Afişez elemetele după tag: zootehnie

Clubul Fermierilor Români organizează joi, 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, Conferința Națională AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035. Comisarul european pentru agricultură Christophe Hansen, directorul general DG AGRI Elisabeth Werner, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu, Banca Mondială, BERD, ministrul agriculturii Florin Barbu și ministrul finanțelor Alexandru Nazare dezbat, alături de fermieri, viitorul agriculturii românești în patru sesiuni: reforma PAC, securitatea alimentară pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor și tehnologia împreună cu înnoirea generațională.

Conferința are loc într-un moment în care se decide bugetul european pentru 2028-2034. Propunerea Comisiei Europene privind noul Cadru Financiar Multianual și reforma PAC post-2027 modifică structura plăților directe și a dezvoltării rurale.

Potrivit analizei Clubului Fermierilor Români, alocarea României pentru agricultură ar putea scădea de la aproximativ 21,6 la 16,57 miliarde de euro. Tema de fond a zilei este simplă: ce poziție are România în aceste negocieri și cine o susține.

„Bugetul agricol pentru 2028-2034 nu se decide în 2028, se decide acum. Nu ne permitem să repetăm lecția PNRR, unde agricultura a rămas fără finanțare. Pe 5 noiembrie aducem la aceeași masă Comisia Europeană, Guvernul, băncile și fermierii, ca România să intre în negocieri cu o poziție unitară și cu soluții testate deja în ferme”, declară Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.

Cifrele care stau la baza dezbaterii

• ~11,4 miliarde de euro - deficitul de finanțare a agriculturii românești, cel mai mare din Uniunea Europeană (2022). La nivelul UE, deficitul este estimat la ~62 de miliarde de euro.

• 0,03% - ponderea fermelor românești digitalizate.

• -37% - scăderea numărului de ferme din UE între 2005 și 2020: 5,3 milioane de ferme mai puține. În același interval, vârsta medie a fermierilor a crescut cu 10 ani, la 56 de ani.

• 40% - nivelul veniturilor fermierilor europeni raportat la salariul mediu, după o scădere de 12% a venitului mediu la hectar în ultimii 20 de ani și o creștere de 30% a datoriilor.

• +~300% vs. +15% - creșterea costurilor fermelor (salarii, inputuri, motorină) din 2007 până azi, față de creșterea prețului cerealelor în aceeași perioadă. România exportă încă două treimi din cereale neprocesate.

„Agricultura nu mai poate fi tratată ca un simplu sector economic, ci ca un sector strategic pentru siguranța și securitatea națională și europeană. România poate deveni pilonul agroalimentar al Flancului Estic, dar asta cere finanțare adaptată, gestionarea apei și a riscurilor, procesare și oameni pregătiți să folosească tehnologia”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Patru sesiuni, o singură întrebare: ce agricultură vrea România în 2035?

Conferința este deschisă de Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, și Florian Ciolacu, directorul executiv al Clubului, alături de Radu Burnete, consilier prezidențial, care va transmite un mesaj din partea președintelui României. Sesiunile sunt moderate de Florian Ciolacu și Andreea Stroe.

10:30-12:00  |  Dialog interactiv România-UE privind viitorul agriculturii

Cadrul european al agriculturii viitorului: reforma PAC 2028-2034, noul buget multianual, convergența plăților directe, extinderea UE spre Republica Moldova și Ucraina, acordurile comerciale cu state terțe, irigațiile și simplificarea birocrației. Participă Christophe Hansen (comisar european pentru Agricultură și Alimentație, mesaj video), Elisabeth Werner (director general DG AGRI, Comisia Europeană), Victor Negrescu (vicepreședinte al Parlamentului European, mesaj video), Maria Grapini (europarlamentar, vicepreședinte Comisia IMCO), Jurgen Tack (secretar general Organizația Europeană a Proprietarilor de Terenuri - ELO), ministrul Agriculturii Florin Barbu, senatorul Tánczos Barna, fost viceprim-ministru, și Holger Kray (Banca Mondială, online). Prof. univ. dr. Gavril Ștefan (prorector USV Iași) prezintă un model economico-financiar al agriculturii pentru reziliență și competitivitate.

12:15–13:00  |  Sesiune specială: agricultura românească și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO

Securitatea alimentară devine componentă a securității naționale și europene. Pe agendă: rolul României și al porturilor de la Marea Neagră în aprovizionarea regiunii, costul energiei și al îngrășămintelor (inclusiv efectul CBAM), controlul sanitar-veterinar la frontiera externă a UE (pesta porcină africană, gripa aviară), investițiile în procesare și depozitare și gestionarea riscurilor prin asigurări și fonduri mutuale. Intervin Mark Titterington (co-fondator, Forum for the Future of Agriculture, Bruxelles), ambasadorul Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, și Georgiana Rusu (director general, Broker de Asigurare Clubul Fermierilor Români).

14:00–15:30  |  Viziune & acțiune: finanțare și competitivitate

Accesul fermierilor la credit, costul capitalului, instrumentele de garantare, un cadru fiscal stabil și investițiile în procesare. Invitat special: Jabbar Kanani (președinte Agricover, coordonatorul Grupului de Lucru pentru instrumente financiare în agricultură). În panel: ministrul finanțelor Alexandru Nazare, Victoria Zinchuk (director BERD România), Teodora Petre (director executiv Banca de Investiții și Dezvoltare), Bogdan Cernescu (director executiv Corporate Banking BCR), Liviu Dobre (director general, Agricover Holding) și Matei Titianu (președinte LAPAR, absolvent al programului Tineri Lideri pentru Agricultură). Momente speciale: Andrei Vasile (CEO Agricover Payments) și Adrian Ciurtin (CEO WIREN), care lansează Ghidul Agrinnovator pentru Energie Regenerabilă.

15:30–16:30  |  Transformarea agriculturii: tehnologii avansate, digitalizare și înnoire generațională

Agricultura de precizie, inteligența artificială, robotica și noile tehnici genomice, digitalizarea APIA și AFIR pentru mai puțină birocrație, succesiunea în ferme și accesul tinerilor la teren, capital și piață. Invitat special: Roxana Mînzatu (vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Locuri de Muncă de Calitate și Pregătire, online), despre tinerii în agricultura europeană. În panel: Marcelo Castellanos (Country Manager România Banca Mondială), senatorul Sebastian Cernic (președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat), Dragoș Pîslaru (fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene), Jennifer Gilberg (CEO Bayer România, Bulgaria și Republica Moldova), Valerian Iștoc (președinte Summit Agro România) și Sandor Darabont (fermier, membru fondator CFRO). Moment special: Ciprian Dron (CEO UNITY Group) lansează Proiectul ROVIO.

Concluziile și recomandările strategice ale conferinței (16:30) sunt prezentate de Achim Irimescu, reprezentantul Clubului la Bruxelles, și de fermierii Dan Hurduc (membru fondator CFRO) și Radu Mărtinescu.

Pe toată durata zilei, expoziția „Inovație Tehnologică și Gastronomică” prezintă soluții de AI, automatizare și robotică pentru ferme.

De la Craiova și Oradea la București

Conferința Națională încheie seria de consultări regionale AGRI4FUTURE, desfășurate în această toamnă, printre altele la Craiova (Oltenia, 8 octombrie) și Oradea (Nord-Vest, 15 octombrie). În regiuni, fermierii au lucrat pe patru axe: politici agricole, finanțare, tehnologii și lanțul valoric agroalimentar, la care s-au adăugat formarea forței de muncă, energia și reducerea birocrației. Din aceste discuții, Clubul aduce la București propuneri concrete:

• Lecții învățate din PNS 2023-2027: propuneri de ajustare a condiționalităților GAEC 6, 7 și 8, menținerea sprijinului cuplat pentru culturile deficitare, criterii mai corecte pentru investițiile în irigații și pentru tinerii fermieri.

• Un nou cadru național de finanțare multianuală a agriculturii: buget PAC distinct, pe doi piloni, instrumente de garantare prin Banca de Investiții și Dezvoltare, fonduri de investiții sectoriale și un program național de gestiune a riscurilor climatice.

• Digitalizarea fermelor: Clubul susține Programul Național de Digitalizare a Agriculturii, inclusiv un program postuniversitar de Management al Digitalizării Fermelor (6 luni, 120 de ore, 65% activități practice).

• Energie pentru ferme: ghiduri pentru auditul energetic al fermelor și pentru comunități de energie și autoconsum colectiv în agricultură.

• Produsul românesc: un mecanism independent de certificare a autenticității și trasabilității produselor românești, branduri regionale și o rețea națională de hub-uri agroalimentare.

Agenda completă a evenimentului: https://agri4future2035.ro

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

După doi ani de eșec în gestionarea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine, după ce a slăbit și a compromis sistemul sanitar-veterinar, conducerea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) demarează acum pompieristic o campanie de vaccinare fără transparență și fără o strategie clară pentru reluarea exporturilor.

Încă din 2024, de la apariția primelor focare de pestă a micilor rumegătoare, conducerea ANSVSA a gestionat catastrofal o criză care a produs pierderi uriașe sectorului ovin din România. Din incapacitate și din interese nelegitime.

Dintr-unul dintre marii exportatori mondiali de ovine vii, România a ajuns să se confrunte cu blocarea unor piețe tradiționale, restricții comerciale severe și o incertitudine care amenință existența a mii de crescători. Oierii au pierdut posibilitatea de a-și valorifica mieii și oile, principala lor sursă de venit, fără să primească răspunsuri convingătoare despre momentul și condițiile reluării exporturilor.

În tot acest timp, au apărut suspiciuni grave privind modul în care au fost monitorizate de către ANSVSA restricțiile, circulația animalelor și cât de corect au fost acordate despăgubirile.

În timp ce crescătorilor li se interzicea să își miște și să își vândă legal animalele, există semnalări că anumite rețele comerciale ar fi continuat să cumpere la prețuri de mizerie, să transporte și să valorifice ovine fără respectarea regulilor sanitare veterinare. Unele dintre scandaluri sunt deja documentate.

În iulie 2026, în județul Cluj au fost descoperite 75 de oi care figurau oficial ca ucise într-un focar din Tulcea și pentru care fuseseră acordate despăgubiri! Tot la Tulcea, fostul director al DSVSA, a fost condamnat definitiv pentru luare de mită, într-un dosar legat de plata despăgubirilor pentru aproximativ 49.000 de ovine eliminate în focarele din 2024.

Ca să acopere aceste lucruri ANSVSA a interzis în 2025 inventarierea anuală a animalelor. Aceste cazuri ridică întrebări serioase despre controlul mișcărilor de animale, corectitudinea bazei naționale de date și modul în care au fost administrate despăgubirile.

În paralel, aceeași conducere a ANSVSA a slăbit tocmai rețeaua sanitar-veterinară care ar fi trebuit să asigure prevenirea și combaterea bolilor în teritoriu. Deși a primit un buget mai mare decât în anul precedent, în 2025, ANSVSA a redus la jumătate finanțarea contractelor cu medicii veterinari de liberă practică. Asta a dus la instabilitatea sistemului și a afectat capacitatea de intervenție în teritoriu. Există județe unde mai mult de jumătate din comune au rămas fără acoperire medicală veterinară.

Acum, cu cine intenționează ANSVSA să facă vaccinarea?!

Aceasta este situația în care România începe, la sfârșitul lunii octombrie 2026, o campanie de vaccinare împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Avem un sistem sanitar-veterinar slăbit, o bază de date cu probleme grave de credibilitate, medici veterinari și crescători care și-au pierdut încrederea în autoritatea veterinară. Iar peste toate acestea vine o campanie demarată pompieristic, cu reguli insuficient explicate și fără o strategie completă, făcută publică, privind eradicarea bolilor și reluarea exporturilor.

Atenție, mai grav, există întrebări serioase privind chiar alegerea vaccinurilor!

Vaccinul împotriva pestei micilor rumegătoare nu permite diferențierea serologică uzuală între anticorpii produși în urma vaccinării și cei apăruți după infecția naturală. Asta complică supravegherea epidemiologică și poate ridica dificultăți importante atunci când România va trebui să demonstreze absența circulației virusului pentru reluarea exporturilor.

În plus, cele câteva sute de mii de doze primite pentru PMR nu reprezintă decât o mică parte a necesarului potențial, iar programul anunțat vizează doar județele Tulcea și Constanța. Cum a fost fundamentată această strategie și ce se întâmplă cu restul efectivelor?

În cazul vaccinului Jovivac, destinat combaterii variolei, prospectul transmis medicilor veterinari indică oaia ca specie țintă, deși campania este prezentată ca vizând atât ovinele, cât și caprinele. Există deja semnalări privind vaccinarea caprelor. Cine a autorizat această utilizare și cine răspunde pentru ea?

Nici măcar medicii veterinari care trebuie să execute campania nu au primit, în mod transparent, toate clarificările privind cadrul juridic, responsabilitățile, tarifele și decontarea serviciilor. Colegiul Medicilor Veterinari din România a fost nevoit să solicite intervenția prim-ministrului pentru publicarea programului oficial de vaccinare.

Este inadmisibil ca o campanie cu asemenea implicații epidemiologice și economice să înceapă în aceste condiții!

După doi ani de restricții și pierderi, România avea nevoie de o strategie profesionistă, fundamentată științific, cu o rețea veterinară funcțională, o bază de date credibilă, un program riguros de supraveghere postvaccinală și un calendar realist pentru reluarea exporturilor.

Solicităm Guvernului României un audit privind gestionarea focarelor din 2024 până în prezent, verificarea sistemului de trasabilitate și a despăgubirilor, publicarea imediată a programului oficial de vaccinare și prezentarea unei strategii concrete de eradicare și reluare a exporturilor.

Vaccinarea trebuie să se desfășoare legal, transparent și cu responsabilități clar definite. Medicii veterinari au dreptul să știe în ce condiții lucrează.

Oierii nu au nevoie de promisiuni, de improvizații și de comunicate triumfaliste. Au nevoie de animale sănătoase, de piețe deschise și de un sistem sanitar-veterinar în care să poată avea încredere.

Iar pentru tot ce s-a întâmplat în acești doi ani trebuie să existe răspunsuri și responsabilități asumate.

Autor: prof. dr. ADRIAN OROS, vicepreședinte Colegiul Medicilor Veterinari din România

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

La începutul lunii octombrie, Agricover a lansat Agricover Pay, prima platformă financiară din Europa dedicată fermierilor, o aplicație mobilă care integrează contul de plăți, transferurile, cardul Visa Platinum Business, alături de accesul direct la finanțările Agricover Credit IFN și la informații relevante din piața agricolă. Construită în jurul nevoilor specifice agriculturii, noua platformă digitală va adăuga progresiv noi servicii pentru administrarea și dezvoltarea fermelor din România.

În interviul acordat publicației Revista Fermierului, Andrei Vasile, CEO Agricover Payments, ne-a vorbit în detaliu despre platforma financiară Agricover Pay, precum și despre propriul parcurs profesional și legătura cu agricultura. În rândurile de mai jos, vă invităm să citiți interviul.

Agricover Pay este o platformă financiară dedicată fermierilor, prima de la noi din țară și chiar prima din Europa. O investiție consistentă pentru grupul Agricover, prin urmare se lucrează de ceva timp la acest proiect. Cum a apărut ideea și care au fost pașii până la lansare?

Andrei Vasile: Agricover Pay este unul dintre cele mai importante proiecte pe care Grupul le-a construit în ultimii ani. Nu vorbim despre o aplicație adăugată peste business-urile existente, ci despre o nouă infrastructură financiară pentru fermieri, construită de la zero. Am pornit de la o întrebare foarte concretă: cum putem aduce mai aproape, în aceeași arhitectură, plățile, accesul la finanțare și informațiile de care fermierul are nevoie atunci când ia o decizie? Pentru mine, miza este simplă: fermierul să petreacă mai puțin timp cu operațiunile financiare și mai mult timp cu afacerea lui.

De aici a început proiectul. Am construit Agricover Payments ca instituție de plată, am parcurs procesul de autorizare la Banca Națională, am devenit membru principal Visa, am construit infrastructura împreună cu Libra Internet Bank și am dezvoltat integrarea cu Agricover Credit IFN și, progresiv, cu celelalte companii din Grup.

În paralel, am construit tehnologia și produsul în jurul fluxurilor reale ale fermei. De reținut că nu am pornit de la un model financiar generalist pe care să încercăm ulterior să îl adaptăm agriculturii.

Investiția depășește 12 milioane de lei, dar dimensiunea proiectului nu este doar financiară. Este important pentru noi pentru că extinde modelul de specializare al Agricover într-o zonă nouă: serviciile financiare digitale.

După mai bine de 25 de ani în care Grupul a construit produse și servicii pornind din cunoașterea agriculturii, Agricover Pay transformă această experiență într-o platformă care poate conecta informația, resursele și plata într-un mod mult mai apropiat de felul în care funcționează efectiv o fermă.

Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.

Ce aduce Agricover Pay în piața agricolă românească?

Andrei Vasile: Aduce o arhitectură financiară construită special pentru agricultură. Până acum, fermierul folosea separat instrumentele de plată, finanțarea și informațiile de care avea nevoie pentru a lua o decizie. Agricover Pay începe să le conecteze într-o singură platformă.

Pentru noi, acesta este elementul de inovație: aplicăm specializarea pe care Agricover a construit-o în agricultură și în zona serviciilor financiare digitale. Platforma combină infrastructura financiară reglementată, tehnologia și cunoașterea sectorului, cu obiectivul foarte concret de a reduce timpul dintre informație, decizie și acțiune. Ambiția noastră este să construim aici un model care, în timp, să poată fi dus și pe alte piețe agricole din Europa.

Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.

Practic, ce înseamnă pentru fermieri Agricover Pay?

Andrei Vasile: Agricover Pay este o platformă din care fermierul își poate gestiona plățile și poate utiliza cardul Visa Business Platinum pentru cheltuielile curente ale fermei. Integrarea cu Agricover Credit IFN permite vizualizarea creditelor active și solicitarea de trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate. De asemenea, pot fi inițiate digital solicitări de finanțare către Agricover Credit IFN.

Din perspectiva utilizatorului, platforma oferă posibilitatea de a vedea mai clar ce resurse are disponibile și să facă plata din același mediu digital. Funcționalitățile și informațiile disponibile vor fi extinse progresiv. Nu vrem să adăugăm încă o aplicație în telefonul fermierului, ci să îi simplificăm lucrurile pe care astăzi le face în mai multe locuri.

Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.

Care sunt avantajele pentru producătorul agricol?

Andrei Vasile: Primul avantaj este timpul. În agricultură există multe decizii care trebuie luate într-o fereastră scurtă: o achiziție de inputuri, o plată, folosirea unei finanțări deja aprobate. Prin conectarea finanțării cu plata, reducem numărul de pași dintre decizie și execuție. Într-un business în care sezonul și momentul potrivit contează enorm, timpul economisit are o valoare foarte concretă.

Al doilea avantaj este vizibilitatea. Fermierul poate vedea resursele financiare disponibile și poate gestiona operațiunile direct din aplicație. Pe măsură ce platforma se dezvoltă, această imagine va include și mai multe informații relevante pentru deciziile din fermă cum sunt, spre exemplu, informațiile privind evoluția prețurilor la grâu, motorină și îngrășăminte.

Prin urmare, platforma furnizează și informații de piață, prețuri, tendințe?

Andrei Vasile: Da, aceasta este una dintre direcțiile de dezvoltare ale platformei. Vom integra informații privind prețurile și evoluțiile pentru grâu, motorină și îngrășăminte, tocmai pentru că acestea intră frecvent în deciziile de vânzare sau de achiziție ale fermierului.

Important este contextul în care apar aceste date. Fermierul nu vede doar informația, ci o poate pune în legătură cu resursele financiare disponibile și cu posibilitatea de a face plata. Aici vedem valoarea integrării.

Cum funcționează?

Andrei Vasile: Agricover Pay combină mai multe componente într-o singură platformă. Fermierul are un cont de plăți, poate face transferuri și poate utiliza cardul Visa Business Platinum. Pentru clienții eligibili Agricover Credit IFN, finanțarea este conectată direct la platformă: pot vedea creditele active și pot solicita trageri din liniile de capital de lucru deja aprobate.

Infrastructura de plată este construită împreună cu Visa și Libra Internet Bank, iar serviciile de plată sunt furnizate de Agricover Payments, instituție de plată autorizată și supravegheată de Banca Națională a României.

Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.

Cărui tip de fermier se adresează? Este pentru toate sectoarele agriculturii?

Andrei Vasile: Agricover Pay este pentru toți fermierii, indiferent de dimensiunea sau tipul fermei. Nevoia de a gestiona mai simplu plățile, finanțarea și informațiile relevante există atât într-o fermă mică, cât și într-una foarte mare, precum și într-o fermă vegetală ori zootehnică.

Modul în care va fi posibilă înrolarea în platformă este însă etapizat. În prima fază ne concentrăm pe baza actuală de clienți Agricover. Așteptăm cu interes sugestiile utilizatorilor care ne vor ajuta să optimizăm produsul, astfel încât să acopere pe deplin cerințele specifice de gestionare financiară a fermei. Ulterior, planul este să extindem atât accesul, cât și funcționalitățile platformei și către o bază mai largă de fermieri. Preferăm să lansăm etapizat, să ascultăm feedbackul fermierilor și să dezvoltăm mai departe ceea ce folosesc cu adevărat.

Pot folosi această platformă financiară și fermierii care nu sunt clienți Agricover?

Andrei Vasile: Cum am menționat mai devreme, în această etapă, lansarea și activarea sunt concentrate pe fermierii din baza de clienți Agricover. Platforma este însă construită ca infrastructură care poate fi dezvoltată în timp. Obiectivul nostru este ca, într-o etapă ulterioară, Agricover Pay să fie accesibilă și fermierilor care nu au în prezent o relație comercială cu Grupul Agricover.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.

Câți fermieri credeți că vor accesa platforma? Și o vor face pentru toate funcționalitățile ei sau doar pentru anumite lucruri?

Andrei Vasile: În prima etapă, obiectivul nostru este să activăm baza actuală de clienți Agricover, care depășește 11.000 de fermieri, și să construim o utilizare reală.

Nu ne așteptăm ca fiecare fermier să folosească toate funcționalitățile în același fel. Pentru unii, punctul de intrare va fi plata și cardul, pentru alții accesul la o finanțare deja aprobată, iar pentru alții informațiile sau, pe măsură ce integrările avansează, relația comercială cu celelalte companii din Grup.

Următorii pași sunt tocmai în această direcție: extinderea funcționalităților și a integrărilor, apoi deschiderea platformei către o bază mai largă de fermieri. În planul de dezvoltare este prevăzută, într-o etapă ulterioară, deschiderea Agricover Pay pentru orice fermier persoană juridică din România, precum și extinderea accesului la produse și informații prin fluxuri digitale.

Pentru noi, succesul nu înseamnă doar câți utilizatori intră în platformă, dar și cât de utilă devine în activitatea curentă a fermei și cât de natural intră în modul în care fermierii își gestionează plățile, finanțarea și informațiile. Nu urmărim descărcări de aplicație, ci un instrument pe care fermierul ajunge să se bazeze în fiecare zi.

Vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.

Este un avantaj că Agricover e pe piață de 26 de ani, are în portofoliu mii de fermieri, o companie care cunoaște realitățile din teren...

Andrei Vasile: Cred că acesta este avantajul nostru cel mai important. Nu am început cu tehnologia și apoi am căutat o utilizare pentru ea, cum se întâmplă destul de des în lumea tech. Am pornit de la felul în care funcționează o fermă, de la momentele în care apar nevoile de finanțare și de la importanța timpului într-o decizie. Relația construită în peste 25 de ani cu fermierii ne ajută să vedem mai bine aceste fluxuri și să construim tehnologia în jurul lor. Tocmai de aceea vorbim despre un produs agri-first: arhitectura lui pornește din specificul agriculturii, nu din adaptarea ulterioară a unui produs financiar generalist.

În final, vrem să vă cunoască și fermierii, de când sunteți în agribusiness? Legătura cu agricultura cum a apărut?

Andrei Vasile: Parcursul meu profesional este construit în jurul serviciilor financiare, al plăților și al dezvoltării de produse digitale. Am lucrat în banking, în special în zona de carduri și produse financiare, apoi în strategie și business development. În paralel, am avut și un parcurs antreprenorial, am co-fondat o platformă fintech de plată a avansurilor salariale.

Legătura mea directă cu agricultura a început odată cu Agricover Payments. În 2024 m-am alăturat echipei și a fost o schimbare importantă de perspectivă, pentru că agricultura are propriile ritmuri, propriile riscuri și un mod foarte specific de a folosi capitalul. Am venit cu experiența de payments, fintech și construcție de produse, iar Agricover a adus peste 25 de ani de cunoaștere a fermierilor și a sectorului. Din întâlnirea acestor două tipuri de experiență s-a construit Agricover Pay.

În ultimii doi ani, am construit Agricover Payments începând de la autorizare și model operațional până la produs, tehnologie și go-to-market. Pentru mine, acesta este și lucrul cel mai interesant în acest proiect: nu am adaptat pur și simplu un produs financiar existent pentru agricultură, ci am pornit de la nevoile și fluxurile reale ale fermierului. Cred că rezultatul cel mai important nu este că am lansat o tehnologie, ci că am pus bazele unui business financiar nou, cu o direcție clară de dezvoltare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Clubul Fermierilor Români, în colaborare cu Fundația LEADERS, a lansat pe 26 octombrie 2026, Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură (TLA), la Centrul de Inovare și Formare a Tinerilor și Antreprenorilor în Agricultură din Voluntari – Ilfov. Programul este susținut integral de Agricover, prin burse care fac participarea complet gratuită pentru cei 94 de tineri acceptați în noua serie.

Seria a VIII-a a Programului Tineri Lideri pentru Agricultură reunește 94 de tineri fermieri și antreprenori din toate subsectoarele agricole - cultură mare, legumicultură, viticultură, procesare și altele. Peste 65% dintre participanți activează în cultura mare, reflectând structura agriculturii românești, în timp ce diversitatea celorlalte profiluri aduce în aceeași comunitate perspective complementare din întregul lanț agroalimentar.

Programul TLA formează noua generație de lideri din agricultură, oferind participanților instrumente de management, leadership și antreprenoriat, precum și acces la o comunitate de absolvenți și profesioniști ai sectorului. Datorită sprijinului Agricover, toți cursanții beneficiază de burse care acoperă integral costurile de participare.

Agricultura are nevoie de tineri

Programul răspunde uneia dintre cele mai mari vulnerabilități ale agriculturii românești. Potrivit Eurostat, 41,7% dintre fermierii din România aveau, în 2023, 65 de ani sau peste, iar la nivelul Uniunii Europene doar 10,7% dintre managerii de ferme aveau sub 40 de ani.

Pregătirea profesională rămâne o problemă majoră: doar 1% dintre managerii de ferme din România au o pregătire agricolă completă, cel mai scăzut nivel din UE, majoritatea bazându-se exclusiv pe experiența practică. În paralel, forța de muncă din agricultura românească s-a redus cu 17,6% între 2010 și 2023, deși sectorul concentrează în continuare aproximativ unul din cinci locuri de muncă din țară (20,7%).

Fără o nouă generație de fermieri și manageri pregătiți să preia exploatațiile și să le modernizeze, competitivitatea și securitatea alimentară a României sunt puse în pericol.

Înnoirea generațională, tema centrală a lansării

Deschiderea evenimentului a fost dedicată temei „Înnoirea generațională în procesul de transformare a agriculturii europene: provocări și oportunități pentru consolidarea rolului strategic al României în asigurarea securității alimentare a Uniunii Europene”.

La lansare au participat Florian Ciolacu - director executiv al Clubului Fermierilor Români și Sebastian Cernic - președintele Comisiei pentru Agricultură din Senatul României. Mesaje de susținere pentru noua generație de participanți au transmis Tánczos Barna - senator, fost viceprim-ministru al Guvernului României și Sorin Moise - senator, membru al Comisiei pentru Agricultură din Senatul României.

„Înnoirea generațională nu este doar o provocare demografică, ci o condiție pentru competitivitatea agriculturii românești în următorul deceniu. Prin Programul Tineri Lideri pentru Agricultură investim în oamenii care vor prelua și vor dezvolta fermele României. Le mulțumim partenerilor de la Fundația LEADERS și Agricover, care fac posibil ca acest program să fie accesibil gratuit pentru fiecare tânăr selectat”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români.

TLA are un nou manager

Seria a VIII-a marchează și preluarea coordonării programului de către Ioana Jenssen, noul manager al Programului Tineri Lideri pentru Agricultură, care va asigura legătura dintre participanți, traineri, absolvenții seriilor anterioare și partenerii programului.

„Cei 94 de participanți aduc în program o diversitate remarcabilă de experiențe și ambiții. Obiectivul nostru este ca, la finalul programului, în martie 2027, ei să fie echipați cu acele competențe de care are nevoie fermierul român și dezvoltarea unui sector agricol competitiv, la nivel național. Toate acestea, făcând parte dintr-o comunitate relevantă a tinerilor fermieri, pe care se pot baza pe tot parcursul carierei”, a precizat Ioana Jenssen, manager Program TLA.

Prima zi a programului a continuat cu o sesiune interactivă cu participanții Seriei a VIII-a, intervenții ale absolvenților din seriile anterioare și o sesiune de networking structurat între membrii noii generații TLA.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Președinția Consiliului Uniunii Europene, la solicitarea României, a acceptat includerea prevederilor privind continuarea ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) după anul 2027 în textul de compromis al regulamentului privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC).

Rezultatul a fost obținut în cadrul negocierilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), din 26-27 octombrie 2026, de la Luxemburg, la care participă ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Florin Barbu.

Menținerea ANT reprezintă o prioritate a României în aceste negocieri. Ministrul român a solicitat explicit introducerea acestui sprijin în textul regulamentului, subliniind că includerea sa este o condiție esențială pentru susținerea de către țara noastră a poziției Consiliului asupra propunerii.

„Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România. Fermierii au nevoie să știe pe ce sprijin se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. Vom urmări ca prevederile privind ANT să fie păstrate în forma finală a regulamentului și vom susține în continuare o finanțare a agriculturii care să răspundă nevoilor din ferme”, a declarat Florin Barbu.

În intervenția sa, ministrul a susținut o finanțare adecvată a PAC pentru perioada 2028-2034 și continuarea eforturilor de reducere a diferențelor dintre nivelurile plăților acordate fermierilor din statele membre.

Totodată, România a solicitat ca plafonarea și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Alte priorități prezentate au vizat finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, cu acces atât pentru fermieri, cât și pentru organizațiile și grupurile acestora, precum și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile să poată fi evaluate la nivelul fiecărei culturi sau specii de animale afectate.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Joi, 22 octombrie 2026, a avut loc Adunarea Generală a membrilor Uniunii de Ramură Naționale a Cooperativelor din Sectorul Taurin - BOVICOOP.

Crescătorii de taurine reuniți în cooperative au ales un nou Consiliu de Conducere al organizației.

Componența Consiliului de Conducere UNCST-BOVICOOP:

• Fănică Lefter - președinte

• Leon Anton Cloșcă - membru

• Cristian Țăran - membru

• Robert Andraș - membru

• Neculai Avorniciții - membru

• Karoly Bartha - membru

• Adriana Marcela Baciu - membru

• Adriana Székely - membru

• Mihai Horvat - membru

• Ionuț Antoniu Pop - membru

• Georgiana Iulia Matiș - membru

Iasmina Blidar este director executiv al UNCST-BOVICOOP. „Le dorim noilor membri ai Consiliului de Conducere mult succes și putere de muncă pentru a reprezenta cu responsabilitate interesele cooperativelor și ale fermierilor”, a spus Iasmina Blidar.

Membrii cooperatori ai organizației prezenți la Adunarea Generală i-au mulțumit lui Daniel Frei, președintele onorific al UNCST-BOVICOOP, pentru implicarea, sprijinul și contribuția sa la dezvoltarea mișcării cooperatiste din sectorul taurin.

„Fie ca acest mandat să aducă proiecte valoroase, o colaborare mai puternică între cele 29 de cooperative și noi oportunități de dezvoltare pentru sectorul bovin din România. Credem în puterea asocierii, în colaborarea dintre fermieri și în construirea unui sector taurin mai puternic prin cooperare”, a transmis Fănică Lefter, președintele UNCST-BOVICOOP.

Pentru sectorul taurin din țara noastră, UNCST-BOVICOOP înseamnă continuitate și implicare în sprijinul crescătorilor de taurine reuniți în cooperative.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) și Agenția Națională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu” (ANZ) au încheiat un protocol de colaborare strategic. Parteneriatul este menit să pună bazele unui cadru extins de cooperare instituțională pentru dezvoltarea durabilă a sectorului zootehnic din România, anunță ASAS.

Parteneriatul ASAS – ANZ, considerat un acord istoric, are ca obiectiv unirea eforturilor de cercetare științifică, expertiză administrativă și monitorizare tehnică în domenii vitale ca ameliorarea genetică, protejarea și conservarea patrimoniului genetic național, precum și inițierea de studii și proiecte avansate destinate obținerii de noi creații biologice performante. Totodată, urmărește să alinieze zootehnia românească la cele mai noi și exigente tendințe de la nivel european și mondial.

Direcțiile prioritare de acțiune, asumate de ASAS și ANZ, sunt:

• Flux comun de informații și monitorizare integrată. Se va stabili un mecanism permanent și bidirecțional de transmitere în timp util a datelor privind proiectele de cercetare-dezvoltare derulate de institutele și stațiunile de profil, asigurând o transparență totală a rezultatelor intermediare.

• Excelență în ameliorare și omologare. Cele două instituții vor colabora strâns în aplicarea procedurilor legale de evaluare și recunoaștere a noilor creații biologice, valorificând la maximum expertiza științifică de vârf din domeniu.

• Fundamentarea politicilor publice. Datele colectate și analizate în comun vor servi drept fundament științific și tehnic pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare sectorială și a propunerilor de îmbunătățire a cadrului normativ, ce vor fi înaintate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

• Transfer tehnologic și proiecte europene. Protocolul vizează accelerarea transferului de cunoștințe direct către fermieri și exploatațiile zootehnice, pentru creșterea competitivității și sustenabilității economice a acestora, inclusiv prin accesarea și implementarea de proiecte comune finanțate din fonduri europene și naționale.

• Dezvoltare profesională și grupuri de lucru. Specialiștii ambelor autorități vor face schimb de bune practici prin constituirea unor grupuri de lucru tehnice și organizarea de evenimente științifice (seminare, workshopuri, conferințe de specialitate).

„Prin semnarea acestui protocol, ASAS, în calitatea sa de for academic de coordonare a cercetării agricole, și ANZ, ca autoritate națională tehnică în zootehnie, își reafirmă angajamentul ferm de a sprijini comunitatea științifică și fermierii români, oferindu-le soluții bazate pe inovare, performanță genetică și securitate alimentară durabilă.”

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Cât de importantă este zootehnia în agricultura românească? Sau, are vreo relevanță, în special creșterea taurinelor?

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care ar trebui să răspundă la întrebările de mai sus, despăgubește fermierii ale căror culturi sunt afectate de secetă după zicala populară „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. Iar situația la care ne referim nu e de ieri, de azi, ci dintotdeauna.

Așadar, statul nostru, prin MADR, acordă un sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal ale căror suprafețe cultivate cu porumb și floarea-soarelui au fost grav afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025. Sprijinul financiar este în cuantum de până la 333 lei/hectar (echivalentul a circa 63 euro/ha), iar culturile eligibile pentru acordarea ajutorului sunt porumbul și/sau floarea- soarelui. Fondurile se acordă pentru suprafețele agricole care au fost afectate de seceta pedologică în procente cuprinse între minimum 30% și maximum 100% inclusiv, atestate prin procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. Schema se aplică pe întregul teritoriu al României.

Totul bine și fain până aici, nu? Mă rog, sprijinul promis de autorități era mai mare decât cel aprobat, dar...asta e când bugetul statului e pe minus.

Doar că, fermierii crescători de taurine, care au cultivat porumb siloz și nu au avut ce recolta de pe câmp din cauza secetei, nu sunt despăgubiți, indiferent de pierderi, deoarece statul despăgubește doar porumbul pentru boabe, nu și porumbul pentru siloz.

„Am fost la APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Arad, n.r.) să cer despăgubirile pentru porumbul siloz pe care l-am pierdut din cauza secetei din 2025, pentru că am văzut că s-a aprobat sprijinul financiar de urgență pentru culturile de primăvară afectate de seceta pedologică. Nu am recoltat un bob, doar bețe am recoltat. Din ce să fac siloz pentru animale? Cu ce să le hrănesc? A trebuit să cumpăr furaje. Crescătorii de vaci de lapte mereu sunt uitați când vine vorba de sprijinul statului, al Ministerului Agriculturii. De ce? Nu se vrea să mai producem lapte aici în țară? Măcar să ne spună, ca să închidem fermele, ca să nu mai investim degeaba, să nu ne mai împrumutăm de la bănci. Este bătaie de joc. De ce porumbul pentru siloz nu se despăgubește? Nu înțeleg!”, ne-a zis Ilie Chifan, fermier din vestul țării, de la Șagu – județul Arad, unde are o fermă de circa 300 de bovine din rasa Bălțată Românească.

Toamna trecută, cum veți vedea mai jos, în ferma lui Ilie Chifan s-au constatat pagubele la porumbul siloz de către o comisie abilitată în acest sens, fermierul primind un proces verbal de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole. Hârtie fără vreo valoare, în acest moment.

Din gurile guvernanților, oricare ar fi ei, auzim mereu că toți cei care vor suferi pagube din cauza secetei vor primi despăgubiri. Și totuși, realitatea demonstrează că nu toți cei afectați sunt despăgubiți.

Fermele de animale sunt și ele în suferință din cauza secetei. Se vede cu ochiul liber că pășunile sunt uscate, că lucerna ori porumbul siloz sunt pierdute.

Doar la Ministerul Agriculturii lucrurile par cu totul altfel decât în teren, tot timpul și indiferent de culoarea politică a ministrului/guvernului.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) transmite că, în perioada 19 - 30 octombrie 2026, crescătorii de porci pot depune cereri de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 865/2026.

Reamintim că au fost incluse în categoria beneficiarilor eligibili și persoanele juridice constituite potrivit Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cuantumul ajutorului de stat este de:

• 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași;

• 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe.

Valoarea totală a ajutorului de stat acordat nu poate depăși echivalentul în lei a 50.000 euro/beneficiar.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat, însoțite de documentele justificative, se depun sau se transmit către Centrele județene APIA, respectiv Centrul Municipiului București.

APIA recomandă solicitanților să verifice îndeplinirea condițiilor de eligibilitate și să depună documentația completă în termenul stabilit.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin BOVICOOP lansează „BOVICOOP Cheese Masterclass - de la teorie, la practică”, o inițiativă care aduce mai aproape de publicul din țara noastră cunoștințe, tehnologii și experiență europeană, într-un format care îmbină teoria cu practica.

BOVICOOP Cheese Masterclass „Cheddar & Gouda: de la teorie, la practică” va avea loc pe 10 decembrie 2026 și este un curs avansat dedicat tuturor celor care vor să descopere tehnologia fabricării brânzeturilor și noi oportunități de valorificare a laptelui.

Prin urmare, masterclass-ul se adresează fermierilor, membrilor cooperativelor agricole, micilor procesatori, antreprenorilor din industria alimentară, pasionaților de gastronomie și tuturor celor care vor să învețe cum pot transforma laptele în produse cu valoare adăugată. Aceștia au ocazia să afle prin experiența practică, nu doar din teorie, cum se fabrică două dintre cele mai apreciate brânzeturi din lume, Cheddar și Gouda.

„Îl avem ca invitat special pe dipl. ing. Martin Rogenhofer, expert austriac în tehnologia alimentară și procesarea produselor lactate, cu experiență în evaluarea senzorială a brânzeturilor. Vom avea o sesiune practică de fabricare a brânzeturilor Cheddar și Gouda, precum și degustare ghidată de brânzeturi fabricate în Austria. Totodată, pe participanți îi așteaptă și o tombolă cu un premiu surpriză”, ne-a spus Iasmina Blidar, director executiv UNCST-BOVICOOP.

Masterclass-ul organizat de UNCST-BOVICOOP, în parteneriat cu DLG Markets South East Europe (organizatorul celor mai mari expoziții în câmp Agraria și AgriPlanta-RomAgroTec), se va desfășura la Fabrica Barcolact din localitatea Sâg - județul Sălaj, între orele 09:00-17:00, pe 10 decembrie 2026.

„Vino să descoperi arta fabricării brânzeturilor și să faci un pas înainte în valorificarea laptelui!”, transmite Iasmina Blidar.

UNCST-BOVICOOP este formată din peste 30 de cooperative agricole de creștere a bovinelor, reunind 600 de exploatații agricole reprezentate de aproximativ 1.100 de fermieri și deținând un număr de peste 35.000 de bovine, cu un total de 200.000 litri lapte/zi livrați spre piața româneasă și un efectiv de 1.000 bovine din rase de carne.

 Foto: UNCST-BOVICOOP

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!