Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a fost extras eșantionul de control pentru Campania 2020, aferent schemelor de plată pe suprafață, măsurilor de dezvoltare rurală, schemelor de ajutor din sectorul zootehnic și ecocondiționalitate din cererea unică de plată.

Eșantionul de control extras din baza de date APIA conține un număr total de 56.493 de fermieri, pentru care se vor verifica respectarea normelor de ecocondiţionalitate, a cerințelor minime și specifice aferente schemelor de plată în sectorul vegetal şi în sectorul zootehnic, după cum urmează:

• Pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 12.427 de fermieri;

• Pentru controlul pe teren prin metoda teledetecţie – 39.988 de fermieri;

• Pentru controlul schemelor de ajutor din sectorul zootehnic – 4.078 de fermieri.

Suprafața totală controlată este de 1.576.877 ha, respectiv:

• Pentru controlul pe teren prin metoda clasică – 994.965 ha;

• Pentru controlul pe teren prin metoda teledetecție – 581.912 ha.

Eșantionul de control aferent Campaniei 2020 este mai mic cu un număr de 13.771 de fermieri față de Campania 2019.

În conformitate cu Ordinul nr.175/23.06.2020, pentru modificarea art. 1 lit. c) din Ordinul  ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 66/2020 privind stabilirea modalității de coordonare a implementării schemelor de plăți directe și a ajutoarelor naționale tranzitorii care se aplică în agricultură, APIA are obligația ca în perioada 1 iulie – 15 octombrie 2020 să efectueze controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate în acest scop, iar controlul aferent al unor obligații/cerințe specifice se va efectua, după caz, în iarna sau primăvara anului următor.

Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele nouă luni ale anului trecut, deficitul comercial cu produse agroalimentare al României s-a cifrat la un miliard de euro, în contextul unor importuri în valoare de șase miliarde de euro. Practic, alimentele de bază ale românilor - carne, fructe, lapte şi legume - generează cele mai mari importuri. În acest context, deficitul de carne de porc din România a fost în valoare de 648,1 milioane de euro.

„Analiza acestor date arată riscul major în care se află țara noastră privind securitatea alimentară”, punctează Mary Pană, președintele Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine și Porcine (ACEBOP). Larisa Ene, președintele Asociației Fermierilor cu Investiții în Sectorul Suin (AFISS), completează: „În sectorul suin producem astăzi mai puțin de 30% din necesarul de consum, iar porcul rămâne în continuare pe primul loc în preferințele consumatorilor români, cu aproximativ 42 kg carne/cap locuitor consum pe an, conform statisticii INS pentru anul 2019. De aceea, Guvernul României trebuie să conștientizeze acest risc și să sprijine prin toate mijloacele programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, prin alocarea resurselor bugetare necesare derulării acestui program. Nealocarea resurselor bugetare va afecta grav filiera porcului din România prin imposibilitatea accesării schemei pentru  investiţii de către fermieri, creând chiar și premisele iniţierii unor acţiuni în instanţă invocând nepunerea în aplicare a Deciziei Comisiei Europene. Întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare, care afectează interesele economice din sectorul de creştere a suinelor, pe termen mediu și pe termen lung, a căror reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri urgente”.

Legea nr. 195 din 20 iulie 2018 privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, publicată în Monitorul Oficial pe 27 iulie 2018, are ca obiectiv instituirea unei scheme de ajutor de stat cu scopul implementării Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, în vederea îmbunătăţirii nivelului de performanţă şi sustenabilitate al fermelor de reproducţie sau de creştere ori de îngrăşare a suinelor, în contextul scăderii drastice a efectivului României de suine, cauzată de pesta porcină africană, care evoluează din iulie 2017. „Programul a fost avizat de Comisia Europeană prin Decizia C (2018) 6.928 final din data de 25 octombrie 2018 pentru autorizarea schemei de ajutoare instituită de Legea nr.195/2018  privind aprobarea Programului de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie, ţinând cont de necesitatea punerii în acord a dispoziţiilor prevăzute de Legea nr.195/2018 cu observaţiile Comisiei Europene, potrivit prevederilor art. 21 alin. (2)din lege. Deoarece Decizia Comisiei Europene din data de 25 octombrie 2018 are aplicabilitate până la data de 31 decembrie 2020, neimplementarea programului până la această dată ar necesita o prelungire și o nouă notificare, proces ce ar reprezenta o piedică majoră în calea finalizării programului”, precizează președintele ACEBOP – Mary Pană.

În prezent, în program sunt înscrise 35 de proiecte, de unde rezultă un efectiv de 60.000 de scroafe. „Necesarul de finanțare pentru anul 2020 este de 60 milioane euro – credit bugetar 25%, sumă care reprezintă prima tranșă pentru toat eproiectele înscrise în program. Suma necesară pentru finalizarea proiectului ajunge la 230 milioane euro – credit de angajament pentru 2021”, explică Larisa Ene, președinte AFISS și, totodată, crescător de porci. Larisa Ene accentuează că „este absolut necesar să se bugeteze programul de urgență, astfel încât să fie posibile contractarea și derularea proiectelor, situație ce nu poate fi amânată.

Realizarea acestor proiecte de investiții va aduce beneficii nu doar sectorului creșterii porcilor, ci și statului român, precum și altor sectoare de activitate, deoarece circa 5% din totalul unui proiect îl reprezintă taxe și autorizații care merg către bugetele locale, iar aproximativ 50% reprezintă cheltuieli cu construcțiile, din care 15% sunt cheltuieli indirecte reprezentate de salarii și alte taxe care merg către bugetul național.

De asemenea, Legea 195/2018 permite refacerea efectivului național de reproducție suine, care în acest moment este cu 20% mai mic față de 2017 și contribuie la nivel local la creare de locuri de muncă, în special în spațiul rural.

„Sectorul suin este grav afectat de pesta porcină africană, de pandemia de COVID-19 (care închide parțial abatoare și sectorul de tranșare), de scăderea îngrijorătoare a prețului la carnea de porc și, nu în ultimul rând, de dependența inacceptabilă pe care am dobândit-o față de alte state membre atât în achizițiile de carne, cât și de purcei pentru creștere. Prin urmare, se impune relansarea economică, bugetarea programului de susținere a reproducției și creșterii porcului românesc”, a concluzionat Mary Pană.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Foto: Larisa Ene

În județul Tulcea, satul Baia, la marginea Deltei Dunării se află Crama Hamangia, între ape, la câteva rânduri de stuf distanță de lacul Golovița și celelalte lagune. O zonă de poveste, în care timpul pare că nu se grăbește. Din păcate, nici autoritățile nu se grăbesc să vină cu măsuri reale de sprijinire a producătorilor din sectorul vitivinicol, care pe lângă secetă sunt afectați acum și de pandemia generată de COVID-19.

Crama Hamangia are 45 de hectare cu viță-de-vie și produce anual până la 300.000 de litri de vin. Investiția îi aparține omului de afaceri tulcean Ion Bălan, cel care exploatează și vreo 2.000 de hectare de teren agricol.

Pandemia a afectat în mod serios întregul segment HoReCa şi implicit pe producătorii de vin din România. Chiar dacă vânzările în online au crescut, întreg sistemul a fost afectat, Ion Bălan fiind unul dintre cei care încă are de suferit. „Pandemia ne-a afectat în acest sector chiar mai tare decât în cultura mare, activitatea de bază. Aveam un sistem, o reţea bine pusă la punct, cu distribuitori în diverse zone ale ţării, cu angajaţi şi cu colaboratori care să sprijine aceste vânzări, listări în diverse locuri. Am întrerupt activitatea sau colaborarea cu entităţile acestea şi vânzările au scăzut mult, rămânând doar cele din magazinele proprii şi din magazinul online. Și dacă se reia activitatea așa cum a fost înainte de apariția noului coronavirus, tot nu vom putea ajunge la volumul de vânzări din anii precedenţi”, se teme investitorul tulcean.

E nevoie de susținere și de la organizațiile de profil

România, crede Ion Bălan, trebuie să ia exemplul altor state, precum Franţa sau Italia, care solicită de la UE compensaţii pentru producătorii vitivinicoli, ca să proceseze sau să distileze cantităţile mari de vin. Mai mult, la viţa-de-vie, în afară de asigurarea care este subvenţionată, alt sprijin nu există. „Am cheltuit bani cu plantația, am investiti mult în modernizarea cramei, am ajuns într-o situaţie lăudabilă sau lăudată şi la nivel naţional şi internaţional, că toată lumea a văzut că România a început să facă vinuri de calitate, şi este mare păcat să se ducă totul pe apa sâmbetei. S-a investit şi în tehnologie foarte mult. În momentul de faţă, vinurile româneşti pot să concureze cu alte vinuri din Uniunea Europeană, din întreaga lume, de fapt. Dar e timpul să existe un sprijin mai consistent, poate nu numai din partea statului”, afirmă proprietarul Cramei Hamangia.

Organizațiile din domeniul vitivinicol trebuie să se implice mai activ și mai coerent. „Avem tot felul de organizații în sector, avem ONIV-ul (Organizația Națională Interprofesională Vitivinicolă), avem PNVV-ul (Patronatul Național al Viei și Vinului), avem ONVPV-ul (Oficiul Național al Viei și Produselor Vitivinicole). Noi contribuim cu bani la fiecare clasificare a vinurilor, cu clasificarea plantaţiei viticole. Banii ăştia care se strâng sunt folosiţi în alte scopuri decât în promovarea vinului românesc. Este cunoscut şi nici nu trebuie să spun eu cum ne prezentăm la târgurile internaţionale, cu câtă bătaie de joc avem de-a face, ne ducem şi ne facem de ruşine peste tot când avem bani şi putem să facem o promovare a vinului românesc în aşa fel încât sectorul vitivinicol să stea pe picioarele lui, nu cu mâna întinsă la banii statului”, susține Ion Bălan, dându-i exemplu pe producătorii de vin de peste Prut, din Republica Moldova.

Abonamente Revista Fermierului - ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că s-a publicat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8, aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 208/24 iulie 2020.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” este de 10.000.000 euro.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite.

Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de: trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole; perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

• Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și de împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;

• Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-sprijin-i-iasc/masuri-delegate-din-pndr/prima-impadurire-sesiunea-5.