zootehnie - REVISTA FERMIERULUI

Asociația Aberdeen Angus România transmite crescătorilor de taurine care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a beneficia de SCZ – Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic.

Crescătorii de taurine din rase de carne pot solicita SCZ pe beneficiar (CUI/CNP), pentru fermele cu un efectiv de minimum zece capete și maximum 250 de capete de taurine din rasa Aberdeen Angus și/sau metis cu rasa Aberdeen Angus.

Vacile din rase de carne și vacile metise cu rase de carne trebuie să aibă până la vârsta de 48 de luni cel puțin un produs înregistrat în SNIIA și înscris/înregistrat în baza de date a Registrului genealogic, cu excepția vacilor provenite din import și care au fătat pe teritoriul țării de proveniență. Condiția se aplică pentru vacile din rase de carne și vacile metise cu rase de carne născute începând cu data de 1 ianuarie 2023.

Vacile din rase de carne și vacile metise cu rase de carne trebuie să aibă în ultimele 24 de luni cel puțin un produs înregistrat în SNIIA și înscris/înregistrat în baza de date a Registrului genealogic, cu excepția vacilor provenite din import și care au fătat pe teritoriul țării de proveniență.

Pentru a beneficia de SCZ, vacile de carne din secțiunea principală (vaci rasă curată) și vacile de carne din secțiunea suplimentară (vaci metise cu rasa Aberdeen Angus F1, F2, F3), trebuie să aibă vârsta de maximum 12 ani și să fie deținute de beneficiar cel puțin o perioadă de patru luni după data de referință a depunerii cererii unice de plată (la categoria vaci se încadrează femelele cu minimum o fătare înregistrată).

Taurii de reproducție, pentru a beneficia de SCZ, trebuie să aibă vârsta de maximum șase ani și să fie deținuți de beneficiar cel puțin o perioadă de patru luni după data de referință a depunerii cererii unice de plată.

Sunt eligibile la plată inclusiv animalele care până la finalul perioadei de patru luni au intrat, respectiv au ieșit în/din exploatațiile cu cod ANSVSA, deținute de același beneficiar sau în/din exploatațiile asociațiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar pentru pășunat.

**********

Adeverințele eliberate de Asociația Aberdeen Angus România nu mai trebuie vizate de către Oficiile Județene de Zootehnie.

Taurinele pentru care nu s-au trimis notificări (anexe) sau nu au fost introduse online în „BIDAA- Baza Informatică de Date Aberdeen Angus”, crescătorii acestora nu vor primi adeverința necesară pentru SCZ 2024.

Solicitarea pentru adeverință se trimite către asociație până în data de 15 aprilie 2024, pe adresa de e-mail: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..

La data eliberării adeverinței pentru SCZ, fermierul are obligația de a avea toate facturile achitate la zi.

Solicitarea pentru adeverință poate fi descărcată de aici: https://aberdeenangus.ro/.../03/Solicitare-Adev-RG-2023-.pdf

**********

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Zootehnie

Europa clocotește deja de săptămâni bune. Fermierii din mai multe țări ale Uniunii Europene își strigă durerile în stradă. În Franța și Belgia protestele fermierilor sunt destul de violente. Agricultorii chiar au lăsat rafturile marilor lanțuri de magazine goale, furia fermierilor crescând cu fiecare zi de protest.

Ce a dus la actuala stare a agriculturii europene, totuși? Cel mai probabil, reformele impuse de la Bruxelles, gândite din căldura fotoliilor, fără a se cunoaște realitatea din teren. Green Deal, Farm to Fork, Biodiversitate sunt strategii nesustenabile, cel puțin la ora actuală, când se-ntâmplă atâtea pe planetă, pandemii, conflicte, războaie. Ca să nu mai pomenesc veșnica problemă, reglementările UE nu țin cont, așa cum ar fi normal, de specificul fiecărei țări.

Cu viteza luminii se elimină substanțe active de protecție a plantelor fără a exista înlocuitori. Suprafețe considerabile de teren agricol devin pârloagă, că așa vrea UE, dar fără a gândi un sistem de compensare pentru agricultori. UE nu vrea cultivarea plantelor modificate genetic, însă importă masiv produse finite care provin de la astfel de plante interzise în spațiul european. De pildă, soia.

Comisia Europeană vrea ca în UE cetățenii să trăiască sănătos, să consume bio și zice că i-a întrebat dacă vor alimente „mai curate”, „mai sănătoase”, iar oamenii au răspuns că da. Dar Comisia nu l-a întrebat pe cetățeanul european și dacă e dispus să plătească mai mult cu 40%-50% ori chiar 80% pentru hrană. Și câte și mai câte lucruri nerealiste sunt dictate și reglementate de Bruxelles, prin intermediul unor politicieni care nu au habar cu ce se mănâncă agricultura și nu numai.  

Cum era de așteptat, agricultorii din țara noastră au prins curaj și au ieșit pe străzi, la protest. La fel, cum era de așteptat, având în vedere firava asociere a sectorului, protestele fermierilor noștri sunt dezorganizate, iar lipsa unui conducător își spune cuvântul. Nu despre asta vreau, însă, să vorbesc. Ci doresc să accentuez dezbinarea românului.

Protestul fermierilor nu este doar despre ei, ci despre noi toți, cetățenii României. Poate fi un semnal de alarmă pentru guvernanții de toate culorile politice, că a venit vremea să înceapă să lucreze și pentru populație, nu doar pentru ei și prietenii lor.

Observ că sunt unii care tot au treabă cu subvențiile fermierilor. Păi, sunt un drept al lor, iar subvențiile se întorc în economia țării. Seringa aia care ajunge în spitale la preț de tractor nu deranjează pe nimeni? Sau învățământul gratis care ne costă mai mult decât ăla privat nu supără deloc?

Sunt unii, nu puțini, deranjați de protestele fermierilor și de faptul că aceștia își cer drepturile. În schimb, nu ne oripilează că infrastructura rutieră e la pământ pentru că guvernanții de toate culorile politice nu au reușit în peste 30 de ani să facă ceva din cauza prețurilor mari generate de… prea multe buzunare.

Agricultorii nu au ieșit la parada utilajelor, stau în frig pe drumurile patriei pentru că le-a ajuns cuțitul la os. Da, sunt tractoare, mașini de zeci, sute de mii de euro. Ce-ați fi vrut, ca în anul 2023 să se facă agricultură cu plugul tras de boi? Pentru sculele astea, scumpe, de altfel, fermierii muncesc de dimineață până noaptea și în cele mai multe cazuri nici măcar nu sunt ale lor, fiind cumpărate cu ajutorul creditelor bancare, leasingurilor. Și-au gajat casa, masa, nevasta/bărbatul, copiii, pământul ca să producă hrană.

Nu toți putem fi antreprenori și nici nu trebuie. Haideți să nu-i mai apostrofăm, să nu mai jignim fermierii! Așa cum noi ne dorim să avem în țara asta predictibilitate, stabilitate financiară, așa vor și agricultorii pentru afacerile lor.

Ar trebui să le fie rușine tuturor celor care sunt deranjați de protestele acestor oameni simpli, harnici, care-și produc banii, care mai dau de mâncare și altora (au angajați), care contribuie la bugetul țării și cărora acum le e greu și din cauza guvernanților din România, nu doar a celor de la Bruxelles.

Tuturor ne e greu din cauza clasei politice care e preocupată de propriile jocuri/interese.

 

Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Editorial
Miercuri, 20 Martie 2024 13:47

Subvenționarea agriculturii în 2024

Adrian Pintea, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), este invitatul ediției la rubrica Interviu. Spune despre el că este un ardelean-oltean, fiind clujean prin naștere, dar vâlcean prin prisma faptului că s-a stabilit acolo de foarte mulți ani. Inginer zootehnist prin formație, a fost mai întâi șef de fermă la AgroComsuin SA Bonţida, pentru ca după o perioadă în care a activat în zona privată să ajungă director general la Carvil SA, cunoscută pe vremuri ca Întreprinderea de Industrializare a Cărnii Vâlcea. Din 2006 a activat în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), până la funcția de director general, pe care a ocupat-o din 2016 până în 2023. De atunci este în postura din care ne va împărtăși în rândurile care urmează mai multe informații foarte utile fermierilor.

Reporter: S-a discutat mult în ultima vreme despre ajutoarele naționale tranzitorii, atât pentru specia bovină, cât și pentru cea ovină. Care este situația astăzi și care sunt veștile pe care le putem da?

Adrian Pintea: În ceea ce privește plata subvenției pentru toate formele de sprijin acordate de către APIA, vorbim despre cererea anului 2023, știm foarte bine că se află în plină campanie de autorizare a acestora. Aici ne referim atât la plata ANT-ului, cât și la toate celelalte plăți pe care fermierii trebuie să le primească, conform Regulamentului european și legislației naționale, până în data de 30 iunie, care este termenul-limită până la care APIA trebuie să efectueze toate plățile aferente anului 2023. Până în prezent, APIA a autorizat aproximativ 95% din plăți, dar fermierii încă așteaptă plata ANT-ului pentru înverzire și alte scheme pe care APIA nu le-a autorizat încă pentru plată. În ceea ce privește ANT-urile, acestea au fost aprobate în ședința de guvern. A fost emisă o hotărâre de guvern pentru ajutoarele naționale tranzitorii, atât în sectorul vegetal, cât și în cel zootehnic. După publicarea în Monitorul Oficial, APIA are obligația de a stabili cuantumurile acestor ajutoare și este în situația de a le finaliza, astfel că în scurt timp va demara plata acestora. Se știe că plata ANT-ului este finanțată din bugetul anului următor celui de cerere. De asemenea, în ceea ce privește înverzirea, APIA lucrează pentru a efectua plățile pentru aproximativ 60.000 de fermieri. APIA se află în faza finală a dezvoltării sistemului informatic, iar aceste plăți vor intra în conturile fermierilor în curând. Astfel, se apropie de finalizarea integrală a acestor plăți, iar ultima plată, așa cum fermierii noștri știu deja de mulți ani, este sprijinul cuplat în sectorul vegetal, care se plătește după data de 15 mai. Aceasta este ultima schemă mai consistentă, iar 15 mai este termenul-limită pentru depunerea documentelor suplimentare necesare pentru această categorie de plăți. După finalizarea depunerii tuturor documentelor, plata se va face conform practicii anterioare, după data de 15 mai.

Reporter: Rămânem în acest domeniu, al zootehniei, pentru că au fost întâlniri și discuții aprinse la sediul Ministerului Agriculturii despre modul în care se vor face plățile și cum se vor acorda ajutoarele în zootehnie. Dacă să se continue cu ajutoare pentru toată lumea sau doar pentru cei care fac Controlul Oficial al Performanțelor ori pentru cei care au deja selecție făcută, adică acele ferme de elită. Care este rezultatul la care s-a ajuns, dacă s-a ajuns în cazul acesta?

Adrian Pintea: În ceea ce privește cererea anului 2023, fiind în plină campanie de autorizare la plată, acestea rămân stabilite așa cum au fost la data depunerii lor. În ceea ce privește cererea anului 2024, care va demara în curând, cu toate că este posibil să apară o decalare a termenului de depunere a acestor cereri, față de data de 1 martie, poate chiar de o lună sau peste, deci undeva în aprilie, pentru că încă se așteaptă derogările pentru GAEC-uri, precum GAEC 7 și GAEC 8, și modificări pentru anumite ecoscheme. Asta pentru că anul 2023 a fost un an greu, atât pentru salariații APIA, cât și pentru fermieri, deoarece s-a trecut la noua Politică Agricolă Comună, cu noul Plan Național Strategic și de aceea au existat discuții și solicitări venite din teritoriu privind aceste probleme cu care s-au confruntat fermierii în anul de cerere 2023, astfel încât, acolo unde se poate, să se facă anumite reglaje pentru cererea din 2024. Dacă vorbim de bovine, pentru perioada 2023-2027, s-a stabilit, de exemplu, să acorde sprijin la data de referință: 2018. Dar în felul acesta plățile sunt cumva legale, dar nu morale, iar fermierii au solicitat să nu se acorde ceva pentru această dată istorică. Dar noi, ca stat membru, nu putem să nu acordăm deloc, însă putem să stabilim cuantumul. Putem să stabilim un euro, un leu pentru cele care sunt dată istorică, iar pentru cele pe care omul le are în exploatație să fie o sumă mult mai mare. În acest sens au fost multe discuții, atât cu ocazia consultărilor pentru pregătirea PNS-ului, cât și de-a lungul zilelor cu protestele fermierilor. De asemenea, au fost discuții despre acordarea unor forme suplimentare de plăți pentru animalele pe care le ții, așa-numitele efective pentru prăsilă. Totodată, s-a discutat despre eliminarea obligativității ca aceste efective să fie înscrise în Registrele genealogice. Având în vedere toate aceste modificări pentru anul de cerere 2024, unele fiind chiar de substanță, se ajunge implicit la modificarea PNS-ului. De aceea trebuie notificată Comisia Europeană și făcut un comitet de monitorizare, iar acest lucru necesită respectarea anumitor termene, ca stat membru. De aceea, există posibilitatea unui decalaj în depunerea cererilor, însă fermierii nu vor fi afectați, deoarece perioada de depunere a cererilor va rămâne aceeași, probabil că data va fi schimbată din 1 martie în 1 aprilie. Este necesară publicarea HG-ului, a ordinului de ministru și a ordinului 80 care stabilește toate condițiile de eligibilitate pentru cererea din 2024, astfel încât fermierii să poată depune cererile atunci când toate acestea vor fi stabilite legal.

DSC00018

Reporter: Ați menționat GAEC 7 și GAEC 8. Ministerul Agriculturii a susținut în toate consiliile AgriFish prelungirea termenului, au fost făcute notificări, sunt țări care au fost alături de dorința fermierilor români. Știm foarte bine că au fost proteste și în România, dar și în Franța, vizavi de aceste două condiții. Cum am putea interpreta reacția Comisiei Europene?

Adrian Pintea: Au fost numeroase discuții referitoare la derogările pentru cele două GAEC-uri, fie că vorbim de pârloagă, fie de rotația culturilor. Pentru GAEC 7, încă se așteaptă o derogare, o clarificare, o aprobare din partea Comisiei Europene. În toate consiliile de miniștri, domnul ministru Barbu a prezentat poziția României. De exemplu, în ceea ce privește pârloaga, s-a discutat posibilitatea de a se permite la nivel de țară să lase 4% din totalul terenului, în loc să fie obligat să lase fiecare fermier în parte acel procent. Pentru că tu, fermier, lăsându-ți o bucată de teren pârloagă, poți să infestezi cealaltă bucată și de aici începe o adevărată nebunie. Dar, deocamdată, pentru GAEC 7 așteptăm. Pentru GAEC 8, s-a convenit că procentul de 4% poate fi realizat prin mai multe opțiuni, fiecare fermier putând alege între ele sau o combinație a acestora. Aceste opțiuni includ elementele neproductive, culturile fixatoare de azot fără tratament, cultura secundară fără tratament și fără factorul de ponderare. Toate aceste aspecte au fost acceptate și nu reprezintă o problemă. În ceea ce privește ecoschema, România va propune un procent cu 1% peste ambiția din GAEC 8, astfel încât 5% va fi suficient pentru ca ecoschema să fie accesată de fermieri. Toate aceste măsuri trebuie transpuse în legislația națională și trebuie instituit un comitet de monitorizare. Acesta este un alt motiv pentru care este posibil să existe un decalaj în termenele de implementare. 

Reporter: Un alt subiect despre care vreau să discutăm este legat de compensarea pierderilor pe care fermierii le-au suferit anul trecut. Este vorba despre compensarea pentru secetă și despre compensarea pentru pierderile în urma importurilor de cereale din Ucraina. Ce s-a stabilit și când vor primi acești bani fermierii?

IMG 0281

Adrian Pintea: Aici sunt mai multe forme de sprijin pe care Ministerul Agriculturii le-a inițiat și care sunt în desfășurare. Referitor la pierderea de venit cauzată de secetă la culturile de toamnă, de asemenea, se acordă o formă de sprijin. Fermierii au solicitat aceste forme de sprijin și pentru culturile de primăvară, însă, așa cum a menționat și ministrul în discuțiile precedente, trebuie să așteptăm rectificarea bugetară și să găsim o modalitate pentru a oferi compensații și pentru culturile de primăvară. De asemenea, anul trecut s-a acordat o sumă de 100 de euro pentru fiecare vacă de lapte, vaca de carne nefiind compensată, de aceea acum se desfășoară procesul de primire a cererilor pentru acestea, prin intermediul APIA. Se oferă o sumă de 100 de euro pentru fiecare bovină de carne. Toate aceste compensații sunt legate de impactul conflictului din Ucraina asupra veniturilor, iar plățile trebuie efectuate până la data de 30 iunie, pentru a asigura ca fermierii să primească acești bani în conturile lor. De asemenea, în cadrul aceleiași probleme legate de Ucraina, se acordă și credite agricole pentru fermierii care au suferit pierderi sau se confruntă cu dificultăți. Toate aceste inițiative sunt în curs de desfășurare, iar un alt aspect așteptat de fermieri este lansarea creditului de producție și a celui de investiții. Așadar, creditul de producție va avea o dobândă de 1,95-2%, cu ROBOR-ul și toate cheltuielile suportate de Ministerul Agriculturii. Cu privire la creditul de investiții, acesta va avea, de asemenea, o dobândă subvenționată de stat de până la 2%, însă ROBOR-ul va fi suportat de fermier. Se va acorda o sumă de până la 10 milioane de euro, iar aceste inițiative vor fi lansate în foarte scurt timp, deoarece sunt pe circuitul de avizare la celelalte ministere. Plățile pentru toate aceste măsuri trebuie efectuate până la data de 30 iunie, iar fiecare beneficiar poate primi până la un plafon maxim de 280.000 de euro. Este important de menționat că APIA interconectează toate formele de sprijin, astfel încât nimeni să nu depășească suma maximă de 280.000 de euro per beneficiar.

Reporter: Să încercăm să lămurim această interconectare pe care o face APIA, cum se ajunge la această sumă maximă de 280.000 de euro?

Adrian Pintea: Exemplu: ai luat 100 de euro pe hectar, acum depui cererea la APIA și ai de luat 100 de euro pentru vaca de carne. Dacă tu în anul 2022 ai luat, să zicem, 200.000 de euro, iar anul acesta, cumulându-le pe celelalte mai ai de luat 100.000 de euro, n-o să primești decât 80.000 de euro, astfel încât să nu depășești acel plafon total de 280.000 de euro.

Reporter: Este un plafon stabilit de România, de Ministerul Agriculturii, de Guvern sau de Comisia Europeană?

Adrian Pintea: Este un plafon stabilit de Comisia Europeană, ăsta este plafonul maxim, a fost 250.000 de euro, iar în urma negocierilor, care au fost în Consiliul de miniștri, s-a mărit în momentul de față la 280.000 de euro.

140A9155

Reporter: În această perioadă, fermierilor urmează să li se acorde niște ajutoare, niște subvenții?

Adrian Pintea: În acest moment, APIA efectuează plăți zilnice în valoare de aproximativ două milioane de euro. De asemenea, toate formele de sprijin oferite de Ministerul Agriculturii, fie prin intermediul Direcției Agricole, fie prin APIA, în legătură cu conflictul din Ucraina, trebuie să fie plătite până la data de 30 iunie, conform termenului stabilit de Comisia Europeană. În plus, creditul pentru investiții destinat fermierilor se află în prezent în procesul de avizare. După ce se va finaliza și va fi aprobat în cadrul ședinței de guvern și publicat în Monitorul Oficial, acest credit va fi lansate, permițând fermierilor să-și capitalizeze afacerile și să efectueze investiții. Acestea sunt principalele aspecte până la data de 30 iunie. Pe urmă intrăm pe făgașul normal în ceea ce privește cererea lui 2024, care se va depune, controale administrative, teren și cu avansul în data de 16 octombrie. Deci plăți masive se vor face până în 30 iunie, iar apoi pe perioada verii se vor face „bucătăriile” interne în APIA și Direcția Agricolă, iar plățile vor reîncepe în 16 octombrie. Iar, pe lângă acestea, pe ameliorare, pe motorină, aceste plăți se vor face așa cum știu fermierii, lunar sau trimestrial, în funcție de solicitări.

Reporter: Specia ovine este scoasă de la ajutorul pentru pierderile suferite în urma războiului din Ucraina. Restul speciilor au acces. De ce?

Adrian Pintea: De ce, n-aș putea să vă răspund la întrebarea asta, dar știu că au fost nenumărate consultări, fie că vorbim de ministrul Barbu sau de ceilalți miniștri care au fost în momentul în care s-a creionat acest PNS, pentru că știu, la o anumită discuție – cred că dl ministru Chesnoiu era la vremea respectivă – s-a căutat o ecoschemă și pentru specia ovină, dar nu s-au găsit elemente astfel încât să-i satisfacă și pe fermieri sau fie că erau o muncă și o documentație foarte stufoasă pentru o sumă destul de mică și atunci s-a renunțat la acest lucru. Iar în ceea ce privește plăți care se fac acum legat de Ucraina, nu au fost identificate soluții. O altă specie care a fost cumva uitată, și pe bună dreptate solicitată de fermieri, a fost pentru familiile de albine, pentru că undeva, dacă nu mă înșel, de prin 2018, n-au mai primit niciun fel de formă de sprijin, știm că România este una dintre țările mari crescătoare de albine, și atunci și aici este pe circuitul de avizare o hotărâre de guvern, astfel încât să se acorde o formă de sprijin pentru crescătorii de albine, undeva la 20 de lei pe familia de albine.

DSC07371

Reporter: Fermierii își pun întrebarea de ce nu se respectă, la stabilirea cuantumurilor, conceptul de unitate vită mare? Corespondentul la cât înseamnă la bovine și cât înseamnă la ovine, de exemplu, un număr de 8-10 ovine pentru fiecare unitate de vită mare?

Adrian Pintea: Aici, în urma negocierilor, s-au stabilit anumite criterii. De exemplu acum, pentru forma de sprijin de 100 euro pentru bovine, se folosește conceptul de unitate vită mare pentru calcul. Totuși, este un subiect de discuție și s-ar putea lua în considerare ca toate formele de sprijin să fie stabilite în funcție de unitatea vită mare, astfel stabilindu-se un standard, fie că vorbim de ovine, bovine sau caprine. Aceasta este o decizie care trebuie luată în cadrul asociațiilor, după consultări, pentru a ajunge la un consens în această privință.

Reporter: Având în vedere discuțiile anterioare despre secetă, să ne oprim și la problema irigațiilor, care este un subiect ce va fi abordat și în anii următori. Fermierii își doresc să beneficieze de proiecte cu finanțare europeană pentru a putea reabilita infrastructura secundară, în timp ce infrastructura principală va continua să fie gestionată de ANIF. Care sunt prioritățile în ceea ce privește reabilitarea infrastructurii principale?

Adrian Pintea: În ceea ce privește irigațiile, cu siguranță, este un subiect care a fost discutat de-a lungul anilor și va continua să fie în atenție pentru că, deși s-au realizat anumite lucrări în fiecare an, suma alocată nu a fost niciodată suficientă, iar necesitățile au fost imense. ANIF are în derulare peste 50 de șantiere în prezent, iar recent am fost în județul Teleorman alături de domnul ministru Barbu pentru inaugurarea unei noi stații. Eforturile sunt vizibile, iar bugetul alocat ANIF este consistent, ceea ce permite lucrările pe aceste șantiere. Cu toate acestea, cantitatea de lucrări desfășurate nu este încă satisfăcătoare, iar fiecare an aduce încercări noi pentru extinderea suprafețelor irigate. Cu siguranță, avem în continuare mult de muncă și vom continua să investim în această direcție în următorii ani. Investițiile realizate prin AFIR, inclusiv cele din cadrul Planului Național de Irigații (PNI), sunt în desfășurare, însă necesitățile rămân mari. Sperăm că și în viitor bugetul va fi unul consistent, astfel încât ANIF să poată continua lucrările pentru îmbunătățirea infrastructurii de irigații.

mpv shot0103

Reporter: Există proiecte pentru Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigații care vizează energia verde, inclusiv cea eoliană și solară. ANIF are în vedere dezvoltarea unor astfel de proiecte pentru stațiile de pompare pe care le deține?

Adrian Pintea: Cu siguranță, da. Întotdeauna căutăm soluții care să implice costuri reduse, fie suportate de ANIF sau de fermieri, pentru a reduce la minimum costurile și a maximiza randamentul. Se lucrează la proiecte-pilot care includ, de exemplu, instalarea de panouri fotovoltaice pe canalele de irigații. Trebuia să călătoresc în SUA pentru a discuta exact despre acest subiect, dar, din păcate, au existat aceste proteste și nu am putut ajunge, însă aștept să se întoarcă colegii mei și profesori de la USAMV și ASE, care se află acolo, pentru a vedea ce proiecte au fost dezvoltate. Nu trebuie să reinventăm roata, dacă există soluții bune, să le preluăm și să le implementăm și noi.

Reporter: De altfel, dacă-mi aduc bine aminte, în PNRR-ul depus de fostul ministru Adrian Oros, mai bine zis, în proiectul respectiv pentru irigații, exact despre acest lucru era vorba la vremea respectivă, de panouri solare care să fie deasupra canalelor.

Adrian Pintea: Da. Doar că, din păcate, în PNRR agricultura nu are niciun euro.

Reporter: Da, agricultura n-a fost inclusă, a fost scoasă din start. Pe final doresc să discutăm puțin despre prioritățile Ministerului Agriculturii astăzi, din punctul dumneavoastră de vedere. Sau ale agriculturii românești.

Adrian Pintea: Din punctul meu de vedere și de felia pe care eu o gestionez în cadrul MADR, dar făcând parte din conducerea ministerului, prioritatea noastră este să finalizăm cât mai repede legislația pentru anul 2024, pentru a putea demara campania de primire a cererilor pentru anul 2024 și cumva să intrăm într-un făgaș normal, cu modificările legislative pe care vi le-am spus să le putem implementa, astfel încât să avem o stabilitate și o viziune până în 2027 și fermierii să știe exact ce au de făcut pentru a putea beneficia de toate formele de sprijin pe care ministerul le pune la dispoziția lor. De asemenea, finalizarea tuturor plăților, a proiectelor pe care le are ministerul în desfășurare, aici fie că vorbim de sectorul zootehnic – nu doar bovine, oi și capre, ci și în privința sectorului suin și la pasăre, unde sunt de asemenea proiecte în desfășurare, toate programele, pentru că în anul acesta a fost o viziune în care încă de la început s-a pus la dispoziție tot plafonul, vorbim de cei de la AFIR, astfel încât fermierii să aibă o plajă și o deschidere de la începutul anului și să știe exact care sunt calendarele pentru depunerea proiectelor, toate acestea să fie evaluate de colegii de la AFIR și să intre cumva într-un făgaș normal și, eventual, de asemenea consultări trebuie să fie în permanență cu sectorul agricol, vegetal sau zootehnic, astfel încât să preîntâmpinăm anumite nemulțumiri care au fost în perioada anterioară, și printr-un dialog să găsim o cale comună. Știm foarte bine, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are un sac de bani și pe acesta trebuie să-l gestionezi cât mai corect, astfel încât să aduci plusvaloare pentru sectorul agricol.

DSC09308

 

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print – martie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Interviu

Miercuri, 13 martie 2024, compania Corteva Agriscience lansează gama de produse biologice în România. Gazdă pentru marele eveniment este Face Club din București (complex Romexpo), unde toți cei prezenți vor descoperi noi trenduri și practici revoluționare în agricultură. Totodată, va fi lansat cel mai inovativ produs din gama de produse biologice, stimulatorul și optimizatorul fotosintetic Utrisha N.

La un an de la achiziționarea companiilor biologice Stoller și Symborg, Corteva Agriscience prezintă Corteva Biologicals, un portofoliu dovedit de soluții inovatoare care ajută fermierii să navigheze prin condițiile de piață în continuă schimbare și să facă față provocărilor în creștere. „Achizițiile au poziționat Corteva ca lider global pe piața produselor biologice, confirmând angajamentul companiei de a furniza fermierilor noi instrumente pentru practici agricole integrate și sustenabile. Corteva Biologicals oferă fermierilor soluții noi care ajută culturile să interacționeze mai bine cu mediul lor, utilizând nutrienți și inputuri mai eficient, îmbunătățind procesele lor naturale”, arată Jean Ionescu, Country Leader Corteva Agriscience RO & MD. Dezvoltate pentru a oferi performanță dovedită și predictibilă, produsele biologice pot fi utilizate pentru a completa produsele tradiționale de protecția culturilor, cu scopul de a optimiza sănătatea plantelor sau, acolo unde este etichetat corespunzător, pot fi folosite singure pentru agricultura organică.

Corteva Biologicals răspunde nevoilor în evoluție ale tuturor fermierilor. „Lucrăm alături de fermieri pentru a identifica provocările lor și pentru a-i ajuta să își îmbunătățească performanța, să își întărească reziliența și să își protejeze potențialul”, a punctat Maria Cîrjă, director marketing Corteva Agiscience România & Republica Moldova & Ungaria.

 

Câteva inovații din gama de produse biologice

 

Utrisha™ N. Bacteriile fixatoare de azot permit plantelor să captureze azotul din atmosferă, crescând profitul fermierilor. Studiile de teren în curs arată că fermierii cultivatori de soia care folosesc Utrisha™ N văd o creștere medie de 0,20 t/ha, iar cultivatorii de porumb remarcă o creștere medie de 0,43 t/ha în cadrul testelor cu creștere a randamentului.

X-Cyte™ construiește rezistența plantelor furnizând citokinina, care promovează divizarea celulară în rădăcini și lăstari de plante și este crucială pentru creșterea vegetativă, dezvoltarea reproducției și reducerea stresului abiotic. Acesta ajută la gestionarea stresului termic în toate culturile etichetate, inclusiv creșterea producției de polen și fertilitate, greutatea grăuntelui și densitatea în porumb. În soia, X-Cyte™ îmbunătățește ramificarea, crește dimensiunea și greutatea semințelor și reduce pierderile de păstăi. Pentru grâu și cereale mici, crește grăunții per cap și rezistența tulpinii.

Bio Forge® Advanced. Sporind performanța și construind rezistența, Bio Forge® Advanced permite plantelor să își concentreze mai multă energie pe fiziologia și reproducerea îmbunătățitoare a randamentului. Tehnologia proprietară și brevetată poate fi aplicată plantelor stresate abiotic sau rănite pentru a-și optimiza recuperarea și pentru a îmbunătăți toleranța la stres abiotic pe tot parcursul sezonului de creștere, maximizând în cele din urmă potențialul de producție.

 

Azotul la îndemâna plantelor, prin Utrisha™ N, un produs unic  

 

Este cunoscută presiunea pe care agricultorii o simt în ultima vreme în ceea ce privește prețul ridicat al azotului și limitarea aplicării formulărilor convenționale pe parcursul perioadei de vegetație. Sunt lucruri care, alături de alți factori de mediu, îi împiedică pe fermieri să obțină rezultate de producție maxime în culturile lor.

De curând, Corteva Agriscience a omologat, în gama de produse biologice, un produs unic, de ultimă generație - Utrisha™ N.

Utrisha™ N este un biostimulator cu rol în eficientizarea nutriției plantelor, având la bază bacteria de origine naturală Methylobacter symbioticum. Utrisha™ N este menționat de Organic Materials Review Institute (OMRI) și autorizat pentru utilizare în producția ecologică certificată, procesarea alimentelor și manipulare.

„Utrisha™ N permite țesuturilor plantelor să treacă dincolo de rolul de consumator și să devină o sursă cu aport constant de azot pentru plante, favorizând absorbția azotului din aer. Methylobacter symbioticum pătrunde în plantă prin stomatele prezente pe țesuturile verzi și colonizează rapid întreaga plantă pentru a transforma azotul din atmosferă (N2) într-o formă disponibilă pentru plante (NH4+). Acest lucru îi permite produsului Utrisha™ N să livreze azot direct în părțile plantelor aflate în creștere activă, eliminând atât riscul ca azotul să fie aplicat în fenofazele inoportune, cât și efectele negative asupra mediului și fitotoxicitatea plantelor. Metilobacter symbioticum este o bacterie care supraviețuieste și se înmulțeste, hrănindu-se cu metanol, un produs secundar al creșterii vegetative normale a plantelor. Astfel, aportul azotului este legat de necesarul plantei”, explică Adrian Ionescu, Category Marketing Manager Fungicides, Insecticides & Biologicals Corteva Agriscience RO & MD.

Specilaistul Corteva ne arată și cum se utilizează aces nou produs inovativ. „Utrisha™ N se aplică dimineața când stomatele sunt deschise, iar planta este sănătoasă și în proces de creștere activă, neafectată de factorii de stres din mediu. Doza de aplicare este de 333 g/ha, până la 500 g/ha, în funcție de cultura la care se utilizează, iar conținutul de clor din apă nu trebuie să depășească 2 ppm. Imediat după o oră de la aplicare, Utrisha™ N este absorbită în plantă, fiind astfel protejată de spălarea accidentală în cazul apariției precipitațiilor.”

Avantajele Utrisha™ N:

  • Utilizează azotul atmosferic într-un mod natural pentru a genera amoniu, necesar plantelor pentru creștere și dezvoltare;

  • Funcționează pe baza unui mecanism de autoreglare pentru a evita riscul dezechilibrelor nutritive, pierderilor sau fitotoxicității plantelor;

  • Asigură plantelor de cultură azot pe toata durata de viață, fără să fie necesară reintrarea în cultură pentru repetarea tratamentului.

  • Poate suplini o cantitate importantă de azot, făcând astfel posibilă creșterea plantelor chiar și în condiții de fertilizare dificilă sau imposibil de făcut.

Beneficiile utilizării Utrisha™ N:

  • Constituie o sursă alternativă viabilă pentru a spori eficiența utilizării azotului, M. Symbioticum favorizează aprovizionarea plantelor cu azot chiar și când azotul este în cantitate limitată sau inconsecventă;

  • Utrisha™ N colonizează rapid întreaga plantă, oferind culturii, la scurt timp de la aplicare, azot sub formă amoniacală și continuând să facă acest lucru, independent de fazele de vegetație, atât timp cât planta are nevoie de acest aport de azot;

  • Produsul este compatibil cu o multitudine de alte produse fitosanitare, utilizate atât în agricultura convențională, cât și în cea ecologică. Totuși, pentru a beneficia la maxim de aportul acestui produs și pentru a împiedica situațiile neplăcute, compania Corteva recomandă să aplicați produsul evitând amestecurile. Dacă însă situația o impune și amestecul este dorit, trebuie să luați legătura cu departamentul tehnic Corteva pentru mai multe detalii de compatibilitate, acesta având cea mai mare bază de date disponibilă și competența necesară pentru a vă putea da sfaturi utile, astfel încât eficiența maximă să fie asigurată;

  • Utrisha™ N este produsul biologic cu o formulare patentată Corteva ce poate fi păstrat până la doi ani în condiții normale de temperatură, fără ca acesta să sufere vreo scădere de eficacitate;

  • Utrisha™ N este un partener excelent în programele de management al azotului, flexibilitatea în aplicare și sincronizarea cu nevoia de azot a plantei de cultură, făcând din acesta o excelentă sursă de azot suplimentar, compatibilă și cu tehnologia Optinyte;

  • Sustenabilitatea se regăsește însă în faptul că Utrisha™ N poate furniza azot plantei de cultură fără risc de levigare în pânzele freatice sau introducere de gaze suplimentare cu efect de seră în atmosferă.

Având în vedere că Utrisha™ N este un produs de origine naturală, pentru a avea rezultatele scontate, acesta trebuie utilizat respectând cu mare strictețe eticheta.

Rezultatele din 2022 și 2023 au arătat la nivel mondial că Utrisha™ N este soluția către un viitor sustenabil în agricultura modernă, lucru ce face ca produsul să fie utilizat la ora actuală pe milioane de hectare, la doar un an de la lansare.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Eveniment

Levamisol este un medicament cunoscut ca antihelmintic, dar și ca imunomodulator atât în medicina umană, cât și în cea veterinară. Primele rapoarte clinice și de laborator privind testarea tetramisolului și a componentului său activ, levamisolul, au fost entuziaste. La om s-a utilizat ca imunomodulator în artrita reumatoidă și în terapia cancerului colorectal. Se consideră că levamisolul potențează imunitatea prin amplificarea răspunsului imun mediat celular.

Componenta activă din Levamisol este un izomer levogir. Medicamentul modulează funcția imună la un dozaj de 2-3 mg/kg greutate vie, spre deosebire de doza antihelmintică, care este cu mult mai mare.

Romvac Company produce Levamisol 7,5% soluție injectabilă, 1 ml / 10 kg g.v. pentru rumegătoare și porci, s.c./i.m; Levorom 20% pulbere hidrosolubilă pentru păsări (porumbei, găini, rațe, gâște) și pești de acvariu; Paracan comprimate cu 30 mg levamisol și 50 mg albendazol pentru câini și pisici și Rombendazol Plus, suspensie orală pentru rumegătoare, cu albendazol și levamisol.

 

Acțiunea farmacologică și farmacocinetică

 

Acțiunea antiparazitară constă în stimularea activității agonistice a receptorilor nicotinici din mușchii nematodelor, rezultând paralizia spastică a viermilor în formă adultă și larvară cu localizare gastrointestinală sau/și pulmonară, viermi care sunt eliminați vii, prin fecale sau tuse. Când este administrat repetat în doză mai mare față de doza imunoterapeutică, levamisolul poate supresa funcția imună. O singură doză de levamisol amplifică răspunsul imun mediat celular pentru mai mult de 48 h. Tratamentul intermitent cu levamisol restaurează răspunsul imun, mai mult decât în cazul administrării continue. Se recomandă ca levamisolul să fie administrat 3 zile consecutiv sau o dată pe săptămână. Tratamentul îndelungat reduce sensibilitatea pacientului la efectele imunomodulatoare ale levamisolului și poate fi chiar supresiv sau poate conduce la complicații grave.

Levamisolul este rapid absorbit din tractul gastrointestinal sau inoculat i.m./s.c. și prin piele. Este metabolizat în ficat și eliminat prin rinichi și fecale.

 

Efectul levamisolului asupra celulelor sistemului imun

 

Levamisolul schimbă metabolismul și funcțiile limfocitelor T, monocitelor și neutrofilelor. Atunci când este injectat la animale sănătoase, determină creșterea numărului de celule anticorpoformatoare din splină și mărește rezistența la infecțiile bacteriene sau virale, în particular la gazdele imunizate în prealabil.

Levamisol 75

 

Recomandări privind imunoterapia cu levamisol

 

Levamisolul poate fi folosit ca reactivator al răspunsului celular imun depresat în numeroase boli (bacteriene sau virale): infecțiile cu herpesvirusuri, bruceloza, mastite bovine, boala de Aleutine la nurcă, febra de transport la bovine, febra aftoasă, bronșita infecțioasă, bursita infecțioasă, boala Carre – jigodia etc. S-au menționat bune rezultate cu acest preparat la păsări, administrat în doză de 2,5 mg/kg greutate vie, asupra răspunsului mitogen al limfocitelor.

De asemenea, în terapia bolilor infecțioase, levamisolul administrat asociat a dat rezultate încurajatoare, în doză unică de 7-10 mg/kg greutate vie. La păsări, în cazul vaccinărilor, levamisolul poate fi administrat ca imunostimulant, în cursul aceleiași zile sau în următoarele consecutive vaccinării (antipseudopestoase, antibursitica etc.) la o doză de 1/4-1/3 din doza antihelmintică, timp de 3 zile, cu repetarea administrării peste alte 13-14 zile. Doza antihelmintică este, în general, de 5-7,5 mg/kg greutate vie, în cazul administrării parenterale, sau de 7,5-10 mg/kg greutate vie, în cazul administrării „per os“. La puii de carne se poate administra o dată pe săptămână, până la sacrificare. Nu se administrează la cai și măgari.

Doze antihelmintice. Păsări: 15-30 mg s.a./kg g.v., p.o (per os). La porumbei se administrează doar după dieta alimentară strictă. Dacă se administrează simultan cu hrană, pot voma. Iepuri: 12,5-20 mg s.a./kg g.v., p.o. Pisici: Nematode susceptibile – 5 mg s.a./kg g.v., p.o. Ca microfilaricid: 10 mg s.a./kg g.v., p.o. / zi, 5-7 zile. Câini: Nematode susceptibile – 5-7,5 – 10 mg s.a./kg g.v., p.o. Ca microfilaricid: 10 mg s.a./kg g.v., p.o. / zi, 6 zile. Porci: 7,5 mg s.a./kg g.v., intramuscular / subcutanat, p.o. și 8 mg s.a./kg g.v., p.o. în apă/furaj. Oi, vaci, capre: 7,5 mg s.a./kg g.v., s.c. sau p.o. Pești de acvariu: 10 mg s.a./litru de apă.

Levorom

 

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – februarie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Zootehnie
Marți, 20 Februarie 2024 12:02

Răsfugul alb al oilor și caprelor

Agalaxia contagioasă este o boală cunoscută popular sub numele de răsfugul alb şi este produsă de tulpini patogene de Mycoplasma agalactiae tip A, descrisă prima oară în 1816, în Italia.

Receptivitate la boală au oile şi caprele, indiferent de sex şi stare fiziologică, dar mai sensibile sunt femelele lactante şi, în special, cele aflate după prima fătare.

 

Surse şi căi de infecţie

 

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave şi cele trecute prin boală, care elimină germenii prin lapte, secreţii oculare, artrite deschise, fecale şi urină. Căile de infecţie sunt reprezentate de mucoasele conjunctivală, respiratorie şi digestivă, iar la oile lactante, şi de canalul papilar ce se contaminează de pe mâinile mulgătorului. La capre, transmiterea se poate face şi transcutanat, prin paraziţi externi.

 

Semnele bolii

 

Forma acută se întâlneşte mai rar şi se manifestă ca o boală generală exprimată prin febră, tremurături musculare, ataxie, şchiopături, conjunctivită şi tumefierea limfonodulilor explorabili. Evoluţia este de 6 - 7 zile, iar mortalitatea poate ajunge la 15%. Forma subacută se întâlneşte mai frecvent şi evoluează cu diverse localizări: mamară, articulară şi oculară. Dintre cele trei localizări, cea mamară are frecvenţa cea mai mare. Forma cronică se întâlneşte la tineret şi se caracterizează prin slăbire progresivă până la cea extremă şi moarte, în special după complicaţii cu bacterii. Localizarea mamară debutează prin scăderea sau încetarea bruscă a secreţiei lactate; laptele are culoarea verzuie sau gălbuie, este vâscos şi sărat. În perioada de repaus, laptele se separă în două straturi cu prezenţa unui sediment grunjos, iar grăsimea şi calciul, scad. Boala poate evolua uşor, ca o mamită catarală benignă sau grav, ca o mamită parenchimatoasă.

În forma benignă şi dacă boala apare la începutul lactaţiei, secreţia lactată poate reveni la normal în perioada curentă de muls.

În forma parenchimatoasă, evoluţia este gravă: glanda mamară este congestionată, edemaţiată, dureroasă, caldă, iar edemul inflamator poate fi prezent şi pe faţa internă a coapselor. Secreţia lactată încetează, prin mulgere fiind obţinute numai câteva picături de secreţie galben-verzuie. Deseori, mamela se atrofiază, are consistenţă dură şi uneori abcese, modificări ce compromit ireversibil revenirea secreţiei lactate. Afectarea mamelei este însoţită de hipertrofia limfonodulilor mamari. Localizarea articulară se întâlneşte la miei şi iezi, tineret ovin şi caprin, berbeci şi oi sau capre nelactante.

DSC01571

Articulaţiile, în special cele carpiene şi tarsiene, sunt umflate şi dureroase. Animalele bolnave şchioapătă, merg greu şi preferă poziţia decubitală. La miei, de regulă, se constată poliartrita însoţită de slăbire progresivă şi, în final, moartea.

Localizarea oculară se întâlneşte mai rar şi poate evolua cu manifestări benigne sau grave. Dacă se localizează ocular, pot fi afectaţi unul sau ambii ochi. Se constată: frica de lumină, lăcrimarea şi apariţia conjunctivitei. În formele uşoare, vindecarea survine după 5 - 7 zile de evoluţie.

Diagnosticul se realizează pe baza tabloului clinico-morfopatologic şi se confirmă prin examene de laborator (examen serologic ELISA).

 

Prevenirea bolii

 

Se vor achiziţiona ovine şi caprine din efective sau zone unde boala nu a fost prezentă în ultimii 2 ani şi se va evita contactul cu turme în care au fost diagnosticate animale bolnave, în ultimii 2 ani. În focar, pentru prevenirea îmbolnăvirii animalelor sănătoase, se recomandă vaccinarea de necesitate.

Profilaxia specifică se bazează pe folosirea vaccinurilor inactivate contra agalaxiei contagioase a oilor și caprelor, precum AGALAXIN FORTE (conține germeni inactivați de Mycoplasma agalactiae și Staphylococcus aureus). AGALAXIN FORTE previne apariția agalaxiei contagioase, cât și a mamitei gangrenoase – răsfugul negru și se va administra din 6 în 6 luni.

romvac vaccin

 

Tratamentul

 

Se administrează antibiotice care acționează asupra micoplasmelor (ex.: TYLAVET 1 ml / 10 - 20 kg greutate vie / zi sau ENROFLOXAROM 5% sau OXITERACICLINA 10%, 5 zile, injectabil. Intramamar, respectiv ocular, se administrează unguente care conțin oxitetraciclină (ex.: Mibazon), zilnic.

 

Articol scris de: dr. CĂTĂLIN TUDORAN, șeful Laboratorului de Diagnostic Romvac Company SA

Catalin Tudoran

 

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – ianuarie 2024
Abonamente, AICI!
Publicat în Zootehnie

Guvernul a adoptat o Hotărâre care aprobă plafoanele alocate ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic pentru anul de cerere 2023. Totodată, actul normativ stabilește modalitatea de calcul a cuantumului per unitatea de măsură al ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul lapte, pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și pentru schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine.

Impactul bugetar este de circa 670.271.000 lei, respectiv 134.768.480 euro de la bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024, reprezentând plăți naționale tranzitorii pentru anul de cerere 2023.

Cuantumul per unitatea de măsură al ajutoarelor naţionale tranzitorii în sectorul zootehnic se calculează de către Agenţia de Plăți și Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin raportarea plafoanelor alocate fiecărei scheme la efectivele de animale eligibile, respectiv bovine și ovine/caprine sau la cantitățile de lapte eligibile.

Ca număr de beneficiari ai ANT în sectorul zootehnic se estimează circa 40.000 fermieri pentru schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte, circa 112.000 fermieri pentru schema decuplată de producție, specia bovine, în sectorul carne și circa 45.000 fermieri pentru schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine.

MADR precizează că documentele specifice care se depun împreună cu cererea de plată, precum și condițiile de acordare a ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic sunt prevăzute în secțiunea a 2-a a Ordinului MADR nr. 80/2023, cu modificările și completările ulterioare, articolele 95-102.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Având în vedere că România se confruntă cu focare emergente de pestă porcină africană (PPA), Academia de Știinţe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Şișesti” (ASAS), prin Secţia de Medicină Veterinară, a inițiat o dezbatere on-line împreună cu reprezentanţi ai ANSVSA, IDSA, ICPBMV, IISPV, DSVSA judeţene, precum și ai organizaţiilor profesionale din domeniul creșterii porcilor, ca urmare a situaţiei epidemiologice unice privind creșterea suinelor din țara noastră.

Situaţia României este unică în Uniunea Europeană. În timp ce toate celelalte state membre UE raportează doar cazuri de infecţie la porcii mistreți, în România, focarele sunt distribuite în toate sectoarele de creștere.

Faţă de această situaţie, ASAS, prin Secţia de Medicină Veterinară, a considerat necesară consultarea tuturor celor implicați în domeniul creșterii suinelor, pentru a identifica acţiuni imperative în situaţia epidemiologică de facto.

Astfel, în urma discuţiilor, concluziile transmise de ASAS sunt următoarele:

  • Epidemia de PPA în România nu poate fi controlată exclusiv prin măsuri de biosecuritate, dată fiind structura polimorfă a sectorului de creștere a porcului;

  • Finanţarea cercetării medical-veterinare pe acest subiect este o problemă de securitate alimentară, socială și naţională;

  • Utilizarea unui vaccin ca instrument pentru controlul acestei situaţii epidemiologice particulare este o necesitate majoră, dar în UE nu este produs și autorizat niciun vaccin pentru pesta porcină africană;

  • În cadrul programului de cercetare ADER (2023-2026) există proiectul nr. 10.1.1 inițiat de ASAS și coordonat de IDSA în parteneriat cu toţi furnizorii de cercetare veterinară din ţară, care își propune o abordare de ansamblu a epidemiei de PPA, inclusiv realizarea unui vaccin;

  • Trebuie precizat însă, că instituţiile publice cu atribuţii în medicina veterinară - IDSA, ICPMB, IISPV - deţin infrastructură care permite realizarea cercetărilor/testărilor numai la nivel de laborator;

  • În România nu există facilităţi (biobaze cu nivel de biosecuritate 3) pentru testarea clinică a produselor imunologice veterinare/vaccinurilor veterinare, fie că sunt din import sau produse în țară, în vederea omologării acestora conform cerinţelor ştiințifice și legale în domeniu, cerințe care impun inclusiv realizarea unor infecţii de control cu tulpini virale patogene în cazul PPA. Realizarea unei astfel de facilităţi reprezintă o urgenţă majoră;

  • România este printre puţinele țări europene care nu are un institut public de cercetare pentru domeniul medical veterinar;

  • Faţă de această realitate epidemiologică și instituțională, se consideră că rezolvarea subiectului necesită includerea acestuia pe ordinea de zi a unei întruniri de urgenţă a CSAT.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Zootehnie

Cererile de solicitare aferente schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, pentru pierderile aferente perioadei 1 octombrie 2022 – 31 martie 2023, pot fi depuse la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) în perioada 9 februarie – 21 martie 2024, inclusiv.

Cuantumul ajutorului de stat care se acordă beneficiarilor este de 100 euro/cap bovină de carne, respectiv bubalină.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 79.427.740 lei, echivalentul sumei de 16.100.000 euro, care se asigură de la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plata ajutorului de stat se face până la data de 30 iunie 2024. Se pot efectua plăți și după această dată pentru conturi invalide, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2024.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit la Centrele judeţene/locale ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, însoțite și de declarația pe propria răspundere că nu se află în reorganizare, lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform modelului  prevăzut în anexa nr.1 pct.III  din ordonanța de urgență. Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul”, vor fi datate şi însuşite prin semnătură de către beneficiar.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 280.000 euro, la cursul de schimb valutar stabilit de Banca Națională a României, valabil la data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 13/2024.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanțate de la bugetul de stat pe secțiunea 2.1 – Cuantumuri limitate ale ajutoarelor, pct. 62, lit.a) din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C1188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

 

Informații suplimentare

 

Cererea de solicitare a ajutorului de stat va fi însoţită de următoarele documente justificative:

a) Copie de pe B.I./C.I. a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;

b) Coordonate bancare/trezorerie;

c) Documentul emis de utilizatorii Sistemului naţional de identificare și înregistrare a animalelor, denumit în continuare SNIIA, din care rezultă efectivul deținut potrivit art.2 lit.b) și/sau c), precum și efectivul de bovine de carne/bubaline din ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, în exploatația/exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, înscrisă /înscrise în cerere;

d) Adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirmă efectivul de bovine de carne înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2, atât la data de 31 martie 2023, cât și în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii;

e) Adeverinţa eliberată de agenţia/asociaţia acreditată pentru înfiinţarea şi menţinerea registrului genealogic al rasei, prin care se confirm efectivul de bubaline înscris/înregistrat în registrul genealogic al rasei, secţiunea principală sau suplimentară, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3, atât la data de 31 martie 2023, cât și în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii.

În situaţia în care beneficiarii prevăzuţi la art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2024 deţin mai multe exploatații de bovine de carne, respectiv bubaline cu coduri ANSVSA situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale din judeţe diferite, aceştia depun o singură cerere la Centrul judeţean/local al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz.

Ajutorul de stat acordat conform Ordonanței Guvernului nr. 13/2024, se acordă beneficiarilor care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) Dețin bovine de carne astfel cum sunt prevăzute la 2 lit. b) și/sau bubaline astfel cum sunt prevăzute la art. 2 lit.c), în exploatație cu cod ANSVSA și/sau în exploataţiile asociaţiilor/cooperativelor/grupurilor de producători în care au fost transferate temporar, înscrise în BND;

b) Să fie înregistrați în registrul unic de identificare, denumit în continuare RUI și să dețină cod unic de înregistrare atribuit de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

c) Să nu se afle în lichidare sau faliment, la data de 24 februarie 2022, conform evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului sau în cazul persoanei fizice nu a fost emisă o decizie definitivă a instanțelor judecătorești de constatare a falimentului până la data de 24 februarie 2022;

d) Dețin, în ziua anterioară datei de începere a perioadei de depunere a cererii, a cel puţin 50% din numărul de bovine și/sau bubaline prevăzut la lit.a).

Animalele pentru care s-a acordat ajutor de stat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2023 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii crescătorilor din sectorul bovin, în anul 2022, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.110/2023, nu sunt eligibile pentru schema de ajutor de stat în baza Ordonanței Guvernului nr. 13/2024.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) primește cereri de solicitare aferente schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei până la data de 14 martie 2024 inclusiv.

Cuantumul ajutorului de stat este de:

  • 100 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat și/sau animale de reproducție, respectiv scoafe și/sau scrofițe montate;

  • 100 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați.

Valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat este de 126.694.400 lei (echivalentul a 25.600.000 euro) pentru sectorul suin, respectiv 151.934.300 lei (echivalentul a 30.700.000 euro) pentru sectorul avicol. Banii se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pe anul 2024.

Plata ajutorului de stat se face de către APIA – Aparat Central până la data de 30 iunie 2024, în baza cererilor autorizate la plată de către Centrele APIA. Se pot efectua plăți și după această dată pentru conturi invalide, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2024.

Cererile de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun/transmit la Centrele Judeţene ale APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora își au sediul social sau unde au depus cererea de plată pentru M14 sau DR 06. Documentele depuse/transmise în copie de către beneficiar vor purta sintagma „conform cu originalul”, vor fi datate şi însuşite prin semnătură de către beneficiar.

Valoarea totală a ajutorului ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu depăşeşte echivalentul în lei a 280.000 euro. Cursul valutar utilizat este cel stabilit la rata de schimb de 4,9334 lei pentru un euro.

Schema se cumulează cu orice alte scheme de sprijin finanţate de la bugetul de stat pe secţiunea 2.1 - Cuantumuri limitate ale ajutoarelor pct. 62 lit. a) întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole din Comunicarea Comisiei Europene (2023/C 1.188), cu respectarea pragului maxim de 280.000 euro/beneficiar.

 

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!

Publicat în Știri
Pagina 1 din 37

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

biofest grafica

T7 S 300x250 PX

Banner Agroimpact Viballa 300x250 px

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista