Veronica Gheorghiu: „Enologul este ca un bijutier care șlefuiește un diamant.”
În colaboare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.
Astăzi, o aducem în fața dvs. pe Veronica Gheorghiu, care a fost vreo 20 de ani enologul Cramei Oprișor, iar recent s-a alăturat soțului în afacerea cu viță-de-vie și pomi fructiferi, mutându-se mai aproape de Craiova, ca să lucreze împreună cu el la fermă. Visul lor este să deschidă o cramă de tip boutique, pentru care Veronica Gheorghiu a ales și un nume, Crama Peonia, inspirat dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de fermă. Astfel, enologul a legat identitatea cramei de povestea locului.
Veronica Gheorghiu este o persoană creativă, așa încât și-a dorit să facă vinuri care să îi aducă bucurie și ei, dar mai ales celor care le degustă. Se poate mândri că i-a reușit, având cu ce se lăuda în meseria de enolog.
Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul unui enolog?
Veronica Gheorghiu: Dacă ne uităm în DEX, definiția enologiei – pe care o știe toată lumea – este „știința care se ocupă cu studiul și metodele de preparare, condiționare și păstrare a vinului și a produselor derivate din struguri, în scopul realizării unui produs finit, adaptat nevoilor pieței”. Mi-a plăcut mult această formulare – adaptat nevoilor pieței. Am subliniat-o tocmai pentru că sugerează că nu există vin bun sau prost, ci vin care trebuie să respecte gustul și așteptările celui care îl bea.
Din punctul meu de vedere, enologul este un artist, cel care dă viață vinului. Exact ca un bijutier care șlefuiește un diamant: dacă îl lucrează cu migală, reușește să-i dezvăluie strălucirea din orice unghi l-ai privi. Așa și enologul trebuie să scoată din mâinile sale un produs care să îl facă fericit pe consumator, care să îl încânte. Enologul este artistul din sticlă. Când este bine lucrat, vinul degajă o emoție.
Foto: Crama Oprișor
Reporter: Ce te-a atras spre meseria de enolog și care a fost parcursul tău în acest domeniu până acum?
Veronica Gheorghiu: Locul meu natal este la țară, unde mi-a plăcut foarte mult dintotdeauna, pentru că oamenii de acolo sunt simpli, cu frica lui Dumnezeu, cu mult respect și cu suflet mare. Bunicii și părinții mei aveau vie. Îi vedeam cu câtă pasiune o îngrijesc și cât de mult le plăcea toamna să-i culeagă roadele. Și bineînțeles că mă luau și pe mine să particip la recoltatul strugurilor, dar trebuie să recunosc – partea asta nu mi-a plăcut niciodată. Pentru că de pe butucii de vie se scuturau boabele. Cei mari culegeau înainte, iar noi, copiii, trebuia să rămânem în urmă și să adunăm fiecare bobiță, ca să nu se facă risipă. Mie nu-mi plăcea deloc. Ei, în schimb când mă duceam la tata în beci, mirosea așa frumos, era o aromă de fermentație, florală, de must, care mi-a rămas în minte.
Am făcut facultate și mai târziu doctorat în domeniu. Îndrumătorul meu de licență a fost doamna Camelia Munteanu, care m-a insuflat să fac vin, mai ales pe linia de rose-uri. Pe urmă, domnul profesor Popa m-a învățat să fac vinuri roșii, care sunt preferatele mele.
După terminarea studiilor nu-mi găseam locul - am mers la un abator, la o fabrică de sucuri, nu îmi plăcea nimic. Din 2001 am făcut campanie la Vinarte și mi-am zis: aici e Raiul pe pământ.
Îmi aduc aminte când fiul meu David era mic și nu voia să mănânce, îi spuneam: eu nu știu ce să fac. Eu am vinurile acolo și le înțeleg pe fiecare și știu cum să mă port cu ele, dar cu tine nu știu ce să mai fac.
În 2005, am ajuns la Crama Oprișor. Totul a pornit de la o întâmplare. Doamna Rodica Căpățână trimisese pe cineva să vadă cum arată via la Vinarte. I s-a spus că sunt doi oameni care lucrează bine – unul în vie, unul în cramă. Eram eu și soțul meu. Eram tineri, muncitori, pasionați de tot ce făceam, și se pare că asta s-a văzut. Așa că doamna Căpățână a hotărât pe loc: pe aceștia doi îi iau cu mine. Și așa a început povestea noastră la Oprișor.
În 2011, soțul meu a pornit, împreună cu un partener, o afacere cu o plantație de viță-de-vie și pomi fructiferi. Recent, eu m-am desprins de la Oprișor și m-am mutat mai aproape de Craiova, ca să lucrez împreună cu el la fermă. Visul nostru este să deschidem o cramă, iar dacă totul merge bine, cred că din toamnă îi vom da drumul. Va fi crama visurilor mele – mică, cochetă, de tip boutique. Se va numi Crama Peonia. Am ales acest nume inspirându-ne dintr-o pădure de bujori sălbatici aflată la câțiva kilometri de noi. Mi-a plăcut ideea de a lega identitatea cramei de povestea locului.
Reporter: Munca enologului nu este rutină. Asta ai spus recent într-un interviu. Care este partea ta preferată din procesul de vinificație?
Veronica Gheorghiu: Mie îmi place foarte mult să pornesc de la bobul de strugure. Îmi place prima perioadă, aceea de coacere, s-o fac cu mare atenție - merg în vie, degust boabele de strugure și îmi fac planuri: strugurii de aici vor merge în acel vin, parcela aceasta e perfectă pentru acel cupaj, acest Sauvignon va da cel mai bine în linia aceea, Feteasca neagră va purta eticheta cutare.
Practic, le dau un rost încă din vie, le creez un drum. Îmi place să organizez materia primă de la bun început, să o culeg exact la momentul potrivit. Și cred că, dacă faci totul cu atenție și respect pentru strugure, rezultatul nu poate fi decât unul de care să fiu mândră.
Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin?
Veronica Gheorghiu: Eu cred că un consumator nu ar trebui să simtă niciodată povara muncii din spatele unui vin, nu trebuie să știe că ai petrecut mai puțin timp cu familia, că ți s-a defectat un utilaj exact când aveai mai multă nevoie de el, că ai dus lipsă de oameni sau că anul a fost greu pentru vie.
Vinul se vinde doar prin povești frumoase. Ce contează, în final, nu e truda din spatele sticlei, ci zâmbetul celui care îl gustă. Acel moment de mulțumire sinceră e tot ce ai nevoie ca să știi că ai făcut bine, că ai reușit să dăruiești o bucurie prin vinul tău.
Reporter: Din întreaga carieră, care este vinul de care ești cea mai mândră?
Veronica Gheorghiu: Asta e o întrebare grea. E ca și cum ai întreba o mamă care dintre copiii ei e preferatul – îi iubește pe toți. La fel simt și eu față de vinurile pe care le-am creat.
Mie, în general, îmi plac vinurile roșii, pentru că implică mai multă muncă, mai multă tehnică, mai multă finețe, mai multă artă. Dar nu pot spune că am un singur vin preferat. La Oprișor am creat unele branduri de care sunt foarte mândră: Passarowitz, Cabernet Sauvignon - Eticheta Roșie, Fetească Neagră – Eticheta Violet, Feteasca Neagră, Cutia Paleologu, Smerenia, Nenumita, Ispita. Fiecare are povestea și personalitatea lui. Și adevărul e că și momentul în care bei un vin contează enorm. Întotdeauna am spus că mâncarea este regina și vinul este regele, dacă nu se potrivesc, oricât de bun ar fi vinul, nu va străluci.
Reporter: Cum este să fii femeie în industria vinului, un domeniu tradițional dominat de bărbați?
Veronica Gheorghiu: Mult timp, meseria asta a fost văzută ca fiind „a bărbatului”, se spunea că el trebuie să stea în cramă, că are mai mult timp, mai multă forță. Dar eu cred că femeile aduc un plus important în enologie. În primul rând, în ceea ce privește igiena – o femeie e, prin natura ei, mai atentă la curățenie. Apoi, simțurile – gustul, mirosul, intuiția – pot fi mai fine la o femeie, iar asta contează enorm în vinificație. Sigur că și bărbații au calitățile lor, dar eu cred că o femeie enolog pune mai mult suflet și mai multă artă într-un vin. Am întâlnit, desigur, prejudecăți – ideea că „o femeie nu poate face vin”. Dar nu le-am luat în seamă. Mi-am văzut de drum, am fost mereu creativă și mi-am dorit, înainte de toate, să fac vinuri bune, care să îmi aducă bucurie mie și celor care le degustă.
Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”
Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”
Consecințele atacului gărgărițelor tulpinilor de rapiță
În unele sole de rapiță din Timiș plantele au căzut în vetre, frângându-se sub acțiunea vânturilor puternice și a ploilor abundente. În urma observațiilor făcute, am constatat că plantele erau pline de orificii produse de larvele gărgărițelor tulpinilor. Pe zonele lezate erau pete specifice fungului Phoma lingam cu picnidii negricioase evidente.
Plante frânte din cauza gărgărițelor tulpinilor și fungului Phoma lingam
Gărgărițele și fungul Phoma lingam au determinat putrezirea țesuturilor, iar plantele s-au rupt foarte ușor. Cu siguranță, fermierul a ratat momentele optime de combatere gândindu-se că activitatea gărgărițelor a fost oprită de vremea rece. Din păcate nu a fost așa, gărgărițele și-au continuat dezvoltarea nestingherite.
Vatră cu plante frânte. Silicvele au început să se îngălbenească, plantele se vor usca la final
Cunoaștem că gărgărițele tulpinilor au importanță economică deoarece pot distruge plantele prin reducerea creșterii lor, afectând în final producția de semințe. În principal, stadiul larvar este cel care produce daune rapiței, dar și altor brassicaceae (varză, conopidă, ridichi, muștar). Din cauza atacului larvelor, tulpinile se deformează, crapă și se pot frânge foarte ușor. Zonele lezate sunt o poartă de intrare pentru agenții patogeni ai tulpinii, dar și pentru alți fungi ce pot produce putrezirea. Uneori plantele ramifică excesiv, nu mai cresc și în cazurile grave chiar nu mai formează silicve [Roșca et al., 2011]. Pagubele pot ajunge uneori la 50% din producție și chiar mai mult.
Phoma lingam și gărgărițe
Phoma lingam pe tulpini
Larvele s-au retras din tulpini
Orificii produse de larve
Ce trebuie să facă un fermier care se confruntă cu o infestare masivă care i-a adus pagube?
Ar trebui să izoleze cultura, să îndepărteze resturile de plante care rămân după recoltare (sunt sursă de patogeni pentru anul următor) și să facă o arătură adâncă după recoltare (mai ales atunci când infestarea a fost mare deoarece larvele se împupează în sol).
Dacă arătura se execută mai târziu, va fi ineficientă, deoarece adulții de Ceutorhynchus pallidactylus iernează în afara culturii infestate. NU la fel se întâmplă cu Ceutorhynchus napi care rămâne în sol până în toamnă.
Se observă fructificațiile fungului Phoma lingam și albirea specifică
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță
Monitorizarea gărgărițelor tulpinilor de rapiță
Protejarea culturilor semănate în primăvară de boli și fenomene extreme
Ploile mult așteptate au venit cam peste tot, dar odată cu ele au apărut și fenomenele nefavorabile (grindină, inundații, vânt puternic), facând ca în unele zone culturile să fie afectate sau chiar distruse. Dacă la culturile de cereale păioase și rapiță, semănate în toamnă, tratamentele cu fungicide sunt, în mare parte, pe final sau chiar încheiate, acum atenția se îndreaptă spre culturile semănate în primăvară: porumb, floarea-soarelui, soia etc.
Pe lângă combaterea buruienilor, care este foarte importantă în această perioadă, umiditatea ridicată favorizează apariția bolilor. Dacă mai intervin și fenomene nefavorabile, precum vânt puternic și grindină, care pot provoca leziuni pe plante, riscul de îmbolnăvire devine și mai mare. Apariția bolilor este inevitabilă în aceste condiții cu umiditate ridicată și temperaturi moderate sau chiar scăzute în unele zone, creând un stres și mai mare plantelor.
De aceea, pe lângă produsele care ajută plantele stresate sau rănite (AMINOPOWER WSP, AMINOPOWER FLUID, ALGAMAX FORTE, ALGAMAX FLUID, MICROFERT ALGA, MICROFERT FULVIC, COPFORT), este recomandată și aplicarea unui fungicid, ținând cont de cultură, fenofaza de vegetație, condițiile meteo etc.
Să le luăm pe rând.
Floarea soarelui
Dacă s-a realizat combaterea buruienilor, aplicând erbicide atât în preemergență, cât și în postemergență, atenția acum este îndreptată asupra bolilor și dăunătorilor. Culturile se prezintă bine, sunt în stadiul de 4-6 frunze sau chiar mai mult, însă acest aparat foliar trebuie menținut sănătos, mai ales acum cand pericolul apariției bolilor este mare, fie că vorbim de pătări, frângerea tulpinilor, sau putregaiurile care sunt cele mai păgubitoare, în special când apare calatidiul.
Dacă vorbim de fungicide, portofoliul ALCEDO cuprinde poate cele mai bune fungicide existente în piață. Dintre acestea amintim:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de floarea-soarelui. Se pot aplica maximum două tratamente, la un interval de 21 zile între tratamente, pe perioada de vegetație, de la apariția frunzei a șasea până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței au culoarea gri și au mărimea finală (BBCH 16-75). Doza: 0,5-1 l/ha.
CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, alternarioza, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor). Se aplică maximum două tratamente pe sezon, la un interval de minimum 21 de zile între tratamente, în perioada de vegetație, respectiv înainte ca inflorescența să fie vizibilă, până când semințele din treimea mijlocie a inflorescenței sunt gri și au mărimea normală (BBCH 40-75). Doza: 0,5-1 l/ha.
PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (putregaiul alb, putregaiul cenușiu, pătarea brună și frângerea tulpinilor, înnegrirea tulpinilor, pătarea neagră a tulpinilor). Se aplica maximum două tratamente pe sezon. Tratamentele se aplică de la aparitia a zece sau mai multe frunze desfăcute și până la înflorit deplin (BBCH 20-65). Doza: 0,5-1 l/ha.
PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează eficient principalele boli la cultura de floarea-soarelui (înnegrirea tulpinilor, pătarea brună și frângerea tulpinilor, alternarioza, putregaiul alb și putregaiul cenușiu). Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente. Intervalul de tratament este de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloritului (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.
Porumb
Multă vreme s-a spus că porumbul nu prea are boli, dar se pare că nu este chiar așa. Pe llângă tăciuni, există o serie de pătări (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie, pătarea în ochi a frunzelor), rugini, boli ce apar mai ales acum în fenofaza de 6-8 frunze și până la înflorire. Așadar, și aici se justifică utilizarea fungicidelor.
În funcție de ce agent patogen vrem să combatem, recomandăm:
COMET (200 g/l piraclostrobin) – fungicid cu acțiune protectivă, curativă și eradicativă pentru controlul bolilor specifice culturii de porumb (pătarea cărbunoasă a frunzelor, pătarea cenușie a frunzelor, pătarea în ochi a frunzelor, rugina). Se aplică maximum un tratament în perioada de vegetație, respectiv de la începutul alungirii tulpinii până la înflorirea etajelor superioare și inferioare ale paniculului, iar stigmatele pe deplin emergente (BBCH 30-65). Doza: 0,7-1 l/ha.
FORTUNA MAX (azoxistrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza și rugina la cultura de porumb. Se aplică preventiv sau la apariția primelor simptome de boală, doza stabilindu-se în funcție de stadiul de infecție. Doza: 0,75-1 l/ha.
PROPULSE 250 SE (fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) – fungicid ce controlează helmintosporioza la cultura de porumb. Se aplica maximum două tratamente, la un interval de minimum 14 zile între tratamente, de la fenofaza de șase frunze până la sfârșitul înfloririi (BBCH 16-69). Doza: 0,8-1 l/ha.
Leguminoase, în special soia
Soia este o cultură care, dacă nu ar fi condiționată de apă, ar ocupa suprafețe mult mai mari, datorită importanței, a beneficiilor pe care le lasă în sol, și cu efecte pozitive pentru toate culturile care urmează în rotație, aspect valabil la toate leguminoasele.
Dacă vorbim de boli, pe lângă pătări, mană, de departe cea mai periculoasă este putregaiul alb. Dintre fungicide, se recomandă:
CAPARTIS (piraclostrobin 250 g/l + boscalid 150 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).
PICTOR ACTIVE (boscalid 150 g/l + piraclostrobin 250 g/l) – fungicid ce controlează eficient putregaiul alb la cultura de soia, antracnoza la linte, lupin și năut, antracnoza și rugina la mazăre. La cultura de soia, mazăre, linte, lupin și năut, produsul poate fi aplicat fie ca o singură aplicare în doză de 0,6 - 1 l/ha, fie ca tratament secvențial 2 x 0,5 l/ha la un interval de 14-21 zile între tratamente pe perioada de vegetație, respectiv de la primii butoni florali vizibili până când 50% dintre păstăi au ajuns la mărimea normală (BBCH 51-75).
Nu uitați de importanța adjuvanților în aplicarea tratamentelor!
Aceste produse asigură o acoperire uniformă și o aderență mai bună a soluției pe suprafața frunzelor și florilor (VITAL 90 – 250 ml/250 l apă; HURRICANE – 125 ml/250 l; SILWET STAR – 125 ml/250 l apă).
De asemenea, nu trebuie neglijată nici calitatea apei utilizată la tratamente, unde recomandăm adjuvantul VITAL pH FIX – 0,5-3 l/1000 l apă (0,05-0,3 %).
Pentru mai multe informații despre produse, puteți consulta aplicația mobilă My ALCEDO Catalogue.
Material furnizat de ALCEDO
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
„Tezaur de Gusturi” la Craiova
Pe 31 mai și 1 iunie 2025, Craiova găzduiește un eveniment gastronomic de anvergură, menit să marcheze o schimbare de paradigmă pentru întreaga regiune a Olteniei. Festivalul „Tezaur de Gusturi” are loc la Hotel Ramada Plaza Craiova, în cadrul Zilelor Municipiului Craiova.
Organizat de Liceul de Industrie Alimentară, în parteneriat cu We Are Romania / YOU ARE WELCOME și cu sprijinul Primăriei Craiova, evenimentul aduce împreună producători locali, crame renumite, artizani gastronomici, dar și specialiști din domeniul turismului și al ospitalității. ,,Tezaur de Gusturi” e parte din proiectul mai vast, început anul trecut, „Craiova, capitală gastronomică est-europeană”.
Un târg regional ca „Tezaur de Gusturi” oferă vizibilitate, testarea produselor în piață, networking cu actori din turism și ospitalitate, dar mai ales validare publică, un pas esențial pentru cei care vor să treacă de la producție artizanală la recunoaștere oficială.
Evenimentul este o intervenție necesară într-un context regional fragil. „Oltenia este, în prezent, regiunea cu cele mai puține produse tradiționale atestate din România, doar două produse recunoscute oficial la nivel național, față de 483 la nivelul întregii țări. Mai mult, nicio denumire locală nu beneficiază de certificare europeană (DOP sau IGP), ceea ce reflectă lipsa unui proces de valorizare și promovare a patrimoniului culinar regional”, arată Raluca Dumitrana – EconomieRurala.ro.
Datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) arată că aportul Olteniei în peisajul gastronomic național este sub 3%, în timp ce județe din Transilvania, Muntenia sau Bucovina sunt deja bine poziționate pe piața produselor cu valoare adăugată. „În plus, turismul culinar – un motor emergent al dezvoltării regionale – este slab reprezentat în zonă, cu județe precum Olt, Mehedinți și Gorj constant în coada clasamentelor de vizitare”, menționează Raluca Dumitrana.
Totodată, Oltenia lipsește de pe harta punctelor gastronomice locale (vezi harta). Din cele 30 de rute gastronomice din cadrul programului România Atractivă, Oltenia este slab reprezentată.
Pentru micii producători, lipsa evenimentelor gastronomice înseamnă lipsă de canale de promovare, vânzări directe slabe, acces dificil la piața HoReCa și imposibilitatea de a construi un brand în jurul produselor lor. „Spre exemplu, județul Olt avea în iunie 2023 doar 1.700 de turiști străini cazați – o cifră infimă, dar și o oportunitate latentă pentru reconfigurarea economică prin turism de nișă”, notează Raluca Dumitrana.
Pe durata celor două zile ale festivalului „Tezaur de Gusturi” se degustă vinuri de la 14 crame din țara noastră, publicul având, totodată, posibilitatea să descopere preparate reinterpretate de elevii liceului de profil, să participe la conferințe și masterclass-uri susținute de experți din România și Bulgaria și să interacționeze direct cu producători locali și artizani gastronomici.
În cadrul festivalului „Tezaur de Gusturi”, la standul EconomieRurala.ro, vizitatorii găsesc o selecție de produse artizanale provenite din mai multe regiuni cu tradiții gastronomice puternice și producători locali dedicați excelenței.
Ceafa Nobilă de Bistrița – producător TURMA
Originar din Bistrița, oraș cu o istorie de peste 760 de ani, acest produs de o savoare inconfundabilă este creat de TURMA, un brand născut din pasiunea pentru creșterea vitelor de carne. Ceafa Nobilă de Bistrița este preparată exclusiv din mușchiul cefei provenit de la femele de mânzat cu vârste între 16 și 20 de luni, selecționate cu grijă. Gustul rafinat, textura fragedă și calitatea ridicată o transformă într-o delicatesă autentică, reprezentativă pentru măiestria transilvăneană în prelucrarea cărnii.
Zacusca cu păstrăv afumat de pe Sălăuța – producător Păstrăvăria RIN
Este primul produs pe bază de pește din județul Bistrița-Năsăud aflat în proces de obținere a protecției IGP (Indicație Geografică Protejată). Realizată din păstrăv crescut în apele reci și pure ale râului Sălăuța, această zacuscă artizanală îmbină peștele afumat cu legume atent selecționate. Gustul său unic a cucerit deja piețele naționale și internaționale, iar procesul de certificare vine să confirme calitatea și autenticitatea rețetei locale.
Brânza frământată de Teaca – producător Lacto Sinelli
Un produs identitar al comunei Teaca, situată în sudul județului Bistrița-Năsăud, brânza frământată este realizată printr-o tehnică tradițională: frământarea manuală a cașului, ușor maturat, sărat și păstrat conform metodelor transmise din generație în generație. Obținută din lapte integral de vacă, această brânză fermă, cu gust intens și ușor acrișor, este pe cale să devină primul produs lactat din județ cu protecție IGP. Fabrica Lacto Sinelli a creat o linie de producție dedicată acestui produs, păstrând autenticitatea într-un cadru modern de siguranță alimentară.
ARCA Bacău este un producător artizanal de delicatese din pește, care îmbină tradiția culinară cu sustenabilitatea. Folosind pește provenit din iazurile proprii și legume crescute natural, ARCA oferă o gamă variată de produse, de la pește afumat cu lemn de fag și cireș, până la salate de icre, pateuri și creme tartinabile. Toate preparatele sunt realizate în loturi mici, fără conservanți, respectând rețete autentice transmise din generație în generație. Prin această abordare, ARCA reușește să ofere consumatorilor produse cu un gust autentic și echilibrat, reflectând respectul pentru natură și tradiție.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Producătorii locali au nevoie să vândă tot anul, nu doar de sărbători
Brânza frământată de Teaca caută recunoașterea europeană
Produse tradiționale și puncte gastronomice locale, pentru viitorul satului românesc
Gestionarea dăunătorilor din culturile horticole
Securitatea alimentară a Europei se bazează fundamental pe o aprovizionare stabilă și eficientă cu fructe și legume, produse esențiale pentru o dietă sănătoasă și contributori cheie la economia agricolă. Astfel, asigurarea rezilienței acestor culturi a devenit din ce în ce mai importantă, pe măsură ce cererea consumatorilor crește, iar producția se confruntă cu provocări de mediu tot mai mari.
Conform celor mai recente date furnizate de Eurostat la sfârșitul anului 2024, în anul 2020 fermierii europeni au cultivat 3,7 milioane de hectare de livezi de pomi fructiferi și două milioane de hectare de legume proaspete, susținute de aproximativ 1,5 milioane de exploatații pomicole și peste 700.000 de ferme legumicole. România joacă un rol central în acest peisaj, reprezentând 23,9% din totalul fermelor UE care gestionează livezi și 20,1% dintre fermele care cultivă legume, situându-se printre cei mai importanți contributori în ambele categorii. Prin urmare, România nu este doar un furnizor vital pe piața internă, ci și un actor cheie în asigurarea rezilienței horticulturii europene.
Una dintre principalele provocări pentru fermieri rămâne presiunea exercitată de dăunători, care amenință atât producția, cât și calitatea culturilor. De exemplu, musca invazivă a fructelor Drosophila suzukii a cauzat pierderi de 30-40% la diferite soiuri de fructe în timpul unor epidemii documentate în Europa. Astfel de daune necesită soluții eficiente care să-i ajute pe fermieri să combată impactul dăunătorilor asupra productivității și profitabilității culturilor horticole.
În plus, fermierii semnalează un decalaj în inovație. Conform unui sondaj realizat în 2025 de Ipsos pentru CropLife Europe pe un eșantion de 1.998 de fermieri din nouă state membre, peste 40% au raportat o scădere a numărului de produse de protecție a plantelor disponibile față de anul anterior, ceea ce accentuează preocupările privind vulnerabilitatea în fața noilor dăunători. Acoperirea acestui decalaj presupune implementarea unor programe de combatere integrată a dăunătorilor (IPM), susținute de soluții care oferă performanță în teren și respectă reglementările și cerințele pieței.
Combaterea integrată a dăunătorilor (IPM) rămâne un principiu de bază al politicii agricole europene, necesitând accesul la un mix divers de soluții care sunt atât eficiente, cât și conforme cu standardele de reglementare. În cadrul acestei abordări, produse precum Qalcova™, substanță activă (molecula Spinosad) dezvoltată de compania internațională de știință și tehnologie agricolă Corteva Agriscience, reprezintă instrumente importante pentru combaterea dăunătorilor la culturile speciale și minore, îndeplinind în același timp așteptările privind performanța, sustenabilitatea și siguranța.
Spinosad este un ingredient activ de origine naturală, obținut prin fermentarea bacteriei din sol Saccharopolyspora spinosa. Aprobat pentru utilizare la peste 200 de culturi în 24 de state membre ale UE, atât în sisteme convenționale, cât și certificate ecologic, acesta combate o gamă largă de dăunători precum tripsul, lepidopterele și Drosophila suzukii. Datorită unui mod de acțiune unic, Spinosad contribuie la gestionarea rezistenței, oferind în același timp intervale scurte de pauză până la recoltare, între una și trei zile, ceea ce îl face compatibil cu strategiile IPM.
„Produsul Laser™ 240 SC din portofoliul Corteva Agriscience, pe bază de moleculă Spinosad, este insecticidul pe care mă bazez în planul de combatere a dăunătorilor pentru viță-de-vie. Capacitatea sa de a oferi protecție eficientă împotriva principalului dăunător, Lobesia botrana, în orice fenofază, chiar și pentru generația a treia, îmi permite să obțin o recoltă sănătoasă, datorită caracterului său biologic”, confirmă ing. Cornel Baniță de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Pietroasa.
Susținută de dovezi științifice solide și măsuri de reducere a riscurilor, molecula de origine naturală a demonstrat un profil ridicat de siguranță atunci când este utilizată conform recomandărilor de pe etichetă. În acest fel, Corteva Agriscience sprijină fermierii români prin utilizarea moleculei Spinosad, ajutându-i să-și protejeze culturile și să răspundă cererii societății pentru o agricultură durabilă.
Autor: MARIA CÎRJĂ, Marketing Manager Corteva Agriscience România și Republica Moldova
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Legend, un nou pas în programul de fidelizare Bayer pentru fermieri
La mai bine de un deceniu de la debutul BayerFidelis, Bayer România face următorul pas și lansează Legend, un program de fidelizare conceput să ofere fermierilor din țara noastră acces la cele mai noi inovații în domeniu.
-
Flexibilitate sporită prin acumularea punctelor de loialitate pe trei ani, pentru o planificare strategică a beneficiilor
-
Acces simplificat (Single-Sign-On), posibilitatea de transfer a punctelor între utilizatori și sistemul de tip „recomandă un prieten”
-
Gamă extinsă de beneficii, incluzând vouchere și servicii pentru optimizarea performanței fermei
Platforma Legend vine cu o interfață complet reproiectată, oferind o experiență de utilizare modernă și intuitivă, dintre care cea mai notabilă este posibilitatea acumulării punctelor de loialitate pe o perioadă extinsă de trei ani.
„Legend reprezintă evoluția naturală a programului BayerFidelis, aducând îmbunătățiri substanțiale bazate pe feedback-ul fermierilor noștri. Flexibilitatea acumulării punctelor pe trei ani și sistemul integrat de acces sunt doar două dintre inovațiile care vor optimiza semnificativ experiența utilizatorilor”, explică Sorin Daraban, manager de proiect.
Principalele îmbunătățiri ale programului Legend includ:
-
Acumularea strategică a punctelor pe trei ani;
-
Sistem Single-Sign-On pentru gestionarea eficientă a conturilor;
-
Interfață actualizată cu design optimizat;
-
Campanii de Cross-Sales cu beneficii extinse;
-
Portofoliu diversificat de premii de la branduri selecte;
-
Servicii specializate pentru optimizarea activităților agricole.
O caracteristică notabilă a programului este funcționalitatea de transfer al punctelor între conturi și sistemul de tip „recomandă un prieten”, care consolidează comunitatea agricolă și oferă beneficii suplimentare.
„Prin Legend oferim fermierilor nu doar un program de loializare modernizat, ci un ecosistem digital complet care facilitează accesul la beneficii și servicii. Noua platformă reprezintă angajamentul nostru de a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale comunității agricole”, adaugă Sorin Daraban.
Tranziția de la BayerFidelis la Legend marchează angajamentul continuu al Bayer pentru inovație și adaptare la nevoile în schimbare ale fermierilor din România, oferind un program modern și flexibil care răspunde cerințelor actuale ale agriculturii.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Ajutor de stat pentru acvacultură
Guvernul României a adoptat Hotărârea privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 523/2023, prin care se instituie o schemă de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură. Măsura vizează sprijinirea operatorilor economici din domeniul acvaculturii prin rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru cantitățile de motorină utilizate în activitățile specifice sectorului, în anii 2024 și 2025.
Conform actului normativ, cuantumul unitar al ajutorului de stat este stabilit astfel:
Pentru anul 2024:
-
1 ianuarie – 30 iunie: 1,746 lei/litru
-
1 iulie – 31 decembrie: 2,079 lei/litru
Pentru anul 2025: 2,213 lei/litru.
Pentru anul 2024, suma estimată pentru plata ajutorului de stat este de 500.000 lei, iar pentru anul 2025 este prevăzută o alocare de 1.500.000 lei, în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
„Această schemă are ca scop reducerea costurilor de producție pentru operatorii din acvacultură, consolidarea viabilității economice a sectorului și încurajarea continuității activităților în amenajările piscicole. Aplicarea măsurii contribuie, totodată, la compensarea efectelor negative ale creșterii prețurilor la resursele energetice și la menținerea competitivității operatorilor în plan național și european”, transmite MADR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Conferința internațională „Parteneriat pentru cercetare și inovare în pomicultură”
Conferința Internațională „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură” are loc în zilele de 17 și 18 iunie 2025, în format fizic și online.
Conferința este organizată de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Băneasa - București în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești”, Secția de Horticultură, și Societatea Română a Horticultorilor.
Temele evenimentului „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură” includ digitalizare, hortivoltaic, IoT, drone, soluții AgriTech. Participanții au oportunitatea să afle ultimele noutăți din pomicultură și, totodată, să cunoască drumul de la viziune la realitate.
„Rolul nostru este de a gândi, de a cerceta, de a găsi soluţii, tehnologii pe care să le diseminăm în faţa fermierilor”, spune Cătălin Oltenacu, directorul SCDP Băneasa.
Pe 17 iunie, evenimentul se desfășoară la București, în Aula ASAS, iar pe 18 iunie la baza experimentală a SCDP Băneasa de la Moara Domnească (Afumați – jud. Ilfov).
Pentru înscrieri (până pe 9 iunie) accesați link-ul: https://forms.gle/Qbqxv5AXo7MYPyiv5. Participarea este gratuită.
Alte detalii, program și link zoom, aici: https://scdpbaneasa.ro/cercetare/evenimente-stiintifice-si-profesionale/.
Programul complet al Conferinței Internaționale „Parteneriat pentru Cercetare și Inovare în Pomicultură”
CITEȘTE ȘI: SCDP Băneasa, din cenușăreasă, astăzi un model
„Fermierul robot” aduce tehnologia de ultimă oră în pomicultură
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Festivalul Alimentului 2025, la USAMV Cluj-Napoca
Pe 30 mai 2025 are loc a XII-a ediție a Festivalului Alimentului, organizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca și dedicat inovației alimentare, evenimentul aducând în prim-plan creativitatea și competențele practice ale studenților din anii terminali de la Facultatea de Știința și Tehnologia Alimentelor. Peste 50 de lucrări de licență inovatoare participă la Festivalul Alimentului 2025, între produsele prezentate de studenți fiind ciocolată fără zahăr, bere cu melatonină sau jeleuri cu probiotice.
La Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate de la USAMV Cluj-Napoca, Festivalul Alimentului va reuni peste 50 de produse alimentare inovatoare, dezvoltate în cadrul lucrărilor de licență, și care vor fi grupate în patru secțiuni: produse din carne, produse lactate, produse de panificație, patiserie și zaharoase, respectiv băuturi și produse diverse (miscellaneous).
Printre conceptele remarcabile ale acestei ediții se numără:
-
PurpleDogs – snack pe bază de carne;
-
CraftBeer Bites – cârnăciori artizanali pentru bere cu afine;
-
CrenVital – crenvurști proteici din carne de vită Black Angus;
-
Pink Kefir și GoldenChill LactoFree – produse lactate funcționale și fără lactoză;
-
Brioșe cu Ganoderma și Turtă dulce cu plante medicinale – creații din secțiunea panificație;
-
CHOCOLINA – ciocolată fără zahăr, Zefir artizanal sau Produs tartinabil cu smochine și rubarbă din categoria patiserie și zaharoase;
-
Bere cu melatonină, Hidromel cu gutui, Cidru cu ananas;
-
La categoria „Miscellaneous”: Batoane proteice vegane, Bomboane gumate cu micoproteine, Snack Brocco Bites, Oxibar sau Jeleu funcțional cu probiotice, CajuCult - alternativa vegană cu putere probiotică.
„Evenimentul are ca scop promovarea cercetării aplicate și a spiritului antreprenorial în rândul studenților, dar și crearea unei punți între mediul academic și industrie. Ediția din acest an a Festivalului Alimentului este una de maturitate, în care accentul se pune pe transferul tehnologic al cercetărilor aplicative către partenerii din industrie, transfer ce valorifică proiectele inovative ale studenților. Îi felicităm pentru pasiune și implicare, iar celor 20 de parteneri care ne sunt alături la ediția din 2025 le aducem calde mulțumiri”, declară prof. dr. Elena Mudura, decan al Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor.
La rândul său, conf. dr. Oana Lelia Pop, prodecan Cercetare, dezvoltare, inovare în cadrul facultății, precizează: „Participanții își vor prezenta proiectele în fața unui juriu format din reprezentanți ai companiilor de prestigiu din domeniul alimentar, precum și a cadrelor didactice ale facultății. Noul concept al festivalului nostru pune un accent sporit pe valoarea informațională din spatele fiecărui produs. Prezentarea de trei minute a fiecărui produs în fața juriului, urmată de sesiunea de discuții și degustări, vor aduce un plus valoros acestei ediții, care confirmă cu certitudine că, atunci când educația aplicată se împletește cu creativitatea și colaborarea interdisciplinară, iau naștere produse alimentare sustenabile, funcționale și perfect aliniate cerințelor consumatorului modern”.
Lucrările studenților vor fi evaluate de patru jurii diferite, în conformitate cu cele patru secțiuni, între orele 8.00 – 12.00, iar festivitatea de premiere va începe la ora 12.30.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Atacul păsărilor asupra culturii de floarea-soarelui
A apărut lucrarea „Economic impact of birds' attacks on sunflower crops - case study” (Impactul economic al atacurilor păsărilor asupra culturii de floarea-soarelui - studiu de caz) în revista Scientific Papers Series Management, Economic Engineering in Agriculture and Rural Development Vol.25, Issue 1, 2025. Revista este clasificată în ESCI edition (quartila Q3) și are factorul de impact 1. Autorii lucrării sunt Otilia Cotuna, Veronica Sărățeanu, Mirela Paraschivu, Ion Dumitrescu, Doru Laieș, Ramona Ștef. Lucrarea prezintă interes pentru fermieri, motiv pentru care am făcut un rezumat în rândurile ce urmează.
Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este puțin studiat în România și în general la nivel mondial. În studiul de față au fost analizate trei culturi de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara.
Scopul studiului a fost de a evidenția pierderile economice produse de păsări în timpul răsăririi sau imediat după semănat, cât și cele de dinaintea recoltatului. Hibrizii cultivați au fost NK Neoma și SY Futura AR. Daunele au fost estimate atât după răsărire, cât și înainte de recoltat. Efectivele de păsări au fost apreciate vizual prin observații directe în câmp, în timpul hrănirii. Speciile de păsări identificate au fost Columba livia livia și Corvus frugilegus.
Pierderile economice s-au calculat ținând cont de toate verigile tehnologice. Daunele au fost de 100% în sola A521 (2,5 ha) și 90% în A519 (6,5 ha). Sola A136 (14,84 ha) nu a fost atacată de păsări. Cheltuielile au fost de 3826,7lei/ha în anul 2024. Producțiile au fost de 0 kg (A521), 277 kg (A519) și 2670 kg (A136). Profit s-a realizat doar în sola A136 în cuantum de 1342,3 lei. Prețul de vânzare a fost de 1,8 lei/kg în 2024.
Extras din lucrare
În ultimii ani, păsările au devenit o problemă reală pentru multe zone agricole din România.
Cele mai mari pagube se înregistrează cel mai des în solele situate în apropierea așezărilor urbane și rurale, a drumurilor, pădurilor, lizierelor, parcurilor. În aceste zone există arbuști și copaci unde păsările pot cuibări liniștite, iar hrana este accesibilă. Dintre plantele cultivate, floarea-soarelui este cea mai susceptibilă a fi atacată, fiind preferată de vrăbii, mierle, porumbei și ciori [Sausse & Levy, 2021]. Preferința păsărilor pentru floarea-soarelui față de alte plante cultivate (porumb, grâu, orz etc) este raportată și de Klosterman et al. (2013).
Studiile cu privire la atacul păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui sunt puține deoarece estimarea daunelor este de multe ori anevoioasă, mai ales dacă păsările nu sunt văzute în momentul hrănirii. Cele mai multe fac referire la atacul păsărilor după înflorit și în timpul maturării semințelor și foarte puține la daunele produse în timpul germinării și răsăririi plantelor de floarea-soarelui [Linz et Hanzel, 1997). Aceeași autori arată că, la nivel mondial, speciile de păsări care atacă floarea-soarelui fac parte din familiile Corvidae, Columbidae, Icteridae, Psittacidae, Passeridae și Cacatuidae.
În Europa, pagubele sunt produse la floarea-soarelui de Passeridae (Passer montanus, Passer hispaniolensis), Columbidae (Streptopelia decaocto, Streptopelia turtur) și Corvidae.
Mențiuni despre pagubele produse de păsări la floarea-soarelui în timpul răsăririi apar în Franța, Italia și Elveția [Sausse et Levy, 2021]. În Franța au fost raportate atacuri ale păsărilor din familiile Corvidae și Columbidae în timpul răsăririi.
Sausse et al. (2021) arată că, în ultimii ani pagubele raportate sunt tot mai mari în timpul înființării culturilor.
În România, Arion (1958) menționează mai multe specii de păsări dăunătoare agriculturii: Corvus cornix L. (cioara cenușie vestică), Corvus cornix sardomus Kleinem (cioara cenușie estică), Corvus frugilegus L. (cioara de semănătură), Pica pica pica L. (coțofana), Passer montanus L. (vrabia de câmp), Passer domesticus L. (vrabia de casă). Aceleași specii sunt menționate și de Rădulescu & Săvescu (1967). Perju (1999) aduce în atenție speciile Columba livia livia L. (porumbelul domestic) și Streptopelia turtur L. (guguștiucul).
Dintre speciile de Columbidae, cele mai des întâlnite în arealele agricole din România sunt Columba livia livia și Columba palumbus, iar dintre Corvidae, Corvus frugilegus [Georgescu, 2023]. Aceste păsări produc pagube importante la floarea-soarelui și porumb atât în timpul răsăritului, cât și înainte de recoltat în zonele de sud, sud - est și vest ale României. Georgescu et al. afirmă că, în perioada 2021 - 2022, cioara de semănătură a atacat masiv culturile de porumb și floarea-soarelui, producând pagube importante.
Dacă în Europa atacul păsărilor este mai puțin studiat, pe continentul american se fac multe cercetări cu privire la metodele de evaluare a daunelor, cât și cele prin care acestea pot fi îndepărtate de zonele agricole. Ernst et al. (2019) evaluează într-un studiu efectuat în Dakota de Nord pagubele economice produse de păsări la floarea-soarelui. Acesta arată că, pierderile în producție au fost cuprinse între 5 - 15% (considerate semnificative). Din punct de vedere financiar, pagubele înregistrate au fost de 28,6 milioane dolari [Ernst et al., 2019].
În Argentina sunt raportate pierderi între 5% și 20% în producție, atunci când plantele de floarea-soarelui sunt atacate la maturitate. Incidența plantelor atacate se situează între 21 - 35% [Bernardos et Farell, 2012; Vitti et Zuil, 2012].
Fermierii din România raportează mai rar pagubele produse de păsări în timpul răsăririi plantelor de floarea-soarelui. Cel mai des sunt raportate daunele din timpul maturării plantelor, când păsările se hrănesc masiv. Lupta cu păsările este cel mai adesea pierdută de către fermieri, care nu le pot ține sub control cu nici o metodă cunoscută. În trecut, insecticidele neonicotinoide utilizate la tratarea semințelor asigurau o scurtă protecție în timpul răsăririi. În prezent acestea sunt interzise, iar daunele cresc. Fermierii sunt nevoiți uneori să renunțe la cultura florii-soarelui din cauza păsărilor flămânde [Abid, 2019].
Acest studiu a fost realizat pe baza unei situații excepționale din anul 2024, când două parcele de floarea-soarelui înființate în apropierea orașului Timișoara au fost compromise de păsări imediat după semănat. Această situație a fost analizată comparativ cu o parcelă de floarea-soarelui care nu a fost atacată de păsări fiind înființată la distanță mai mare. Au fost estimate și daunele din perioada premergătoare recoltatului. Scopul studiului a fost de a evidenția pagubele în producție, costurile cu semănatul și reînsămânțările ulterioare, cât și cu alte verigi tehnologice. Concluzia studiului a fost că, impactul economic al atacurilor păsărilor în perioada de răsărire este major.
În solele situate în apropierea orașului Timișoara (A519 și A521), severitatea atacurilor păsărilor a fost foarte ridicată în anul 2024. Într-una din sole, imediat după semănat, sute de păsări flămânde au consumat semințele. În câteva zile, viitoarea cultură de floarea-soarelui a fost compromisă total. La fel s-a întâmplat și după prima reînsămânțare, precum și după a doua. Această parcelă nu a mai fost cultivată cu nici o plantă în anul 2024 din cauza agresivității păsărilor. În cazul de față, atacul în faza de răsărire a compromis cultura în totalitate (o situație excepțională). După Clark et al. (2015), păsările care atacă floarea-soarelui se hrănesc cu semințe și tinere plăntuțe în faza de cotiledon. Hrana păsărilor din familia Columbidae constă în semințe și ierburi, pe când cele din Corvidae sunt omnivore și oportuniste, fiind în strânsă legătură cu sistemele de cultură ale plantelor, cu anotimpul, cât și cu resursele disponibile în mediu.
Distrugerea timpurie a semănăturilor de floarea-soarelui este o problemă importantă pentru fermierii din Europa, deoarece ei pot renunța să mai cultive floarea-soarelui [Sausse & Robert, 2017].
Într-o altă solă, în urma atacului din perioada de răsărire s-au pierdut 75% din plante. Plantele rămase (25%) au vegetat foarte bine formând calatidii mari. După înflorit a început atacul păsărilor (predominant Corvidae) care au început să consume achenele. O primă evaluare a fost făcută la data de 04.08.2024 când s-a constatat că toate calatidiile erau atacate, păsările consumând achenele de la margine. Procentual, atacul în această perioadă s-a situat între 20 - 30% semințe lipsă din calatidii.
A doua evaluare s-a realizat la data de 04.09.2024, înainte de recoltat. Calatidiile nu mai aveau semințe în procent de 80% - 90%, unele chiar 100%. Producția/ha a fost de 277 kg/ha, iar cea totală de 1800 kg (pe 6,5 ha). Costurile/ha au fost de 3826,7 lei, iar pierderile de 3328,2 lei. Vânzarea s-a realizat la prețul pieței (1,8 lei/kg), obținându-se 498,5 lei/ha.
Daunele produse de păsări în solele de floarea-soarelui au fost de 100% pe 2,5 ha și 90% pe 6,5 ha. Localizarea acestora în zona periurbană, prezența perdelelor forestiere în apropiere, împădurirea unor zone pentru a crea un habitat natural pentru păsări sunt factori care au dus la creșterea populațiilor de păsări.
Se cunoaște că păsările produc pagube în toate zonele agricole din lume. Rezultatele studiului de față sunt în acord și cu ale altor cercetători. Gül et al. (2018) au raportat daune cuprinse între 10 și 51,19% la floarea-soarelui. După Ilter (1982), pagubele pot crește cu 60% când culturile sunt înființate în apropierea pădurilor, lizierelor, așezărilor urbane și rurale.
În România, în partea de Vest, Sud și Sud - Est (Georgescu, 2023), în ultimii cinci ani, frecvent sunt raportate pagube produse de păsări (Columbidae și Corvidae) la floarea-soarelui (și nu numai) în timpul germinării și răsăririi. Dacă în trecut se cunoștea că păsările atacă plantele la maturitate, consumând achenele din calatidii, acum pagubele din timpul răsăririi sunt tot mai dese. De cele mai multe ori, fermierii sunt nevoiți să reînsămânțeze sau chiar să renunțe a mai cultiva floarea-soarelui în anumite areale, în special în cele situate în apropierea așezărilor urbane.
În revizia lui Saussa & Levy, publicată în 2021 se arată că, în Europa de Vest, „daunele care odată erau limitate la plantele de floarea-soarelui maturate devin acum vizibile la răsărire”. Aceeași autori evidențiază în urma amplei documentări că asistăm la un fenomen în această privință. Ei susțin că modificările climatice la nivel global influențează tehnologiile agricole și implicit activitatea păsărilor dăunătoare agriculturii. Suntem în acord cu aceste aspecte.
O problemă actuală în Câmpia Banatului este că suprafețele de teren din apropierea orașelor rămân de multe ori necultivate din cauza atacurilor păsărilor. Predominant s-au înmulțit excesiv specii din familiile Corvidae și Columbidae, sedentare și oportuniste care se înmulțesc continuu deoarece găsesc foarte ușor surse de hrană și cuibărit în zonele limitrofe așezărilor urbane și rurale (gospodării, gropi de gunoi, terenuri agricole, pășuni, liziere, parcuri etc).
Metodele de control utilizate pentru alungarea păsărilor de pe semănături nu mai dau rezultate deloc. Nu le mai sperie nimic. Ies în evidență speciile de Corvidae care sunt recunoscute pentru inteligența lor. Ele sunt capabile să găsească cu precizie semințele proaspăt semănate. Consumă semințe și plăntuțe imediat după răsărire. Când plantele de floarea-soarelui sunt maturate, mănâncă semințele și lasă cojile în calatidii și pe sol. Prin comparație, speciile de Columbidae nu excelează din punct de vedere cognitiv, bazându-se mai mult pe simțuri. După semănat aceștia consumă plăntuțe tinere și cotiledoane [Dufour et al., 2012].
Pierderile economice apărute în câmpurile studiate au strânsă legătură cu înființarea culturilor pe terenuri din apropierea orașului Timișoara unde păsările sunt prezente an de an. La asta se adaugă și faptul că, în apropiere există o lizieră unde păsările pot cuibări nestingherite.
Concluzii
Impactul economic al păsărilor asupra culturilor de floarea-soarelui este uriaș în apropierea orașelor, satelor, pădurilor, lizierelor etc. An de an, fermierii reclamă pierderi economice mai mici sau mai mari. Pierderile financiare sunt în strânsă legătură cu amplasarea culturilor, efectivele de păsări din zonă și sursele de hrană.
Pagubele produse de păsări în cele două culturi de floarea-soarelui amplasate în apropierea orașului Timișoara au fost ridicate, acestea fiind compromise total. În zona analizată, astfel de evenimente au loc în fiecare an, indiferent de plantele cultivate. Atacurile produse de Corvidae și Columbidae sunt tot mai dese și mai agresive în ultimii ani în Banat, deoarece populațiile au crescut, mai ales cele de Columba livia livia și Corvus frugilegus. Floarea-soarelui este mult mai vulnerabilă la atacul păsărilor, de aceea nu ar trebui cultivată în apropierea zonelor locuite.
În România, studiile cu privire la daunele produse de păsări în culturile agricole nu există sau dacă există nu sunt publice, deși zonele de cuibărire ale diferitor specii de păsări se cunosc, existând hărți în acest sens.
În viitor sunt necesare studii în toate zonele agricole ale României pentru estimarea populațiilor de păsări și a pagubelor produse.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță
Monitorizarea dăunătorilor porumbului
Citeşte mai mult ...
Semințele de legume de la Syngenta, la un click distanță
Syngenta România a lansat un website dedicat exclusiv diviziei de semințe de legume. Această platformă digitală reprezintă un pas important în strategia Syngenta de a oferi clienților informații complete și actualizate despre produsele și serviciile sale în domeniul semințelor de legume.
Noul website este accesibil la adresa https://www.syngentavegetables.com/ro-ro și oferă o experiență digitală de navigare intuitivă și un conținut bogat, incluzând:
-
Descrieri detaliate ale întregului portofoliu de produse Syngenta pentru semințe de legume;
-
Catalogul digital complet al portofoliului de semințe de legume Syngenta;
-
Ultimele noutăți și inovații în domeniul semințelor de legume;
-
Testimoniale și povești de succes ale fermierilor care utilizează produsele Syngenta;
-
Informații de contact actualizate pentru echipa Syngenta România care se ocupă de divizia de semințe de legume;
-
Opțiunea de abonare la newsletter pentru a primi actualizări în timp real.
De asemenea, fermierii au o linie directă de comunicare cu specialiștii companiei prin integrarea canalului de comunicare WhatsApp „Syngenta Semințe de Legume” în noua platformă digitală.
„Lansarea acestui nou website reprezintă angajamentul nostru continuu față de inovație și suport pentru legumicultorii din România. Platforma noastră digitală va servi drept o resursă valoroasă de informații pentru profesioniștii din domeniul agricol, oferind acces rapid la ultimele noutăți și facilitând o conexiune strânsă cu echipa noastră de specialiști”, a precizat Ramona Tănase, director marketing semințe de legume Syngenta România.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Phoma lingam, atac la tulpinile de rapiță
În culturile de rapiță din Timiș este evident atacul de Phoma lingam la tulpini. Condițiile climatice de la sfârșitul acestei primăveri sunt propice infecțiilor. Simptomele pot fi observate mai ales la plantele atacate de gărgărițele Ceutorhynchus napi și pallidactylus.
Înnegrirea tulpinii este o boală cu importanță economică a rapiței, în Europa fiind raportate periodic epidemii. Se cunoaște că, în culturile de rapiță pot coexista două specii de Leptosphaeria: Leptosphaeria maculans (Desm.) Ces. & Not. (forma sexuată) cu forma asexuată Phoma lingam (Tode ex. Schw.) Desm. (mai agresivă) și Leptosphaeria biglobosa (mai puțin agresivă).
Phoma lingam, atac la tulpini. 20 mai 2025, Bucovăț - Timiș
Phoma lingam este un fung care, în condiții climatice favorabile poate produce pagube importante în producție. Majoritatea simptomelor produse de Leptosphaeria maculans se instalează după o perioadă de umectare a frunzelor cuprinsă între 4 - 48 de ore și temperaturi de 12 - 200C. Condițiile climatice sunt foarte importante în evoluția patogeniei. Astfel, infecțiile se pot instala după cinci zile la temperaturi de 200C și după două săptămâni la 80C [Biddulph et al., 1999b]
Simptomele produse de Phoma lingam sunt foarte ușor de recunoscut. Patogenul poate ataca plantele pe tot parcursul perioadei de vegetație, începând cu faza de cotiledon. Cel mai adesea frunzele sunt primele infectate. Atunci când vremea este prielnică fungului, acesta trece pe tulpini și chiar pe silicve (la infecții masive).
Se observă la suprafața petei picnidiile negricioase ale fungului Phoma lingam
Pentru că în această perioadă sunt prezente infecțiile la tulpini readuc în atenție simptomele specifice. Această formă de atac este cea mai periculoasă pentru rapiță.
Petele de pe tulpinile verzi pot avea culoare brună și chiar negricioasă. În condiții favorabile, petele se transformă în leziuni deschise ce pot predispune la putrezire.
Infecția din zona bazei tulpinilor este considerată cea mai periculoasă formă de atac. În prima fază, leziunile de la baza tulpinii au culoare brună deschis după care se înnegresc (nu întodeauna) și înconjoară tulpina (aspect de necroză). Uneori, petele de pe tulpini sunt alungite, au culoare cenușie și marginea de culoare brună închis (observație personală). Ca și la frunze, la suprafața leziunilor înnegrite pot fi observate picnidiile fungului ca niște bobițe foarte mici de culoare neagră. În condiții de umiditate, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii. În condiții de uscăciune, acestea iau diferite forme sinuoase, cel mai adesea de cârcei. Pot fi observate chiar cu ochiul liber sau cu o lupă de mână.
În prezența umidității, picnidiile expulzează mase gelatinoase de culoare roz deschis pline de conidii care vor realiza noi infecții. Foto la lupa binocular. Probă din rapiță - Bucovăț (Timiș)
Înnegrirea bazei tulpinii este periculoasă în timpul înfloritului și al formării silicvelor și maturizării semințelor. Petele de la baza tulpinii se pot uni, după care se rup formând putregaiuri uscate (leziuni deschise care putrezesc). Această formă de manifestare este considerată cea mai dăunătoare [Paul și Rawlinson, 1992].
Terminologia utilizată în fitopatologie pentru descrierea acestui simptom include mai mulți termeni:
-
înnegrirea bazei tulpinii (blackleg în engleză);
-
leziuni necrotice deschise (basal canker în engleză);
-
necroze cu aspect coronat care înconjoară baza tulpinii (crown canker);
-
necroze cu aspect de guler (collar rot) etc.
Infecția la silicve se manifestă sub forma unor leziuni deschise de culoare brună - deschis și margini închise la culoare care fac delimitarea față de țesutul sănătos.
Managementul integrat al fungului Leptosphaeria maculans
Leptosphaeria maculans poate produce pagube importante culturilor de rapiță în condiții de vreme umedă, când există pericolul de atac al bazei tulpinilor. Strategiile de management ale acestui fung, trebuie elaborate cu atenție, în așa fel încât accentul să cadă pe măsurile de prevenție și mai puțin pe cele chimice. Nu sunt excluse nici măsurile biologice (dacă există biopreparate).
Conidii de Phoma lingam la microscop
Măsuri profilactice
Acest set de măsuri este esențial în controlul bolii „înnegrirea tulpinilor”. Se recomandă respectarea următoarelor măsuri:
-
Cultivarea hibrizilor rezistenți poate aduce economii în bugetul fermierilor;
-
Utilizarea la semănat a semințelor libere de patogeni, certificate;
-
Rotația la patru ani scade foarte mult riscul infecțiilor, pe când rotațiile scurte cresc riscul de infecție. Aici sunt multe probleme;
-
Distrugerea resturilor vegetale după recoltare și îngroparea lor - patogenul supraviețuiește pe reziduurile vegetale, nu în sol, timp de 2 - 3 ani;
-
Înființarea noilor culturi la o distanță mai mare de 500 m față de vechea cultură de rapiță.
În anii favorabili infecțiilor, respectarea măsurilor profilactice vă poate proteja de infecțiile cu Leptosphaeria maculans.
Măsuri chimice
Este important ca sămânța să fie tratată înainte de semănat, deoarece patogenul poate supraviețui în semințe. Pentru tratarea semințelor, în România este omologat un singur produs: Fluopicolid + fluoxastrobin.
În perioada de vegetație, tratamentele se execută ținând cont de biologia patogenului, de condițiile climatice prognozate și de fenofaza plantelor.
Un prim tratament poate fi executat în fenofaza de 2 - 6 frunze sau 4 - 8 (toamna). Acest tratament are rolul de a scădea riscul infecțiilor ulterioare. Scopul tratamentelor foliare este de reduce riscul apariției infecțiilor la tulpină care sunt și cele mai periculoase. În acest sens, trebuie monitorizați factorii climatici temperatură și precipitații. Dacă se întrunesc mai multe zile cu precipitații după însămânțat este bine să luăm în calcul executarea unui tratament. De asemenea, ar trebui urmărită emisia ascosporilor. Această lucrare ar trebui făcută de către specialiști (din păcate nu se face). Prima depistare a ascosporilor (mai mult de 20 ascospori/zi) coroborată cu condițiile climatice, sensibilitatea hibridului, stadiul de creștere și vigoarea plantelor sunt factori ce vă pot ajuta în luarea unei decizii corecte cu privire la momentul optim de efectuare a tratamentului chimic.
Atac de larve de Ceutorhynchus napi și/sau pallidactylus. Tulpina este atacată și de fungul Phoma lingam
Al doilea tratament în vegetație (primăvara) se face cu respectarea criteriilor menționate mai sus. Primăvara, emisiile maxime de ascospori au loc de obicei în luna aprilie. Observațiile efectuate de mine în Banat, arată că, în unele primăveri, emisiile de ascospori pot apărea încă de la începutul lunii martie.
În cazul Phomei lingam, specialiștii apreciază că, de fapt nu există „momente optime” stabilite pentru combaterea acestui patogen, de aceea este important să monitorizăm patogenul pe întreaga perioadă de vegetație și să intervenim când situația din teren impune asta.
În România sunt omologate pentru tratamentele în vegetație următoarele fungicide: Azoxistrobin; Azoxistrobin + difenoconazol; Mepiquat clorură + piraclostrobin + prohexadion de calciu; Metconazol; Mepiquat clorură + metconazol; Tebuconazol; Difenoconazol; Protioconazol; Boscalid; Difenoconazol + protioconazol; Difenoconazol + tebuconazol; Difenoconazol + paclobutrazol [după APLICAȚIA PESTICIDE 2.25.4.1, 2025].
Măsuri biologice
În România sunt omologate două biopreparate: agentul biologic M1 x 106 oospores/g Pythium oligandrum pentru tratamente în vegetație; agentul biologic Bacillus amyloliquefaciens, tulpina MB 1600 (controlează Leptosphaeria maculans), tratament la sămânță.
Interesul pentru utilizarea agenților biologici este în creștere. Leptosphaeria maculans ar putea fi controlată cu ajutorul bacteriei Paenibacillus polymyxa PKB1 care produce peptide ce pot inhiba sau ține sub control infecțiile la frunze și tulpini [Kharbanda et al., 1999]. Multe studii există cu privire la utilizarea acestei bacterii la rapiță.
BibliografieBiddulph J. E., Fitt B. D. L., Leech P. K., Welham S. J., Gladders P., 1999b - Effects of temperature and wetness duration on infection of oilseed rape by ascospores of Leptosphaeria maculans (stem canker). European Journal of Plant Pathology 105, 769 - 81.Kharbanda P. D., Yang J., Beatty P., Jensen S., Tewari J. P., 1999 - Biocontrol of Leptosphaeria maculans and other pathogens of canola with Paenibacillus polymyxa PKB1. Proceedings of the 10th International Rapeseed Congress, 1999. Canberra, Australia.Paul V. H., Rawlinson C. J., 1992 - Diseases and Pests of Rape. Gelsenkirchen-Buer, Germany: Verlag Th. Mann.
Articol scris de: dr. ing. OTILIA COTUNA, șef lucrări Facultatea de Agricultură USV „Regele Mihai I” Timișoara, Departamentul de Biologie și Protecția Plantelor
Foto: Otilia Cotuna
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Monitorizarea dăunătorilor porumbului
De ce se albesc spicele de grâu?
Ovidiu Maxim, enolog crama La Salina: „Adevărata învățare vine din practică.”
Ovidiu Maxim, enologul cramei La Salina, este autorul unor vinuri memorabile, create cu suflet și dedicare. Iar vinul care i-a adus cea mai mare satisfacție este Chardonnay Barrique 2022 La Salina, acesta primind titlul de Revelația Concursului la Mondial de Bruxelles în anul 2024. Lucrează de circa 15 ani în plantația și la crama de lângă Salina Turda (Cluj), sub ochii lui Ovidiu Maxim dezvoltându-se întreaga afacere vitivinicolă din inima Transilvaniei. Enologul La Salina a început totul de la zero, de la o vie veche, care a fost defrișată, apoi replantată, s-a construit crama, s-a pornit partea de turism, inclusiv viticol. Vinurile cramei La Salina poartă numele ISSA în semn de omagiu adus tradițiilor viticole ale zonei, încă de când localitatea Turda purta numele Potaissa. Suprafața cu viță-de-vie este de 42 de hectare, având pe rod soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel, Riesling de Rin, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Neuburger.
Reporter: Ocupația de enolog a fost inclusă în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România). Cum ai descrie rolul vinificatorului, al enologului?
Ovidiu Maxim: Este o meserie extraordinar de frumoasă, care poate aduce mari satisfacții, dar și provocări pe măsură. Rolul enologului este de a crea vinuri de calitate superioară, iar această responsabilitate presupune supravegherea întregului proces de vinificare, de la recoltarea strugurilor până la îmbutelierea vinului. Acest drum nu este unul ușor și te lovești de tot felul de probleme, iar enologul trebuie să găsească rapid cele mai bune soluții, să se adapteze într-un timp foarte scurt și, uneori, să ia decizii radicale, asumate, astfel încât produsul final să fie ce ți-ai dorit tu.
Sigur că avem ani grei și ani ușori. Noi suntem la mâna Celui de Sus, la mâna vremii. În anii ușori, totul curge mai liniștit, dar în anii cu dificultăți, când vremea este instabilă, cu precipitații abundente în perioada coacerii sau a recoltării, ori când apar boli ale viței-de-vie, cum este putregaiul cenușiu, situațiile devin mult mai greu de gestionat. Enologul are atunci misiunea de a menține calitatea vinului la standardele cu care consumatorii sunt deja obișnuiți.
Este o provocare mai ales pentru cramele mici. Dacă marile crame, care lucrează cu sute sau mii de hectare, își permit o diversitate mai mare și o stabilitate mai ușor de gestionat, cramele mici, de 30–40 de hectare, se concentrează adesea pe vinuri premium și super-premium. În acest context, orice dezechilibru de materie primă sau proces tehnologic poate avea un impact semnificativ asupra rezultatului final.
Reporter: Cum ai ajuns la această meserie? Ți-ai dorit să faci vin sau pur și simplu aici te-a adus viața?
Ovidiu Maxim: Pot spune că meseria m-a ales pe mine, nu eu pe ea. Din liceu mi-am dorit să devin profesor de sport. Chiar am făcut sport și în liceu, chiar și în primii trei ani de facultate. Dar, drumul vieții m-a dus spre o altă școală și anume Colegiul de Viticultură și Vinificație Blaj. În timpul colegiului am făcut foarte multă practică, atât în vie, cât și în cramă. Am continuat studiile la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
Contactul cu via l-am avut de mic copil, atât părinții, cât și bunicii aveau vie și făceau vin, ca la țară. Eu sunt din Sălaj, de lângă Zalău, din satul Marin - comuna Crasna.
Sălajul este un județ consacrat pentru producerea de vin, pentru că la Șimleu Silvaniei se producea foarte mult vin spumant în perioada comunistă - câteva milioane de sticle pe an - și se produce și azi. Toate localitățile din proximitate cultivau viță-de-vie, inclusiv în comuna de care aparținem noi se cultiva viță-de-vie, iar strugurii erau trimiși către Centrul de vinificare de la Șimleu Silvaniei pentru obținerea vinurilor spumante.
Ca să revin la parcursul meu, din familie, încă de mic am avut contact cu via și cu vinul bineînțeles, nu se produceau vinuri de înaltă calitate, dar se produceau vinuri bune pentru consum. Îmi aduc aminte, de mic copil am participat, eram pe lângă părinți, pe lângă bunici, când se culegeau strugurii, când se storceau strugurii, când fermenta mustul în damigene. Cred că e important că am văzut de mic cum se întreține via, cum se culeg strugurii, cum se face vinul, iar familia tot timpul m-a încurajat în ceea ce fac.
Bineînțeles, adevărata dragoste pentru enologie s-a declanșat când am ajuns la Blaj, pentru că școala începe toamna și am început chiar prin procesul de recoltare a strugurilor. Când m-am văzut acolo pe dealurile Blajului, într-o mare de vie, mi s-a părut fascinant și mi-a plăcut foarte mult. Faptul că am făcut multă practică, atât în vie, cât și pe enologie, m-a făcut să mă îndrăgostesc de domeniul acesta.
În școală am studiat și chimia și tehnologia de producere a vinului, dar adevărata învățare a venit din practică. Atunci când ești zi de zi în contact direct cu vinul, ajungi să-l cunoști, să-l simți și înveți să iei deciziile potrivite pentru ca, la final, să obții exact vinul pe care ți l-ai imaginat încă de la începutul procesului de vinificare.
Reporter: În procesul de vinificare ai o parte preferată?
Ovidiu Maxim: Îmi place perioada de recoltare, perioada de fermentare a mustului, că este un amalgam de arome în cramă. Avem mai multe soiuri în plantație (avem și Chardonnay, avem și Sauvignon Blanc, Muscat, Riesling ș.a.m.d.) și când sunt cam toate soiurile în fermentație (unele la început, altele la mijloc, altele la final) este un parfum și o senzație foarte plăcută, mai ales când vezi transformarea aceasta a strugurelui în must și a mustului mai departe în vin, la finalul fermentației alcoolice.
E o perioadă grea, stresantă și obositoare, pentru că se lucrează foarte mult, ești pe ceas, stai multe ore la cramă, te culci târziu, te trezești devreme, de multe ori n-ai weekend, dar cu toate acestea este o perioadă frumoasă.
În acest timp chiar și soția mea, căreia îi sunt recunoscător, e înțelegătoare, iar sprijinul ei și al familiei în toată această perioadă intensă înseamnă enorm pentru mine și le mulțumesc din suflet pentru asta.
Reporter: Ce ar trebui să știe consumatorii despre munca din spatele unui vin bun?
Ovidiu Maxim: Că există foarte multă muncă, foarte multă dedicare și un foarte mare sacrificiu pentru a obține vinuri de calitate. Așa cum am mai spus, rolul enologului este esențial, dar nu exclusiv – pentru că, în final, suntem și la mâna Celui de Sus. Sunt ani dificili, cu ploi în exces sau boli care afectează vița-de-vie, sau ani secetoși, care duc la acumulări mari de zahăr și, implicit, la vinuri cu un conținut ridicat de alcool și caracteristici complet diferite. Îmi place să spun că vinul nu e Coca-Cola, nu urmezi o rețetă fixă și obții același produs, indiferent de context.
Vinul este un organism viu, în continuă transformare, de la recoltare până la momentul în care ajunge în pahar. Chiar și după îmbuteliere, evoluează în sticlă și trebuie înțeles și tratat cu grijă.
Ce e important de știut e că în spatele fiecărei crame și fiecărui vin există o echipă de specialiști. Enologul nu lucrează singur, ci are alături oameni care îl susțin în tot acest proces complex. Sunt momente de tensiune, de oboseală, dar toți cei implicați dau tot ce au mai bun pentru ca, în final, consumatorul să se bucure de un vin de calitate.
Reporter: Cu siguranță ești satisfăcut de munca ta, de vinurile care ți-au ieșit din mâini, însă ai un vin de care ești cel mai mândru, care ți-a încununat cariera până acum?
Ovidiu Maxim: Grea întrebare, pentru că toate vinurile pe care le produc îmi plac și pe fiecare vin în parte îl tratez cu același respect. Bineînțeles, am și eu favoriții mei, sunt fan declarat Sauvignon Blanc. Am fost și în Noua Zeelandă, am vinificat o campanie din dorința de a experimenta acest soi la celălalt capăt al lumii, fiind unul din cele mai consumate și apreciate Sauvingnon-uri din lume.
Cu toate acestea cea mai mare satisfacție a venit de la soiul Chardonnay, cu acel ISSA Chardonnay Barrique 2022, care a fost desemnat cel mai bun vin al Concours Mondial de Bruxelles ediția 2024. În momentul în care din peste 3.000 de vinuri albe din toată lumea vinul tău este desemnat regele competiției, e o satisfacție deosebită. Nu se poate descrie bucuria cu care am primit această veste. Până la urmă, este o bucurie pentru că am reușit să pun România în vârful piramidei prin câștigarea acelei medalii, România, Turda și crama La Salina. Asta confirmă că putem concura și concurăm cu marii producători de vin din Europa și din lume și trebuie să avem încredere în noi. Avem specialiști de calitate în România, avem enologi foarte buni și avem vinuri foarte bune.
Acest Chardonnay Barrique se produce în ediție limitată, nu am depășit niciodată 12-13 mii de sticle pe an, dar au fost ani în care am produs și 7.000-8.000 de sticle.
Chardonnay Barrique 2022 ISSA e un vin special și pentru că acel an de recoltă a fost unul bun. Dar pe lângă strugurii de calitate, pe care i-am avut la recoltare, am făcut și eu niște schimbări mai radicale, am schimbat drojdia cu care fermentam mustul pentru Chardonnay Barrique, am schimbat și modul de maturare în butoaiele de stejar. Iar vinul care a rezultat este unul cu o tipicitate foarte bună a soiului Chardonnay. Bineînțeles, întâlnim și aromele de vanilie, dar nu sunt foarte agresive, am încercat să obțin un echilibru, să mențin și aroma fructată a soiului, dar să vin în completare cu acea tușă de lemn, puțin fum, puțină vanilie, care să dea complexitate vinului. Vinul este susținut și de aciditatea tipică Transilvaniei și toate acestea la un loc pare că au adus acest rezultat extraordinar pentru mine ca enolog și pentru cramă.
Interviu realizat de: IULIA ȚURCANU, Asociația Degustătorilor Autorizați din România (ADAR)
În colaborare cu Revista Fermierului, ADAR lansează o serie de interviuri cu enologi, membri ai Asociației Degustătorilor Autorizați din România. Această inițiativă vine în contextul introducerii profesiei de enolog în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR), un demers realizat la cererea ADAR. Prin aceste interviuri ne propunem să oferim vizibilitate și recunoaștere unei profesii-cheie pentru industria vinului, o meserie care cere atât știință, cât și sensibilitate.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
CITEȘTE ȘI: Mihai Baniță: „Fiecare vin este unic și nu se poate repeta.”
Termenul pentru depunerea Cererilor de plată, prelungit până la 13 iunie 2025
În cadrul Campaniei 2025, termenul de depunere a Cererilor de plată la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a fost prelungit până la data de 13 iunie 2025, inclusiv.
Printr-un Ordin al ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Cererile de plată și modificările la cerere se depun la APIA în perioada 3 martie - 13 iunie 2025. Astfel, data limită de depunere este 13 iunie 2025, inclusiv. Potrivit MADR, prelungirea termenului vine în sprijinul fermierilor care din motive neimputabile lor nu pot depune Cererile de plată pentru anul 2025 în termenul stabilit inițial.
Modificările aduse prin Ordinul MADR nr. 179/21.05.2025:
-
S-a stabilit eligibilitatea terenurilor scoase din circuitul agricol și acordarea posibilității fermierilor de a solicita plată pentru suprafețele utilizate în scop agricol și care sunt la dispoziția lor pe perioada întregului an calendaristic;
-
Pentru schema PD-26 sprijin cuplat pentru porumb a fost reglementată eligibilitatea privind asigurarea încărcăturii de cel puțin 3 UVM/ha cultură, la momentul depunerii cererii de plată sau la data modificării acesteia;
-
A fost corelată Anexa nr. 10 – „Lista activităților non-agricole” cu prevederile Ordinului INS nr. 377/2024 privind actualizarea CAEN;
-
Pentru eco-schema PD-27 „Creşterea nivelului de bunăstare a bovinelor prin păşunat extensiv pe pajişti în condiţii optime de sustenabilitate”, în notele de subsol ale Anexei 19 s-au adus noi clarificări privind modalitatea de completare a Caietului de pășunat;
-
Perioada de reținere a animalelor în exploatație se modifică astfel: pentru specia bovine (sprijinul cuplat pentru venit): 14 iunie – 13 octombrie 2025; iar pentru speciile ovine și caprine (sprijinul cuplat pentru venit și ajutorul național tranzitoriu): 14 iunie – 21 septembrie 2025.
„Fermierii sunt așteptați la Centrele județene și locale APIA unde vor beneficia de tot sprijinul funcționarilor Agenției în accesarea cu succes a intervențiilor aferente sectoarelor vegetal şi zootehnic, precum și a schemelor de sprijin compensatoriu de mediu și climă. Pentru a nu aglomera activitatea APIA este necesar să se respecte graficul programărilor anunțate”, transmite MADR.
Abonamente Revista Fermierului – ediția print, AICI!
Publicitate
Revista
