Mihaela Prevenda - REVISTA FERMIERULUI
Mihaela Prevenda

Mihaela Prevenda

Carpathian Single Malt, produs de Alexandrion Group, a fost lansat pe piaţa din România pe 27 octombrie 2022, în cadrul unui eveniment de amploare organizat ȋn București. Carpathian Single Malt este produs integral din orz românesc.

Lansarea comercială a primului whisky single malt produs 100% ȋn România a reunit peste 600 de persoane, care au avut ocazia să deguste expresiile de Carpathian Single Malt ȋntr-un cadru spectaculos, cu multe elemente de decor și experienţe senzoriale create ȋn armonie cu identitatea brandului.

ExNUyMO4

Dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator Alexandrion Group, a spus: „Acum cinci ani ȋncepeam o călătorie pe un drum pe care nimeni nu avusese curajul să ȋl exploreze până atunci. Eu nu am avut temeri, pentru că știam ce resurse naturale extraordinare are România și știam că sunt ȋnconjurat de o echipă puternică, competentă, de oameni capabili să mă ajute să transform ȋn realitate visul meu de a pune România pe harta producătorilor de whisky single malt. De asemenea, experienţa și energia master distiller-ului Allan Anderson, care a coordonat procesul de producţie, au fost esenţiale pentru succesul acestui produs. Au fost si momente grele, ca ȋn orice proiect inovator, dar le-am depășit pe toate concentrându-ne pe obiectivul nostru, acela de a crea un produs care să fie ambasadorul României peste hotare, prin calitatea și atributele sale și care să aducă bucurie consumatorilor din ȋntreaga lume. Iar feedback-ul pe care l-am primit de la iubitori de whisky din multe ţări, ȋncepând din luna mai, când am dat startul turului internaţional, mi-a arătat faptul că acest produs este așteptat cu nerăbdare atât ȋn România, cât și pe foarte multe pieţe internaţionale. Mă bucur că de astăzi ȋl putem oferi consumatorilor și cumpărătorilor din România și le mulţumesc tuturor celor care ne-au susţinut pe acest drum.”

dr. Nawaf Salameh, președinte fondator Alexandrion Group

Dr. Nawaf Salameh Presedinte Fondator Alexandrion Group

Gama Carpathian Single Malt a fost extinsă de la cele trei expresii – Fetească Neagră, Pinot Noir și Madeira - incluse ȋn ediţia exclusivă limitată de doar 930 de sticle și numără acum nouă expresii: Fetească Neagră și Pinot Noir, care fac parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin românesc, Madeira, Oloroso, Pedro Ximenez și Tawny Port, incluse ȋn colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin spaniol și portughez, Burgundy și Cognac, din colecţia dedicată finisarii ȋn butoaie de vin franţuzesc și Commandaria, parte din colecţia dedicată finisării ȋn butoaie de vin cipriot și grecesc. Expresia Commadaria va fi disponibil exclusiv ȋn Grecia și Cipru. Carpathian Single Malt va fi introdus treptat pe pieţele internaţionale.

hIhy6UQY

Identitatea vizuală a Carpathian Single Malt a fost creată de agenţia franceză Appartement 103, parte din Marie Claire Group.

 

Produs integral din ingrediente românești

 

Carpathian Single Malt este produs integral din orz românesc. Este distilat, maturat şi ȋmbuteliat la Distileriile Alexandrion Saber 1789, localizate ȋn Bucov, judeţul Prahova, ȋn apropierea Munţilor Carpaţi. Primul whisky single malt produs ȋn România are ȋn componenţa sa apă din dealurile subcarpatice, renumită pentru calităţile sale, are o culoare naturală, provenită din maturarea exclusivă ȋn butoaie, este realizat fără filtrare la rece pentru a reţine culoarea și aromele naturale şi are o concentraţie alcoolică de 46%.

BZUs Avk

O altă premieră mondială, pe care Alexandrion Group o aduce ȋn această industrie, este faptul că acest whisky a fost maturat şi ȋn butoaie de vin românesc. Alexandrion Group devine, astfel, unul dintre puţinii producători din lume care folosesc butoaie de vin din cramele proprii pentru maturare.

Carpathian Single Malt și-a ȋnceput turul mondial pe 25 mai 2022, la câteva zile după Ziua Mondială a Whisky-ului, printr-un eveniment organizat la Washington, la reşedinta Excelenţei Sale, domnul Dan-Andrei Muraru, Ambasadorul României ȋn Statele Unite ale Americii, ȋn cadrul căruia a fost dezvaluită ediţia limitată exclusivă de doar 930 de sticle. În iulie, Carpathian Single Malt a fost dezvăluit publicului din Marea Britanie, printr-un eveniment organizat la Londra, la Royal Automobile Club. Turul mondial va continua în 2023 cu evenimente organizate ȋn mai multe ţări.

Colin C. Lovering, Global Brand Ambassador Carpathian Single Malt

Colin C. Lovering Global Brand Ambassador Carpathian Single Malt

 

Master Distiller cu origini scoţiene şi irlandeze şi 30 de ani de experienţă

 

Master Distiller-ul Carpathian Single Malt este Allan Anderson, cu origini scoţiene şi irlandeze, care are 30 de ani de experienţă atât ȋn producţia de Scotch whisky (Loch Lomond, Whyte & Mackay, Aberargie), cât şi ȋn producţia de whiskey irlandez (The Great Northern Distillery). De asemenea, Allan Anderson a proiectat distileria Castelului Slane din Irlanda. „Acest whisky reflectă perfect terroir-ul distileriei noastre. Impactul puternic al aromei orzului nostru malțificat, apa subcarpatică pură, combinată cu aroma unică, emanată de butoaiele de vin românesc și vinuri provenite din alte ţări, imprimă rafinament whisky-ului Carpathian, care, fără îndoială, va deveni unul dintre cele mai bune din lume, pe măsură ce se maturează. În plus, maturarea ȋntr-o zonă geografică cu climă mai caldă, spre deosebire de cea a Scoției (+5⁰C, în medie), ar putea fi o explicaţie pentru caracterul unic, mai blând al acestui whisky superb”, a precizat Allan Anderson.

Corina Lovering, Allan Anderson, Nawaf Salameh

Corina Lovering Allan Anderson Dr. Nawaf Salameh

 
Caracteristicile celor nouă expresii – aspect, miros, gust, note finale – sunt prezentate detaliat pe www.carpathian-singlemalt.comCarpathian Single Malt este disponibil acum pentru consumatorii și cumpărătorii din România, ȋn varianta de 0,7 l, prin intermediul magazinului online www.iconicdrinks.shop, parte din Alexandrion Group și prin intermediul website-ului de brand www.carpathian-singlemalt.com. Începând cu jumătatea lunii noiembrie va putea fi achiziţionat și din magazine specializate, locaţii HoReCa și de retail premium și va putea fi comandat pe alte platforme de e-commerce specializate de pe teritoriul României.

HV1ndivM

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Joi, 27 Octombrie 2022 13:39

Apa, esența vieții

De aproape jumătate de secol, Gheorghe Lămureanu face agricultură în același loc, la Agigea, în județul Constanța. De ceva ani, copiii muncesc alături de el în ferma de peste o mie de hectare. După cum știm, Dobrogea e lovită de secetă frecvent, cam la doi-trei ani agricultorii din această zonă a țării suferă din cauza lipsei de apă. Nu la fel de mult este, însă, afectat interlocutorul nostru, care reușește să irige circa 500 de hectare. Inginerul Gheorghe Lămureanu este unul dintre pionierii continuării irigaţiilor în România, nu numai al sistemului vechi, dar şi al sistemelor moderne de irigare. De-a lungul timpului s-a chinuit mult cu autoritățile, reușind totuși să aducă apa în fermele din Constanța și nu numai. De aceea, mare parte din interviul de față se referă la irigații. Vă invităm să-l citiți.

Lamureanu.cam2 300 00 48.2560002

Reporter: Începem dialogul nostru într-o cultură de sămânţă de porumb, un lot de hibridare modern.

Gheorghe Lămureanu: Da, un lot de hibridare de porumb al unei firme specializate în producerea seminţei de porumb, cu care lucrăm foarte bine și cu plăcere. Fiind o fermă în care irigăm culturile de câmp, avem posibilitatea să facem şi acest lucru şi-mi pare rău că alţii nu pot s-o facă. Dacă am fi fost mai mulţi, probabil că lucrurile ar fi fost şi mai bune, şi mai bănoase pentru toată lumea, şi pentru furnizor, şi pentru cumpărător.

„Ne întrebăm de ce nu mai avem horticultură, de ce nu mai avem legumicultură, pentru că a dispărut irigatul. Nemairealizând culturi furajere, lucernă, trifoi, porumb siloz sigur că a dispărut şi vaca. Totul porneşte de la irigat.”

Reporter: În ultimii ani, am văzut cât de important este să poți iriga, având în vedere frecvența secetei...

Gheorghe Lămureanu: Regimul pluviometric şi clima s-au schimbat. Și zicătoarea agricultorilor dobrogeni s-a schimbat. Adică, noi aveam un an prost cam o dată la zece ani. Acum avem cam o dată la trei ani. Un an prost însemnând sărăcie de precipitaţii. În trecut, întreaga suprafaţă agricolă a Dobrogei era amenajată la irigat, acum avem jumătate amenajată la irigat şi, culmea, sunt unii, destui, care se împotrivesc irigatului, deşi această lucrare face parte clară din tehnologia de realizare a unei bune producţii de porumb, de exemplu, şi nu numai porumb, că nici soia nu poate fi cultivată fără apă. Bineînţeles că mai sunt şi alte culturi, legumele, care nu se pot realiza, fructele, horticultura în întregime. Ne întrebăm de ce nu mai avem horticultură, de ce nu mai avem legumicultură, pentru că a dispărut irigatul. De aceea a dispărut şi vaca, că nemairealizând culturi furajere, lucernă, trifoi, porumb siloz sigur că a dispărut şi vaca. Totul porneşte de la irigat. Un mare învăţat spunea că apa este esenţa vieţii şi fără hrană trăim vreo 20 de zile, fără apă mai mult de trei zile nu putem. Eu am înţeles asta mai demult, din fericire sunt o parte care-mi aprobă atitudinea, sunt o parte care nu sunt de acord cu irigatul, chiar acuzându-ne că primim nişte subvenţii pentru irigat pe care nu le merităm. Să ştiţi că nu e aşa de uşor la această oră să irigi, chiar dacă utilajele pe zi ce trece se modernizează şi se automatizează din ce în ce mai mult, însă la noi e o problemă şi cu asigurarea securităţii, şi cu montajul lor, şi cu forţa de muncă, tragi cu puşca să găseşti un om care să te ajute să încarci doi saci de grâu. Credeţi-mă că e una dintre marile probleme, iar la irigat este o meserie frumoasă, dar murdară şi grea.

lamureanu 1

Reporter: Cu greu găseşti oameni care să-ţi muncească, chiar pe bani mulţi pe zi?

Gheorghe Lămureanu: Foarte greu. Nu o spun ca să mă plâng, ci o spun ca să aduc mulţumiri celor care m-au ajutat să realizez această cultură, cred că pot continua şi anul următor să fac alt lot de hibridare şi să-l fac cu succes, sper să nu ne pară rău că am investit o groază de bani. Această cultură a primit patru ape din partea noastră şi una din partea Celui de Sus.

„Voi fi un adept întotdeauna al irigaţiilor şi al irigaţiilor profesional aplicate, pentru că n-ai să irigi niciodată o mie de hectare în acelaşi timp, dacă ai o mie de hectare.”

Reporter: Cred că în Dobrogea, județele Constanţa şi Tulcea, sunt aproape un milion de hectare pe care se face agricultură. Constanţa avea vreo 450.000 de hectare amenajate până în ’89 la irigat.

Gheorghe Lămureanu: 473.000 de hectare amenajate la irigat din 500.000. Restul erau păşuni…

Reporter: Am fost pe aproape. Sunteţi şi vicepreşedinte al Ligii Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii din România, sunteţi un reprezentant şi o voce a celor care au păstrat după ’90 sistemul de irigaţii cu mare greutate.

Gheorghe Lămureanu: Voi fi un adept întotdeauna al irigaţiilor şi al irigaţiilor profesional aplicate, pentru că n-ai să irigi niciodată o mie de hectare în acelaşi timp, dacă ai o mie de hectare. Primăvara irigi culturile de toamnă, după primăvară, în vară irigi culturile pe care le-ai semănat primăvara. Şi mereu trebuie să ai o echipă specializată în a iriga. Din păcate, irigăm destul de empiric, deşi nu sută la sută, avem scule destul de bune pentru irigat, acei tamburi de irigat, avem 10 tamburi şi 3 aripi mai moderne de ploaie, însă dacă nu faci acest lucru profesionist rişti, mai ales pentru un lot de hibridare, la care trebuie să revii măcar o dată la 10-12 zile cu apă de minimum 20-25 litri pe metru pătrat, deci rişti să compromiţi cultura. Noi am făcut tot efortul, vreau să vă spun că aceia care au lucrat la irigat cu mine anul acesta pot să spună că au fost ca şi condamnaţi la locul de muncă, timp de două luni, cât am irigat această cultură de porumb.

Lamureanu 900 00 02.5800001 

Reporter: Sunt doar două luni din douăsprezece, până la urmă, în care trebuie să munceşti activ. Pentru că avem acele perioade de iarnă în care angajaţii îi ţineţi în continuare angajaţi, pentru că alţii nu mai găsiţi. Forţa de muncă pe care o specializezi în ani de zile este greu să o pregătești din nou, să-l pregăteşti pe om şi apoi s-o iei de la capăt.

Gheorghe Lămureanu: Păcat că nu foarte multă lume este interesată de agricultură, nu cred că este cazul să subliniez cât de importantă este hrana pentru viaţa omului, cât de importantă este agricultura, şi o agricultură făcută din ce în ce cu mai puţine cheltuieli, pentru că, iată, grâul s-a dublat ca preţ, însă preţul îngrăşămintelor a crescut de 4-5 ori, la fel preţul fungicidelor. Sunt de acord şi nu sunt de acord cu diminuarea substanţelor fito şi a îngrăşămintelor chimice în agricultură, pentru că, aşa spunea un profesor de-al meu, nu poţi face economie la sărăcie cu o altă sărăcie.

„Aș prefera să investim în cercetare, în educaţie, să dăm bani pentru irigaţii şi nu bani pentru calamităţi şi pentru nenorociri care se întâmplă în ţară. Irigatul ar putea elimina cel puţin cu 50% aceste calamităţi.”

Reporter: Să rămânem la irigaţii. Sunt în acest moment o serie de fermieri, din Dobrogea, dar și din ţară, care au proiecte câştigate pe infrastructura secundară de irigaţii, pe Organizaţiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii, care au această infrastructură preluată şi trebuie musai să investească cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţie de UE sau de Guvernul României. Preţurile au luat-o razna, mai ales în ultima jumătate de an, vorbim şi de energie, şi de combustibil, vorbim de tot ce înseamnă partea de echipamente, utilaje, ştiţi foarte bine cât costă, cât au crescut preţurile. Un proiect de un milion de euro nu mai face un milion de euro…

Gheorghe Lămureanu: Aşa este. Sunt unul dintre cei pe care i-aţi enumerat, adică sunt beneficiarul unui proiect cu fonduri europene pentru extinderea a încă 1.200 de hectare pe care să le punem la irigat, banii sunt veniţi, proiectul este gata, am făcut o parte din licitaţii, ne-am oprit, în condiţiile în care s-a mai cerut o evaluare să vedem dacă putem realiza ce ne-am propus cu banii. Aşteptăm răspunsul de la AFIR, să vedem cu cât ne-au suplimentat fondurile, dacă au suplimentat, ca să ducem la bun sfârşit acest proiect.

Reporter: Să vorbim concret, există o ordonanță de urgenţă, care vine şi spune că se suplimentează cu 30-33% această contribuţie din partea guvernului şi mai vine cu încă una pentru 2023, care vă ducea undeva la 40-50%. Ideea este că preţurile la unele au crescut de peste 50%, altele 60% şi aşa mai departe. Şi toată această investiţie nu duce decât la o creştere în medie clar undeva la 40% minimum a valorii întregului proiect, dacă e să-l implementezi la preţurile actuale. Ce-i de făcut?

Gheorghe Lămureanu: Probabil că se va ajunge la cei 40%, conform Ordonanţei, însă sunt specialişti la AFIR care studiază fiecare dosar în parte şi vor da atâţia bani cât să fie necesar pentru ducerea la îndeplinire a proiectului şi am încredere în ce vor hotărî ei, deşi unii ne spun că undeva pe la 20% ni se va aproba tuturor, caz în care nu vom ajunge să realizăm tot ce ne-am propus. Pericolul este să nu vină Curtea de control europeană, şi la mine au venit de două ori în control, şi să te pună să plăteşti din urmă totul, pentru că n-ai realizat. Cred că sunt la Ministerul Agriculturii oameni care pot să-şi dea seama de acest lucru, pentru că aproape toate produsele, inclusiv conducta de irigat, inclusiv conducta de plastic, toate s-au dublat, şi să-ţi dea voie să realizezi tot atât câţi bani ai. Nu ştiu cum ar trebui să fie mai bine, văd că sunt eforturi mari din partea ministerului, din partea primului-ministru şi din partea politicienilor chiar, deşi sunt unii cu mintea întunecată care sunt împotriva acestor irigaţii. Sunt destul de multe ferme în ţară, şi la noi în Dobrogea, care au început să irige pentru că au văzut că sunt rezultate mult mai bune şi mai sigure, te asiguri de rezultate mai bune şi să nu te duci la fund atunci când dă o nenorocire. Şi de ce să investim în plata daunelor şi a unei calamităţi totale, cum a fost acum doi ani, şi să nu investim în irigaţii? ANIF și MADR sunt obligate acolo unde s-a realizat un proiect de infrastructură secundară, bineînţeles să nu fie exagerat, să aducă apa fiecărei staţii, pentru că acest proiect a fost aprobat şi de ANIF, şi de minister, şi de toţi cei care erau factori de decizie.

„Doar politica agricolă coerentă poate influenţa în mod favorabil viaţa fermierului.”

Lamureanu 100 01 02.0400001

Reporter: Să se ocupe, până la urmă, de infrastructura principală, este partea statului.

Gheorghe Lămureanu: Sigur, este miliardul acela şi jumătate de euro alocat acum 5-6 ani care poate aduce apă fiecăruia care realizează o staţie de infrastructură secundară.

Reporter: Pentru cei care nu au posibilitatea să investească în fosta infrastructură de irigații, acum se discută despre măsuri prin care să se aloce nişte bănuţi pentru sisteme de irigat locale, adică fiecare fermier să-şi facă un sistem de irigat local, cu lacuri, aşa cum se întâmplă prin Portugalia, Israel, Franţa, Italia sau puţurile forate. Deşi mulţi au fugit de ele, iată că ele ar putea fi o soluţie.

Gheorghe Lămureanu: Am vizitat nişte OUAI-uri în Franţa şi ei au sistemul de irigat total diferit faţă de al nostru. Ei iau apă de sus şi nu de jos. Au realizat atât de multe lacuri de acumulare pe munţi şi pe dealurile mai înalte, acumulând absolut toată apa din topirea zăpezii şi din ploile care vin în extrasezon. Acolo, într-un singur an, de la Napoleon încoace, n-a ajuns apa din lacurile de acumulare şi a trebuit ca fermierii să mai facă nişte puţuri. Doar un singur an. Şi poate şi noi ar trebui să învăţăm, pentru că avem munţi, avem părţi ale ţării ploioase şi poate n-ar strica să gândim astfel de sisteme.

lamureanu 3

„Să facem nişte rezervoare pe munţi, nişte lacuri care să poată să adune apa şi să o aducă în ferme atunci când avem nevoie de ea.”

Reporter: Ba ne putem lăuda cu cel mai mare bazin hidrografic din Europa!

Gheorghe Lămureanu: Da, dar lăsăm întâi apa să se ducă în Dunăre şi după aia o luăm din Dunăre şi o dăm mai concentrată către canalele de irigaţii. Poate ar trebui să depozităm şi noi, şi avem bazinul hidrografic destul de bogat, în felul acesta doi iepuri am împuşca: am evita complet partea de inundaţii, o parte din inundaţii care se produc la ploile torenţiale repezi, şi pe de altă parte am avea apă în vară. Pentru că, e adevărat, noi suntem în cursul inferior al Dunării, dar dacă ceilalţi au secetă şi ei ca şi noi, iau şi ei apă din Dunăre, şi la noi vine mai puţină. Avem oameni deştepţi în ţara asta şi avem proiectanţi, cunosc câţiva proiectanţi care au lucrat pe la ANIF, nişte minţi luminate de te tai în mintea lor când vorbeşti cu ei. Deci nu există cred în Dobrogea loc să nu poată fi amenajat la irigat din vechiul sistem de irigaţii, pentru că nu mai avem conductele acelea de 6 metri metalice care se mutau. Acum instalaţiile au şi 1.000 de metri, deci din canalele principale şi pe canalele secundare se pot crea irigaţii la fel ca în Franţa şi în Italia. Sunt instalaţii-pivot de 1.000 de metri lungime care pot iriga direct din canal, cu pompe direct, prin cădere, cu pompe speciale care să creeze presiune, fără eforturi prea mari. Deci dacă s-ar crea şi s-ar realiza cât de cât infrastructura principală, oamenii ar fi gata să asculte sfatului celui mai bătrân agricultor şi celui mai cunoscut din România, să ude cu găleata şi cu cana. Ar fi în stare oamenii să care cu găleata şi cu cana, dar din canalele secundare se poate iriga şi se poate amenaja cel puţin 50% din suprafaţa Dobrogei. Eu îi cred şi pe ceilalţi care suferă de secetă, însă noi, Constanţa şi Tulcea, suntem polul secetei. Dacă ei au mereu 400-450 ml de apă media anuală, noi nu sărim niciodată de 220-230 şi suntem bucuroşi atunci când avem aceste cantităţi, deşi şi acestea le avem câteodată pe toate odată. Toate pe capul nostru deodată. Însă nu zicem „nu” nici la asta, să mai vină şi din astea. Eu zic că implicând şi partea de proiectare irigaţii a acestor oameni pe care nu ştim să-i folosim, am putea Dobrogea s-o facem în următorii cinci ani, cel puţin jumătate, adică 300.000 de hectare să fie la irigat.

„Anul acesta, se decapitalizează fermierul, deoarece preţul la cereale aproape că s-a dublat în unele locuri, însă cheltuielile s-au triplat sau sunt de patru-cinci ori mai mari.”

Reporter: Domnule ing. Gheorghe Lămureanu, întotdeauna cu dvs. e o plăcere să vorbim, să discutăm despre ce a fost în agricultura României, ce este şi ce ar trebui să fie, nu sunteţi un tinerel în ale agriculturii...

Gheorghe Lămureanu: Sunt 49 de ani de când sunt aici, de când lucrez aici, de 49 de ani sunt în același loc. Dacă vreți să vorbesc de tineri, vorbesc şi de tineri. Cred că sunt ferma cu angajaţii cei mai tineri de pe teritoriu, mi-am implicat familia, amândouă fetele, am şi doi gineri care lucrează alături de mine şi vă spun, cât am terminat recoltatul, am terminat și aratul. După patru ani în care am întors an de an 350-400 de hectare de rapiţă şi am dat o pierdere de cel puţin 3-4 miliarde lei vechi, încerc să semăn atunci când am condiţii. Eu am dat anul trecut şi acum doi ani apă la rapiţă, 200 de hectare de rapiţă. Dar a meritat. Şi acum doi ani, şi anul acesta. Când faci 4.500-4.600 kg la hectarul de rapiţă, când bieţii oameni în alte părţi, tot din cauza secetei, n-au realizat două tone de grâu, e ceva. Îţi dă un impuls.

Încerc să-mi cointeresez copiii, să lucreze toţi în domeniul acesta, fie că lucrează din birou, fie că lucrează pe câmp, şi să ştiţi că au înţeles copiii şi văd că mulţi fermieri şi-au implicat copiii în procesul ăsta de dare-primire a unei ferme agricole, fie că e de 200, fie că e de 500, fie că e de o mie de hectare.

lamureanu 2

Reporter: Ce ar trebui să spună un părinte copiilor, pentru a rămâne în agricultură?

Gheorghe Lămureanu: Ei văd că sunt câte o săptămână când nu mă întâlnesc cu ei, plec la 4 dimineața, vin la 10 seara, când plec îi las dormind, când vin îi găsesc dormind, dar îmbucurător este faptul că nu ce le spun eu sau ce fac eu este important. Ei văd că se poată trăi şi din agricultură. Dacă toată lumea ar iubi pământul cum l-am iubit eu şi cum am lucrat eu, şi cum lucrează copiii mei acum, vă spun că i-ar fi bine. Copiii mei sunt atât de implicaţi, că văd doi norişori pe cer și mă sună: „Tata, la tine a plouat? Aici burează...”. Deci au început să sufere şi ei, să se bucure și ei de tot ce înseamnă agricultura. Dacă am pierdut toată industria asta, de ce să nu dezvoltăm agricultura? Putem trăi bine de pe urma agriculturii.

Reporter: Din păcate, am pierdut industria, şi cea care era constructoare de maşini agricole.

Gheorghe Lămureanu: Devenim, noi, fermierii, foarte buni clienţi ai fabricilor din străinătate.Vestul a adus şi bune, şi mai puţin bune, nu zic rele, din respect pentru ei. Fără ei, n-am fi ajuns să facem producţii de 7, 8, 10 tone de grâu la hectar, eu în viaţa mea n-am visat să fac vreodată, când la noi cu 7 tone s-a luat titlul de „Erou al noii revoluţii agrare” înainte de ’89. Şi numai noi ştim cum s-a luat şi ăla... 7 tone erau teoretic. Nu se putea face mai mult de 5-6 tone şi aveam toată suprafaţa irigată. Deci am primit genetică, am primit scule...

Reporter: Ai genetică, poţi veni cu toate celelalte verigi şi atunci sigur că obţii producţie.

Gheorghe Lămureanu: Sigur. Producţie de 20 de tone făceam şi noi la porumb în ştiulete, dar acum la 20 de tone de porumb boabe – dacă îi dai două-trei ape şi tot ce-i trebuie, şi densitatea care trebuie. Nu sper niciodată să fac o producţie medie pe fermă, însă excelăm şi noi la anumite culturi, suntem specializaţi şi în producţia de seminţe, de la muştar până la coriandru, de la grâu, orz, mazăre, năut şi porumb, şi floarea-soarelui, loturi de hibridare şi la porumb, şi la floarea-soarelui, însă tot ştiinţa ne poate ajuta şi educaţia în special. Dacă ar fi şcolile profesionale care să facă mecanizatori, şi vă spun, e o plăcere să lucrezi pe un tractor de 300-400 CP, care are aceleaşi condiţii ca un autoturism care merge pe şosea, care are precizie şi uşurinţă în a lucra şi în a te orienta, şi poţi să lucrezi zece ore mult mai uşor decât lucram odată zece ore cu U650. Nu că U650 n-ar fi fost încă bune, dacă le-am fi avut. Pentru că avem lucrări pe care le mai facem cu U650, neputându-le face cu aceste tractoare mari. Însă, pe lângă irigaţii, ştiinţa şi educaţia ne‑ar ajuta extraordinar de mult în a depăşi momentele acestea pe care le avem anul acesta. Sunt oameni foarte trişti în ţară. Am colegi în toată ţara, sunt câţiva chiar veniţi la mare aici, vin ca să uite de necaz şi de problemele pe care le au, pentru că efectiv ar trebui să înnebunească atunci când se gândesc că au investit 50-60 de miliarde de lei în toamnă şi nu scot decât 25-30 de miliarde acum. Deci asta înseamnă faliment, ruină, case pierdute, executări şi toate celelalte necazuri care urmează de aici. La asta ar trebui să se gândească guvernanții. Aș prefera să investim în cercetare, în educaţie, să dăm bani pentru irigaţii şi nu bani pentru calamităţi şi pentru nenorociri care se întâmplă în ţară. Irigatul ar putea elimina cel puţin cu 50% aceste calamităţi. Doar politica agricolă coerentă poate influenţa în mod favorabil viaţa fermierului în general.

Anul trecut, când am avut producţii frumoase, efectiv am fost jefuiţi prin acordarea de preţuri extraordinar de mici. Anul acesta, avem norocul că am realizat o producţie mai valoroasă, dar cu cheltuielile de toamnă mai puţine, de anul trecut. Însă cele de primăvară şi cele pe care le vom face în toamna aceasta să ştiţi că o să fie foarte greu la primăvară să mai asigurăm minimul necesar, dar poate că chiar asta se şi vrea, să nu mai avem bani să mai investim, să diminuăm aportul acela de îngrăşăminte şi de produse chimice pământului, Vă spun că noi, din sărăcia pe care o dăm acum la câmp, nu mai putem face altă economie. Anul acesta, n-am dat nici măcar 50% din ce am dat anul trecut şi, ca atare, nici producţiile nu s-au ridicat chiar la înălţimea aşteptărilor. Însă vă spun, anul trecut, am fost jefuiţi, anul acesta, încă o dată zic că se decapitalizează fermierul, pentru că preţul la cereale aproape că s-a dublat în unele locuri, însă cheltuielile s-au triplat sau sunt de patru-cinci ori mai mari. Nu mai vorbesc de forţa de muncă, care s-a scumpit extraordinar de mult. Eu am înfiinţat patru OUAI-uri şi am 16 oameni angajaţi acolo cărora le plătesc salariile și taxele către stat, chiar dacă ei lucrează 2-3 luni pe vară. Contribui la bugetul statului prin aceste plăţi, însă mi-ar fi mai uşor şi aş investi şi eu mai mult, mi-ar rămâne mai mulţi bani să investesc dacă n-aş mai plăti atâtea angarale, dacă statul mi-ar da niște facilități. Lumea trebuie să înțeleagă că toată Europa nu se va mai putea uda decât prin intermediul organizaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.

„Copiii văd că se poată trăi şi din agricultură. Dacă toată lumea ar iubi pământul cum l-am iubit eu şi cum am lucrat eu, şi cum lucrează copiii acum, vă spun că i-ar fi bine.”

Lamureanu 700 00 01.6400001

Reporter: Şi dacă eşti pe o zonă unde nu a existat sistem de irigaţii, şi tu vrei să-ţi faci sistem de irigaţii propriu? Ce facem? Facem o organizaţie cu cine? Că până la urmă investiţia trebuie să fie pe fermă, adică sprijin pentru fermierul care vrea să-şi facă un sistem propriu.

Gheorghe Lămureanu: Nu vreau să dau sfaturi celor din afara judeţului nostru, însă pentru Constanţa, vă spun, pe mai mult de jumătate se poate realiza în cel mult patru-cinci ani. Să se simplifice modul de constituire a unei Organizaţii a Utilizatorilor de Apă. Să facem, cum am zis, nişte rezervoare pe munţi, nişte lacuri care să poată să adune apa şi să o aducă în ferme atunci când avem nevoie de ea.

 

Articol scris de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU

Publicat în Revista Fermierului, ediția print – octombrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În perioada octombrie – noiembrie 2022, Clubul Fermierilor Români organizează în parteneriat cu Agricover Holding o serie de zece reuniuni zonale adresate fermierilor.

Evenimentele sunt programate să aibă loc după următorul calendar: Botoșani – 27 octombrie, Vaslui – 28 octombrie, Constanța – 1 noiembrie, Dolj – 4 noiembrie, Bihor – 10 noiembrie, Timiș – 11 noiembrie. O primă serie de reuniuni a avut loc deja în luna octombrie, iar reprezentanții Clubului Fermierilor Români s-au întâlnit cu fermierii din: Buzău, Teleorman, Covasna și Brăila.

Clubul Fermierilor Români își propune să aducă în atenția fermierilor noutăți cu privire la principalele programe și măsuri dedicate fermierilor, precum și informații relevante care să-i ajute în luarea celor mai bune decizii în contextul actual al pieței de agribusiness aflat într-o continuă schimbare.

Reprezentanții Clubului diseminează informații relevante pentru sectorul agroalimentar privind o serie de subiecte de interes precum:

  • Importanța acordată sectorului agricol și industriei alimentare de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – înțelegerea nevoii și oferirea de linii de finanțare dedicate, fermieri interesați de diversificarea activității economice.

  • O mai bună structurare a abordării manageriale pentru perioada 2023-2027 din punctul de vedere al obținerii de subvenții agricole.

  • Acordarea unei atenții mai aprofundate asupra tranziției către sectorul de procesare, în contextul aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova și Ucrainei.

  • Oportunitatea lansării unui număr semnificativ de apeluri de finanțare din partea mai multor ministere.

club

Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, și Bogdan Chiripuci, manager politici și programe pentru agricultură, prezintă o analiză de impact pentru performanța fermierilor din România, care vizează criza economică, războiul din Ucraina, Pactul Ecologic European și strategiile subsecvente. Totodată, aduc în atenția fermierilor cele mai recente informații privind Planul Național Strategic 2023-2027, precum și măsuri de sprijin pentru fermieri acordate prin intermediul PNDR, PNRR, programe operaționale, diferite tipuri de granturi, precum și instrumente avantajoase de creditare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Cezar Gheorghe, consultant Club și expert comerț cu cereale, vorbește despre evoluția prețurilor la grâu, porumb și rapiță de la declanșarea războiului în Ucraina, precum și informații de interes pentru fermieri privind volatilitatea, riscul, factorii de stres, schimbare și rezistență în piața de cereale. Proiectul Concorde oferă fermierilor soluții la problemele curente cu care se confruntă fermierii în demersurile de valorificare a producției agricole.

Riscurile asigurate la culturile agricole și importanța  asigurărilor agricole sunt teme abordate de reprezentanții Clubului Fermierilor Români Broker de Asigurare într-un demers de informare a fermierilor despre opțiunile pe care le au și care sunt principalele aspecte de care trebuie să țină cont la încheierea asigurărilor agricole.

Foto: Clubul Fermierilor Români (https://cfro.ro/)

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Miercuri, 19 octombrie 2022, Parlamentul României a adoptat, cu unanimitate de voturi, Legea Laptelui și a produselor lactate. Astfel, sunt reglementate producția, distribuția laptelui, a produselor lactate, precum și a produselor pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi și proteine altele decât cele lactate, legea adoptată stabilind detaliile referitoare la etichetarea tuturor acestor produse și la condițiile pe care vor trebui să le respecte comercianții lor.

Legea Laptelui și a produselor lactate interzice folosirea denumirilor „Lapte” sau „Produse lactate” pe eticheta produselor care nu conțin lapte. Mai mult, pentru a inscripționa pe eticheta laptelui și a produselor lactate sintagma „Produs Românesc”, este obligatoriu ca produsul să fie obținut pe teritoriul național, din materii prime de bază provenite în proporție de 100% din fermele din România.

De asemenea, conform noii legislații, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi vegetale și produsele vegetale se comercializează în spaţii de prezentare și vânzare separate, bine delimitate, pe rafturi separate față de produsele lactate autentice, cu atenționare explicită catre cumpărător a conținutului acestor produse.

Cei care nu respectă prevederile Legii Laptelui și a produselor lactate sunt sancționați cu amenzi, dar și cu oprirea temporară de la comercializare a produselor până la remedierea deficiențelor sau suspendarea autorizației de prelucrare/producție/comercializare.

„Este o lege corectă și responsabilă, care va proteja cetățenii de marketingul înșelător și va transforma laptele produs în România într-un adevărat brand, procesatorii primind recunoaștere și respect. Actul normativ adoptat reglementează sectorul laptelui și produselor lactate și creează cadrul juridic pentru prezentarea și comercializarea produselor, respectarea condițiilor de igienă și informarea corectă a consumatorului. Noua lege prevede inscripționarea de informații suplimentare pe etichetele produselor, respectiv indicarea țării de origine sau a locului de proveniență, ingredientele primare folosite, pentru că printr-o etichetare corectă se reduce marketingul înșelător și concurența neloială”, a declarat Florin Barbu, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.

De menționat că, în cadrul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) se înființează Observatorul Laptelui, având ca scop monitorizarea producţiei de lapte de vacă, bivoliță, oaie și capră, centralizarea datelor de pe piață, urmărirea și analizarea tendințelor de consum, a producției, a echilibrului între cerere și ofertă, precum și a costurilor.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Programul TalentA, aflat la cea de a treia ediție în România, este un program gratuit de educație, mentorat și granturi ce vizează femeile fermier din mediul rural. Anul acesta, în programul inițiat și coordonat de Corteva Agriscience România au participat peste 40 de femei. Acestea au luat parte la o serie de cursuri gratuite de dezvoltare a competențelor, cursuri ce le-au oferit posibilitatea de a înțelege, învăța și practica conceptele, procesele și instrumentele necesare în dezvoltarea unei afaceri în agribusiness. Anunțarea câștigătoarelor celei de-a treia ediții TalentA se va face în cadrul evenimentului de decernare a premiilor ce va avea loc pe 21 octombrie 2022, în București.

Femeile în agricultură se confruntă adesea cu provocări specifice care nu sunt întotdeauna recunoscute în mod adecvat. De aceea, în anul 2020, Corteva Agriscience a lansat și în România programul TalentA, care oferă access la finanțare printr-un sistem de premii.

Prin TalentA, femeile din mediul rural primesc educație despre cum să dezvolte o afacere și să o gestioneze, iar la final, Corteva Agriscience împreună cu partenerii de la Starperfomining, sprijină implementarea celor mai bune trei idei.

Cursul gratuit de instruire a femeilor antreprenor din mediul rural este construit pe două module principale: Modulul I - Competențe generale de Business și Modulul II – Competențe generale de Agribusiness. Conceptele din modulul de business oferă suport în dezvoltarea competențelor manageriale pentru conducerea unei afaceri, în timp ce conceptele modulului de agribusiness ajută la extinderea cunoștințelor și calificărilor necesare în dezvoltarea diferitelor culturi de rapiță, porumb, floarea-soarelui, cereale, viticultură, cartof etc.

Începând cu data de 30 septembrie 2022 s-a dat startul activității de construire a proiectelor, în cea de-a doua etapă a programului TalentA. Proiectele sunt analizate de o comisie formată din cinci experți Corteva și trei consultanți Starperfomining. Unul dintre cele mai importante aspecte pe care programul îl are în vizor este ca proiectele participantelor să nu fie tratate individual. Acestea trebuie să să se raporteze la beneficiul întregii comunități și să se axeze pe îmbunătăţirea securităţii alimententare, asigurarea accesului la apă potabilă în comunități, susţinerea consumului responsabil, combaterea schimbărilor climatice şi conservarea ecosistemelor, conform obiectivelor de sustenabilitate ale Corteva Agriscience. Termenul limită până la care s-au putut depune aceste proiecte a fost 14 octombrie 2022.

În acest sezon, Corteva Agriscience oferă premii în valoare de 15.000 USD, respectiv: locul I – 6.000 USD, locul II – 5.000 USD, locul III – 4.000 USD.

Pentru detalii suplimentare despre cursuri, persoanele care au facilitat și organizat cele două module de învățare, comisia de experți care decide proiectele câștigatoare, dar și multe alte informații, vizitaţi site-ul Corteva Romania şi urmăriţi detalii despre Programul TalentA pe Facebook.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Alexandrion Group, producător și distribuitor de băuturi spirtoase și vinuri din România, a sărbătorit 130 de ani de la ȋnfiinţarea Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892, printr-un eveniment organizat pe 15 octombrie 2022, ȋn ziua centenarului Încoronării Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria. Furnizor oficial al Casei Regale a României din 1904, spumantul Rhein, produs la Pivniţele Rhein & CIE Azuga 1892, a fost servit la dineul care a urmat ceremoniei de ȋncoronare de la Alba-Iulia, din 15 octombrie 1922.

 P3A2011

La 130 de ani de la ȋnfiinţare Pivințele Rhein & CIE Azuga 1892 și-au păstrat farmecul și rafinamentul pe care acest complex îl avea la finalul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Pivniţele au o tradiție neîntreruptă în producția de vin spumant, prin metoda tradițională, cu fermentație secundară în sticlă, un proces foarte meticulos și complex, bine controlat, în care vinul care constituie baza, timpul și temperatura de fermentare sunt esenţiale. Domeniul include o cramă supraterană unde se organizează tururi ghidate, un muzeu în care fiecare moment important al istoriei locului este marcat, o pensiune pentru cei care doresc să ȋnnopteze ȋn zonă și un restaurant unde poate fi savurat meniu regal, o reintrepretare a preparatelor preferate ale Familiei Regală a României, din acea perioadă, ȋn asociere cu spumantul Rhein.

1

„Anul acesta aniversăm 130 de ani de când familia Rhein a pus piatra de temelie pentru construcţia Pivniţelor Rhein & CIE Azuga 1892. În 1886, când Wilhelm Rhein, primul dintre cei trei frați Rhein, sosea la Azuga, zona era aproape pustie. Doar 14 ani mai târziu despre locul acesta se vorbea cu admirație la Expoziția Universală de la Paris. Regele Carol I, care a ȋnţeles potenţialul extraordinar al zonei a fost motorul acestui proces rapid de modernizare. Industria de la Azuga s-a ridicat cu sprijinul său direct. Fraţii Rhein au fost oamenii care au pus bazele unui imperiu industrial, iar urmașii lor au continuat munca. Astăzi suntem aici datorită lor și ȋi onorăm pe fondatori. Iar eu sunt mândru că Alexandrion Group poate duce mai departe tradiţia Pivnițelor și calitatea spumantului Rhein, cu respect pentru fondatori și determinarea de a crește notorietatea acestei mărci și mai mult. Am păstrat rețeta tradițională care a asigurat succesul spumantului, dar investim permanent în modernizarea acestei locații, a liniei de producție, pentru a menţine calitatea la cele mai înalte standarde. Periodic facem schimbări de identitate vizuală pentru ca imaginea produsului să rămână fresh. Prin tot ceea ce dezvoltăm aici îmi doresc ca Alexandrion Group să facă legătura dintre trecut și prezent și să contureze viitorul”, a spus dr. Nawaf Salameh, președintele fondator al Grupului Alexandrion.

Nawaf Salameh 2

Cea mai veche marcă de spumant românesc, Rhein este cunoscută în istorie ca spumantul regilor, al elitei și al evenimentelor istoriei anilor 1900-1948. Calitățile sale remarcabile au fost recunoscute la doar câţiva ani de la debutul producţiei. În 1905, Rhein obţinea medalia de aur la Expoziţia Colonială de la Londra, ȋn 1929 la Expoziţia Generală de la Barcelona, ȋn 1935 la cea de la Bruxelles, iar astăzi continuă să fie medaliat la competiţii internaţionale din ȋntreaga lume, precum International Wine Challenge, International Wine & Spirit Competition, Decanter World Wine Awards sau VINARIUM.

 P3A1447

Cartea de onoare a Pivnițelor Rhein&Cie 1892 este o dovadă vie a aprecierii și bucuriei celor care la Azuga au  descoperit un rarisim spațiu cu istorie și tradiție neîntreruptă. Pivnițele Rhein & CIE Azuga 1892 oferă călătorului care le vizitează  trăiri și experiențe unice: el calcă pe urmele pașilor celor patru regi ai României care au vizitat adeseori aceste locuri, este martor privilegiat al istoriei locurilor de unde a început procesul de modernizare a Vechiului Regat.

 23A9954

Pentru a marca acest moment important, 130 de ani de existență, ȋn parcursul Pivnițelor Rhein & CIE Azuga 1892, istoricul și doctorul ȋn istorie al Universităţii București, Dorin Stănescu a lansat recent cartea „Șampania Regilor – O istorie a primei fabrici de șampanie din România. Pivnițele Rhein & CIE (1892 - 2022)”, un efort de cercetare aprofundată, materializat ȋntr-o monografie care dezvăluie elementele care au dus la succesul spumantului Rhein și la dezvoltarea fără precedent a localităților nou-industrializate.

 23A9236

***

Alexandrion Group este lider în producția și distribuția de băuturi spirtoase și vinuri din România și singurul producător de single malt din țară. Grupul are o istorie de peste 200 de ani în industria de băuturi spirtoase locale, producând unele dintre cele mai puternice mărci din România, la Distileriile Alexandrion Saber 1789, recunoscute atât la nivel național, cât și internațional pentru calitatea și rafinamentul lor. Portofoliul de produse include băuturi tradiționale românești și produse internaționale. Alexandrion 5* și 7*, celebrul vinars Brâncoveanu XO, VS și VSOP, lichiorul de fructe SABER Elyzia, distilatul de fructe Zolmyr, Vodka Kreskova, precum și alte produse au asigurat Grupului poziția de lider al pieței de băuturi spirtoase și tradiționale din România. Începând cu anul 2018, Grupul și-a extins activitatea, completându-și portofoliul cu vinuri, liniștite și spumante.
 23A9143

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Producătorii de vin din Dealu Mare își deschid porțile pentru iubitorii de vin și de natură. Timp de două zile, 22 – 23 octombrie 2022, are loc a treia ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”, la care oaspeții sunt așteptați cu sticlele, cu brațele și cu cramele deschise, în natură, în aer liber și, desigur, cu vinuri bune.

La doar o oră de București, cramele din Dealu Mare își dezvăluie comorile din pivnițe și vii, din sufletele oamenilor locului. Pasionații de natură și vin vor degusta, vor vizita locuri frumoase și vor învăța vinul de la profesioniștii care-l produc.

evadare2

„Evadare în Dealu Mare 2022” cuprinde 15 crame, 5 trasee de vizitare, nenumărate peisaje, multe vinuri, gustări și apă. Biletele pot fi achiziționate până la data de 19 octombrie 2022 (www.iabilet.ro/bilete-evadare-in-dealu-mare-78948) și asigură accesul exclusiv la cramele prevăzute în fiecare traseu, în intervalele orare prevăzute în programul de vizitare comunicat de către organizatori. Pentru fiecare traseu, în fiecare zi e disponibil un număr limitat de bilete pe zi. Sunt 100 de locuri cu transport asigurat de către organizatori (din București și retur) - 300 lei/persoană; și 20 de locuri cu transport propriu - 250 lei/persoană.

evadare3

În fiecare zi de Evadare poate fi ales câte unul dintre cele cinci trasee pregătite de gazde:

  • Traseu 1 - Domeniul Aristiței, Dagon, Davino

  • Traseu 2 - Gramofon Wine, SERVE, Domeniile Urlați (New Entry)

  • Traseu 3 - Apogeum, Domeniile Franco-Române (New Entry), Lacerta Winery

  • Traseu 4 - Licorna Winehouse, Viile Metamorfosis, Velvet Winery (New Entry)

  • Traseu 5 - Budureasca, Stațiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa (New Entry), Aurelia Vișinescu

evadare5

Mijloacele de transport vor pleca la orele 9.30 din București - Piața Victoriei. Vizitarea primei crame va începe aproximativ la orele 11.00. Pentru fiecare cramă e prevăzută o durată de circa două ore si jumătate (vizită, degustare, gustări, întrebări și răspunsuri, achiziții de la fața locului). Plecarea înapoi către București se va face în jurul orei 19.30-20.00 (ora estimată de ajungere la Piața Victoriei fiind 21.30). Fiecare autocar va fi însoțit de un reprezentant al organizatorilor, care va oferi informații oaspeților.

evadare4

Asociația Profesională Vitivinicolă Dealu Mare organizează a treia ediție a evenimentului „Evadare în Dealu Mare”. Prima ediție a fost organizată în august 2020 și a fost un succes deși a avut loc în condiții de pandemie, toți participanții simțindu-se în siguranță în timp ce s-au bucurat de o experiență unică. A doua ediție a avut loc la finele lunii iunie din 2021.

Vineri, 07 Octombrie 2022 14:37

Ferma Rugan, o poveste de 30 de ani

Vineri, 7 octombrie 2022, la Ferma Rugan din Sânnicolau Mare – județul Timiș, este „Ziua Porților Deschise”, cu prilejul aniversării a 30 de ani de existență a fermei care are astăzi 50 de capete de vaci pentru lapte. Curtea fermei aflată la vreo 50 km de Timișoara este plină de copii, dar și de fermieri din județele Timiș și Arad.

Pe lângă degustări de lapte și produse lactate obținute în fermă, gazdele au organizat o masă rotundă cu tema „Ferma Rugan, o poveste de 30 de ani. Prezent și viitor”.

rugan 1

rugan 3

Cătălin Rugan, proprietarul fermei, a beneficiat de un proiect cu finanțare europeană în valoare de 870.000 euro, în urma căruia exploatația a devenit complet robotizată, fiind prima de acest fel din județul Timiș. Animalele fermei Rugan dispun de tot confortul pentru a da producții bune, Cătălin Rugan asigurându-le zilnic și porția de muzică, Mozart şi Vivaldi.

„Tehnologia de aici, dar şi muzica simfonică, fac ca văcuţele să fie mult mai relaxate, iar acest lucru se vede în producţia de lapte, mai mare cu 30%. Am înlocuit oamenii cu roboți din cauza lipsei de forță de muncă. Orice problemă e semnalată pe telefon, printr-o aplicaţie. Iar pe câmp, cu drone facem tot. Am încercat, am tot căutat tot felul de soluţii, din păcate singura soluţie şi cea mai bună, o reprezintă roboţii. Tehnologia e mult mai benefică”, ne-a zis Cătălin Rugan.

rugan 4

rugan 2

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

În ședința Guvernului din 5 octombrie a.c. a fost aprobată Hotărârea privind stabilirea pentru anul 2022 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu și al plăţii pentru tinerii fermieri.

Prezentul act normativ aprobă acordarea în avans a plăților în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal, începând cu data de 16 octombrie 2022, într-un procent de maximum 70%. Peste 800.000 fermieri beneficiază de aceste forme de sprijin.

Cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal sunt:

  • 96,2796 euro/ha - schema de plată unică pe suprafaţă;

  • 5 euro/ha - plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv și 48,7184 euro/ha - peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv;

  • 58,5308 euro/ha - plata pentru înverzire;

  • 48,1398 euro/ha - plata pentru tinerii fermieri.

 

Abonamente Revista Fermierului - ediția print, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Luni, 03 Octombrie 2022 17:10

Unitate pentru rentabilitate

Doar uniți suntem puternici. Tot auzim asta și tot vorbim despre asociere, despre unire, despre câte se pot face în agricultură dacă ar exista unitate, consens. Din păcate, nu există.

Lumea agricolă este oglinda societății noastre. O societate dezbinată, caracterizată de vrajbă, de invidie, răutate, chiar ură, dacă ne uităm, de pildă, la dialogurile din social media. Toți le știm pe toate, ne pricepem la orice, răspundem agresiv oricărei situații sau oricui atunci când nu ne convine, ne dăm informați când de fapt suntem urechiști (ascultăm de la unii sau alții fără a ne informa de la specialiști, propovăduind astfel răul). La fel se întâmplă și în lumea agricolă. Sfaturile tehnice sunt cerute pe rețele de socializare, unde încep să curgă părerile avizate și neavizate, și mai mult, în spațiul virtual ideile, părerile nu se discută, nu se dezbat, ci acolo unul e mai deștept ca altul, întâlnim răutăți între fermieri, că ăla mare îi ia pâinea de la gură ăluia mai mic, ba altul e prea bătrân și ce mai caută să vorbească, altul e străin și ne-a furat pământurile... Constructiv, nimic. Totuși, toți muncesc pământul, toți îngrijesc de animale, de afacerile lor, mai mici sau mai mari.

În lumea agricolă nu există consens.

Se încheie un an agricol greu, începe altul care se arată și el dificil. Agricultorii români se plâng de tot soiul de lipsuri și arată cu degetul la colegii lor europeni care-și cer drepturile în stradă, se uită și scriu pe facebook cum fermierii francezi, germani ori polonezi demonstrează pe străzi cu utilaje și animale. Dar ai noștri fac prea puțin sau mai nimic pentru a fi europeni. Când nu vom mai ascunde gunoiul sub preș, când vom face curat în societatea noastră, când nu vom mai sta cu capul plecat și ne vom uita unii în ochii celorlalți fără invidie și ură, abia atunci vom putea mișca lucrurile astfel încât să ne fie bine.

Agricultorii noștri sunt divizați. Avem o mulțime de asociații și federații, care, în loc să lucreze împreună, își pun piedici. Ne uităm peste granițele țării cum își valorifică europenii producțiile, ÎMPREUNĂ, vizităm ferme, asociații, cooperative de afară, le admirăm, dar când revenim în țară continuăm să fim români...

Vorbim și nu facem nimic. Vrem strategii, vrem legislație, toate rămân la stadiul de dorințe, de intenții, nu se construiește nimic.

Problema pe care o văd eu este implicarea politică a agricultorilor. Singura politică pe care ar trebui să o propovăduiască oricine are activitate în sectorul agroalimentar este politica agricolă. Fermierul, industriașul nu au ce căuta în politică. Fermierul român nu iese în stradă pentru că supără partidul din care face parte. Apoi, mai e teama că își trimit autoritățile organele de control în fermă.

S-a întâmplat de multe ori ca legi bune pentru agricultură să nu fie votate chiar de parlamentari cu afaceri agricole doar pe motiv că au fost inițiate de cei cu alte culori politice. Agricultura trebuie să aibă o singură culoare și o voce unică în frunte, pentru a merge ca pe roate.

Vrem rentabilitate, atunci să ne unim!

Să ne uităm în oglindă cu sinceritate și să recunoaștem că trebuie să ne schimbăm. Să ne analizăm pe noi și să nu mai judecăm. Să clădim împreună societatea la care visăm și să facem agricultura la care privim peste gard. Avem cu ce și cu cine.

 

Editorial scris de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef

 
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2022
Abonamente, aici: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html
 
Caricatură de: A.F. Badiu

newsletter rf

Publicitate

21C0027COMINB CaseIH Puma 185 240 StageV AD A4 FIN ro web 300x200

Andermatt Slides

T7 S 300x250 PX

Banner Corteva 2020

 

GAL Danubius Ialomita Braila

GAL Napris

Revista