albine - REVISTA FERMIERULUI

Printr-un comunicat de presă pe care-l publicăm integral mai jos, organizațiile profesionale reprezentative din agricultură își arată dezamăgirea față de recenta poziție a deputatului USR Daniel Popescu referitoare la neonicotinoide, exprimată în Parlamentul României, asociațiile fermierilor arătând, totodată, situația reală din teren în ceea ce privește neonicotinoidele.

Federațiile și asociațiile cu reprezentativitate din industria agroalimentară semnatare își exprimă îngrijorarea față de o recentă luare de poziție a formațiunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel Popescu, conform căreia este „absurdă decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de către agricultori a pesticidelor care afectează grav albinele, în speță cele care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).”

Această afirmație este, în egală măsură, surprinzătoare și dezamăgitoare pentru membrii noștri, care au solicitat insistent, în fiecare din ultimii șapte ani, autorităților de la București și de la Bruxelles autorizarea temporară în regim de urgență a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotineoidelor, deoarece, în absența acestuia, producția de porumb și floarea-soarelui a țării ar fi grav afectată, iar în regiunea de sud, endemică pentru dăunători extrem de distructivi, chiar compromisă.

Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adulți/m2, cu circa 220% - 320% superioară pragului economic de dăunare. Deși dăunătorul este prezent și în Serbia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În același context, menționăm că, în țara noastră, cantitatea medie de produse fitosanitare pe hectar este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeană este 2,2-2,4 kg/ha.

În cadrul preocupărilor noastre, s-a aflat constant identificarea altor soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat, în condiții de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publică din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din păcate, nu am reușit să găsim o alternativă eficace, iar companiile din industria de protecția plantelor nu au pus încă pe piață un substitut.

Fermierii și apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) au conlucrat în toată această perioadă pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor neonicotinoide. Înseși derogările de urgență au atașate condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor.

De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, coordonat de Academia de Științe Agricole și Silvice, conduce, de doi ani, studiul „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, ale cărui concluzii preliminare nu indică prezența reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru populațiile de polenizatori.

Conform Eurostat, Apicultura românească este pe locul 2 în Uniunea Europeană la familii de stupi și pe locul 1 la producția de miere.

În aceste condiții, considerăm că aplicarea mecanicistă a principiului precauției de către managerii de risc europeni va pune, în scurt timp, sub semnul întrebării viabilitatea agriculturii blocului comunitar. Nu există tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holistică a problematicii complexe a protecției culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor. Soluția simplistă a eliminării de pe piață a unor soluții tehnologice esențiale pentru agricultori ar trebui înlocuită de efortul comun al părților implicate în elaborarea și impunerea unor seturi de bune practici care să minimalizeze riscurile asociate acestor tehnologii. După cum am mai afirmat, o politică bazată exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilă cu inovația tehnologică pe care UE o proclamă drept prioritate absolută.

Cu atât mai dezamăgitoare este ralierea unor politicieni din țara noastră la abordări populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru că a înțeles caracterul de urgență al acestui demers și, în urma unui amplu proces de consultări publice cu toate părțile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor din România să-și asigure premisele unor recolte stabile și în acest an agricol.

Nicolae Sitaru, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România - APPR

Ionel Arion, președinte al Federației PRO AGRO

Nicolae Vasile, președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Mircea Băluță, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV

Publicat în Comunicate

Cea de a șasea ediție a târgului destinat apicultorilor și iubitorilor de produse apicole are loc la Expo Arad, în zilele de 22 și 23 februarie 2020.

ARpicultura, evenimentul organizat de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură a județului Arad împreună cu Asociația Crescătorilor de Albine, s-a născut din necesitatea de a sprijini apicultura, un sector agricol foarte dezvoltat în vestul țării.

ARpicultura este un târg cu vânzare, având amenajate standuri în care găsim producători și comercianți de produse destinate apiculturii, utilaje apicole, faguri artificiali, unelte, echipamente, stupi și accesorii, hrană și biostimulatori pentru albine, medicamente, precum și miere și o gamă variată de produse terapeutice și cosmetice pe bază de miere, polen, propolis, ceară, dulciuri și sucuri din plante medicinale, uleiuri, produse ecologice și tradiționale.

De asemenea, la ARpicultura se desfășoară conferințe pe teme de specialitate, întâlniri de afaceri, prezentări de firme, întâlniri ale membrilor asociațiilor profesionale, programe cultural-artistice, concursuri pentru vizitatori, tombole.

Foto: CCIA Arad

Publicat în Eveniment

Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS transmite că țara noastră a intrat în normalitate prin instituirea interdicției folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea-soarelui. Însă, organizația apicultorilor atrage atenția asupra posibilității ca fermierii români să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate.

ROMAPIS consideră că interzicerea neonicotinoidelor la cultura de floarea-soarelui deschide noi perspective prin faptul că atât sectorul apicol, cât și cel vegetal se vor afla, pentru prima oară de la apariția acestor tratamente în România, în situația de a putea evalua în termeni reali impactul absenței acestor pesticide atât la floarea-soarelui și rapiță, cât și asupra albinelor. „Sperăm ca această experiență să conducă la o mai bună colaborare între cele două sectoare pornind de la o evaluare corectă a realității la finalul actualului sezon apicol și agricol. Solicităm autorităților, fermierilor și apicultorilor să manifeste o exigență sporită cu privire la respectarea strictă a interdicției tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea-soarelui și de rapiță. Considerăm că există riscul ca lipsa de experiență a fermierilor români în privința combaterii dăunătorilor acestor culturi în absența neonicotinoidelor să îi determine să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate”, a precizat Mircea Ciocan, președinte ROMAPIS.

Apicultorii, nemulțumiți de derogarea pentru porumb

Autorizația temporară pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb reprezintă, în opinia Federației apicultorilor, o abatere de la normalitate, o interpretare abuzivă a prevederilor Regulamentului CE 1107/2009. „Acest act normativ stipulează clar la articolul 53 că derogarea de la interdicția europeană a folosirii unor pesticide este un act cu caracter excepțional, aplicabil în situații de urgență, în cazul când sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile. La a 6-a derogare consecutivă pentru porumb apreciem că acest act nu mai poate fi interpretat ca o excepție, nici ca o urgență în situația în care nu cunoaștem ca, în acest interval de timp, Ministerul Agriculturii să fie preocupat de studiul unor metode alternative noi de combatere a dăunătorilor, nici de aplicarea consecventă a tehnicilor agricole cunoscute care ar diminua nivelul de infestare cu dăunători specifici ai porumbului, precum rotația culturilor”, arată Mircea Ciocan.

Porumbul, deși nu este o plantă meliferă în sine, reprezintă o sursă de polen importantă pentru albine, iar expunerea acestora la efectul neonicotinoidelor care se regăsesc în polenul de porumb este foarte periculoasă, afirmă președintele ROMAPIS. „De asemenea, susține Mircea Ciocan, celelalte efecte ale folosirii semințelor tratate cu neonicotinoide, inclusiv cele de sfeclă de zahăr, cum ar fi migrarea substanțelor toxice prin aer sau din sol prin intermediul apei în alte zone, inclusiv la culturi agricole netratate sau pajiști naturale și la flora spontană, sunt fenomene foarte periculoase pentru polenizatori și cu risc pentru sănătatea publică”.

Publicat în Știri interne

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

Publicat în Știri interne

Iniţiativa cetăţenească europeană „Salvaţi albinele şi fermierii”, prin care se urmăreşte strângerea unui milion de semnături de susţinere la nivelul UE, până în septembrie 2020, astfel încât Comisia Europeană (CE) şi Parlamentul European (PE) să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor care vizează eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură, până în anul 2035, a fost lansată și în România, marți, 10 decembrie 2019.

„În România, pragul minim care trebuie atins este de 24.000 de semnături de susţinere. Există exemple de iniţiative cetăţeneşti europene care au fost finalizate cu succes şi menţionez două: apa şi salubritatea reprezintă un drept al omului, care a fost lansată încă din anul 2012 şi care a avut finalitate, după ce s-au strâns un milion de semnături, pentru că a produs efecte în plan legislativ. O altă asemenea iniţiativă a fost interzicerea glifosatului şi protecţia oamenilor şi a mediului de pesticide toxice. Deşi au fost strânse şi în cadrul acestei iniţiative peste un milion de semnături, Comisia totuşi nu a dat curs în totalitate acestor solicitări, chiar a constatat că nu este momentul. Noi speram să se întâmple în viitor. În schimb a avut urmări sub aspectul transparenţei condiţiilor de autorizare a pesticidelor. Practic, această politică de utilizare durabilă a pesticidelor putem aprecia că este urmare şi a acestei acţiuni cetăţeneşti, la fel cum sperăm ca acţiunea noastră să influenţeze Politica Agricolă Comună, mai ales pentru perioada 2021 -2027”, a precizat Constantin Dobrescu, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România - Romapis, într-o conferinţă de presă.

Potrivit sursei citate, au fost înmânate trei cereri CE în cadrul acestei iniţiative, prima urmărind eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice.

Totodată, o altă solicitare vizează restaurarea biodiversităţii prin refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât agricultura să contribuie la protejarea biodiversităţii în loc să o afecteze, iar cea de-a treia cerere este sprijinirea fermierilor pentru această tranziţie.

„Este nevoie de sprijin, tranziţia s-ar putea să nu fie uşoară pentru toată lumea. Reformarea agriculturii se poate face prin prioritizarea agriculturii de scară mică, diversă şi durabilă, sprijinind o creştere rapidă a practicilor agro-ecologice şi organice care să permită formare profesională, dar şi cercetare independentă în beneficiul fermierilor şi al agriculturii fără pesticide şi fără organisme modificate genetic”, a mai menționat reprezentantul Romapis.

Iniţiativa este susţinută de o alianţă alcătuită din 90 de organizaţii ale societăţii civile, grupuri de acţiune, organizaţii ale apicultorilor şi ale fermierilor, dar şi de oameni de ştiinţă, din 20 de ţări europene.

„De ce este nevoie de aşa ceva? Pentru că natura, aşa cum o ştim noi astăzi, se află la limita colapsului, aproape de punctul unde întoarcerea nu mai este posibilă. Un raport al ONU, din 2017, face referire la această situaţie. Pesticidele produc în mod direct extincţia de specii: albine şi alte insecte polenizatoare. Avem un raport de o importanţă extraordinară, care nu este îndeajuns înţeles, mai ales în România. Cred că puţină lume ştie că un studiu din Germania, făcut pe o perioadă de 27 de ani, în care s-au făcut măsurători privind masa insectelor zburătoare, atenţie, din zone protejate, departe de agricultură, a constatat că, în 27 de ani, masa totală a acestor insecte a scăzut cu 75%. Este o informaţie care ar trebui să ne dea coşmaruri. Aşa cum planctonul reprezintă esenţa vieţii în mări şi oceane, insectele zburătoare stau la baza lanţurilor trofice pe uscat, iar dispariţia insectelor aproape sigur ar avea ca afect extincţia şi a altor specii, poate chiar şi a oamenilor”, a afirmat Dobrescu.

În plus, vicepreşedintele Romapis a subliniat că pesticidele fac posibil un mod de agricultură intensivă, uneori chiar ultraintensivă, bazat pe monoculturi, „care au un efect devastator asupra polenizatorilor”.

„O monocultură este un deşert pentru albine, bondari, fluturi, pentru că, după ce acea cultură dispare ca flori, acele plante care oferă nectar sau polen, după dispariţia lor, acolo rămâne un deşert, lipseşte varietatea, lipsesc buruienile, lipsesc floricelele de orice fel, iar acesta este un peisaj pe care îl întâlnim tot mai des pe câmpiile României”, a avertizat reprezentantul organizației Romapis.

Nu în ultimul rând, în opinia sa, agricultura industrială favorizează schimbările climatice, întrucât se bazează pe pesticide sintetice, iar acestea se obţin prin procese chimice industriale intens utilizatoare de combustibili fosili. Pe de altă parte, utilizarea lor distruge capacitatea solului de a absorbi carbonul din atmosferă, contribuind la amplificarea efectului de seră.

Campania Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ICE) este condusă de o alianţă intersectorială a organizaţiilor societăţii civile care acoperă mediul, sănătatea, agricultura şi apicultura. Printre alţii, organizatorii includ reţelele europene Friends of the Earth Europe şi Pesticide Action Network (PAN), precum şi Institutul de Mediu din München, fundaţia Aurelia (Germania), Generations Futures (Franţa) şi GLOBAL 2000/Friends of the Earth Austria. În România, s-au implicat organizaţiile Agent Green, Ecoruralis şi Romapis.

Potrivit Romapis, oamenii de ştiinţă cer măsuri radicale şi urgente pentru a stopa colapsul naturii, în condiţiile în care un sfert dintre animalele sălbatice ale Europei sunt grav ameninţate, jumătate din siturile naturale sunt în situaţie precară, iar serviciile ecosistemice (contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează.

Între timp, milioane de fermieri sunt striviţi de preţurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic şi de marile corporaţii, iar patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 şi 2016 în UE, arată studiile de specialitate.

Publicat în Știri interne

Potrivit AFP, citată de Agerpres, cele circa 200.000 de albine din stupii de la Notre-Dame au supravieţuit incendiului care a devastat acoperişul catedralei franceze, luni, 15 aprilie 2019.

„Albinele sunt în viaţă. Până în această dimineaţă, până la ora 11:00, nu aveam nicio veste despre ele”, a precizat pentru agenția națională de presă din Hexagon, apicultorul Nicolas Geant, care se ocupă de stupii de la Notre-Dame, aflaţi în sacristia alăturată edificiului. „La început, am crezut că cei trei stupi au ars, nu aveam nicio informaţie. Apoi, am putut să văd pe imagini din satelit că nu era cazul, iar purtătorul de cuvânt al catedralei mi-a confirmat că albinele intrau şi ieşeau din stupi.”

După tragedia din Paris, apicultorul a primit o sumedenie de mesaje şi încurajări din lumea întreagă de la persoane care se întrebau dacă albinele au pierit în acel incendiu.

„A fost ceva neaşteptat. Am primit mesaje din Europa, desigur, dar şi din Africa de Sud, din Japonia, din Statele Unite şi din America de Sud”, a mărturisit Geant.

În caz de incendiu şi încă de la primele urme de fum, albinele „se îndoapă” cu miere şi îşi protejează regina.

„Această specie (albina europeană) nu îşi abandonează stupul. Ele nu au plămâni, însă bioxidul de carbon le adoarme”, a explicat Nicolas Geant, care speră să îşi revadă albinele „săptămâna viitoare”.

Fiecare stup produce în medie în fiecare an 25 de kilograme de miere, vândută personalului de la Notre-Dame, care le îngrijeşte începând din 2013.

Publicat în International

Din totalul de 85 de probe prelevate de panicul cu polen la porumb, respectiv calatidii și inflorescențe de la rapiță și floarea-soarelui, în 15 astfel de probe (sau în 18 la sută din total) nivelul reziduurilor de pesticide neonice s-a situat peste 10 Q, unde LOQ reprezintă limita de cuantificare a substanței active în probă – mg s.a./kg, potrivit informării oficiale făcute de reprezentanții consorțiului din cinci parteneri într-un proiect de cercetare finanțat prin ADER.

Conform precizărilor reprezentanților consorțiului care a participat la realizarea proiectului (SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București în calitate de coordonator), prezenți la o conferință de presă care a avut loc miercuri, 20 martie 2019, în aula ASAS, cu tema „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, procesul de recoltare a acestor probe a avut la bază proceduri riguroase, prelevarea fiind realizată atât din plante în diferite faze de vegetație, cât și de albine, polen și miere.

Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotiadin și tiametoxam (n.r. - pesticide neonice), iar determinările s-au făcut în laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania, care sunt recunoscute internațional.

Rezultatele date publicității miercuri reprezintă totuși date preliminare obținute în cadrul proiectului ADER 4.1.5. „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotonoide (imidacloprid, clotiadin, tiametoxan) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de apis melifera în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, fapt confirmat și de explicațiile ulterioare ale specialiștilor.

„Este foarte important ca aceste cercetări complexe să continue, întrucât este nevoie de o perioadă de cel puțin 2 - 3 ani (ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanță economică atât pentru partea agricolă, cât și pentru apicultură (crescători de albine)”, au mai explicat cercetătorii implicați în proiect.

„Ne-am propus nu atât de a studia efectul acestor neonicotinoide, pentru că s-a acreditat într-un fel și ideea respectivă că cercetarea vrea să scoată în evidență doar câteva dintre aceste produse produse; sub nicio formă nu s-a propus o astfel de chestiune. Se cunosc aceste efecte atunci când au fost omologate ele (n.r. - neonicotinoidele). Noi ne-am propus să continuăm o cercetare care, după opinia noastră și după datele pe care le avem, s-a accentuat mai mult și ea este legată dintre relația dintre aceste substanțe de tratare a semințelor la unele specii de cultură, cu ceea ce înseamnă insectele polenizatoare și, în special, albinele. De câțiva ani buni se discută de fenomenul de dispariție a albinelor. Se caută cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen și pe care și noi suntem interesați de a le găsi și de a le stabili cu destul de multă precizie”, a declarat prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, președintele ASAS și membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Academiilor Europene pentru Ştiinţă Aplicată în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (UEAA).

Apicultori vs restul lumii

Chiar dacă oficial, agricultorii și apicultorii par să fie de acord că, fără ultimii, primii ar dispărea (și restul lumii, alături de ei), artizanii produselor stupului par să nu fie încântați de rezultatele obținute în cadrul acestui proiect ADER încheiat în 2018. Pe la colțuri chiar le și contestă.

Cu toții (agricultori și apicultori deopotrivă) sunt însă de acord că se impune determinarea cu multă responsabilitate științifică a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substanțele utilizate în protecția culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, astfel încât să se poată determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulări cu albine și să se poată stabili cu precizie care este adevărata cauză care stă la baza fenomenului de dispariție a albinelor.

„Scopul activităților desfășurate de echipa de cercetători, din care au făcut parte și agricultori, a fost acela de a contribui la protejarea culturilor și entomofaunei utile pentru asigurarea sănătății mediului și a unor producții sigure și competitive sub toate aspectele, fără ca prin acestea să se provoace daune populațiilor de insecte polenizatoare, cu referire specială la albine”, afirmă reprezentanții consorțiului într-o sinteză a rezultatelor proiectului.

webCum de la teorie la practică este însă distanță mare, era nevoie să fie ascultate părerile tuturor celor implicați. Primul dispus să vorbească a fost tot un cercetător, apărător fervent al apicultorilor. Confirmarea prezenței neonicelor în probele prelevate din cele trei zone în care s-au efectuat studiile a fost astfel întărită chiar de către reprezentantul unuia dintre membrii consorțiului - ICD Apicultură SA, dr. ing. Adrian Siceanu, director stiinţific al instituției citate, și el prezent la evenimentul de la ASAS.

„Aceste substanțe neonicotinoide se găsesc în produsele apicole, respectiv nectar, polen... . Practic, acolo unde am selectat și dat spre analiză sortimentele de polen, strict de la speciile-țintă, și miere care era cât de cât aproape (...) de floarea-soarelui sau de rapiță, procentul de probe în care s-au găsit aceste neonicotinoide a fost de 60 la sută la laboratorul ANSES, unde am putut da probe în cantități mici și selectiv pentru fiecare specie-țintă. La laboratorul QSI din Germania, de asemenea, la 25 la sută din probe am găsit neonicotinoidele în forma lor individuală sau combinații de neonicotinoide (două trei, în același produs). Aceste neonicotinoide ajung în produsele apicole, ajung în contact cu albinele și pot provoca acele fenomene de depopulare care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la moartea albinelor rapid, în câmp, fiind vizibil fenomenul. Cel mai grav însă este depopularea lentă. Sunt efectele subletale care, de fapt, sunt un rezultat al cumulării și efectelor în timp ale acestor substanțe și care duc treptat la decimarea familiilor de albine”, a precizat Siceanu.

Agricultori vs restul lumii (apicultori)

Importanța problemei utilizării produselor neonicotinoide pentru o serie de culturi agricole este de maximă importanță pentru agricultura României, dar și a existenței unor condiții pedoclimatice cu grad mare de specificitate în care se dezvoltă o bogată entomofaună din care numeroase specii sunt extrem de dăunătoare și păgubitoare pentru unele specii cu pondere mare în agricultura României.

La toate acestea s-au adăugat și deciziile luate la nivelul unor instituții comunitare, mergându-se până la suspendarea utilizării unor substanțe neonicotinoide.

„În acest context, România s-a văzut în situația ca în fiecare an să facă eforturi mari pentru obținerea de derogări în utilizarea acestor substanțe pentru a i se permite să facă tratamente la semințele de porumb, floarea-soarelui, rapiță. Fără aceste tratamente, pierderile de plante puteau duce până la compromiterea recoltei”, se menționează în sinteza raportului preliminar întocmit de consorțiu.

Despre lupta dusă de statul român cu cei de la Comisia Europeană (CE), astfel încât, an de an, să mai obținem derogări pentru utilizarea tratamentului cu neonice la sămânță, a vorbit chiar coordonatoarea programului, ecotoxicolog, dr. Carmen Mincia, reprezentant ICDPP București. Domnia sa a precizat că un astfel de studiu complet era necesar pentru a motiva din punct de vedere științific continuarea obținerii acestor derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor.

„Acest proiect s-a desfășurat pe parcursul a 11 luni și jumătate. Cine știe agricultură, știe ce înseamnă, că ești la mâna Domnului, că nu te poți baza pe rezultatele dintr-un singur an, exact ca într-un meci, trebuie să ai două din trei”, a mărturisit ecotoxicologul. „Am dorit să facem acest proiect pentru a ajuta agricultura României și pentru a ajuta țara, care era în situația în care era la Comisia Europeană, și care a obținut niște derogări până la un moment în care ni s-au cerut studii. Dacă până atunci a mers pe rugăminți, la un moment dat nu s-a mai putut. (...) Totodată, subiectul principal al proiectului a fost să vedem impactul acestor substanțe (n.r. - neonicotinoide) asupra albinelor. România a mai obținut o derogare în toamna lui 2018 pentru rapiță și pentru 2019, până în 14 aprilie, pentru porumb și floarea-soarelui, doar datorită studiilor făcute în această țară”.

În mai 2018, după publicarea deciziei de interzicere a utilizării imidaclopridului, clotiadinului și tiametoxamului, EFSA a publicat un document pentru evaluarea necesității acordării României a autorizațiilor de urgență pentru utilizarea produselor de protecția plantelor conținând substanțele menționate mai sus, cu utilizare pentru tratarea semințelor la porumb și floarea-soarelui, pentru combaterea speciilor de Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.

Ca urmare a acestui document și a rezultatului studiilor efectuate în condițiile specifice țării noastre, România a obținut autorizația temporară pentru produsele Nuprid Al 600 FS, Poncho 600 FS și Cruiser 350 FS.

Și cum în toată ecuația derogărilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut un rol esențial, instituția citată a aprobat un astfel de proiect ADER și l-a finanțat în totalitatea lui. În același timp a fost prezent în toate etapele de raportare a rezultatelor din cursul anului 2018 (patru astfel de raportări).

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR, invitat la conferința de presă, a explicat de ce vorbim doar de date preliminare în cadrul acestui proiect și a promis că în noul plan sectorial va fi prinsă finanțare pentru continuarea acestuia.

„Acest proiect, în fostul ADER care s-a încheiat în decembrie 2018, practic a prins doar un an de finanțare, datorită faptului că în momentul în care temele de cercetare pe acest plan sectorial nu a fost inclusă. În septembrie 2017 am reușit prin ordin de ministru să-l introducem, astfel încât în primăvara anului 2018 el să fie abordat de către cercetare, a fost contractat și, din această cauză, datele de referință sunt pentru un singur an, urmând în continuare ca în noul plan sectorial care va începe în acest an să fie continuat”, a spus oficialul MADR. „Plecând de la faptul că, în România, avem peste două milioane de hectare de porumb care se cultivă anual, că avem peste un milion de hectare cultivate cu floarea-soarelui care se însămânțează anual, respectiv suprafețele de rapiță care fluctuează de la an la an, că impactul acestor culturi în producția agricolă totală este destul de importantă, că dăunătorii pe care i-am studiat au un potențial impact (...) asupra producției agricole la aceste culturi, dar și că patrimoniul apicol național față de care, de asemenea, MADR se apleacă cu aceeași importanță ca și la culturile menționate anterior, de la codul bunelor practici agricole și de la faptul că trebuie să existe un echilibru și o înțelegere între apicultori și agricultori în general, că în sectorul apicol apăreau din ce în ce mai pregnant, în ultima perioadă, fenomenul disparițiilor familiilor de albine și alte incoveniente din domeniul apicol se datorau în primul rând neonicotinoidelor, am inițiat acest proiect de cercetare pentru a da și a ne aduce datele care să stabilească ce se întâmplă vizavi de lucrurile menționate”.

Conferință de presă fără reprezentanții industriei pesticidelor

Chiar dacă imparțial, studiul (preliminar) are legătură directă cu greii industrii de produse de protecție a plantelor (PPP) la nivel mondial. Pentru că la eveniment a fost prezentă doar (o foarte bună) lobistă care a tranzitat industria PPP și a ajuns în curtea fermierilor până la urmă, nimeni din sectorul producției de pesticide nu a ajuns la evenimentul de la ASAS, astfel încât să-și exprime punctul de vedere.

De aceea, pentru imparțialitate, prezentăm și poziția acestora, exprimată tot la ASAS, însă în anul 2018. Pe atunci, potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Publicat în Eveniment

Potrivit datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului.

„Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă”, se precizează în raport.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor.

Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din cinci parteneri, mai exact din Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Publicat în Zootehnie

Pesticidele de tipul neonicotinoidelor sunt dăunătoare pentru albine, anunţa sec Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA), miercuri, 28 februarie 2018, confirmând rezultatele unor studii contestate de industrie, conform informațiilor transmise de DPA şi Reuters.

Informația citată de Agerpres vine ca o lovitură directă pentru cultivatorii de porumb din România care au avut serios de suferit în anul 2017 ca urmare a prolificității crescute a dănunătorului Tanymecus dillaticolis, singurele produse care s-au dovedit eficiente în culturile infestate fiind tratamentul la sămânță cu neonicotinoide.

Potrivit cercetătorilor, numărul albinelor ar scădea semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile cu privire la un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

Folosirea neonicotinoidelor ar reprezenta un risc pentru populațiile de albine sălbatice şi domestice, conform informării EFSA. Există o variabilitate a concluziilor, din cauza unor factori cum ar fi speciile de albine, utilizarea intenționată a pesticidelor și ruta expunerii, a explicat Jose Tarazona, expert în pesticide al autorității europene. Potrivit spuselor acestuia, unele riscuri scăzute au fost identificate, dar riscurile generale estimate pentru cele trei tipuri de albine sunt confirmate.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost sever restricţionată în Uniunea Europeană, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricționarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În Europa, oamenii de știință au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice în două dintre cele trei țări incluse în cercetare și a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

APRR, îngrijorată de ultima comunicare a EFSA

Prin intermediul unui comunicat de presă, Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la ultima comunicare EFSA a (Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară) din data de 28 februarie 2018 privind privind produsele de protecția plantelor din categoria neonicotinoide.

Potrivit spuselor reprezentanților APPR, singura soluție de salvare este reprezentată de susținerea autorităților naționale prin descoperirea unor soluții alternative la neonice.

„Fiind utilizatorii direcți ai acestor produse în culturile din România, sperăm ca autoritățile naționale să susțină în continuare activitatea agricolă și să continue implicarea în proiecte de cercetare la nivel național pentru a găsi soluții alternative pentru culturile cele mai afectate de tratamentul cu aceste produse”, se scrie în documentul APPR.

Potrivit spuselor celor din APPR, organizația va continua și în 2018 proiectul de cercetare științifică aplicată în câmp, astfel încât să poată prezenta ulterior informații concludente pentru cultura de porumb și floarea-soarelui pentru condițiile locale.

„Vom susține alte soluții identificate ca fiind utile pentru fermieri, în condițiile în care aceste soluții vor fi testate în rețelele noastre de testare și cercetare aplicată și își vor dovedi eficacitatea”, au continuat cei din APPR.

Neonicotinoidele au un rol extraordinar de important (Nicolescu, ASAS)

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță.

În plus, neonicele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual, potrivit informațiilor prezentate în cadrul evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide și care a avut loc la începutul lunii noiembrie a anului trecut.

În viziunea vicepreședintelui ASAS, Mihai Nicolescu, absența din schemele de tratament fitosanitar a neonicelor ar putea aduce atingere securității și siguranței alimentare în Europa.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, cum vom reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentare ale zonelor Europei?”, mărturisea Nicolescu.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere și fostul vicepreședinte LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trăgea un semnal de alarmă și preciza că, în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem coexista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, preciza că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, preciza în noiembrie 2017 reprezentantul ACA.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația „bazată pe hazard” la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

Publicat în România Agricolă

Agricultura țării noastre ar putea pierde 1,9 miliarde de euro, iar cele mai expuse riscului de a dispărea ar putea fi locurile de muncă din producția de grâu, porumb, rapiță și struguri, asta, dacă autoritățile europene ar decide să retragă din uz 75 de substanțe active dintr-un număr și mai mare de produse de protecție a plantelor, spun organizatorii evenimentului „O perspectivă echilibrată asupra rolului și impactului pesticidelor în agricultură”, parte din campania #CuSauFără #pesticide, desfășurată de AIPROM în 2017.

Potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Nicolescu, ASAS: Înainte, prăfuiam culturile cu 100 kg de substanță. Acum am ajuns la grame și zeci de grame, tratament la sămânță

Față de cifrele prezentate de AIPROM, vicepreședintele ASAS, Mihai Nicolescu, a menționat că țara noastră a trecut de etapa în care protecția culturilor era efectuată cu aero-tratamente, acele substanțele dure cu perioade de înjumătățire la doi ani și chiar mai mult.

„Tratam culturile cu 100 kg în trei reprize, le prăfuiam, mai bine zis, și se simțeau aceste tratamente de la distanțe mari. Astăzi, știința, în general, a făcut salturi extraordinare. Am ajuns la grame, zeci de grame tratament la sămânță, tratament care este deosebit de favorabil pentru protecția mediului, pentru protecția culturilor și, într-adevăr, acel lucru îl apreciem ca efort general realizat de foarte multe firme cu preocupări în domeniul respectiv, și, într-adevăr, cu rezultate în agricultura României”, a menționat oficialul ASAS.

„Pentru România, neonicotinoidele au un rol extraordinar de important. La sute, mii de exemplare pe metru pătrat, de multe ori asistăm la distrugerea culturilor de porumb, de floarea-soarelui și nu numai. De fapt, rățișoara (Tanymecus dilaticollis) a devenit polifag și, de multe ori, conduce la distrugerea totală a culturii. Pentru anumite zone din Europa, acest lucru nu este un pericol notoriu. Din acest punct de vedere, până când nu vom avea o alternativă la folosirea acestor substanțe care nici nu sunt incriminate în totalitate de toate forțele științifice ale Europei, cred că este bine să asigurăm acest echilibru în gândire și în practica de zi cu zi, de așa manieră încât să ne întrebăm: dacă nu folosim aceste substanțe, fără alternativă, com reuși să asigurăm securitatea și siguranța alimentară a zonelor Europei?”, a mărturisit Nicolescu.

Răul cel mai mic

Mult mai tranșant în declarații a fost profesorul Mihai Berca, președinte onorific SNPPR. În opinia sa, în acest moment nu există soluții de mijloc pentru a face față cererii crescânde de hrană la nivel global. El consideră că ar trebui să luăm în calcul „răul” cel mai mic, în condițiile în care nu mai puțin de 450 de molecule de micotoxine reprezintă un pericol real la adresa sănătății animale și umane.

„Sunt de-a dreptul șocat de modul în care Uniunea Europeană (UE) reacționează față de propria ei agricultură. (...) Noi, societatea științifică, societatea civilă, ar trebui să avem un cuvânt de spus în fața acestor politicieni care nu știu pe cine reprezintă ei, acolo. Europa, așa cum arată Parlamentul ei în momentul de față, nu-mi place. (...) N-ai soluții. Ori mori de foame, ori mori de așa-zisele reziduuri de pesticide. Între ele nu ai altă alegere în momentul de față. Și cred că nimeni n-o să vrea să moară de foame cu hrana la nas, chiar dacă, să spunem, ar avea reziduuri care nu s-au demonstrat a fi mai periculoase decât produsele biologice dăunătoare – micotoxinele. Avem 450 de molecule de micotoxine care ne atacă în momentul în care nu avem tratamentele făcute sau o poziție de protecție împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor”, a precizat Berca.

În același ton, și-a prezentat punctul de vedere vicepreședintele LAPAR, Nicolae Sitaru. Vestit cultivator de porumb, el trage un semnal de alarmă și precizează că în cazul absenței neonicotinoidelor, în sudul României nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui.

„Cred că și cei care ne conduc de la Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că noi, ca uniune de state, suntem diferiți. Trăim în zone diferite și măsurile trebuie luate un pic diferit. Dacă în nordul Europei sau în nordul țării nu este nevoie de tratament pentru rățișoara porumbului, în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui dacă nu s-ar mai folosi neonicotinoide. Ar trebui folosită măsură punctuală pentru o anumită zonă, astfel încât să putem co-exista. Nu putem trăi aici, în Bărăgan, cu măsurile luate la Bruxelles, fără ca acolo să se cunoască realitatea”, a afirmat Sitaru.

El a adăugat, totodată, că glifosatul nu va fi scos de pe piață, motivând că, în condițiile în care ar fi fost dăunător, acesta ar fi fost interzis demult.

„Cinci ani înseamnă că specialiștii se mai pot gândi la el. (...) Dacă pesticidele nu sunt bune, le-ai scoate imediat. Nu trebuie să mai ai perioadă de tranziție. Dacă au fost bune 30 de ani, nu mai sunt bune mâine? Nu trebuie să avem cu ce înlocui produsele respective?”, a punctat fermierul.

Într-o notă diferită, reprezentantul crescătorilor de albine, Răzvan Coman, a precizat că derogările pentru utilizarea neonicotinoidelor nu respectă zonarea în România, fiind lăsat astfel loc pentru abuz.

„Se dă o derogare, se aplică la sămânță, dar noi avem o derogare pentru partea de sud-est a țării. De ce se aplică tratamente la sămânță în Baia Mare? În Maramureș? Și nu pentru suprafețe mari, ci pur și simplu 0,5 ha. Este o chestie generalizată. Înainte să vedem dacă infestarea există, noi facem tratamentul, intoxicăm solul respectiv”, a tras un semnal de alarmă reprezentantul ACA.

Doar cinci ani?

La data de 25 octombrie 2017, votul UE de reînnoire a autorizării glifosatului timp de 10 ani eșua. Acest lucru i-a determinat pe cei de la Comisia Europeană să negocieze o perioadă mai scurtă de reînnoire cu țările UE. Voturile exprimate nu permit obtinerea pragului necesar pentru a ajunge la o majoritate calificată: 16 țări (Bulgaria, Danemarca, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Spania, Cipru, Letonia, România, Slovacia, Finlanda și Regatul Unit) au votat în favoarea reînnoirii, Germania și Portugalia s-au abținut, în timp ce Belgia, Grecia, Croația, Franța, Italia, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia și Suedia au votat împotriva reînnoirii.

Ulterior, CE a propus în cadrul unei conferințe de presă reînnoirea licenței de glifosat timp de încă cinci ani, fiind optimistă cu privire la aceasta reînnoire. E nevoie de un motiv concret pentru a nu se decide reautorizarea, mai ales că o măsură contrară ar presupune existența unor îndoieli asupra științei privind siguranța glifosatului și ar putea submina Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară și Agenția Europeană pentru Produse Chimice, care au considerat erbicidul ca fiind sigur.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 2

newsletter rf

Revista