui demisie este cerută de organizațiile crescătorilor de animale.

ANSVSA susține că a transmis Comisiei Europene o serie de argumente tehnice fundamentate, care demonstrează controlul riguros asupra situației epidemiologice din țară:

• Absența legăturilor epidemiologice: Datele oficiale confirmă că România nu a efectuat exporturi de ovine către zonele în care au fost raportate focare regionale recente (cum ar fi Albania), eliminând astfel riscul de propagare externă din sursă românească;

• Gestionarea focarului intern: Focarul de Pestă a Micilor Rumegătoare (PMR) din județul Mureș, depistat pe 8 iunie 2026, a fost izolat imediat prin aplicarea strictă a măsurilor de carantină și stingere. Evoluția locală este monitorizată atent, argumentând astfel oportunitatea unor măsuri aplicate regionalizat, în locul unei restricții extinse la nivelul întregului teritoriu;

• Analiza deciziei comerciale: ANSVSA analizează fundamentarea tehnică a propunerii de restricționare, urmărind ca deciziile finale să fie bazate exclusiv pe criterii științifice și epidemiologice obiective, specifice pieței animalelor vii.

Întrucât marea majoritate a crescătorilor de ovine din România respectă cu strictețe normele sanitare, ANSVSA precizează că își intensifică eforturile pentru eliminarea oricăror disfuncționalități izolate care ar putea afecta credibilitatea sectorului:

• Prevenirea transporturilor neconforme: ANSVSA face un apel ferm la responsabilitate pentru eliminarea completă a mișcărilor nedeclarate de animale, asigurând astfel respectarea deplină a cerințelor stabilite la nivelul Comisiei Europene;

• Filtre și controale în teren: În colaborare cu Poliția Română, inspectorii veterinari vor intensifica controalele în trafic pe întreg teritoriul național. Transporturile ilegale vor fi sancționate conform legislației în vigoare, mergând până la suspendarea activității operatorilor neconformi.

De asemenea, în comunicatul de presă, ANSVSA menționează că are un plan de acțiune pentru continuitatea exporturilor. „Conducerea ANSVSA menține un dialog activ cu asociațiile de profil și cu autoritățile din țările terțe partenere, inclusiv Algeria. Scopul este furnizarea tuturor garanțiilor privind siguranța sanitar-veterinară a efectivelor românești și menținerea valabilității contractelor comerciale existente. Prin aceste demersuri oficiale, instituția urmărește optimizarea calendarului de restricții și deschiderea rapidă a coridoarelor comerciale sigure pentru exploatațiile românești libere de boală”, își încheie ANSVSA comunicatul adresat presei.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

CITEȘTE ȘI: Ultimatum pentru președintele ANSVSA. Ciobanii amenință cu ieșirea în stradă

Uniunea Oierilor solicită regionalizarea în cazul pestei micilor rumegătoare și continuarea exporturilor

Uniunea Oierilor își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de extindere a restricțiilor privind exportul de ovine și caprine vii din România către țări terțe, în contextul apariției unor focare de Pesta Micilor Rumegătoare (PMR). Asociația crescătorilor cere aplicarea principiului regionalizării.

„Înțelegem și susținem necesitatea aplicării măsurilor sanitare veterinare pentru combaterea și eradicarea bolii. Protejarea sănătății animalelor și prevenirea răspândirii bolilor reprezintă obiective esențiale pentru întregul sector zootehnic. Cu toate acestea, considerăm că aplicarea unor restricții generalizate la nivelul întregului teritoriu al României afectează în mod disproporționat mii de crescători de animale din zone neafectate de boală, care respectă normele de biosecuritate și nu prezintă risc epidemiologic”, transmite Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor, care punctează că, exportul de ovine către state terțe reprezintă o componentă strategică a economiei rurale și a sectorului zootehnic românesc.

Uniunea Oierilor solicită autorităților române și instituțiilor europene aplicarea principiului regionalizării și al evaluării riscului epidemiologic. „Considerăm că fermierii din județele neafectate nu trebuie să suporte consecințele economice ale unor focare izolate. Uniunea Oierilor își reafirmă disponibilitatea de a participa la consultări și grupuri de lucru pentru identificarea unor soluții echilibrate.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „ROMOVIS”, organizație reprezentativă a crescătorilor de ovine și caprine din România, anunță că își menține și reiterează solicitarea formulată încă din luna martie 2026 privind demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Dacă acesta nu demisionează până la data de 19 iunie 2026, ciobanii transmit că vor ieși în stradă.

Solicitarea federației crescătorilor de ovine și caprine nu este una nouă și nu reprezintă o reacție de moment. Mai ales că, în ultimele luni, ROMOVIS a transmis numeroase adrese oficiale către instituțiile fundamentale ale statului român, avertizând asupra riscurilor majore generate de gestionarea defectuoasă a crizei Pestei Micilor Rumegătoare (PMR), a blocajului exporturilor și a măsurilor care afectează grav sectorul zootehnic. Astfel, printre demersurile oficiale realizate se numără: Adresa nr. 21/19.02.2026 către președintele ANSVSA - Alexandru Bociu; Adresa nr. 22/12.03.2026 către președintele ANSVSA - Alexandru Bociu; Adresa nr. 23/12.03.2026 către Comisia pentru Agricultură, Silvicultură, Industrie Alimentară și Servicii Specifice; Adresa nr. 24/23.03.2026 către Președintele României și Consiliul Suprem de Apărare a Țării; Adresa nr. 25/23.03.2026 către Prim-Ministrul României, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„În toate aceste documente, Federația ROMOVIS a semnalat existența unui risc major pentru securitatea alimentară a României, pentru economia rurală și pentru unul dintre puținele sectoare agricole în care țara noastră deține încă un avantaj competitiv la nivel european și internațional. Din păcate, toate aceste semnale de alarmă au rămas fără răspunsuri concrete și fără măsuri eficiente. Astăzi, temerile exprimate de ROMOVIS se confirmă”, arată Nicolae Cioranu, președintele federației, adăugând că exportul de ovine vii din România este practic blocat, în urma noilor decizii adoptate la nivel european în contextul gestionării focarelor de Pestă a Micilor Rumegătoare. „În același timp, operatori economici din alte state membre ale Uniunii Europene preiau contracte și piețe tradiționale ale exportatorilor români, în timp ce crescătorii români suportă integral consecințele economice ale acestei situații”, subliniază Nicolae Cioranu.

Federația ROMOVIS consideră că actuala conducere a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) poartă responsabilitatea administrativă și managerială pentru incapacitatea instituției de a restabili încrederea partenerilor europeni și de a implementa, într-un termen rezonabil, măsurile necesare pentru ridicarea restricțiilor care afectează sectorul ovin și caprin.

ROMOVIS solicită:

• Demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru incompetență și neglijență în atribuțiile de serviciu, precum și demisia responsabililor cu siguranța, respectiv sănătatea animală, până la data de 19 iunie 2026;

• Intervenția imediată a prim-ministrului României, Ilie Bolojan, pentru evaluarea activității conducerii ANSVSA și adoptarea măsurilor administrative necesare;

• Implicarea președintelui României, Nicușor Dan, în vederea analizării impactului pe care această criză îl produce asupra securității alimentare, exporturilor agroalimentare și economiei rurale;

• Prezentarea publică de către ANSVSA a tuturor măsurilor întreprinse în relația cu Comisia Europeană și cu statele membre pentru ridicarea restricțiilor privind exportul de ovine și caprine.

Federația ROMOVIS avertizează că răbdarea crescătorilor români a ajuns la limită. „În cazul în care până la data de 19 iunie 2026 domnul Alexandru Bociu nu își va prezenta demisia și nu vor exista măsuri concrete din partea Guvernului României, Federația Națională a Crescătorilor de Ovine ROMOVIS va declanșa procedurile legale pentru organizarea unor acțiuni de protest. În acest sens, pentru  data de 23 iunie 2026 va fi depusă solicitarea de autorizare a unui protest în fața sediului ANSVSA din București. Crescătorii de ovine și caprine nu mai pot accepta pasiv distrugerea unui sector strategic al agriculturii românești. Nu cerem privilegii!! Cerem competență, transparență, responsabilitate și respect pentru munca zecilor de mii de familii care trăiesc din creșterea animalelor și care contribuie la securitatea alimentară a României”, transmite ROMOVIS.

Federația Națională a Crescătorilor de Ovine și Caprine ROMOVIS reunește 35 de asociații profesionale din 34 de județe ale țării.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a pus în dezbatere publică, pe site-ul oficial al instituției, proiectul de Hotărâre de Guvern privind instituirea unei scheme de ajutor de minimis pentru compensarea costurilor aferente prevenirii pestei porcine africane în România. Scopul acestei inițiative este sprijinirea directă a crescătorilor de porcine prin compensarea costurilor generate de aplicarea măsurilor de biosecuritate în cadrul acțiunilor de prevenire a pestei porcine africane.

„Măsurile adoptate în ultimii ani în lupta împotriva pestei porcine nu au produs efectele scontate. Din acest motiv, propunem o schimbare de paradigmă și un sprijin pentru fermieri, inclusiv la nivelul gospodăriilor populației, care cresc un număr limitat de porci și respectă legea. Acolo unde animalele sunt crotaliate, există contract cu medicul veterinar și sunt respectate condițiile minime de biosecuritate și bunăstare, vrem să acordăm sprijin pentru respectarea acestor condiții. Este necesar să susținem gospodăriile și fermierii care lucrează corect și este interesul Autorității Sanitare Veterinare și al Ministerului Agriculturii să avem un inventar corect și actualizat al porcinelor din țară, indiferent dacă acestea se află în gospodării mari sau mici”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

De această schemă de ajutor de minimis vor beneficia crescătorii de suine care dețin exploatații noncomerciale de porcine, așa cum sunt ele definite la art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 122/2023 privind exploataţiile de creştere a porcinelor şi combaterea pestei porcine africane în România; precum și exploataţiile de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, așa cum sunt definite în anexa nr. 1 la Legea cooperaţiei agricole nr. 566/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru a putea accesa sprijinul financiar, solicitanții trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții:

• Să deţină exploataţii înregistrate în Baza Națională de Date (BND);

• Să desfășoare activitate de creștere și/sau de reproducție în perioada cuprinsă între 1 iulie 2026 și 31 octombrie 2026;

• Să respecte condițiile și cerințele de biosecuritate pentru exploatațiile de creștere a porcinelor, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 132/418/2023 al președintelui Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor și al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Cuantumul sprijinului și bugetul alocat pentru sprijinul financiar acordat sub formă de ajutor de minimis este de maximum 20 euro/cap porcină, aplicat astfel:

• Pentru exploatații noncomerciale de porcine, pentru un efectiv cuprins între 1 și 5 capete;

• Pentru exploataţii de porcine înregistrate sanitar-veterinar și gospodării țărănești, pentru un efectiv cuprins între 1 și 50 de capete.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei întreprinderi sau întreprinderi unice nu poate depăși plafonul de 50.000 euro pe durata oricărei perioade de 3 ani. Resursele financiare totale destinate aplicării acestei scheme de ajutor de minimis sunt în sumă de 125.000.000 lei (aproximativ 24 milioane euro). Fondurile se asigură integral din bugetul pe anul 2026 aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sumele cuvenite reprezentând ajutoarele de minimis se vor plăti beneficiarilor într-o singură tranşă, până cel târziu la data de 22 decembrie 2026, inclusiv.

Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat în detaliu pe site-ul MADR, fiind supus procedurii de dezbatere publică, https://tinyurl.com/4s8zbmu6.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!