Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în transparență decizională proiectul de Hotărâre a Guvernului privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru compensarea creşterii prețurilor la îngrășăminte în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Măsura transpune la nivel național prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026 și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor din sectorul vegetal afectați de creșterea costurilor de producție.
România beneficiază de o alocare din fonduri europene în sumă de 29.977.500 euro, iar MADR propune suplimentarea acesteia cu o contribuție echivalentă de la bugetul de stat. Astfel, valoarea totală a sprijinului propus ajunge la 59.955.000 euro, respectiv aproximativ 314,37 milioane de lei.
Cuantumurile sprijinului financiar de urgență și culturile pentru care se acordă sunt următoarele:
a) Grâu: 17,16 euro/ha, echivalentul sumei de 90 lei/ha;
b) Porumb: 15,69 euro/ha, echivalentul sumei de 82,25 lei/ha;
c) Floarea-soarelui: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;
d) Rapiță: 14,78 euro/ha, echivalentul sumei de 77,50 lei/ha;
e) Cartof: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;
f) Sfeclă de zahăr: 28,61 euro/ha, echivalentul sumei de 150 lei/ha;
g) Legume în câmp: 52,45 euro/ha, echivalentul sumei de 275 lei/ha;
h) Legume în solarii: 76,29 euro/ha, echivalentul sumei de 400 lei/ha;
i) Legume în seră: 100,60 euro/ha, echivalentul sumei de 527,50 lei/ha.
Beneficiarii sunt fermierii din sectorul vegetal, respectiv:
a) producători agricoli persoane fizice;
b) producători agricoli persoane fizice autorizate, constituite în temeiul prevederilor OUG 44/2008;
c) producători agricoli persoane juridice, constituite în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 36/1991.
Sprijinul se acordă producătorilor agricoli eligibili, pe baza suprafețelor determinate de APIA pentru plată în anul 2026 și a documentelor care atestă achiziția de îngrășăminte în perioada 28 februarie – 15 octombrie 2026.
Pentru acordarea sprijinului, fermierii trebuie să prezinte bon fiscal și/sau factură pentru achiziția de îngrășăminte, documentele urmând să fie verificate de APIA.
Cererile vor putea fi depuse la centrele APIA în termen de 15 zile lucrătoare de la începerea perioadei de depunere, respectiv începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a actului normativ.
Plățile se vor face după finalizarea verificărilor privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, dar nu mai târziu de 28 februarie 2027.
„Creșterea prețurilor la îngrășăminte și a costurilor de producție pune o presiune uriașă pe fermierii din sectorul vegetal. În acest context, venim în sprijinul lor cu această măsură, prin care propunem dublarea sumei provenite din fonduri europene, printr-o contribuție egală de la bugetul de stat. Scopul este să reducem efectele situației actuale asupra stabilității economice a fermelor și să îi sprijinim pe fermieri să își continue activitatea”, a declarat Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Proiectul de Hotărâre de Guvern poate fi consultat integral pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în secțiunea Transparență decizională. Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii/propuneri/sugestii. MADR transmite că va fi organizată inclusiv o dezbatere publică.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Modificările climatice din ultima perioadă, tehnologiile minime de lucru ale solului și retragerea substanțelor active insecticide de la utilizare, sunt o temă și o provocare foarte serioasă în orice fermă agricolă din punct de vedere al combaterii dăunătorilor și ținerea sub control a rezervei biologice a acestora.

Tinerele plante de rapiță răsărite sunt vulnerabile la numeroși dăunători. În toamnă, un dăunător deosebit de periculos pentru plantele de rapiță este viespea rapiței (Athalia rosae), care în stadiul de larvă atacă frunzele tinerelor plante, distrugând limbul foliar (partea mai moale a frunzei).
Soluția propusă de Summit Agro România pentru combaterea acestui dăunător este Mospilan 20 SG, un insecticid sistemic cu efect de lungă durată, ce controlează cei mai importanți dăunători din cultura de rapiță, pe toată perioada de vegetație.
De ce merită să folosiți Mospilan 20 SG
Spectru larg de aplicare - combate cei mai periculoși dăunători ai rapiței. Indispensabil în cazul invaziilor mixte de dăunători atât în prima etapă de vegetație - toamna, cât și în primăvară, la reluarea vegetației culturii.
Doze mici și economii - 150 g/ha este doza optimă utilizată pentru combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță.
Acționează sistemic - pătrunde în plantă și este distribuit în țesuturi, contribuind la combaterea eficientă a dăunătorilor inclusiv în zone mai greu accesibile tratamentului de contact.
Mod de acțiune
Mecanismul de acțiune îndelungată a substanței active a Mospilan 20 SG asigură o eficacitate ridicată în combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță datorită perioadei extinse în care dăunătorii intră în contact cu produsul. Acesta acționează prin paralizarea sistemului nervos al dăunătorilor, ceea ce duce la încetarea hrănirii și, în consecință, la moartea lor.
Imediat după aplicarea produsului, dăunătorii încetează să se mai hrănească, iar moartea lor survine în câteva ore. Prin urmare, eficacitatea Mospilan 20 SG trebuie evaluată după trecerea unui anumit timp de la aplicarea sa.
Protecție eficientă a rapiței în toate condițiile
Tratamentele pot fi aplicate pe tot parcursul sezonului de creștere a rapiței de primăvară. Produsul este eficient indiferent de temperatură. Aceasta înseamnă că produsul controlează nu numai viespea rapiței, ci și gărgărițele tulpinii (Ceutorhynchus napi), la temperaturi scăzute, sau gândacul lucios (Meligethes aeneus), la temperaturi ridicate.
Spectru larg de acțiune
Spectrul larg de acțiune al insecticidului permite combaterea dăunătorilor din cultura de rapiță. Este soluția ideală în combaterea apariției din ce în ce mai frecvente a infestărilor mixte cu dăunători în cultură.
Bune practici pentru protecția insecticidă, în primăvară, a rapiței
Protecția completă a rapiței pe tot parcursul sezonului de creștere ar trebui să ia în considerare anumite aspecte cheie: în primul rând, monitorizarea adecvată și sistematică a culturilor de rapiță, iar în al doilea rând, rotația produselor și selectarea substanței active adecvate pentru a combate dăunătorii. Aplicarea integrată a acestor măsuri contribuie la combaterea eficientă a principalilor dăunători ai rapiței și la protejarea potențialului de producție și a rentabilității culturii.
Compania Summit Agro România, parte a grupului japonez Sumitomo Corporation, pune la dispoziția fermierilor două insecticide japoneze care și-au demonstrat până în prezent eficacitatea în combaterea celor mai importanți dăunători din cultura de rapiță: Mospilan 20 SG și Wizard.
Insecticid inovator, dezvoltat de Summit Agro, Wizard conține substanța activă esfenvalerat, formulată în emulsie apoasă și combate dăunători din ordinul lepidopterelor, afidelor, coleopterelor și insecte minatoare. Acționează prin contact și ingestie asupra dăunătorilor și are efect repelent. Prezintă activitate reziduală odată ce a fost aplicat, chiar și în condiții de acțiune directă a razelor solare. Este un produs cu stabilitate ridicată în ceea ce privește degradarea foto-termică.
Tratamentele se execută la avertizare sau la apariția primilor dăunători în cultură, în condițiile respectării PED (Pragului economic de dăunare).
Articol de: ing. IONUȚ MOCANU, director regional de vânzări Summit Agro România
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
S-a încheiat perioada de depunere a cererilor de ajutor de stat pentru sectoarele bovin și suin. Pentru cele două scheme, instituite în anul 2026 în contextul crizei din Orientul Mijlociu, au fost înregistrate în total 35.711 cereri, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
Astfel, pentru sectorul bovin s-au depus la APIA 35.477 de cereri, pentru un efectiv de animale de 742.969. Cuantumul acordat este de 68 euro/cap de bovină sau bubalină.
Pentru sectorul suin s-au depus la APIA 234 de cereri, iar numărul de animale pentru care se solicită ajutorul de stat este de 1.205.621 capete porc gras și 126.679 capete animale de reproducție. Sprijinul este de 11,9 euro/loc de cazare la porc gras și 13,7 euro/loc cazare animale de reproducție.
Ajutorul pentru ambele sectoare se încadrează în limita plafonului maxim de 50.000 euro/beneficiar, calculat la cursul BNR din 1 martie 2026, de 5,0953 lei/euro.
Plățile se fac până la data de 31 decembrie 2026 și conform cadrului legislativ în vigoare, nu se pot face plăți ulterior acestei date. În situaţia în care valoarea totală a cererilor eligibile depășește bugetul alocat, cuantumul per cap animal/loc de cazare se va reduce proporțional pentru toți beneficiarii.
În perioada următoare, APIA va desfășura verificările administrative și controalele prevăzute de legislația aplicabilă și de ghidurile aferente celor două scheme. În funcție de rezultatul verificărilor și de îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, cererile vor parcurge etapele necesare în vederea autorizării la plată.
Beneficiarii au obligația de a anunța orice modificare a datelor din cerere (schimbări de cont bancar, formă de organizare etc.) în termen de 5 zile lucrătoare de la apariția acesteia, dar nu mai târziu de data aprobării la plată.
Deciziile de plată sau notificările de respingere vor fi comunicate beneficiarilor după finalizarea controalelor administrative. Fermierii care se consideră vătămați pot depune contestație în termen de 30 de zile de la comunicarea actului administrativ, la centrul APIA unde s-a înregistrat cererea.
Resursele financiare alocate pentru implementarea schemelor de ajutor de stat sunt de 54,4 milioane de euro pentru sectorul bovin, respectiv 11,54 milioane de euro pentru sectorul suin, potrivit actelor normative care reglementează cele două scheme.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
O aprovizionare sigură cu alimente depinde de un flux constant de materii prime agricole, precum grâul și porumbul, care rămân produse esențiale pentru morărit, nutriția animalelor și procesarea alimentelor. Prin urmare, performanța culturilor la nivel de fermă determină volumele care ajung ulterior în aceste industrii. Fermierii reprezintă prima verigă a acestui lanț, iar capacitatea lor de a menține o producție stabilă de cereale în condițiile unei variabilități tot mai mari a vremii, disponibilității apei și condițiilor de utilizare a inputurilor are un impact direct asupra industriei alimentare și asupra aprovizionării pieței.
Pe măsură ce presiunea de a produce mai mult pe aceeași suprafață de teren continuă să crească, produsele biologice atrag tot mai multă atenție ca instrumente complementare care completează practicile agricole existente. Utilizate împreună cu restul programului de cultură, acestea ajută plantele să utilizeze mai eficient nutrienții disponibili, să își mențină echilibrul fiziologic și să susțină producția în condiții de stres. În acest mod, cultivatorii din țara noastră își pot consolida producția de cereale care stă la baza lanțului de aprovizionare cu alimente.
Un exemplu vine de la Prod Magi, o fermă de aproximativ 1.400 de hectare din județul Timiș, care funcționează din anul 2002. Ștefan Costea, șef de fermă, abordează noile soluții cu deschidere către inovație, testându-le mai întâi în câmp înainte de a le integra la scară mai largă în sistemul de producție.

În urmă cu trei ani, în ferma Prod Magi, Ștefan Costea a început să utilizeze Utrisha® N, o soluție biologică pentru eficientizarea utilizării azotului din portofoliul companiei de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, la culturile de grâu și porumb. Produsul se bazează pe bacteria endofitică Methylobacterium symbioticum, care colonizează planta prin intermediul frunzelor și contribuie la disponibilitatea azotului pentru plantă pe parcursul sezonului de vegetație.
Inițial, Ștefan Costea a evaluat Utrisha® N pe platforme experimentale de câte două hectare, iar rezultatele obținute au fost suficient de consistente pentru a justifica extinderea utilizării. La grâu, suprafețele tratate au înregistrat un spor de producție de 600 până la 680 de kilograme la hectar, iar la porumb ferma a obținut creșteri de până la o tonă la hectar comparativ cu alte sezoane când nu a utilizat produsul. După rezultatele obținute în loturile demonstrative, a extins utilizarea Utrisha® N, iar în acest sezon a aplicat produsul pe întreaga suprafață de porumb de 50 de hectare, precum și pe 190 de hectare cultivate cu cereale.
În câmp, Ștefan Costea urmărește și vigoarea plantelor, culoarea acestora și uniformitatea dezvoltării culturii după aplicare, semne că planta utilizează eficient azotul și își menține o stare fiziologică bună. Totuși, în ferma sa, aceste observații nu sunt suficiente de unele singure. Factorul decisiv rămâne creșterea producției măsurată la recoltare. „O cultură mai viguroasă și o culoare mai bună îți arată că planta răspunde favorabil, dar ceea ce contează cu adevărat pentru mine este cantitatea suplimentară de grâu și porumb pe care o depozităm la final.”
Pentru Ștefan Costea, vigoarea culturilor și starea generală de sănătate a plantelor sunt indicatori importanți ai valorii pe care o soluție o aduce în câmp. Deși acordă o atenție deosebită culorii plantelor, uniformității și dezvoltării lor pe parcursul sezonului, cea mai puternică confirmare vine în momentul recoltării, atunci când aceste beneficii se reflectă în producții mai mari.

Experiența fermei Prod Magi reflectă interesul tot mai mare al cultivatorilor autohtoni de cereale pentru inovații practice care pot susține performanța culturilor în condiții dificile. Pe măsură ce sezoanele agricole devin tot mai greu de anticipat, fermierii continuă să caute noi soluții care să îi ajute să își mențină productivitatea și să contribuie la stabilitatea lanțului de aprovizionare cu alimente.
Material furnizat de Corteva Agriscience
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În august, Autoritatea Națională Fitosanitară anunța despre prima detectare a dăunătorului Lycorma delicatula în Republica Moldova, într-o zonă industrială din Chișinău. La circa o lună distanță, dăunătorul este confirmat și în Ungaria, prima semnalare din Uniunea Europeană, specia fiind detectată acum în două țări vecine României, la est și la vest.
Pe 24 septembrie 2026, Oficiul Național pentru Siguranța Lanțului Alimentar din Ungaria (Nébih) a anunțat confirmarea prezenței Lycorma delicatula pe teritoriul țării. Potrivit Nébih, este prima confirmare a acestei specii pe teritoriul Uniunii Europene. A doua zi, Convenția Internațională pentru Protecția Plantelor a emis o alertă în cadrul sistemului POARS, dedicat dăunătorilor emergenți de interes global.
„Modul în care a fost descoperită merită reținut. Un locuitor din județul Bács-Kiskun, în sudul Ungariei, a observat în vara acestui an o insectă necunoscută pe proprietatea sa și a sesizat autoritatea, trimițând fotografii. Pe baza imaginilor, specialiștii au suspectat o nimfă în stadiu târziu. Laboratorul Nébih a confirmat apoi specia, iar autoritățile maghiare au început aplicarea măsurilor de carantină. Cu alte cuvinte, prima semnalare din Uniunea Europeană a pornit nu de la un inspector, ci de la un om care s-a uitat atent în curtea lui”, arată Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF).
ANF subliniază că una dintre plantele-gazdă preferate ale acestui dăunător este Ailanthus altissima, cenușarul, o specie invazivă larg răspândită la noi pe marginea drumurilor, pe terenuri abandonate, pe terasamente feroviare, în curțile interioare din orașe. „Plantele-gazdă de care are nevoie Lycorma delicatula există deja în România, din abundență”, punctează ANF.
De asemenea, Lycorma delicatula se hrănește pe circa o sută de specii de plante, iar vița-de-vie se numără printre gazdele preferate, alături de nuc, arțar și salcie. Potrivit Nébih, în unele zone din America de Nord dăunătorul a provocat pierderi de până la 90% din recolta de struguri.
Cum se răspândește și cum arată în funcție de stadiu
„Pe cont propriu, insecta se deplasează puțin: nimfele merg pe jos, iar adulții zboară de obicei pe distanțe scurte, de cel mult câteva zeci de metri. Distanțele mari le parcurge altfel: în stadiul de ou.
Femela depune ponta nu doar pe scoarța arborilor, ci pe aproape orice suprafață netedă: containere, paleți, piatră de carieră, utilaje, șasiuri și roți de vehicule. O pontă are 30–50 de ouă, așezate în trei-cinci rânduri. Este acoperită cu o secreție ceroasă care, uscată, arată ca o pată de noroi crăpat, lungă de 2,5–5 cm. Pe o remorcă trece ușor neobservată.
Specia iernează în stadiul de pontă. Pe un obiect transportat, ponta poate parcurge distanțe foarte mari fără să aibă nevoie de o plantă vie. La destinație, eclozează”, explică Autoritatea națională Fitosanitară.
Aspectul se schimbă radical de-a lungul anului, motiv pentru care specia este ușor de ratat.

Recomandările ANF:
Uitați-vă la cenușari. Este una dintre plantele pe care se adună cel mai des. Toamna, adulții sunt cei mai vizibili: 21–27 mm, cu aripile posterioare roșii, evidente în zbor;
Verificați obiectele aduse din zone afectate: paleți, lemn, piatră, utilaje, rulote, remorci. Căutați pe suprafețele netede pete care par noroi uscat și crăpat, lungi de câțiva centimetri;
Nu mutați obiectul suspect. Dacă găsiți ceva ce seamănă cu o pontă, lăsați-l pe loc și anunțați. Transportul este exact mecanismul prin care specia ajunge departe;
Fotografiați și sesizați. Semnalarea din Ungaria a pornit de la fotografiile unui locuitor. Trimiteți imaginea și locul exact la oficiul fitosanitar județean sau la ANF, la Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.. Dacă puteți, puneți insecta într-un recipient închis, fără să o striviți și fără să o eliberați: confirmarea oficială se face pe exemplar.
Un dăunător urmărit la nivel global
De la prima sa alertă, în martie 2025, sistemul POARS al Convenției Internaționale pentru Protecția Plantelor a emis șase alerte. Trei dintre ele privesc Lycorma delicatula: Republica Moldova în august, Canada în septembrie și Ungaria pe 25 septembrie 2026. „Asta arată cât de atent este urmărită această specie de autoritățile fitosanitare din întreaga lume. Depistarea precoce poate face diferența între un focar izolat, care poate fi eradicat, și o instalare greu de oprit. Iar semnalările venite la timp de la public sunt o parte importantă a acestei depistări”, transmite ANF.
Lycorma delicatula este reglementată ca organism de carantină pentru Uniunea Europeană. Din 2021 este inclusă în anexa II, partea A a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/2072, lista dăunătorilor de carantină despre care nu se știe că sunt prezenți pe teritoriul Uniunii. Figurează și pe lista A1 a OEPP. Juridic, încadrarea rămâne aceeași până la o eventuală modificare a regulamentului. În fapt, specia a fost acum confirmată într-un stat membru. În România nu a fost semnalată până în prezent.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Inflația, costurile tot mai mari și presiunea concurenței îi determină pe producătorii din țara noastră să își schimbe modelul de business. Prin urmare, nu mai vor să vândă doar materie primă, ci construiesc afaceri conexe, prin care pot controla mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la brand și distribuție. Antreprenorii salvează astfel locuri de muncă și reduc exportul de materie primă. În același timp, își îndreaptă atenția spre exportul de produse finite. Modelul seamănă tot mai mult cu o cooperativă integrată, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.
În loc să rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului, tot mai mulți producători aleg să dezvolte activități complementare: procesare, ambalare, dezvoltare de produse, branding și distribuție. Motivația este în primul rând economică. Într-o perioadă în care costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri. Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari.
În același timp, modelul contribuie la dezvoltarea unor lanțuri economice locale. Laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite, comercializate sub brand românesc, în loc ca valoarea economică să fie realizată în principal în afara țării.

De la lactate și carne până la produse organice și vin, antreprenorii din România investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată. Exemple precum Cooperativa Agricolă Csengo (Frumoasa - județul Harghita), Safala Organic Farm (Șinteu – județul Bihor), Brânzeturi de Hoghilag (Dumbrăveni – județul Sibiu), Ribon Kiss of Nature (Mădăraș – județul Harghita), De la Bâlea - Abatorul Câmpulung (județul Argeș) sau Josef Wines (Ghioroc – județul Arad) conturează o tendință care depășește simpla producție alimentară: construirea unor ecosisteme românești capabile să păstreze mai multă valoare în economia locală.
Aceste exemple nu sunt întâmplătoare. Producătorii menționați fac parte din cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani, perioadă în care au fost urmărite modele de business locale care reușesc să transforme producția într-un produs cu identitate, brand și valoare economică mai mare. O parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București de Artisan Food Market, tocmai pentru a face vizibile modele care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.
Artisan Food Market este cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, iar intenția organizatorilor este să-l facă cel mai important din Sud-Estul Europei. Ediția cu numărul XIII se desfășoară în perioada 16-18 octombrie la Biblioteca Națională a României din București și reunește de 3 ori mai mulți expozanți de la noi din țară față de edițiile anterioare, precum și o secțiune nouă de producători străini.
La actuala ediție, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea - Abatorul Câmpulung expun pentru prima dată la București, în cadrul Artisan Food Market. Alți producători incluși în această cercetare au fost prezenți în premieră la edițiile anterioare ale evenimentului. Dincolo de expunerea comercială, participarea lor urmărește să creeze un spațiu în care producătorii să poată vedea concret cum poate fi construit un business, pornind de la resursa locală și ajungând la un produs finit, recognoscibil și scalabil.
Astfel, Artisan Food Market își propune să aducă în prim-plan nu doar produse, ci și modele de dezvoltare. Experiențele acestor producători pot deveni repere de bună practică pentru alți antreprenori locali care caută soluții pentru procesare, branding, distribuție și extinderea afacerii. Într-o piață în care mulți producători încă vând, în principal, materie primă, exemplele celor care au reușit să construiască produse și branduri pot reprezenta puncte reale de orientare pentru următoarea etapă de dezvoltare.
„Made in Romania”, de la producție la produse cu poveste și valoare adăugată
Un exemplu relevant este reprezentat de producătorii care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul lor un brand. În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual. În alte situații, producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, construind treptat un lanț propriu. Modelele sunt diferite, însă au un element comun: încercarea de a trece de la statutul de producător de materie primă la cel de creator al unui produs cu identitate proprie și valoare adăugată.

„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”, explică reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu, județul Bihor.
Creșterea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.
„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”, transmit și cei de la Brânzeturi de Hoghilag, județul Sibiu.
Avantajul este dublu: compania poate captura o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.
În acest context, „made in Romania” începe să capete o semnificație economică mai amplă. Nu este vorba doar despre originea unui produs, ci despre cât din valoarea generată de acel produs rămâne în economia românească.
Integrarea, un răspuns la presiunea economică și un nou tip de economie locală
Extinderea acestor afaceri poate avea efecte dincolo de bilanțul unei singure companii. Un producător care procesează local generează activitate pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe. Pe măsură ce lanțul se dezvoltă, apare un ecosistem economic în jurul produsului.
„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”, punctează Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market.
Pentru ca astfel de modele să poată fi multiplicate și să formeze o piață matură, antreprenorii au nevoie însă și de un cadru de dezvoltare coerent, adaptat realităților producătorilor artizanali. O eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești, astfel încât inițiativele individuale să poată evolua într-un ecosistem economic predictibil.

Tendința arată și o schimbare în raportarea consumatorului la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs devin elemente tot mai importante în procesul de alegere.
Pentru producătorii autohtoni, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile. Iar modelele care există deja în România arată că drumul de la fermă la brand nu este doar o poveste de marketing, ci poate deveni o strategie economică.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În perioada 25 - 27 septembrie, 20 de artizani listați în magazinele Carrefour din comunitățile lor își vor prezenta produsele și poveștile pentru publicul larg din București, în hipermarketul Carrefour din incinta ParkLake Shopping Center. Astfel, Carrefour România, retailerul cu peste 2.000 de producători parteneri la nivel național, marchează un an de la lansarea proiectului „De aici, de aproape - Artizani Locali” printr-un târg dedicat producătorilor locali.
Lansat acum un an cu nouă producători din Piatra Neamț și Roman, programul „De aici, de aproape” a ajuns astăzi la mai mult de 530 de mici afaceri partenere, prezente în peste 240 de magazine Carrefour din România din 41 de județe și în peste 80 de orașe. În primul an, produsele artizanilor înscriși în program au înregistrat peste 1,78 milioane de unități de vânzare.
„La un an de la lansarea De aici, de aproape - Artizani Locali, cifrele confirmă o direcție corectă de business: peste 6.300 de produse create de artizani locali se află astăzi pe rafturile noastre, pentru că relevanța ofertei depinde direct de cât de aproape reușim să fim de comunitățile în care operăm. Prioritatea Carrefour România rămâne dezvoltarea continuă a unui canal de distribuție accesibil pentru afacerile mici de familie care, altfel, ar ajunge greu pe rafturile unui retailer național. Continuăm să investim în acest model pentru că am demonstrat că funcționează, atât pentru producători, cât și pentru clienți”, a declarat Gilles Ballot, CEO Carrefour România.
Prin „De aici, de aproape”, Carrefour România creează un canal de distribuție pentru micii antreprenori locali, oferindu-le acces la clienții din comunitățile în care activează. Programul a pornit de la un model de aprovizionare bazat pe proximitate, artizanii livrând inițial în magazinele Carrefour aflate pe o rază de până la 50 de kilometri de locul în care își desfășoară activitatea. Ulterior, 50 dintre aceștia și-au extins prezența și în alte județe.

Produse locale din București și din întreaga țară, disponibile la Carrefour ParkLake
Târgul aniversar organizat între 25 și 27 septembrie 2026 aduce împreună 20 de artizani din București și din țară, inclusiv producători din primul val al programului, precum AHA Craft Beer din Piatra Neamț, care livrează astăzi în 20 de magazine din București și din țară. Astfel, vizitatorii târgului vor putea descoperi poveștile producătorilor din București și regiuni precum Muntenia, Moldova, Oltenia și Transilvania.
Poveștile artizanilor sunt la fel de variate ca și produsele. La Băcănia lu' Nea Ticu, familia Marica duce mai departe, de trei generații, rețeta cârnaților de Pleșcoi cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Din Eden aduce siropuri și sucuri presate la rece din Munții Parâng, iar Soculent vine cu socată fermentată lent din Transilvania.
Produsele de panificație sunt reprezentate de Brutăria Iosif, Sixty7Bakery și Covrigeii Dariei, lactatele de Lăptăria lui Andrei, iar conservele și dulciurile de casă de Pofta Focului, cofetăriile Un Băiat și o Fată și Honey Gold.
La băuturi, standurile reunesc AHA Craft Beer, Curentu, Distileria Botenilor, Crama Marcea și iKombucha și Furori. Lista de produse locale de la târgul artizanilor este completată de Abatorul Câmpulung, Delicii Vânătorești și Ferma Tudor din zona de preparate din carne, Boierescu, cu suc natural de mere, și Movi's, cu sărățele de casă.

Dezvoltarea programului „De aici, de aproape” este reflectată și în oferta permanentă a magazinului Carrefour ParkLake. Clienții hipermarketului regăsesc zilnic în magazin conceptele „De aici, din București și din împrejurimi” și „Colecție de artizani locali din România”, prin care afaceri mici din București și din țară își expun produsele pentru clienții magazinului. Proiectul a fost implementat în luna mai, iar clienții pot găsi în magazin produsele a 39 de artizani, dintre care 17 din București și împrejurimi.
Carrefour România are în prezent peste 2.000 de producători parteneri la nivel național, dintre care 95% dintre furnizorii de pe componenta alimentară sunt români. Susținerea producătorilor locali face parte din strategia Carrefour de susținere a producătorilor locali și de dezvoltare a unui lanț de aprovizionare în care afacerile locale să poată ajunge mai ușor la consumatori.
Carrefour România continuă să extindă rețeaua și invită artizanii locali interesați să se alăture programului să trimită intenția de colaborare pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. sau să se înscrie pe site-ul carrefour.ro.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Vă propunem o scanare a agriculturii din regiunea Moldovei, acolo unde inginerul agronom Ionuț Radu își desfășoară activitatea, în cadrul TCE Agricultura, județul Neamț.
Ionuț Radu, agronomul din județul Neamț care se pregătea cândva pentru admiterea la Stomatologie înainte ca o întâmplare să îl aducă la Agricultură, a discutat cu noi cu ocazia a două momente importante: semănatul porumbului și recoltatul rapiței. Am trecut în revistă lucrările pe care le-a făcut tânărul inginer agronom la TCE Agricultura, precum și cele mai importante decizii luate pentru sănătatea culturilor.

Irigatul, obligatoriu pentru loturile semincere
În fiecare an, loturile semincere ocupă o suprafață de circa 20-25% din suprafața totală a fermei. Marile companii producătoare de sămânță au înăsprit condițiile din contracte pentru loturile semincere cultivate în regiunea Moldovei. Zona s-a confruntat cu temperaturi mai ridicate în ultimii ani și cu precipitații mai scăzute, fapt care a determinat companiile să accepte doar contractele cu fermierii care se învoiesc să irige suprafețele. Decizia este valabilă și pentru județul Neamț, acolo unde Ionuț Radu își desfășoară activitatea.
,,Suntem furnizori pentru cei trei mari producători de sămânţă: Corteva Agriscience, Monsanto și KWS. Anual, producem porumb, floarea-soarelui şi soia, pe o suprafaţă cuprinsă între 1.000 și 1.500 de hectare, totul la irigat, cu consum mare de energie, de atenţie şi cu riscuri pe măsură.”
Locul a fost special ales pentru loturile semincere, datorită condițiilor climatice favorabile (temperaturi mai scăzute vara, vânt, punct de rouă prielnic). Atât inginerul agronom, cât și cei din jurul său s-au arătat încrezători în alegerea făcută. Acum doi ani, nimeni nu se aștepta la temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un loc aflat la câțiva kilometri de Ceahlău.

„Toată lumea privea cu încredere şi cu pozitivism amplasarea loturilor semincere, datorită temperaturilor în timpul verii puţin mai mici şi a vânturilor, a punctului de rouă, am avut o săptămână cu medii de peste 40°C, care au culminat în timpul polenizării, şi atunci lucrurile n-au fost în regulă nici măcar sub pivot. Asta ne-a făcut să ne îndreptăm spre a pregăti foarte devreme terenurile, a elimina trecerile suplimentare şi a gestiona cât mai bine resursele de apă din sol”, spune Ionuț Radu.
Sumele alocate pentru irigații depășesc 15-17 milioane de euro. Eforturile financiare nu s-au oprit însă aici, ci au continuat și cu investiția în perdele forestiere, care protejează culturile de vânturile puternice, dar previn și apariția impurităților la loturile semincere. „Vorbim de distanţe de izolare destul de stricte, vorbim de hibrizi multipli, pentru că companiile nu-şi mai permit să ne aloce hibrizi pe suprafeţe foarte mari şi atunci trebuie să spicuim aceste sole”, a explicat Ionuț Radu.
Acum și irigatul loturilor figurează printre cerințele obligatorii stipulate în contract. „Totodată, au venit condiţiile contractuale ale marilor producători de sămânţă, în care nu mai primesc loturi semincere în afara pivotului, nu vorbim de suprafaţa cadastrală. Deci nu se mai alocă sau nu se mai seamănă niciun hectar în afara perimetrului irigabil al solei. Lucrurile astea ne-au făcut să ne reorganizăm, să înţelegem importanţa apei, importanţa gestionării ei, de la importanţa gestionării în sol la importanţa gestionării apei de irigaţii, şi să reuşim să facem faţă provocărilor.”

Diferența mare, de peste 20 de grade, între temperatura din timpul zilei și cea din timpul nopții creează, de asemenea, probleme, pentru inginerul Ionuț Radu: „Anii s-au schimbat, temperaturile sunt fluctuante. Am avut, anul acesta, un start destul de întârziat, pentru că a fost foarte rece noaptea. Avem o amplitudine termică destul de mare. De pildă, am avut un maxim de 26°C ziua, iar noaptea temperatura a fost de 4°. Vorbim de o diferenţă de 22°, lucru care se resimte în gradele utile pe care le urmărim în acumularea porumbului şi semănarea etapizată”.
Cerințele aspre de mediu afectează culturile
Cu toate că nu este la fel de afectat ca fermierii din sudul României de interzicerea folosirii neonicotinoidelor, Ionuț Radu spune despre cerințele aspre de mediu că afectează și culturile din Moldova, acolo unde proprietarii de exploatații agricole încep să rămână și ei fără soluții de combatere a dăunătorilor, bolilor și buruienilor.
,,Ne confruntăm deja cu buruieni care au rezistenţă la anumite erbicide, cu dăunători care au făcut rezistenţă la insecticide. Cred că una dintre principalele probleme cu care ne confruntăm, nu atât de accentuată ca în sud, o reprezintă dăunătorii de sol, la care, din păcate, nu s-au mai obţinut derogări, nu mai avem soluţii […] În cadrul loturilor semincere, noi venim cu un insecticid granulat la sol, aplicat odată cu semănatul, însă costurile au fost ridicate cu aproximativ 360 de lei pe hectar, dar nu ne putem permite să pierdem din densitate.”

Gândul de a face economie este tentant atunci când cheltuielile par copleșitoare, dar agronomul insistă pe importanța alegerii unor produse de calitate. Uneori, a alege ieftin te poate costa mult mai scump.
Rapița, producție mulțumitoare
Pregătirea terenului, momentul semănatului și tehnologia aplicată sunt cruciale pentru toate culturile. Orice greșeală făcută în aceste prime faze mai poate fi reparată doar cu greu. Totuși, oricând este loc de îmbunătățiri.
„Pentru anul acesta, la rapiță, noi am optat doar pentru distanţa de 70 cm între rânduri, culturile arată foarte bine, ne-am dori să fie puţin mai ramificate, asta ar însemna să mărim distanţa între boabe pe rând şi să micşorăm distanţa între rânduri. Lucrul acesta îl vom încerca în această toamnă, pentru că vom începe semănatul în septembrie, nu în august. Vom micşora densitatea de plante semănate. Dacă anul trecut am mers cu 45 de boabe germinabile pe metrul pătrat, anul ăsta vom folosi 40 de boabe maximum, în funcţie de hibrid”, a precizat Ionuț Radu.

Deși cultura de rapiță i-a dat emoții în timpul iernii, deoarece anotimpul rece nu a prins plantele în cea mai bună formă, acestea au recuperat suficient încât să aducă o producție între 4 și 5,2 tone pe hectar, mulțumitoare pentru inginerul agronom de la TCE Agricultura.
Articol de: ANDREEA GHEORGHIȚĂ
Publicat în Revista Fermierului, ediția print – septembrie 2026
Abonamente, AICI!
Parlamentul României a adoptat modificările aduse Legii nr. 175/2026 și măsurile de clarificare a aplicării Legii nr. 176/2026 privind schemele de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și din sectorul bovin, în anul 2026, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Noile prevederi simplifică accesul fermierilor la sprijin și elimină situațiile în care cererile ar putea fi respinse ca urmare a unor interpretări restrictive.
Pentru sectorul suin, persoanele juridice constituite potrivit Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, sunt incluse explicit în categoria beneficiarilor și vor putea depune cererile în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a noii legi. După publicarea actului normativ în Monitorul Oficial al României, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va comunica informațiile detaliate privind noua perioadă de depunere a cererilor, inclusiv termenul și modalitatea de depunere.
Pentru crescătorii de bovine se reglementează două norme de interpretare. Se clarifică prin lege că „exploatația în sectorul zootehnic” a unei persoane fizice/juridice cuprinde toate amenajările, construcțiile sau spațiile în aer liber unde animalele sunt deținute sau manipulate permanent ori temporar.
Totodată, se stipulează că prin noțiunea „utilizatorii Sistemului Naţional de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIIA)” se înțelege și APIA, eliminând astfel obligativitatea fermierilor de a purta documente justificative între instituții, verificările făcându-se direct pe baza schimburilor de date.
CITEȘTE ȘI: Ajutorul de stat pentru crescătorii de porci, aprobat de Comisia Europeană
Ajutorul de stat pentru crescătorii de bovine, aprobat de Comisia Europeană
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat notificată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru sprijinirea crescătorilor de porci afectați de creșterea costurilor cu combustibilii și îngrășămintele, în contextul crizei din Orientul Mijlociu.
Schema, instituită prin Legea nr. 175/2026, are un buget total de aproximativ 59 de milioane de lei, echivalentul a peste 11 milioane de euro. Ajutorul se acordă sub forma unor granturi directe și urmărește compensarea parțială a costurilor suplimentare suportate de crescătorii de porci în perioada 1 martie - 31 decembrie 2026.
Cuantumul sprijinului este de 11,9 euro pentru fiecare loc de cazare destinat porcilor la îngrășat și de 13,7 euro pentru fiecare loc de cazare destinat animalelor de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Valoarea totală acordată unei întreprinderi nu poate depăși echivalentul în lei al sumei de 50.000 de euro.
„În acest moment, avem acordul Comisiei Europene pentru ambele scheme de sprijin destinate sectorului zootehnic. După autorizarea ajutorului de 68 de euro pe cap de animal pentru crescătorii de bovine, anunțată la 14 septembrie, putem continua acum și implementarea sprijinului pentru sectorul suin. Toate etapele necesare pentru ca acest ajutor să ajungă cât mai repede la fermieri trebuie parcurse cu prioritate în perioada următoare”, a declarat viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În spațiul public a apărut informația că se pregătește, pentru fermieri, o schemă de sprijin pentru achiziția de îngrășăminte, ajutor despre care cei interesați nu știu nimic. Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) clarificări privind măsura pregătită și modul în care România intenționează să utilizeze instrumentele europene disponibile.
Pe 26 august 2026, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis către MADR și APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) o adresă prin care a solicitat clarificări privind două instrumente europene adoptate în contextul creșterii costurilor pentru fermieri.
Astfel, Regulamentul (UE) 2026/1894 pune la dispoziția României 29.977.500 euro pentru măsuri destinate fermierilor afectați de problemele economice generate de criza din Orientul Mijlociu. România poate acorda, în condițiile regulamentului, și un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă.
Totodată, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce o intervenție distinctă pentru fermierii afectați de creșterea drastică a prețurilor îngrășămintelor, prin care poate fi acoperită o parte din costurile suplimentare generate de evoluția prețurilor începând cu 1 martie 2026.
„Tocmai de aceea, în adresa transmisă în 26 august, am solicitat să se clarifice dacă cele două instrumente pot fi utilizate complementar, pentru categorii distincte de fermieri sau tipuri distincte de costuri, cu evitarea supracompensării. Am solicitat, de asemenea, criteriile de eligibilitate, metodologia, cuantumul sprijinului, numărul beneficiarilor și modul în care România intenționează să utilizeze fondurile disponibile. Am solicitat și un dialog cu organizațiile reprezentative ale fermierilor înainte de definitivarea schemei și notificarea acesteia către Comisia Europeană. Până în prezent, nu am primit un răspuns oficial la aceste solicitări. În același timp, în data de 22 septembrie au apărut declarații publice potrivit cărora proiectul pentru sprijinul la achiziția de îngrășăminte este deja redactat și urmează să fie aprobat de viitorul Guvern sau, în anumite condiții, prin Parlament. În acest context, considerăm necesar să știm dacă proiectul pregătit de MADR este cel prin care România intenționează să pună în aplicare unul dintre aceste instrumente europene sau dacă are în vedere utilizarea ambelor mecanisme”, arată AAC într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților noastre.
Regulamentul (UE) 2026/1894 prevede că România trebuie să notifice Comisiei Europene, cel târziu la 30 septembrie 2026, măsurile pe care intenționează să le aplice, inclusiv criteriile de eligibilitate, beneficiarii, cuantumurile și metodologia de distribuire.
„Suntem în 23 septembrie 2026. Mai sunt doar câteva zile până la acest termen, iar organizațiile reprezentative ale fermierilor nu au primit până în prezent informațiile solicitate oficial.”
Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să clarifice public, înainte de expirarea termenului de 30 septembrie:
Dacă proiectul privind sprijinul pentru achiziția de îngrășăminte este măsura pregătită pentru implementarea Regulamentului (UE) 2026/1894;
Care este forma și valoarea schemei pregătite;
Care sunt criteriile de eligibilitate, beneficiarii și metodologia de calcul și acordare a sprijinului;
Dacă România intenționează să utilizeze integral cuantumul de 29.977.500 euro alocat prin regulament;
Dacă România intenționează să utilizeze și posibilitatea acordării sprijinului național suplimentar de până la 200%;
Dacă, în elaborarea schemei, a fost analizată și utilizarea intervenției prevăzute la articolul 78b din Regulamentul (UE) 2021/2115, astfel cum a fost introdus prin Regulamentul (UE) 2026/1768;
Dacă cele două instrumente europene pot fi utilizate complementar pentru categorii distincte de fermieri sau costuri, fără supracompensare;
Care este calendarul concret pentru aprobarea și implementarea schemei.
Termenul de 30 septembrie se apropie, iar fermierii au nevoie de răspunsuri clare. Fermierii din țara noastră au nevoie să știe ce sprijin va fi acordat, în ce condiții, din ce surse și când va putea fi accesat.
„Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu solicită măsuri în afara cadrului european. Solicităm ca toate instrumentele și flexibilitățile puse la dispoziția României să fie analizate și utilizate în mod transparent și eficient, astfel încât sprijinul să ajungă cât mai repede la fermierii care suportă în prezent presiunea creșterii costurilor de producție. De asemenea, considerăm necesar ca organizațiile reprezentative ale fermierilor să fie informate și consultate înainte de definitivarea unor măsuri cu impact direct asupra sectorului agricol.”
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În România, creșterea vacilor pentru lapte nu doar că nu mai poate fi numită afacere, dar e posibil ca acest sector să dispară cu totul. Oricât s-ar chibzui fermierii, în această perioadă de criză e tot mai greu să reziste.
Laptele românesc se produce astăzi cu un cost pe care prețul de achiziție nu îl mai acoperă. Prețurile plătite fermierilor sunt între 0,70 și 1,90 lei/litru, în timp ce costul de producție al unui litru de lapte se situează între 2 și 2,40 lei. Prin urmare, aritmetica arată că fermierul din țara noastră pierde astăzi până la un leu la fiecare litru de lapte pe care îl livrează către procesare, către fabricile de lapte.
La raft, litrul de lapte ajunge la un preț de 6 - 10 lei și chiar peste. Ce constatăm? Că prima verigă a lanțului laptelui este singura care lucrează sub cost, adică ferma.
Potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, din luna iunie 2026, România produce circa 4,4 milioane de tone de lapte pe an, dar numai aproximativ o treime ajunge efectiv la procesare. Suntem pe locul 10 în Uniunea Europeană la producție și abia pe locul 17 la colectare.
Importurile de produse lactate au depășit un miliard de euro, cu un deficit comercial de aproximativ 700 de milioane de euro, iar Ungaria a furnizat între 67% și 78% din importuri în ultimii zece ani.
Conform statisticii, numai în primul trimestru al lui 2026, importurile au ajuns la 84.000 de tone, în valoare de 47 de milioane de euro, cu 39,4% mai mult în volum decât în anul precedent. În 2025, importurile de lapte crud au totalizat 183.893 de tone, cu 13,2% mai mult decât în 2024.
Federația Crescătorilor de Bovine din România (FCBR) susține că efectivul național de bovine a coborât la aproximativ 1,08 milioane de capete, cu circa 10% sub nivelul anului 2014, iar aproximativ 75% dintre exploatații au sub cinci vaci de lapte. Producția medie pe vacă este de circa 3.540 - 3.580 kg/an, față de o medie europeană de peste 8.100 kg.
Și consumul intern este în scădere, acesta scăzând în ultimele șase luni cu 17% - 20%.
La prețurile actuale, decizia rațională a unui fermier nu mai este să investească, ci să reducă efectivul, să ducă animalele la abator. Avertismentele venite din interiorul sectorului de creștere a bovinelor arată că, până la iarnă, o parte importantă din efective ar putea dispărea. Și nu sunt deloc exagerări.
Fiecare fermă care se închide este o pierdere socială în mediul rural. Totodată, este o pierdere pentru fabricile de lapte din România, deoarece reducerea bazei interne de materie primă lasă procesatorul la mâna furnizorilor de peste hotare, ceea ce nu conferă întotdeauna stabilitate, siguranță.
O fabrică poate schimba furnizorul într-o lună. O fermă de vaci de lapte se reface în cinci-șapte ani, dacă se mai reface.
Înțelegem că statul român nu poate interveni în piața liberă, dar, cu siguranță, are pârghii pentru a acționa în așa fel încât să-și protejeze fermierii. Dacă vrea… Deja s-ar putea să fie prea târziu pentru mulți fermieri din zootehnie.
De cel puțin jumătate de an, inclusiv oficiali din Ministerul Agriculturii vorbesc despre situația critică din sectorul laptelui, despre prețurile scăzute în raport cu costurile de producție. La ultimele Consilii AgriFish, România a tot solicitat alocarea de sprijin financiar din rezerva de criză a UE pentru sectorul laptelui. Însă, până acum, n-a venit niciun ajutor de la Uniunea Europeană. Și nici de la noi din țară.
Lanțul laptelui e fracturat exact la bază, iar industria procesatoare nu pare să-și asume rolul doctorului. Fermierii vor să găsească un echilibru împreună cu fabricile. Doar așa, procesatorii își păstrează furnizorii, trasabilitatea și eticheta de origine. Altfel, nu peste mult timp, discuția nu va mai fi despre prețul laptelui românesc, ci despre prețul la care România importă laptele.
Editorial de: MIHAELA PREVENDA, redactor-șef
Publicat în Revista Fermierului, ediția print - septembrie 2026Abonamente, AICI!Pe 26 septembrie 2026, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca organizează Vinea Apoldia Maior Fest, la Apoldu de Sus, județul Sibiu. Evenimentul ajuns la a cincea ediție este dedicat vinului, gastronomiei locale și muzicii, într-un decor unic de toamnă.

Stațiunea Viticolă Apoldia Maior a USAMV Cluj-Napoca, din Apoldu de Sus - jud. Sibiu, va sărbători la final de septembrie recolta bogată de struguri. Participanții se vor bucura și de meniuri tradiționale, vinuri servite la pahar, zonă de mici producători și meșteșugari, plimbări și fotografii în plantația de viță-de-vie.
Studenți talentați și alți artiști invitați ai universității vor oferi recitaluri de muzică ușoară și populară, iar Ansamblul Tradiții Someșul Napoca al USAMV Cluj-Napoca și Asociația Culturală „Alexandru Fărcaș” vor completa programul festivalului cu momente pregătite special pentru această a cincea ediție a Vinea Apoldia Maior Fest.

Festivalul își va deschide porțile la ora 13.00, iar biletele vor putea fi achiziționate direct la locație, în ziua evenimentului, la prețul de 150 lei/persoană. De asemenea, vor fi disponibile și pachete de bilete cu reducere pentru grupuri de 4 persoane (500 lei), iar copiii sub 12 ani vor avea acces gratuit, în timp ce pentru cei cu vârste între 12-18 ani prețul biletelor va fi de 50 lei. Prețul biletului include accesul în festival și la spectacolele din program, vinul servit la pahar și mâncarea.
Pe durata festivalului, participanții vor putea achiziționa, la prețuri speciale, vinuri îmbuteliate la Stațiunea viticolă Apoldia Maior, precum și sucuri 100% naturale obținute din strugurii din plantație.

Achiziționată de USAMV Cluj-Napoca în anul 2020, Stațiunea Viticolă Apoldia Maior continuă tradiția viticolă a zonei Sebeș-Apold, valorificând condițiile de terroir și potențialul plantației pentru obținerea unou vinuri autentice, elegante și expresive.
Stațiunea reunește atât soiuri consacrate, precum Sauvignon Blanc, Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel și Riesling Italian, cât și plantații noi de Iordană, Fetească regală, Chardonnay, Pinot Noir, Fetească neagră, Syrah și Merlot, care completează diversitatea portofoliului Apoldia Maior.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
În perioada 24-27 septembrie 2026, Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” organizează Ziua Recoltei.
Cele mai recente rezultate ale cercetării agricole românești vor fi expuse și prezentate la „Ziua Recoltei” de către toate unitățile de cercetare-dezvoltare-inovare din rețeaua ASAS.
În cadrul evenimentului, pe 24 septembrie, între orele 11:30 - 14:00, va avea loc Bucharest Food Summit, ediția a IX-a, un punct de întâlnire al celor care modelează viitorul lanțului agroalimentar: agricultură, producție alimentară, industria băuturilor, retail, HoReCa, energie, banking, tehnologie și inovare.

Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!