Seceta nu mai este o provocare ocazională pentru fermierii europeni. 37 dintre țările membre și cooperante ale SEE s-au confruntat cu condiții de secetă în iunie 2026, proiecțiile climatice sugerând că frecvența, durata și intensitatea secetei vor crește în întreaga Europă.
Deși fermierii nu pot controla vremea, ei pot influența eficiența cu care solurile lor captează, stochează și utilizează precipitațiile disponibile.
Din fericire, multe dintre practicile care îmbunătățesc rezistența la secetă îmbunătățesc și sănătatea solului, eficiența și profitabilitatea pe termen lung. Iată șapte pași practici pe care fermierii îi pot face astăzi pentru a se pregăti pentru următoarea secetă.

Reziliența fermierilor în fața secetei începe cu mult înainte de instalarea acesteia.
Seceta a contribuit la o scădere cu 10% a producției de cereale din UE atât în 2022, cât și în 2023, demonstrând impactul tot mai mare al deficitului de apă asupra agriculturii europene. Este probabil ca această cifră să fie mult mai ridicată în 2026.
Nu există o soluție universală și miraculoasă pentru problema secetei. Totuși, fermele care se concentrează pe îmbunătățirea sănătății solului, reducerea compactării, menținerea unui strat de acoperire a solului și utilizarea tehnologiilor de precizie își asigură o poziție mult mai solidă atunci când se instalează condițiile de secetă.
Schimbările climatice pot amplifica frecvența și severitatea secetei, însă scot în evidență și importanța unor soluri mai sănătoase și a unor sisteme agricole mai inteligente.
Fermele cel mai bine pregătite pentru seceta de mâine sunt cele care investesc astăzi în reziliență. Discutați cu distribuitorul local Valtra despre măsurile pe care le puteți lua acum pentru a vă asigura că sunteți cât mai bine pregătit pentru a face față unor eventuale secete viitoare.
Clădiți un rezervor de apă mai bun sub picioarele dvs.
1. Creșteți conținutul de materie organică din sol.
Când este secetă, solul devine cel mai important sistem de stocare a apei al fermei. Materia organică din sol acționează ca un burete, ajutând solurile să rețină umiditatea, îmbunătățind în același timp infiltrarea și dezvoltarea rădăcinilor. Comisia Europeană identifică scăderea materiei organice din sol ca fiind una dintre cele mai mari amenințări la adresa solurilor agricole din Europa, deoarece reduce atât fertilitatea solului, cât și capacitatea acestuia de a rezista la secetă. Potrivit Comisiei Europene, 60-70% din solurile europene sunt considerate în prezent nesănătoase, subliniind amploarea provocării cu care se confruntă agricultura.
Construirea materiei organice prin culturi de acoperire, aplicarea gunoiului de grajd, compost și reținerea reziduurilor ajută la crearea unui profil de sol care poate capta și reține mai multă apă pentru perioade mai lungi.
Beneficiile se extind dincolo de rezistența la secetă. Solurile cu niveluri mai ridicate de materie organică susțin, în general, o activitate biologică mai bună, un ciclu îmbunătățit al nutrienților și o stabilire mai puternică a culturilor în timpul perioadelor dificile.
2. Mențineți solul acoperit.
Orice milimetru de apă reținut în sol poate face diferența pe perioada unei veri uscate. Studiile publicate de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite arată că evaporarea apei din sol poate fi cu până la de cinci ori mai mică atunci când suprafața acestuia este protejată cu mulci sau reziduuri vegetale comparativ cu situația în care nu este acoperit. Materialul de acoperire și reziduurile lăsate pe sol reduc cantitatea de lumină solară directă care ajunge la sol, echilibrează temperaturile acestuia și încetinesc pierderea umidității prin evaporare.
Menținerea rădăcinilor vii în sol și a unui strat de acoperire a solului sunt principii fundamentale ale agriculturii regenerative. Acestea contribuie la îmbunătățirea infiltrației apei în timpul precipitațiilor și la reducerea pierderilor de umiditate în perioadele de secetă.
Atunci când au loc ploi abundente, solurile acoperite sunt, de asemenea, mai puțin vulnerabile la eroziune, permițând fermierilor să rețină umiditatea prețioasă în loc să o lase să se scurgă de pe teren.

3. Eliminați compactarea solului înainte ca aceasta să vă afecteze producția.
Compactarea solului este recunoscută de Comisia Europeană drept una dintre principalele amenințări la adresa sănătății solului în Europa, deoarece reduce spațiul dintre pori, restricționează dezvoltarea rădăcinilor și limitează circulația aerului și a apei prin profilul solului. Culturile din zonele compactate pot întâmpina dificultăți în accesarea rezervelor de apă din straturile mai adânci, exact atunci când au cea mai mare nevoie de ele.
Studiile agronomice realizate de Valtra și AGCO au demonstrat că reducerea presiunii în anvelope cu ajutorul sistemului CTIS (Central Tyre Inflation – sistem centralizat de reglare a presiunii în anvelope) de la Valtra poate diminua adâncimea de compactare a solului cu 17%, îmbunătățind totodată eficiența lucrărilor pe câmp cu 1,8%. Potrivit agronomului AGCO Jens Christian Jensen, potențialul de producție poate scădea cu 3-5% anual din cauza compactării solului, în timp ce o creștere a producției de doar 1% – obținută prin reducerea compactării – poate genera o valoare suplimentară de aproximativ 21 de euro pe hectar.
În același timp, sistemul Valtra Guide permite operatorilor să urmeze cu mare precizie aceleași linii de ghidaj. Astfel, se creează tipare de circulație mai uniforme, reducându-se suprafața terenului expusă trecerilor repetate ale roților.
Fiecare trecere contează
4. Reduceți traficul pe sol prin operațiuni inteligent create.
Fiecare trecere pe câmp consumă combustibil, necesită timp și sporește riscul de degradare a solului.
Agricultura modernă pune un accent tot mai mare pe minimizarea circulației utilajelor pe teren, fără a compromite performanța agronomică. Reducerea traficului protejează structura solului, menține spațiile poroase necesare circulației apei și creează condiții mai bune pentru dezvoltarea sistemului radicular.
Sistemul Valtra Section Control cu Multiboom le permite fermierilor să gestioneze simultan până la trei echipamente în timpul unei singure treceri. În loc să efectueze operațiuni separate, se pot aplica mai multe produse în cadrul unei singure parcurgeri a terenului.
Rezultatul constă în mai puține treceri, un consum redus de combustibil, necesar de forță de muncă diminuat și o perturbare minimă a solului. Acest lucru contribuie la conservarea structurii solului, permițând totodată fermierilor să finalizeze lucrările agricole în intervale de timp favorabile, adesea limitate de condițiile meteorologice.
5. Îmbunătățiți gestionarea nutrienților.
Culturile sănătoase fac față mai ușor condițiilor dificile de creștere.
În timpul secetei, disponibilitatea nutrienților poate deveni mai limitată, ceea ce face ca aplicarea eficientă să fie din ce în ce mai importantă. Gestionarea precisă a nutrienților asigură accesul culturilor la resursele necesare pentru o dezvoltare sănătoasă a rădăcinilor și o absorbție eficientă a apei.
Aplicarea uniformă a îngrășămintelor pe câmpuri foarte variabile duce adesea la situații ineficiente. Unele zone pot primi mai mulți nutrienți decât este necesar, în timp ce zonele mai slabe primesc prea puțini.
Direcționarea mai precisă a inputurilor poate ajuta culturile să utilizeze apa disponibilă mai eficient, reducând în același timp cheltuielile inutile.
Instrumentele Valtra pentru agricultura de precizie, inclusiv sistemul ratei variabile (Variable Rate Control), permit adaptarea inputurilor în funcție de condițiile din teren și de hărțile de prescripție.
Christel Thijssen, clientă Valtra și prestatoare de servicii în domeniul agriculturii de precizie, afirmă că îmbinarea prelevării de probe de sol, a utilizării hărților de prescripție, a monitorizării cu drone și a tehnologiilor cu rată variabilă poate reduce consumul de îngrășăminte și de produse de protecție a culturilor cu până la 70-90%.

6. Diversificarea rotațiilor și a sistemelor radiculare.
Nicio cultură individuală nu își poate asigura, de una singură, reziliența la secetă.
Rotațiile mai diverse ale culturilor pot îmbunătăți structura solului, pot intensifica activitatea biologică și pot crea canale radiculare mai extinse în întregul profil al solului. Culturi diferite utilizează și îmbunătățesc solul în moduri diferite.
Speciile cu rădăcini adânci pot contribui la crearea unor căi care permit culturilor ulterioare să acceseze umiditatea din straturile mai profunde ale solului. De asemenea, rotațiile diverse pot reduce presiunea exercitată de dăunători și boli, consolidând totodată reziliența generală a fermei.
Multe sisteme de agricultură regenerativă pun un accent tot mai mare pe diversitatea culturilor, deoarece aceasta consolidează sistemul agricol în ansamblu, în loc să se bazeze pe o singură soluție.
7. Utilizați datele disponibile pentru o reacție timpurie.
Una dintre cele mai mari provocări în timpul secetei este identificarea problemelor suficient de devreme pentru a putea interveni.
Până în momentul în care apar semne vizibile de stres la nivelul culturilor, o parte din potențialul de producție ar putea fi deja compromisă. Agricultura de precizie le permite fermierilor să monitorizeze variabilitatea terenului, să identifice problemele emergente și să ia decizii pentru o mai fundamentată gestionare.
Imaginile din satelit, hărțile pedologice și aplicarea cu rată variabilă pot ajuta la direcționarea investițiilor acolo unde generează cel mai mare impact, evitând totodată cheltuielile inutile în zonele cu productivitate scăzută.
Tehnologiile Valtra pentru agricultura inteligentă integrează sistemele de ghidare, gestionarea sarcinilor, controlul aplicării și colectarea datelor într-o singură platformă.
Pe lângă reducerea suprapunerilor, aceste sisteme contribuie la îmbunătățirea eficienței operaționale. Valtra raportează că soluțiile de agricultură inteligentă pot reduce suprapunerile cu până la 5%, ajutând fermierii să economisească inputuri, combustibil și timp, asigurând în același timp o uniformitate sporită a lucrărilor pe întreaga suprafață a terenului.
Material furnizat de MEWI
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2026Abonamente, AICI!Comisia Europeană a aprobat finanțarea a două programe românești de promovare a produselor agroalimentare, în valoare totală de aproximativ patru milioane de euro. Selecția a fost realizată în cadrul campaniei 2026 a Politicii UE de promovare a produselor agricole - „ENJOY, IT’S FROM EUROPE”.
În acest an, România a depus cinci proiecte, iar două au fost selectate direct pentru finanțare. Celelalte trei au fost trecute pe lista de rezervă, putând intra la finanțare în cazul unui buget suplimentar disponibil.
Programele de promovare aprobate susțin obiectivele Pactului Verde European, ale Strategiei „De la fermă la consumator” (Farm to Fork) și ale Politicii Agricole Comune (PAC), punând accent pe sustenabilitate și agricultură ecologică.
Campaniile care au primit aprobarea CE pentru finanțarea europeană se vor concentra pe promovarea în țări din afara Uniunii Europene, cum ar fi Japonia și Thailanda, a sucurilor de cătină în amestec cu ghimbir sau măr, nectar de cătină, cătină organică uscată sau măcinată, ulei de cătină, amestecuri din cătină cu colagen sau ginseng și apilarnil, dar vor viza și piețele din țări ale UE, precum Franța, Germania și cea națională, prin promovarea unei game variate de produse din carne de pui, cum ar fi: mușchiuleț de pui, pipote și inimi, ficat de pui, pulpe de pui etc.
Finanțarea programelor SIMPLE este pusă în aplicare de statele membre în cadrul gestiunii partajate și vor primi finanțare din partea UE în valoare de aproximativ patru milioane euro, după semnarea acordurilor de grant.
„Astfel, prin propunerile selectate, România își consolidează poziția pe piața agroalimentară europeană și globală și sporește competitivitatea sectorului agroalimentar al UE, încurajând trecerea la o alimentație mai sănătoasă și mai echilibrată”, transmite Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Agropartners a lansat magazinului său online de piese pentru utilaje agricole, agropartners-eshop.ro. Noua platformă le permite fermierilor să găsească și să comande piese oricând și de oriunde, cu sprijinul gratuit al specialiștilor Agropartners și cu oferte speciale de lansare.
Pentru a marca lansarea, Agropartners a pregătit o serie de oferte pentru clienții care comandă pe noua platformă:
Reducere de 10% la prima comandă, cu ajutorul codului AGRO10;
Transport gratuit pentru comenzile plasate până pe 31 decembrie 2026;
Premiu surpriză pentru primele 100 de comenzi.
„Trăim într-un ritm tot mai alert, în care timpul a devenit una dintre cele mai prețioase resurse, iar de multe ori o piesă primită la timp poate salva o zi de lucru. Ținem cont de această realitate și dezvoltăm servicii care să le fie cu adevărat de ajutor fermierilor. Cu agropartners-eshop.ro, piesele necesare se găsesc și se comandă în câteva minute, de pe telefon sau de pe calculator, iar specialiștii noștri rămân alături de clienți pentru consultanță și sfaturi legate de detaliile tehnice”, a declarat Daniela Dinu, After Market Director Agropartners.
Beneficii pentru comenzile online
Dincolo de promoția de lansare, clienții care comandă din magazinul online beneficiază de o reducere de 2%, aplicată automat în coș. În plus, au la dispoziție consultanță gratuită din partea unui specialist Agropartners, astfel încât fermierii să aleagă piesa potrivită pentru utilajul lor. Magazinul poate fi accesat la adresa agropartners-eshop.ro.
Online, fără a renunța la relația directă cu fermierii
Magazinul online nu înlocuiește relația pe care Agropartners o are cu fiecare client, ci o completează. Echipa companiei, prezentă în 13 filiale din toată țara, rămâne în continuare la dispoziția fermierilor, care pot alege oricând varianta potrivită pentru ei: comanda online sau vizita într-una dintre locațiile Agropartners.
Agropartners este importator și distribuitor autorizat în România al unor branduri internaționale de referință din domeniul agricol, printre care Deutz-Fahr, JCB, Pöttinger, Hardi, Bogballe. Cu o experiență de peste 20 de ani pe piața românească, compania are o echipă de peste 200 de angajați și 13 filiale în toată țara, fiind aproape de fermieri oriunde s-ar afla. Ghidată de valori precum expertiză, performanță și excelență în agricultură, Agropartners pune la dispoziția fermierilor tehnologie de top și soluții premium, susținute de consultanța specialiștilor săi. Mai multe informații sunt disponibile pe agropartners.ro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Prima ediție a Romanian Agriculture Awards și ediția aniversară RALF Romanian Agriculture Leadership Forum aduc împreună la București, pentru două zile, mari fermieri din România și din alte țări europene, membri ai juriului internațional al competiției și companiile care susțin agricultura românească.
Pe 10 și 11 noiembrie 2026 au loc două evenimente dedicate agriculturii românești, organizate de RomanianAgriculture.ro și BORO Communication la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
În seara de 10 noiembrie are loc Gala Romanian Agriculture Awards (RAA), evenimentul de prezentare și premiere a finaliștilor din cadrul primei competiții naționale, cu juriu internațional, din agricultura românească.
Pe 11 noiembrie urmează RALF Romanian Agriculture Leadership Forum, forumul internațional al marilor fermieri, ajuns la ediția a 10-a, având tema „Agricultura ca strategie, nu ca urgență permanentă”.
10 noiembrie: Gala Romanian Agriculture Awards
Romanian Agriculture Awards este competiția națională dedicată inovației și excelenței în agribusiness, construită în jurul poveștii fermei. La prima ediție, cei 45 de finaliști din toate regiunile țării au fost evaluați de un juriu internațional cu membri din zece țări: Canada, Marea Britanie, Germania, Spania, Țările de Jos, Polonia, Lituania, Estonia, Republica Moldova și România.
Seara începe la 19:00 cu deschiderea oficială, urmată de prezentarea finaliștilor, ceremonia de premiere și Gala Dinner, o seară de networking cu finaliștii, marii fermieri, membrii juriului și partenerii evenimentului.
Se acordă două categorii de premii pe baza clasamentului realizat de juriul internațional:
Trofee, pentru rezultatele obținute în propria fermă sau afacere: Ferma Anului, Investiția Anului, Brandul Anului, Ferma Următoarei Generații, Premiul pentru Irigații, Premiul pentru Cooperare și Asociere și Fermierul Anului.
Premii de Impact, pentru efectul produs dincolo de propria fermă: Sustenabilitate și Mediu, Inovație și Digitalizare, Educație și Mentorat, Impact în Comunitate.
Titlul „Fermierul Anului” va reveni fermierului care obține, în aceeași ediție, atât un trofeu, cât și un premiu de impact. Toate rezultatele jurizării vor fi anunțate live, în seara de 10 noiembrie.
Lista completă a finaliștilor este disponibilă pe https://romanianagriculture.ro/finalistii-romanian-agriculture-awards-2026/.
11 noiembrie: Forumul RALF, ediția a 10-a
RALF reunește în principal reprezentanții fermelor care lucrează suprafețe agricole mari, de peste 1.000 de hectare, Fermieri ai Anului din Europa și companiile care susțin agricultura prin soluții, tehnologii și finanțare.
Tema celei de-a zecea ediții, „Agricultura ca strategie, nu ca urgență permanentă”, continuă dialogul început în primăvară la Conferințele Regionale Fermierii Noștri. Discuția trece de la reacție la strategie: decizii bazate pe cifre, riscuri și stabilitate.
Forumul se deschide la ora 9:00 cu mesajele invitaților și ale partenerilor și cu concluziile conferințelor regionale. Urmează trei sesiuni plenare:
09:30–11:00 · Agricultura ca strategie, nu ca urgență permanentă. Viziune pe termen lung, responsabilitate comună, PAC după 2027 și finanțarea fermei.
11:30–13:30 · Reziliența se planifică: ferme pregătite pentru schimbare. Genetică și protecția culturilor, costul pe hectar, apa ca resursă strategică, sănătatea solului și gestionarea riscurilor.
14:30–16:30 · Soluțiile sunt în mâinile noastre: de la strategie la rezultate. Parteneriate, depozitare și vânzare, cooperare pe lanțul valoric, agricultura în era AI și noua generație de fermieri.
Ziua se încheie la 17:00 cu concluziile forumului și prioritățile strategice ale fermierilor pentru 2027.
Participarea se face pe bază de înscriere, cu două opțiuni:
Pachet Gala și Forum (10–11 noiembrie): Gala RAA din seara de 10 noiembrie, cu întâlnirea cu finaliștii, ceremonia de premiere și Gala Dinner, plus Forumul RALF din 11 noiembrie.
Pachet Forum (11 noiembrie): sesiunile plenare RALF, zona expo / branded corners și momentele de business networking.
Detalii și înscrieri pe https://romanianagriculture.ro/eveniment/ralf-2026-romanian-agriculture-leadership-forum/.
Speakeri
Pe scena RALF 2026 urcă 21 de speakeri, fermieri și manageri care conduc exploatații de mii de hectare, alături de parteneri ai evenimentului.
Speakeri internaționali: Simon King (Farm Manager, J Wharton Agriculture Ltd, Marea Britanie, +2.400 ha), Lisli Pak (Project Manager, Kadarbiku, Estonia, peste 700 ha), Grzegorz Brodziak (Președintele Consiliului de Administrație, Goodvalley Agro SA, Polonia, +9.000 ha), Alfonso Chico de Guzmán (administratorul fermei La Junquera, Spania, peste 1.100 ha), Roman Tabarcea (LargoTerra, Republica Moldova, + 2.000 ha) și Alexandra Oguey (Ecorobotix, Elveția).
Speakeri români: Mihai Solomei (Al Dahra Agricost, Brăila, peste 57.000 ha), Daiana Zifceak (Maxagro, Timiș, peste 20.000 ha), Horațiu Buzgău (Holiv Ecoplant / Grupul Agrind, Satu Mare, peste 3.000 ha), Andra Barbu (Ferma Iancom, Teleorman), Cosmin Micu (Procereal Agrosan, Arad), Alexandru Haită (Cooperativa Agro Zamfira, Teleorman), Cosmin Iancu (Ferma Picmar, Ilfov), Florin Stoian (Ferma Stoian, Constanța), George Cățean (Ferma Cățean, Brașov) și Marius Bîcu (Ferma cu Omenie, Alba). Alături de ei vorbesc Ana Samuilă (Head of Agribusiness & Food, BCR), Maria Cîrjă (Vylor), Cristian-Dorian Popa (SIAD) și Paul Caramangiu (Elica Processing).

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca anunță participarea, în calitate de partener, în cadrul proiectului „EduTineri – Rețea pentru noua generație”, cod SMIS 365051. Lider de proiect este Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj.
Proiectul, a cărui implementare are loc în perioada 1 noiembrie 2026 - 30 octombrie 2029, urmărește dezvoltarea unei rețele de sprijin pentru tineri, care să faciliteze accesul acestora la servicii personalizate de consiliere, orientare profesională și dezvoltare a competențelor necesare pentru integrarea pe piața muncii.
Valoarea totală a proiectului este de 9.864.981,54 lei, din care 8.385.234,31 lei reprezintă contribuția Uniunii Europene, 902.574,89 lei reprezintă finanțarea nerambursabilă din bugetul național, iar 577.172,34 lei reprezintă cofinanțarea eligibilă a beneficiarului și a partenerului. Finanțarea nerambursabilă totală este de 9.287.809,20 lei.
Sprijin adaptat nevoilor tinerilor
Proiectul se adresează unui număr de minimum 1.571 de tineri cu vârsta de la 14 ani împliniți și până la împlinirea vârstei de 30 de ani, cu domiciliul sau reședința în regiunile mai puțin dezvoltate ale României: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest, Vest și Centru.
Prioritatea va fi acordată tinerilor din categoria NEETs, respectiv celor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la programe de formare profesională, precum și altor tineri aflați în situații de vulnerabilitate. Dintre participanți, minimum 236 vor fi tineri de etnie romă.
Participanții vor beneficia de un parcurs de sprijin adaptat nevoilor individuale, care va include informare și consiliere profesională, orientare în carieră, profilare ocupațională, management de caz și servicii de mediere a muncii. Aceste intervenții vor fi completate de activități de educație nonformală și programe de dezvoltare a competențelor transversale, utile atât în viața profesională, cât și în cea personală. Temele abordate vor include comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, adaptabilitatea, competențele digitale, antreprenoriale și verzi.
O componentă importantă a proiectului este dezvoltarea rețelei „Youth Support Network” și a unui centru de tineret cu o componentă fixă, la USAMV Cluj-Napoca, precum și o componentă mobilă.
Centrul va oferi un cadru pentru consiliere, mentorat, educație nonformală, voluntariat și dezvoltare personală. Prin intervențiile mobile vor fi realizate acțiuni de identificare și sprijinire a tinerilor din comunități izolate sau care întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor existente.
„EduTineri - Rețea pentru noua generație” este un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, Prioritatea 2 – „Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii”, în cadrul apelului „Dezvoltarea unei rețele pentru tineret care să furnizeze servicii personalizate și de calitate tinerilor, cu precădere din categoria NEETs”.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În zilele de 4 și 5 noiembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca găzduiește, în premieră pentru România, un eveniment major pentru cercetarea și industria mătăsii: Reuniunea Președinților Uniunii Internaționale a Mătăsii (International Silk Union, ISU) 2026.
Evenimentul este organizat de Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii, sub coordonarea decanului acesteia, prof. dr. Daniel Severus Dezmirean, care este și delegatul național al României la Comisia Sericiolă Internațională (ISC).

Aproape 100 de reprezentanți din 11 țări cu tradiție în sericicultura mondială - China, Italia, Brazilia, Japonia, Franța, Thailanda, România, Bulgaria, Grecia, Elveția și UK - vor dezbate și vor stabili la Cluj-Napoca direcțiile de dezvoltare ale industriei globale a mătăsii, sub motto-ul „Communication & Cooperation, Development with Concerted Efforts”.
Reuniunea propriu-zisă va avea loc joi, 5 noiembrie 2026, la Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate din campusul USAMV Cluj-Napoca, iar în ziua precedentă oaspeții vor vizita companii din domeniu în județul Bistrița-Năsăud.

Dezbaterile din 5 noiembrie se vor axa pe următoarele teme:
Standarde globale și de calitate. Un registru global al standardelor de sustenabilitate pentru mătase și un sistem unificat de testare a calității mătăsii brute.
Reziliență climatică și modernizare. Schimbul de soiuri de dud și hibrizi de viermi de mătase rezistenți la schimbarile climatice, diagnosticul bolilor asistat de inteligența artificială și mașini automate de filare.
Valorificarea proteinelor din firul de mătase, fibroina și sericina, în biomateriale medicale, cosmetice și ambalaje biodegradabile.

„Suntem onorați să găzduim un eveniment de asemenea importanță pentru prima dată în România. Reuniunea de la Cluj arată că sericicultura nu este doar o tradiție, ci o industrie a viitorului: sustenabilă, bazată pe știință și deschisă spre biotehnologie. Unindu-ne aici, în România, politicile, resursele industriale și expertiza științifică, facem din mătase un pilon al bioeconomiei sustenabile”, a declarat prof. dr. Daniel S. Dezmirean, delegat național al României la Comisia Sericicolă Internațională și coordonator al CGECAS-PPM.
Evenimentul este organizat la inițiativa International Silk Union (ISU), în parteneriat cu Comisia Sericicolă Internațională (ISC), compania Italtextil Sărata, membră Ongetta Group din Italia și Centrul Global de Excelență și Cercetări Avansate în Sericicultură (CGECAS-PPM) din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) devine CropLife România. Schimbarea de brand a fost anunțată în cadrul evenimentului „Cultivăm împreună viitorul”, organizat pe 3 noiembrie 2026, la București. Această transformare marchează alinierea identității asociației la brandul european CropLife Europe și consolidează legătura cu o rețea internațională dedicată inovației și dezvoltării unei agriculturi sustenabile.
Trecerea de la AIPROM la CropLife România reprezintă o evoluție firească a asociației, care își continuă activitatea sub o identitate aliniată celei europene, păstrându-și misiunea și angajamentele față de agricultura românească.
„AIPROM devine CropLife România, iar această schimbare reprezintă mai mult decât o nouă identitate. Este promisiunea noastră de a evolua, construind pe experiența și parteneriatele dezvoltate de-a lungul anilor. Prin alinierea la CropLife Europe, ne consolidăm legătura cu industria europeană și aducem inovația mai aproape de fermierii români. Credem că viitorul agriculturii se construiește prin echilibrul dintre știință, responsabilitate față de mediu și colaborare. Iar acest viitor îl putem cultiva doar împreună”, a declarat Vasile Iosif, președinte CropLife România.

Sub noul nume, asociația CropLife România va continua proiectele dezvoltate de-a lungul anilor, printre care SCAPA - programul de colectare a ambalajelor goale de produse de protecție a plantelor, SCUT - dedicat combaterii produselor contrafăcute, TOPPS - pentru protejarea resurselor de apă și AgriGuide - platforma digitală care facilitează accesul la informații privind utilizarea responsabilă a produselor fitosanitare.
„Sub noua identitate CropLife România, continuăm proiectele și inițiativele care au definit activitatea AIPROM. Rămânem dedicați promovării bunelor practici, utilizării responsabile a produselor de protecție a plantelor și dezvoltării unor soluții concrete pentru fermieri și mediu” , a subliniat Carmen Botez, director executiv CropLife România.
Prin transformarea în CropLife România, asociația își reafirmă angajamentul pentru o agricultură bazată pe știință, inovație și responsabilitate, continuând să susțină colaborarea dintre industrie, fermieri și autorități.

Referitor la evenimentul „Cultivăm împreună viitorul”, organizat de CropLife România, el a fost dedicat viticulturii, un sector cu o contribuție esențială la economia României, la dezvoltarea comunităților rurale și la păstrarea tradițiilor noastre.
„Viticultura - importanță economică, provocări și perspective” a reunit reprezentanți ai industriei de protecție a plantelor, specialiști și producători din sectorul vitivinicol. Discuțiile au abordat provocările fitosanitare, schimbările legislative, utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, tehnologiile digitale și competitivitatea viticulturii românești.
„Într-un context în care întreaga agricultură se confruntă cu provocări tot mai complexe, dialogul, schimbul de experiență și colaborarea dintre toți cei implicați în acest domeniu sunt mai importante ca oricând. Viitorul viticulturii depinde de capacitatea noastră de a înțelege schimbările, de a identifica soluții și de a construi împreună direcții de dezvoltare sustenabile și responsabile”, a transmis CropLife România.
Evenimentul dedicat sectorului vitivinicol a reprezentat o oportunitate reală de dialog, de conectare și de conturare a unor perspective comune pentru viitorul viticulturii românești. Fiecare perspectivă contează, fiecare experiență poate aduce o contribuție valoroasă, iar implicarea principalilor actori din domeniu poate face diferența.
Temele abordate în cadrul evenimentului „Viticultura - importanță economică, provocări și perspective”:
Cum influențează schimbările climatice viticultura;
Situația fitosanitară a culturii de viță-de-vie la nivel european și național;
Criterii pentru o plantație de viță-de-vie profitabilă;
Competitivitatea vinului românesc pe piața internă și internațională;
Viitorul culturii de viță-de-vie în România.
La final, așa cum e firesc la un eveniment dedicat sectoruluii vitivinicol, a avut loc o degustare de vinuri produse în cramele din țara noastră.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat în cadrul schemei de sprijin pentru sectorul suin, derulată în contextul crizei din Orientul Mijlociu, în conformitate cu prevederile Legii nr. 203/2026 (care a extins categoria beneficiarilor eligibili și pentru persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990), s-a încheiat la data de 30 octombrie 2026.
Potrivit Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), la nivel național au fost depuse 245 de cereri, pentru un efectiv de animale solicitat de 1.296.053 capete porc gras și 143.542 capete animale de reproducție.
Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro/loc de cazare pentru porcii grași și 13,7 euro/loc de cazare pentru animalele de reproducție (scroafe și scrofițe). Plățile se se fac până la data de 31 decembrie 2026. Conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot efectua plăți ulterior acestei date.
Ajutorul se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro. Valoarea totală maximă a schemei este de 11.540.120 euro (58.800.373,436 lei), sumă asigurată prin suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2026.
În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.
În perioada următoare, APIA face verificările administrative pentru toate cererile depuse, urmând ca după finalizare să fie emise deciziile de plată sau notificările de respingere.
Toate informațiile referitoare la plăți și lista beneficiarilor cărora li se acordă sprijin peste pragul de 10.000 euro vor fi publicate pe site-ul APIA.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Recent, am vizitat ferma de taurine din Zănești a grupului TCE Agricultura, companie românească având activități integrate în județul Neamț. Am stat de vorbă cu Vlad Mocanu, șef de fermă și medic veterinar.

În ferma de la Zănești – Neamț sunt crescute exclusiv taurine din rasa Holstein Friză, aproximativ 1.100 de animale, dintre care 500 sunt vaci la muls. Adăposturile, construite în 2019, respectă toate normele europene, sunt înalte și bine aerisite, iar acest lucru s-a simțit. „Cu aceleaşi animale a crescut în două săptămâni producţia de lapte cu 7 litri pe cap, după ce le-am adus din adăposturile vechi în cele noi. Deci, cu aceleaşi furaje, cu aceeaşi genetică, numai că le-am schimbat adăpostul. Contează enorm să fie la aer. Nu înseamnă că toată lumea trebuie să facă un adăpost nou şi nu ştiu ce investiţie dacă are câteva animale acolo. Important este să mai deschidă un geam, să mai lase uşa deschisă, să lase vara vaca sub o umbră. Vacile nu suferă de frig niciodată”, a specificat medicul veterinar Vlad Mocanu.
Producția de lapte este de aproximativ 37 de litri/cap, iar toate furajele sunt produse în cadrul TCE Agricultura, cu costuri de producție foarte bune, singura problemă fiind cea a prețului de vânzare al laptelui, care a ajuns unul foarte mic. Deși producția laptelui are un cost bun, prețul cu care acesta se vinde este unul foarte scăzut, iar producătorii sunt descurajați din acest punct de vedere. „E păcat, pentru că noi producem un lapte corespunzător ca NTG şi NCS, cu numărul total de germeni şi de celule somatice suntem în grafic, un lapte igienic, dar problema este preţul şi asta ne descurajează, oricât de mult ai ţine şi ţi-ar plăcea munca pe care o faci, te impulsionează foarte mult când vezi şi rezultatele, când vezi că la sfârşitul lunii sau al anului ai un profit, ai produs ceva. E mult mai uşor să lucrezi când eşti impulsionat şi de profit, că, de fapt, pentru asta se munceşte, până la urmă. Este şi pasiune, fără discuţie, dar toată lumea munceşte ca să ducă ceva acasă”, spune Vlad Mocanu, șeful fermei.

După 25 de ani de activitate ca medic veterinar specializat în vaci de lapte, Vlad Mocanu ne-a zis că ferma traversează un an foarte bun, cu producție ridicată și animale sănătoase. Cu toate acestea, prețul scăzut al laptelui la vânzare afectează profitabilitatea. Situația este compensată parțial de faptul că aproximativ jumătate din producție este procesată în fabrica proprie, unde sunt realizate produse lactate de calitate superioară.
Pasiunea pentru creșterea vacilor o are din copilărie, iar acum, adult fiind, a reușit să construiască un loc unde mai mulți oameni se pot bucura de munca sa: „De mic copil am iubit vacile în special, asta mi-a plăcut, eu din clasa a II-a ştiam că o să lucrez, când o să fiu mare, cu vacile. Când eram copil, asta visam, să pot ieşi în balconul casei şi să văd munţii. Dar mi s-a părut tot timpul un simplu vis. Şi uite că am ajuns să-l văd cu ochii mei. Când ies dimineaţa din casă, văd munţii. Şi avem asigurat aici şi un aer curat şi, automat, un furaj de calitate superioară”.
Vlad Mocanu consideră că procesarea laptelui este esențială pentru obținerea unor produse de calitate. El subliniază că produsele realizate fără lapte praf și grăsimi hidrogenate sunt mai scumpe, deoarece necesită o cantitate mai mare de materie primă, însă oferă garanția unor alimente proaspete, naturale și conforme cu informațiile de pe etichetă. Atrage atenția că un cașcaval sau o telemea vândute sub prețul laptelui folosit la fabricarea lor ridică semne de întrebare. „Cumpărătorii ar trebui să discearnă şi să consume produse bune, garantate. Mai degrabă mănânci o bucată de caşcaval care ştii sigur că e din lapte decât să iei mai mult caşcaval care-ţi aduce şi nişte grăsimi care îţi dăunează sănătăţii.”
Holstein, o rasă rentabilă
În timp, ferma de taurine de la Zănești s-a specializat în creșterea vacilor din rasa Holstein, după ce, în urmă cu aproximativ 20 de ani, avea și exemplare din rasele Bălțată Românească și Jersey. Investițiile în adăposturi și în condițiile de întreținere au permis dezvoltarea efectivului, iar animalele oferă producții ridicate de lapte, o stare bună de sănătate și rezultate bune la reproducție. În prezent, ferma are și un surplus de animale și a început să vândă juninci Holstein. „La început nu eram siguri în ce direcţie mergem. Aveam şi Bălţată, şi Jersey, şi Brună, şi Holstein, şi Angus – dar asta era pe partea de carne. Şi a trebuit să ne decidem, pentru că sunt rase cu un comportament diferit şi trebuie să te decizi în ce direcţie vrei s-o iei, dacă vrei să faci ca treaba să fie rentabilă. Şi ne-am decis până la urmă să mergem pe Holstein”, a precizat Vlad Mocanu.

Când vine vorba de îngrijirea acestei rase, vaca Holstein necesită o furajare constantă și o rație omogenă pe tot parcursul exploatării, ajustată doar în funcție de starea fiziologică (de exemplu, la înțărcare sau în pregătirea pentru fătare). Scoaterea la pășunat introduce variații nedorite – animalul consumă iarbă, apoi, revenit în fermă, primește siloz sau alte furaje –, în timp ce modelul optim prevede un furaj unic, bine omogenizat, oferit constant pentru a menține productivitatea.
Referitor la tehnologia din spatele producției de lapte, Vlad Mocanu a detaliat: „Avem o sală DeLaval, paralelă, 20 ori 20, deci mulgem 40 de vaci odată, iar mulsul durează cam trei ore. Sunt două sesiuni de muls, adică oamenii au cele 8 ore cu tot cu spălat sala, igienizat sala şi toate minunile, ei îşi fac cele 8 ore în cele două sesiuni de muls. Spălarea ugerului o asigurăm automatizat, nu atingem mameloanele vacilor, şi de asta avem un lapte igienic, NTG-ul şi NCS-ul, cum am mai spus, sunt foarte scăzute, la un nivel cu care ne mândrim”.
Confort pentru animale, precum și pentru angajați
În ultimii doi-trei ani, presiunea privind găsirea îngrijitorilor pentru animale a început să scadă. În acest moment, ferma are cinci angajați din Sri Lanka, care s-au adaptat treptat, în ciuda barierei lingvistice și a faptului că nu aveau experiență în lucrul cu vacile. Potrivit lui Vlad Mocanu, condițiile de cazare și un salariu decent îi ajută să se integreze, iar după aproximativ patru luni devin suficient de pregătiți pentru a lucra independent.
În continuare, Vlad Mocanu a explicat de ce integrarea activităților agricole, zootehnice și de procesare este esențială pentru reducerea costurilor și menținerea rentabilității fermei: „Dacă nu eşti rentabil, nu ştii să te calculezi, nu găseşti soluţii să produci laptele ieftin, trebuie să tragi de undeva, să tai de undeva. Dacă tai din salarii, nu ai oameni de calitate. Trebuie să angajezi pe cine găseşti ca să facă şi automat nu ai oameni de calitate, o să se regăsească în starea de sănătate a animalelor şi, la fel, nu poţi să faci rabat. Tai din medicamente, din vaccinuri, din mâncare? N-ai de unde să mai tai.
Producând tu furajul, având oameni de calitate, care au grijă ca animalele să aibă un confort maxim ca să maximizezi producţia, starea de sănătate, prevenţia, acolo trebuie să fii foarte atent, adică să produci ieftin. Pentru că în momentul în care vaca are un confort, ea va fi mai puţin bolnavă, deci prevenţia este foarte importantă, să produci furajul ieftin, având partea de vegetal, producem furajul noi, şi-l avem la preţul de producţie, şi asta face foarte mult, şi ajungem să ţinem costul de producţie al laptelui la un nivel decent. Mai mult nu ai unde te duce”.

Pentru ca văcuțele să producă lapte într-un mediu cât mai confortabil, Vlad Mocanu are grijă de animalele sale, ba chiar le pune și muzică. „Avem muzică, dar e dată încet, tocmai ca să nu ne deranjeze. Dar le-am pus cred că de patru ani muzică, aceeaşi muzică care se repetă. La un moment dat, după vreo doi ani, am schimbat muzica. Preferă să se audă o gălăgie în fundal, nu ştiu ele cine cântă, dar când am schimbat melodiile mă uitam pe geam din birou, toate animalele s-au oprit şi s-au uitat spre difuzoare, au simţit că este ceva schimbat. Le place să audă ceva în fundal, pentru că atunci ele pot dormi liniştite, nu le mai deranjează zgomotele de afară”.
Ardei iute pentru reglarea temperaturii corporale
În perioadele cu temperaturi de 35 - 40 de grade Celsius, vacile sunt afectate de stresul termic, chiar dacă adăposturile sunt dotate cu sisteme de răcire, precum instalații de pulverizare și ventilatoare. Pentru a le ajuta să-și regleze temperatura corporală, în ferma de la Zănești – Neamț se folosesc de trei ani și premixuri pe bază de ardei iuți. Medicul veterinar Vlad Mocanu susține că efectele sunt vizibile nu doar în comportamentul animalelor, care respiră mai ușor, ci și în îmbunătățirea ratei de reproducție. „Ajută pe partea de stres termic şi nu ne dă peste cap partea de reproducţie. Bineînţeles, se simte o scădere uşoară, dar nu atât de drastică cum era în anii în care nu foloseam. Împreună cu spray-urile cu apă rece, cu ventilatoarele ne menţine la un nivel mulţumitor.”
Pe partea de reproducție, de aproximativ doi ani, ferma folosește sistemul SenseHub, bazat pe senzori montați la gâtul vacilor, pentru monitorizarea reproducției. Tehnologia nu doar identifică perioada de călduri, ci indică și momentul optim pentru însămânțarea artificială, inclusiv în funcție de utilizarea materialului seminal sexat sau convențional. Sistemul a contribuit semnificativ la îmbunătățirea rezultatelor de reproducție. „Este mult mai simplu pentru noi, este nevoie de mai puţin personal, eşti mult mai exact, nu trebuie să mai rugăm îngrijitorii, să-i batem la cap să ne spună care animale sunt în călduri, să fim noi tot timpul atenţi. Chiar şi vechile sisteme cu pedometre ne arătau că animalele sunt în călduri, dar mult mai superficial, nu cu atât de multe informaţii. În afară de partea de reproducţie, ne arată starea de sănătate a animalului”, arată Vlad Mocanu.
În fermă, rata de înlocuire a efectivului a fost până acum de aproximativ 30%, deoarece animalele tinere au fost păstrate pentru îmbunătățirea genetică a cirezii. În acest an, unitatea a început să vândă juninci, iar rata de înlocuire ar putea scădea la aproximativ 20%. Schimbările nu au fost făcute doar pentru înlocuirea vacilor îmbătrânite, ci și pentru introducerea unei genetici mai valoroase. În prezent, vacile Holstein produc aproximativ 37 de litri de lapte la două mulsuri, iar ferma ia în calcul trecerea la un sistem cu trei mulsuri. „Ideea este că la trei mulsori pe zi o să fie mai mult lapte, dar şi efortul nostru trebuie să fie un pic mai mare. E vorba de personal, de consum şi, în momentul acesta, la preţul la care este laptele, suportă o mică amânare acest pas. Aşteptăm să aibă un pic mai mare valoare pe piaţă laptele, şi atunci o să facem şi noi pasul acesta, să trecem la trei mulsori”, spune Vlad Mocanu.

De 12 ani, ferma folosește un sistem de creștere a vițeilor în cușete individuale, asemănătoare unor cușete de dormit, unde animalele rămân timp de trei săptămâni. În această perioadă, vițeii consumă lapte integral, după care trec la lapte praf. La vârsta de trei săptămâni, sunt mutați în adăposturi tip „iglu”, grupate câte șapte, unde stau până la aproximativ două luni și jumătate. Pe tot parcursul acestei etape, primesc lapte de două ori pe zi, câte aproximativ patru litri. După două luni și jumătate, timp de încă o săptămână, primesc lapte o singură dată pe zi, urmată de înțărcare. Pentru a reduce stresul, vițeii mai rămân două zile în același loc, după care sunt transferați într-un adăpost dedicat vițeilor înțărcați.
Renunțarea la Angus și trecerea pe lapte
Ferma cu Angus a TCE Agricultura a fost pionier în România, ajungând la peste o mie de capete, dar a renunțat când piața a devenit imprevizibilă și s-a focusat pe lapte, considerat atunci mai rentabil. În prezent, o îngrășătorie de carne e mai ușor de pornit decât o fermă de lapte cu genetică consolidată. „Am făcut reproducţie, am lucrat cu Angus, ajunsesem la peste o mie de capete, era foarte rentabil, dar s-a ajuns la un moment dat bătaie de joc. A fost o gaură în preţuri, în tot ce se putea. Vaca de lapte, mergând mai bine în acel moment, s-a decis că nu are rost să ne mai complicăm cu animalele de carne”, povestește Vlad Mocanu.
Ferma de vaci cu lapte de la Zănești este membră a Asociației Holstein Ro, unde se discută constant problemele sectorului și se înaintează propuneri, însă principalul impediment este că „nu prea avem unde să mergem cu propunerile astea”, așteptând o stabilizare a politicii pentru a avea interlocutori reali la nivel decizional. Crescătorii nu cer „pomană”, ci sprijin coerent, avertizând că o fermă de vaci de lapte care intră în faliment nu se mai redeschide: trimiterea animalelor la abator sau vânzarea lor reprezintă un „șoc foarte mare” și un „coșmar” pentru proprietar, care nu va mai reconstrui niciodată o astfel de fermă, ci va orienta capitalul spre alte afaceri. Mesajul către politicieni este clar: dacă vor să fie „politicieni cu adevărat”, trebuie să înțeleagă că o fermă închisă rămâne închisă pe termen lung și să acționeze pentru a ajuta sectorul să treacă de criză, într-un context în care problemele laptelui se manifestă în toată Europa.

O altă provocare este dată de procesatori, care, după spusele lui Vlad Mocanu, profită de lipsa de unitate a fermierilor „și își permit să intre ca uliul printre păsări”: izolează producătorii și negociază individual, ceea ce le permite să impună prețuri și condiții.
„În momente ca astea, şi cooperativele pot întâmpina probleme. Nu au specialişti care să îndrume proprietarii de animale, legat de calitatea laptelui. În momente ca astea, marii procesatori pot renunţa cu uşurinţă la micii fermieri, la micile asociaţii, pentru că au de unde şi pot pune foarte uşor condiţia calităţii. Dacă nu vii cu nişte parametri corespunzători ai laptelui, în general e vorba de celule somatice şi numărul total de germeni, automat te părăseşte sub acest pretext. Chiar dacă ai nişte asociaţii, nişte cooperative, fermierii respectivi trebuie să mulgă la nişte aparate, trebuie să respecte nişte condiţii de igienă, nu este suficient să am 4-5 vaci şi să fac parte din cooperativă, vin cu găleata de lapte şi o răstorn într-un butoi. Trebuie să respecţi nişte reguli de igienă, că eşti imediat expulzat”, conchide șeful fermei de taurine de la Zănești – Neamț, Vlad Mocanu.
Articol de: ALEXANDRA GOGU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - octombrie 2026Abonamente, AICI!Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță că sesiunile de primire a cererilor de finanțare pentru intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” rămân deschise până pe data de 16 noiembrie 2026, inclusiv.
Prelungirea depunerii cererilor de finanțare de la 31 octombrie (conform termenului comunicat inițial) la 16 noiembrie 2026 se aplică exclusiv componentelor pentru care mai sunt fonduri disponibile. Prin urmare, precizează AFIR, nu se prelungește depunerea și pentru componenta Achiziții simple pentru care fondurile disponibile s-au epuizat în data de 6 octombrie.
Fermierii au la dispoziție fonduri nerambursabile în valoare totală de 93,3 de milioane de euro pentru dezvoltarea exploatațiilor de mici dimensiuni prin intermediul intervenției DR-14. Pentru această intervenție AFIR a primit online, de la deschiderea sesiunii în data de 1 septembrie 2026 și până în acest moment, 1.629 de solicitări de finanțare în valoare de 76.688.180 euro.
Pentru investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice, prin DR-18 se pot depune online la AFIR cereri de finanțare în limita fondurilor disponibile, care în acest moment sunt de aproximativ 5 milioane de euro. Cererile de finanțare depuse până acum totalizează 2.539.377 euro.
Reamintim că, fermierii pot beneficia prin DR-14 de o finanțare nerambursabilă care ajunge până la 50.000 de euro/proiect, intensitatea sprijinului fiind de cel mult 85% din totalul cheltuielilor eligibile, pentru toate cele trei componente pentru care se mai pot depune proiecte: Componenta Sectorul zootehnic; Componenta Legumicultură; Componenta Alte sectoare (pentru toate proiectele care nu îndeplinesc condițiile încadrării în celelalte componente).
Finanțarea prin DR-18 este de maximum 100.000 de euro/proiect, sprijinul nerambursabil acordat fiind de până la 85% raportat la costurile eligibile și în funcție de dimensiunea economică a exploatației.
Pragul de calitate lunar pe care trebuie să îl atingă proiectele în perioada 1 - 16 noiembrie 2026 este de 40 de puncte atât pentru intervenția DR-14 toate cele trei componente cu fonduri disponibile (sector zootehnic, legumicultură, alte sectoare), cât și pentru DR-18.
Intervențiile DR-14 „Investiții în fermele de mici dimensiuni” și DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” sunt finanțate prin Planul Strategic PAC 2023 - 2027 din Fondul European.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România - Obiectiv 2035, Clubul Fermierilor Români organizează o sesiune specială dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO, prin care își propune să identifice provocările, planurile și acțiunile concrete prin care agricultura poate deveni un pilon al securității alimentare în noul context de securitate.
Conferința Națională a Clubului Fermierilor Români are loc pe 5 noiembrie 2026, la Radisson Blu Hotel din București, și reunește reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Guvernului, ai Parlamentului European, ai instituțiilor financiare și ai lanțului agroalimentar. Tema ediției: „Strategii și mecanisme de schimbare pentru viitorul agriculturii: Noul parteneriat multi-sectorial pentru transformarea eco-sistemului agroalimentar”.
În cadrul sesiunii speciale dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO vor vorbi ambasadorul Cristian Diaconescu - fost ministru al Afacerilor Externe și Mark Titterington, care aduce experiența Forum for the Future of Agriculture, platformă de dialog de la Bruxelles care reunește anual fermieri, decidenți europeni, industrie și societate civilă pe tema viitorului sistemelor agroalimentare. Cristian Diaconescu, diplomat de carieră și fost ministru de Externe, aduce perspectiva securității regionale și a poziționării României pe Flancul Estic.

„Pentru noi, securitatea alimentară începe în fermă. Dacă fermierul nu are acces la apă, la energie la preț predictibil și la instrumente de gestionare a riscului, nu putem vorbi despre o Românie care asigură stabilitatea securității alimentare. Vrem ca agricultura să fie tratată ca infrastructură strategică, nu doar ca sector economic”, a declarat Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români.
Agricultura, infrastructură de securitate națională
Războiul din Ucraina, presiunile asupra rutelor comerciale, volatilitatea prețurilor la energie și inputuri și riscurile sanitar-veterinare au mutat agricultura în zona securității. Capacitatea de a produce, stoca, procesa și distribui alimente în condiții de criză trebuie tratată la fel de strategic ca infrastructura energetică, de transport sau de apărare.
România, stat de graniță al UE și NATO, are suprafață agricolă mare, tehnologii moderne, poziție geografică și porturi la Marea Neagră. Potențialul de a deveni furnizor stabil pentru regiune există, dar el trebuie transformat într-o capacitate organizată de valorificare. În acest sens, sesiunea din cadrul conferinței naționale a Clubului Fermierilor Români va dezbate integrarea agriculturii în strategiile europene și naționale de pregătire pentru situații de criză.
Marea Neagră și logistica: România, hub regional
Războiul a arătat cât de vulnerabile sunt lanțurile agroalimentare la întreruperi logistice, blocade, volatilitatea prețurilor și presiuni asupra rutelor de transport. Potrivit Clubului Fermierilor Români, riscurile sunt vizibile în Marea Neagră: compania de securitate maritimă Ambrey a înregistrat circa 387 de atacuri asupra navelor în iulie–septembrie 2026, de peste cinci ori mai multe decât în trimestrul anterior. „În trei săptămâni din octombrie, cel puțin opt nave comerciale au fost lovite în largul României și Bulgariei, iar circa 34 de marinari au fost raportați morți sau dispăruți.”
Totodată, asigurarea mărfii și a navelor s-a scumpit pe măsură. „În zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, prima de risc de război a crescut în două săptămâni de la 0,1% la 0,5% din valoarea navei, cu estimări de peste 1%, iar în zonele cele mai expuse poate ajunge la 15% din valoarea corpului navei. Portul Constanța a tranzitat totuși 15,8 milioane de tone de cereale în primele nouă luni din 2026, cu 7% mai mult decât anul trecut”, arată Clubul Fermierilor Români.
Pe agenda discuției se află rolul României ca hub de tranzit, stocare și distribuție pentru cereale și alte produse agroalimentare din zona Mării Negre. „Reziliența presupune investiții în porturi, căi ferate, drumuri, depozite, capacitate de refrigerare și sisteme de intervenție rapidă, precum și în procesare și în parteneriate între fermieri, procesatori și retail, pentru ca România să nu mai exporte în principal materii prime”, subliniază Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români, care va modera evenimentul.
Energie, gaz și îngrășăminte, costuri pe care fermierul nu le controlează
Clubul menționează că, pe 27 octombrie, gazul pe bursa TTF a ajuns la 97,64 euro/MWh, maximul ultimilor patru ani și de peste trei ori nivelul de la începutul anului. Războiul din Iran a blocat Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece circa o treime din comerțul mondial cu îngrășăminte, iar gazul reprezintă circa 80% din costul de producție al îngrășămintelor azotate. Ureea a atins în aprilie 856,9 dolari/tona pe piața globală.
„România intră în acest șoc fără producție proprie de îngrășăminte azotate: Azomureș este oprit din august 2024, iar reluarea producției după preluarea de către Romgaz este estimată pentru primăvara lui 2027. Fermierii depind integral de importuri, într-o piață în care Rusia a furnizat în 2025 circa 22% din importurile UE de îngrășăminte”, punctează Florian Ciolacu.
Securitatea agricolă depinde de accesul la energie, fertilizanți, semințe, echipamente, transport și finanțare, iar volatilitatea prețurilor lovește direct competitivitatea fermierilor din țara noastră.
Sesiunea dedicată rolului agriculturii românești în reziliența și securitatea lanțului agroalimentar al Flancului Estic al UE și NATO va aborda dependența de importurile de gaze și îngrășăminte, impactul CBAM asupra costurilor și soluțiile pentru reducerea expunerii la șocuri externe:
Energie regenerabilă la nivelul fermei;
Stocare strategică de inputuri;
Instrumente financiare, inclusiv asigurări subvenționate, fonduri mutuale și instrumente de stabilizare a veniturilor, pentru gestionarea riscurilor climatice, de piață și geopolitice.
Biosecuritate la frontiera externă a UE
România importă peste 70% din carnea de porc pe care o consumă. Pesta porcină africană continuă să lovească fermele din țara noastră. În 2026 au fost sacrificați peste 5.500 de porci într-o fermă din Arad în ianuarie, peste 8.600 în Neamț în februarie și aproape 5.700 într-o fermă din Buzău în septembrie. La mistreți, ANSVSA raporta la începutul lui martie 330 de focare, față de 200 cu un an înainte.
În sectorul ovin/caprin, pesta micilor rumegătoare (67 de focare în 2024) și variola ovină (27 de focare în 2025, cu noi focare în Buzău și Brăila în septembrie 2026) au blocat exportul. Comisia Europeană a interzis, din 17 iunie, ieșirea oilor și caprelor din România până la 31 decembrie 2026. Miza: un export de animale vii de peste 210 milioane de euro în primele zece luni din 2025, pe care ANSVSA îl estima la circa 300 de milioane de euro în 2026.
Siguranța sanitar-veterinară și fitosanitară, trasabilitatea și standardele echivalente pentru importurile din state terțe sunt teme centrale ale sesiunii, alături de protecția fermierilor români și europeni în fața produselor agroalimentare provenite din țări non-UE.
Perspectiva europeană: PAC 2028-2034 și noul buget al UE
„Uniunea Europeană are nevoie de o strategie coerentă de autonomie strategică alimentară, care să combine producția internă, diversificarea surselor și stocurile strategice. Europa nu poate presupune că piețele globale vor rămâne stabile sau că importurile vor acoperi orice deficit”, precizează Florian Ciolacu.
Viitorul cadru financiar european va determina direcția investițiilor pentru cel puțin șapte ani, astfel că deciziile din 2026-2027 sunt decisive. Sesiunea va discuta agenda cu care România poate merge la negocieri: competitivitate, reziliență, securitate alimentară și sprijin real pentru fermele viabile.
În opinia Clubului Fermierilor Români, „România poate argumenta pentru un tratament diferențiat, cu finanțare nu doar pentru plăți directe, ci și pentru logistică, procesare, irigații, stocare și digitalizare, iar fondurile ar trebui orientate spre investiții productive și infrastructură, nu doar spre măsuri de compensare sau conformare birocratică”.
Flancul Estic: parteneriate și cooperare regională
România poate promova un parteneriat agroalimentar cu statele din Flancul Estic, inclusiv Polonia, statele baltice, Republica Moldova și Ucraina, în limitele compatibile cu securitatea și cu piața internă. Cooperarea ar urma să vizeze logistica, standardele de calitate, schimbul de informații, rezervele strategice și planificarea comună pentru situații de criză. Astfel, agricultura poate deveni un instrument de coeziune europeană și de consolidare a Flancului Estic, nu doar o temă sectorială.
„Aducem în aceeași sală perspectiva de la Bruxelles, experiența diplomatică și vocea fermierilor, pentru că securitatea alimentară nu se poate discuta separat de energie, frontieră și comerț. Ne așteptăm ca din această sesiune să plece propuneri concrete, nu doar diagnostice”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În ședința de Guvern de vineri, 30 octombrie 2026, a fost adoptată Hotărârea pentru modificarea și completarea HG nr. 751/2026 privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură producătorilor agricoli din sectorul vegetal, pentru suprafețele cultivate cu porumb și/sau floarea-soarelui afectate de seceta pedologică manifestată în anul 2025.
Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prezentul act normativ modifică HG nr. 751/2026 prin includerea unei definiții unitare pentru indicatorul de calamitate „grad de afectare”, acesta reprezentând valoarea procentuală prevăzută în procesul-verbal de constatare și evaluare a pagubelor. De asemenea, Hotărârea revizuiește art. 9 alin. (2), în vederea clarificării și aplicării unitare a metodologiei de calcul. Astfel, sumele totale acordate unui beneficiar se stabilesc prin înmulțirea grantului pe hectar, obținut potrivit prevederilor alin. (1), cu suprafața determinată de APIA în urma tuturor controalelor în IACS, din suprafața declarată în cererea de plată pentru anul 2025.
Modificarea este necesară deoarece suprafața declarată de beneficiar în procesul-verbal poate fi diferită de cea determinată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), iar utilizarea acesteia ca referință pentru calcularea sprijinului poate conduce la stabilirea cuantumului ajutorului prin raportare la o suprafață care nu corespunde suprafeței confirmate prin verificările administrative făcute de APIA. Măsurile cuprinse în prezentul act normativ vizează compensarea tuturor pierderilor de venit rezultate direct din daunele aduse culturilor de floarea-soarelui și porumb.
Cererile de acordare a sprijinului financiar de urgență depuse anterior intrării în vigoare a prezentei hotărâri își mențin valabilitatea sub aspectul eligibilității, iar determinarea și plata sumelor cuvenite beneficiarilor se realizează prin aplicarea formulei de calcul prevăzute la art. 9 alin. (2).
„Am identificat o eroare în modul de calcul al despăgubirilor pentru secetă, respectiv aplicarea de două ori a procentului aferent gradului de calamitate. Am discutat cu întreaga conducere a APIA pentru a corecta urgent această situație și pentru a veni cu o formulă de calcul corectă, care să permită plata cât mai rapidă a despăgubirilor către fermierii afectați. Este important ca sprijinul financiar să fie calculat corect, pe baza unor date verificate, iar fermierii să primească sumele cuvenite”, a declarat ministrul Florin Barbu.
Astfel, susține MADR, modificările propuse asigură o bază de calcul obiectivă și verificabilă, protejând bugetul de stat prin raportarea plăților la suprafețe certe, determinate în IACS.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR) a transmis Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului observațiile sale la White Paper-ul privind înființarea Organizației de Management al Destinației Naționale (OMD Național), aflat în consultare. ADAR cere ca podgoriile cu denumire de origine să intre în arhitectura viitorului OMD Național.
Documentul propune o structură care ar putea administra între 20 și 30 de milioane de euro pe an pentru promovarea turistică a României, de patru până la șase ori mai mult decât bugetul actual. Pe parcursul celor 12 pagini ale sale, cuvântul „vin” nu apare însă niciodată. Nici gastronomia, nici băuturile spirtoase tradiționale, nici produsele cu indicație geografică.
Este o absență greu de explicat, susține ADAR. „Podgoriile românești cu denumire de origine controlată sunt teritorii delimitate juridic, protejate la nivel european și recunoscute internațional. Dealu Mare, Cotnari, Jidvei sau Recaș sunt deja destinații. La fel, Pălinca, Vinarsul Târnave sau Țuica Zetea de Medieșu Aurit sunt indicații geografice înregistrate în Uniunea Europeană. Puține resurse turistice românești pornesc cu un asemenea avantaj”, transmite Asociația Degustătorilor Autorizați din România.
ADAR propune ca enoturismul și turismul distilatelor tradiționale să fie tratate ca produs turistic distinct în strategia OMD Național, nu ca o anexă generică a gastronomiei. Asociația propune, de asemenea, ca enoturismul să fie printre primele acțiuni tematice pilot prevăzute pentru 2027.
Un al doilea argument ține de siguranța juridică. White Paper-ul semnalează el însuși riscul ca o taxă redistribuită spre promovare să intre sub incidența regulilor europene privind ajutorul de stat. Promovarea ancorată în denumirile de origine și indicațiile geografice este, în dreptul Uniunii, varianta cea mai sigură pentru fonduri publice care pun în valoare produse de consum.
ADAR atrage atenția și asupra cramelor care primesc turiști. Unele dintre variantele de finanțare analizate ar putea include în baza de calcul a taxei cifra de afaceri totală a acestora, inclusiv producția. Asociația cere ca, pentru producătorii de vin și distilerii, baza de calcul să se limiteze la veniturile din activitatea turistică propriu-zisă.
„Turistul care vine pentru vin vine pentru ceea ce găsește în pahar. Vinurile cu denumire de origine trec printr-o examinare organoleptică înainte de a ajunge pe piață, iar acesta este exact tipul de garanție pe care o promovare finanțată public trebuie să se sprijine”, a declarat Diana Pavelescu, secretar general ADAR.
ADAR și-a exprimat disponibilitatea de a pune la dispoziție expertiza tehnică a membrilor săi pe parcursul consultării.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inginerul agronom Vasile Iacob este unul dintre specialiştii care s-au remarcat în agricultura românească, căreia i-a oferit timp şi pasiune. Astăzi, la vârsta de 71 de ani, încă îl găsim pe câmpurile din județul Neamț, unde are în grijă sectorul vegetal de la TCE Agricultura, ca director tehnic. Vasile Iacob conduce o echipă bine pregătită, formată chiar de dumnealui, atentă la tot ce este nou în domeniu. La poalele munților, la Zănești, reușește să obțină producții comparabile cu zonele agricole renumite din țară.

Vasile Iacob: Avem în exploatare 6.000 de hectare de teren arabil. În anul agricol 2025 – 2026, structura de culturi arată astfel: 1.100 de hectare de grâu, 400 de hectare de orz, 300 de hectare de rapiţă, 800 de hectare de floarea-soarelui, 1.500 de hectare de porumb de consum şi 1.200 de hectare loturi de hibridare.
Din cauza schimbărilor climatice, a temperaturilor ridicate, o suprafaţă de 2.200 de hectare, 3.700 avem în plan, este irigată, o investiţie foarte mare, de peste 10 milioane de euro. Anul acesta este al doilea an în care irigăm, sperăm că în următorii ani investiţia pe care am făcut-o să fie cea mai rentabilă şi să aducă profitul cel mai mare.
În zona noastră, pe vremuri erau cam 850 de litri anual, din precipitații. Acum, abia avem 550–600 de litri şi văd că tendinţa este în scădere. Noi n-am suferit de secetă decât în ultimii trei ani. Până acum trei ani, venea câte o ploaie de pe munţii din jur, după-amiază, şi completa regimul pluviometric. Sunt istorie ploile de după-amiază. Astăzi plouă neuniform. Să ştiţi că înainte erau ploi generale, ploi care veneau cu front atmosferic, acum plouă punctiform. Poate să plouă aici, unde suntem noi, şi la 10 km să fie soare şi secetă. Deci, nu mai poţi spune că a plouat şi putem face producţii.
Nici prognozele nu mai sunt ce au fost. Pe vremuri primeam câte o prognoză de la Bacău pe o săptămână şi realizarea ei era în proporţie de 80%, acum ne uităm pe site-urile meteo, pe tot soiul de prognoze, astăzi plouă şi peste două zile zero precipitaţii. Deci, încălzirea globală îşi spune cuvântul şi rezultatele nu sunt chiar foarte bune, privit în perspectivă.
Un adevărat specialist trebuie să fie la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă.

Suntem într-o cultură de rapiţă. Este în continuare cea mai rentabilă cultură pentru un fermier?
Vasile Iacob: Anul trecut, noi la rapiţă am făcut 4.800 kg/ha, vă daţi seama că e o producţie foarte bună, avem hibrizi de la Corteva, hibrizi foarte buni, de calitate, PT315 şi PT303. Producția o dăm la silozul pe care-l avem la TCE Agricultură, iar valorificarea o fac ei. Prețul e cam ca anul trecut, undeva la 2,3–2,4 lei/kg. Dacă înmulţeşti, scoţi 10.000 de lei pe hectar, ceea ce la celelalte culturi nu prea iese.
Ne-am reorientat cu hibrizii de porumb, am pus hibrizi din grupa FAO 300 - 350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi tardivi și nu merge.
Iar investiția pe hectar este undeva la jumătate, poate chiar mai mult?
Vasile Iacob: Chiar mai mult. Investiția în hectarul de rapiță e în jur de 6.500–7.500 lei/ha. Dar să știți că în 2025 grâul, cu producţiile pe care le-am obţinut, de 10 tone la hectar pe întreaga suprafaţă a fermei, producţie medie, a fost peste cheltuielile pe care le-am făcut. Orzul la fel. Ceea ce ne-a dus în jos a fost porumbul, pentru că anul trecut porumbul n-a ajuns la maturitate, am recoltat cu 24%–25%, uscarea ne-a costat foarte mult şi valorificarea la fel. Am ajuns la 55 de bani kilogramul. Vă daţi seama, cheltuiala a fost mai mare şi aproape că l-am scos pe minus. Dar, în rest, floarea-soarelui a fost foarte rentabilă, am scos 3.900 kg media pe 700 de hectare, la rapiţă am zis, 4.800, iar la porumb noi am scos 12 tone, dar cu uscarea a fost mult mai puţin. S-a dus foarte mult. Să sperăm că anul ăsta va fi mai bine, mai ales că ne-am reorientat cu hibrizii, am pus hibrizi din grupa FAO 300–350, 340 grupa de maturitate, că altfel usuci de rupi şi nu mai scoţi absolut nimic. Am încercat cu hibrizi din grupa 400–450, tardivi, și nu merge.

Domnule inginer, ați format, în ani, e drept, o echipă de specialiști, ingineri agronomi, băieți tineri, care lucrează aici lângă dvs., cum ați reușit?
Vasile Iacob: Ar fi păcat să nu ai mâna ta de lucru, să nu-i las d-lui Mihai Tărâţă nişte băieţi bine pregătiţi. Am o grupă care e la standarde internaţionale în ceea ce priveşte cunoştinţele, pentru că au fost elevii mei, dar elevii pot să-şi depăşească profesorul. Profesorul e prost dacă elevii nu-s mai buni decât el.
Înainte, apreciai un inginer agronom când îl întrebai unde ai cultura de sfeclă de zahăr. Şi dacă te duceai la fermă şi cultura de sfeclă era bună, era bun inginerul. Acum altele sunt criteriile. Acum trebuie să ştii o limbă străină, să ştii calculator, să fii la zi cu toate noutăţile din ştiinţa agricolă, astea sunt criteriile din ziua de azi. Înainte aşa era, te duceai, vedeai cultura de sfeclă şi ziceai: bun, hai să lucrăm împreună.
Apropo de tineri şi de oameni bine pregătiţi, mai găsiţi astfel de tineri care să-şi dedice existenţa pentru agricultură?
Vasile Iacob: În ultimii ani am găsit colegi la Iaşi, la universitatea agronomică, dar în ultimii 3-4 ani nu au mai venit. Sau, dacă vin, încep să te întrebe de program, mașină, salarii și altele asemenea. Sunt slab pregătiţi. În ultima vreme, cei care termină facultatea sunt slab pregătiţi. Am avut un coleg, l-am dus pe câmp şi a întrebat: domnule inginer, ce de păşune ai semănat! Şi-i zic: E grâu ăsta! – Dar rezistă şi iarna? – Rezistă! Şi absolvise cu 9,50 la facultate. Am văzut în practică, cei care au ferme îşi trimit copiii la facultate şi ăia au un interes să înveţe. Dar în rest, aşa, doar să aibă o facultate, zic eu. Dar noi avem băieţii pe care-i avem, sunt buni, sunt tineri, iar Mihai (Mihai Tărâță, proprietarul TCE Agricultura, n.r.) pentru o perioadă nu trebuie să-şi facă grija personalului agronomic.
Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. Ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie.
De când lucraţi în agricultură?
Vasile Iacob: Din 1980. După absolvirea facultăţii am avut repartiţie la Fundulea, la institut. Am terminat la USAMV Bucureşti şi pe primii 14 îi repartizau la Fundulea. Am renunţat din cauza soţiei, că născuse, şi ne-am mutat aici, în Neamț, am stat un an la un CAP, Ştefan cel Mare, după care am venit în zona asta şi aici am rămas până astăzi.
Aici era IAS sau tot CAP?
Vasile Iacob: Aici era fermă agroindustrială. Ferma partidului. Şi cu zootehnie. Am avut condiţii bune de lucru, ofereau condiţii foarte bune. După Revoluție a venit dl Culiță Tărâţă şi am început agricultura modernă. Cu dotare tehnică, cu tot. Ăsta e un lucru care mi-a plăcut aici, că poate plecam, dacă nu era. Niciodată în tehnologiile pe care le-am făcut nu s-a băgat patronul. La alţii monitorizează de dimineaţă până seara. Noi ne-am făcut tehnologia, noi am căutat cele mai bune soluţii şi în final trebuia să faci profit, să faci producţie. Dacă a văzut că facem producţie, ne-a lăsat, şi stresul care poate fi de zi cu zi este total eliminat. La fel, Mihai Tărâță nu se bagă absolut deloc în tehnologia pe care o facem noi.
Și încă ceva important, de când e Mihai, sâmbăta şi duminica aproape că nu mai lucrăm decât în perioadele de recoltare, ceea ce este un lucru mare să ştie mecanizatorul că sâmbăta şi duminica stă acasă şi se odihneşte şi cu altă forţă vine luni la treabă şi altul este randamentul, faţă de când lucrai non-stop, de dimineaţa până seara.

Care sunt criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere un inginer agronom astăzi, având în vedere toate provocările agriculturii de azi?
Vasile Iacob: Să fie ancorat în ultimele cuceriri, ultimele noutăţi în agricultură, să ştie calculator, noi avem foarte multe programe. Eu pot să stau acasă să urmăresc productivitatea la tractoare, unde merg, ce fac, digitalizarea este prezentă în fermele noastre. Trebuie să fii bine dotat ştiinţific, dacă vrei să faci producţie de 10–11 tone la grâu, de pildă. Altfel faci 4–5 tone la hectar.
Se spune că ochiul stăpânului îngraşă animalul. În cazul dvs. mai e nevoie să veniţi tot timpul pe câmp, să-i controlați, să zic așa, pe tinerii ingineri pe care i-ați pregătit?
Vasile Iacob: Câteodată, nu, dar e o plăcere să trec şi să văd culturile. Vin din plăcere la câmp, mai ales la recoltare. Când vezi producţiile, altă satisfacţie ai când vezi că ai făcut 10–11 tone la hectar. Am plecat de la 3.000 kg de grâu la hectar, şi să ajungi la 11 tone… câteodată colegilor din jur nu le vine să creadă, dar sunt producţii reale pe care le-am făcut şi nu vrem să ne lăudăm cu realizările pe care le-am făcut noi aici.
În zona asta, în 1987, cultivam hibrizi Pioneer, ceea ce era o noutate, şi am făcut atâta producţie atunci, ţin minte, că şeful Gospodăriei de partid m-a certat, că nu mai terminam. El trebuia să dea recoltatul încheiat şi producţia era foarte mare, şi se recolta manual, l-am umilit atunci cu producţia pe care am obţinut-o la porumbul de consum.
Să vă ţină Dumnezeu sănătos şi să mai creşteţi tineri ingineri agronomi, pasionaţi de agricultură, că, aşa cum se zice, nu ducem lipsă de forță de muncă, ci noi în România ducem lipsă de poftă de muncă.
Vasile Iacob: Să ştiţi că au mai fost colegi foarte buni, am avut tineri agronomi extraordinari, dar pe care i-au luat multinaţionalele. Au plecat. În ultima vreme, Mihai Tărâță a adoptat o politică de a-i stabiliza, cu salariu foarte bun, şi sper ca inginerii, colegii noștri, să facă lucruri bune şi în continuare.
Articol de: MIHAELA PREVENDA & ȘTEFAN RANCU
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026Abonamente, AICI!