asociatii - REVISTA FERMIERULUI

Printr-un comunicat de presă pe care-l publicăm integral mai jos, organizațiile profesionale reprezentative din agricultură își arată dezamăgirea față de recenta poziție a deputatului USR Daniel Popescu referitoare la neonicotinoide, exprimată în Parlamentul României, asociațiile fermierilor arătând, totodată, situația reală din teren în ceea ce privește neonicotinoidele.

Federațiile și asociațiile cu reprezentativitate din industria agroalimentară semnatare își exprimă îngrijorarea față de o recentă luare de poziție a formațiunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel Popescu, conform căreia este „absurdă decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de către agricultori a pesticidelor care afectează grav albinele, în speță cele care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).”

Această afirmație este, în egală măsură, surprinzătoare și dezamăgitoare pentru membrii noștri, care au solicitat insistent, în fiecare din ultimii șapte ani, autorităților de la București și de la Bruxelles autorizarea temporară în regim de urgență a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotineoidelor, deoarece, în absența acestuia, producția de porumb și floarea-soarelui a țării ar fi grav afectată, iar în regiunea de sud, endemică pentru dăunători extrem de distructivi, chiar compromisă.

Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adulți/m2, cu circa 220% - 320% superioară pragului economic de dăunare. Deși dăunătorul este prezent și în Serbia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În același context, menționăm că, în țara noastră, cantitatea medie de produse fitosanitare pe hectar este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeană este 2,2-2,4 kg/ha.

În cadrul preocupărilor noastre, s-a aflat constant identificarea altor soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat, în condiții de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publică din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din păcate, nu am reușit să găsim o alternativă eficace, iar companiile din industria de protecția plantelor nu au pus încă pe piață un substitut.

Fermierii și apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) au conlucrat în toată această perioadă pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor neonicotinoide. Înseși derogările de urgență au atașate condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor.

De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, coordonat de Academia de Științe Agricole și Silvice, conduce, de doi ani, studiul „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, ale cărui concluzii preliminare nu indică prezența reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru populațiile de polenizatori.

Conform Eurostat, Apicultura românească este pe locul 2 în Uniunea Europeană la familii de stupi și pe locul 1 la producția de miere.

În aceste condiții, considerăm că aplicarea mecanicistă a principiului precauției de către managerii de risc europeni va pune, în scurt timp, sub semnul întrebării viabilitatea agriculturii blocului comunitar. Nu există tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holistică a problematicii complexe a protecției culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor. Soluția simplistă a eliminării de pe piață a unor soluții tehnologice esențiale pentru agricultori ar trebui înlocuită de efortul comun al părților implicate în elaborarea și impunerea unor seturi de bune practici care să minimalizeze riscurile asociate acestor tehnologii. După cum am mai afirmat, o politică bazată exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilă cu inovația tehnologică pe care UE o proclamă drept prioritate absolută.

Cu atât mai dezamăgitoare este ralierea unor politicieni din țara noastră la abordări populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru că a înțeles caracterul de urgență al acestui demers și, în urma unui amplu proces de consultări publice cu toate părțile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor din România să-și asigure premisele unor recolte stabile și în acest an agricol.

Nicolae Sitaru, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România - APPR

Ionel Arion, președinte al Federației PRO AGRO

Nicolae Vasile, președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Mircea Băluță, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV

Publicat în Comunicate

În vederea creșterii cantitative şi calitative a produselor din sectorul fructe şi legume şi creșterii nivelului de valorificare a producției, care împreună pot asigura stabilizarea nivelului prețurilor produselor pe piaţă, asigurării materiei-prime pentru unitățile de procesare, precum și echilibrării balanței comerciale prin stimularea ofertei de legume-fructe din producția autohtonă, joi, 5 octombrie 2017, Executivul Tudose a aprobat hotărârea privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Actul normativ creează cadrul legal pentru acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi a altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor, care se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), urmare a modificării legislaţiei UE în sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, se reglementează atribuţiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), precum şi atribuţiile Agenţiei de Plăţi şi Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„Prin acordarea acestui ajutor financiar, se continuă procesul de consolidare a formelor asociative în sectorul fructelor şi legumelor, având în vedere stimularea funcționării organizațiilor de producători. Continuarea acordării sprijinului financiar comunitar aferent programelor operaţionale implementate de organizaţiile de producători asigură obţinerea de producţii continue şi constante, în directă legătură cu exigenţele marilor lanţuri de magazine, precum şi obţinerea unui disponibil de fructe şi legume pentru export”, se precizează într-un comunicat de presă al Guvernului.

Pentru a beneficia de ajutor financiar, beneficiarii trebuie să depună şi să aibă aprobat un program operaţional. Programele operaționale au o durată minimă de 3 ani şi maximă de 5 ani.

Sprijinul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor suportate de organizația de producători, conform programului operaţional aprobat.

Susținerea bănească este limitată la 4,1% din valoarea producției comercializate (VPC) a fiecărei organizații de producători, pragul putând fi majorat în funcție de anumite criterii. Procentul de 4,1% din VPC poate fi majorat la 4,6% din VPC în cazul organizațiilor de producători şi la 4,7% din VPC în cazul altor forme asociative pentru comercializare, cu condiția ca suma ce depășește 4,1% din VPC să fie destinată măsurilor de prevenire şi gestionare a crizelor.

Organizațiile de producători recunoscute până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri îşi păstrează recunoașterea şi pot beneficia de prevederile acesteia, cu condiția respectării obligațiilor asumate la data recunoașterii.

Organizațiile de producători care au un program operaţional aprobat înainte de data intrării în vigoare a prezentei hotărâri solicită în scris la centrele județene ale APIA, până la data de 1 noiembrie 2017, după caz continuarea/modificarea/înlocuirea programului operaţional pentru a beneficia de prevederile hotărârii.

Prevederile se aplică inclusiv programelor operaţionale depuse spre aprobare pentru care nu a fost finalizată procedura de aprobare până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Totodată, actul normativ prevede adoptarea de norme pentru punerea în aplicare a prevederilor acestei hotărâri, care se aprobă prin ordin al ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, Hotărârea Guvernului nr. 1078/2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de producători recunoscute preliminar şi organizațiilor de producători în sectorul fructe şi legume, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

Țara noastră se confruntă cu un grad scăzut de asociere a producătorilor agricoli din sectorul legume şi fructe. În prezent, la nivel naţional funcționează 24 de organizaţii de producători recunoscute. Aceste forme asociative din sectorul legume fructe s-au înființat la inițiativa producătorilor, având că principal obiectiv concentrarea ofertei şi comercializarea produselor membrilor.

Publicat în Finantari

Cu toate că 8 martie - „Ziua Internatională a Femeii” - reprezintă o recunoaştere, nu numai simbolică, a locului pe care femeia îl ocupă în societatea contemporană, ci şi a rolului, din ce în ce mai important, jucat în istoria şi devenirea lumii, cele mai noi cifre INS indică un fapt îngrijorător - România se „laudă” cu o populație feminină îmbătrânită în mediul rural, dar și cu cea mai mare pondere a acesteia ocupată cu agricultura, silvicultura şi pescuitul din total (populaţia feminină activă).

Astfel, potrivit datelor agregate de Institutul Național de Statistică (INS), cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul rural (52,5% din totalul femeilor de 65 ani şi peste). Ca exemplu, cea mai mare pondere a femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) a fost înregistrată în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Giurgiu, iar cea mai scăzută în Ilfov şi Timiş.

În plus, din analiza structurii populaţiei feminine, participantă la activitatea economică, pe grupe de ocupaţii, reiese că un procent de  21,2% din total şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit.

Și asta în condițiile în care doar 1,7% din femei au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ ai executivului, a înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori. În acest context, trebuie luat în calcul și gradul de instruire, astfel că, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 23,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,2% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 39,9% au absolvit liceul, iar 11,8% şcoli profesionale şi de ucenici.

De asemenea, 19,8% din total populație feminină au lucrat ca specialişti în diverse domenii de activitate, 7,4% erau tehnicieni sau alţi specialişti în domeniul tehnic, 6,6% din populația feminină au avut statutul de funcţionari administrativi, 20,8% au fost angajate ca lucrători în domeniul serviciilor, 7,8% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi și, nu în ultimul rând, 14,7% au fost cuprinse în alte categorii de ocupaţii.

Că avem femei care activează în sectorul agricol românesc n-ar fi o problemă prea mare. Însă, valoarea adăugată brută pe persoană ocupată în agricultură, în România, se ridica în anul 2013 la doar 18% din media Uniunii Europene, potrivit unui studiu PWC dat recent publicității. Și situaţia este şi mai îngrijorătoare dacă ne raportăm la ţările din Europa de Vest. Valoarea adăugată brută generată de o persoană ocupată în agricultură în România este de doar 7% din cea generată în Franţa, respectiv 9% din cea generată în Spania.

Dacă luăm în considerare valoarea adăugată brută la hectar, România se situează tot pe una dintre ultimele poziţii, aceasta fiind în jur de 600 EUR/ha (2013). Prin comparaţie în ţările din Europa de Vest valoarea adăugată brută la hectar depăşeşte 1.000 EUR/ha. Aproximativ 85% din totalul forţei de muncă din agricultura românească este nesalariată – lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă. Prin contrast, ponderea medie a lucrătorilor nesalariaţi din sectorul agricol în UE este de 72%, iar în unele state chiar cu mult mai redusă (Spania - 50.%, Franţa - 63.1%, Germania - 55.8%).

„Ţările cu cei mai mulţi lucrători salariaţi în agricultură sunt cele care înregistrează şi cea mai ridicată valoare adăugată brută generată la nivel de lucrător. Toate acestea conduc către problema fundamentală cu care se confruntă agricultura românească, şi anume randamentul relativ mic al producţiei agricole”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România, coordonatorul studiului.

Femeile de la sat nasc la o vârstă mai tânără

Aceleași date ale Institutului Național de Statistică (INS) indică faptul că femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (26,8 ani) comparativ cu cele din urban (29,5 ani).

„Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (28,5 ani în urban şi 24,5 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,1 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,0 ani), iar cea mai scăzută în judeţele Călăraşi şi Giurgiu (26,4 ani)”, afirmă specialiștii INS.

„În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,9%”, continuă statisticienii INS.

Nu în ultimul rând, populaţia feminină este mai „îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,2 ani. Concret, vârsta medie naţională este de 41,5 ani, vârsta medie feminină de 43,1 ani, respectiv vârsta medie masculină de 39,9 ani.

„Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând judeţele Vaslui şi Tulcea”, au conchis cei de la INS.

Emil Dumitru, Pro Agro: „Îmi doresc foarte mult ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate”

Contactat telefonic de Revista Fermierului și rugat să comenteze cifrele îngrijorătoare vehiculate de INS, Emil Dumitru, bosul Pro Agro, a replicat că dacă decidenții nu vor anula în anii următori „povestea cu ajutoarele sociale”, iar banii respectivi nu vor fi redirecționați către cei care vor să muncească, să genereze valoare adăugată în sectorul agroalimentar, el cred că, în viitor, datele de la INS nu vor fi unele care să reducă procentul de persoane de sex feminim a căror vârstă să fie în scădere în mediul rural.

„Eu îmi doresc foarte mult să încercăm să facem politici publice în care, în mediul rural, să regăsim cât mai multe familii tinere. Dacă vom tot discuta de îmbătrânirea populației din mediul rural, la un moment dat, acolo vor exista doar asistați social și atât”, a precizat Emil Dumitru.

El a dat și exemple de doamne de succes din sectorul agroalimentar românesc, atunci când i s-au prezentat cifrele cu privire la procentele ocupaționale vehiculate de INS. În plus, Dumitru a apreciat implicarea femeilor în buna desfășurare a activităților din domeniu și a exemplificat asta prin prin propriile statistici. Astfel, spune Emil Dumitru, populația feminină a României este mai „conștiincioasă în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realitățile agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, precum și că rata de succes a înregistrării  produselor cu inducație geografică protejată din România este mult mai mare în rândul femeilor.

„Avem și doamne care sunt implicate în formele asociative din agricultură. Sigur, inclusiv la noi, în Federația Pro Agro, avem doamne care sunt implicate în acest sector. Este vorba de doamna Mary Eugenia Pană de la ACEBOP, de doamna Tudor Stanca, director executiv al Patronatului Cărnii de Porc. Sigur însă, am constatat că femeile din agricultură, de cele mai multe ori, sunt mult mai aplecate pe legislația comunitară și sunt mult mai conștiincioase în a elabora documente de poziție care să țină cont și de realității agriculturii românești, dar și de politicile agricole europene”, a afirmat Emil Dumitru. „Dacă vom analiza care sunt produsele cu inducație geografică protejată din România, altele decât vinurile, vom constata că femeile au fost cele care au depus eforturi să facă acele documentații, să le trimită la Comisia Europeană și care, ulterior, au fost aprobate”.

Șeful Pro Agro crede inclusiv că, în perioada următoare, România va avea o femeie ca ministru al Agriculturii.

„Eu cred că nu va trece foarte mult timp până când vom avea și un ministru al Agriculturii o femeie. E clar că nu este niciun fel de diferență între un bărbat și o femeie, mai ales că astăzi agricultura se face cu tehnologie și cu date moderne. Pe parcursul celor doi ani de mandat am văzut foarte multe exploatații conduse de femei, care sunt performante și care fac lucrurile foarte bine”, a mai punctat Dumitru.

Nu în ultimul rând, oficialul Federației Pro Agro își dorește ca femeia din mediul rural să simtă că este apreciată de societate și că are niște condiții decente, astfel încât să se poată bucura de... „feminitate”.

„Le transmitem la mulți ani pentru că, dacă tot este primăvară, până la urmă frumusețea acestui anotimp poate fi asociată foarte bine și frumusețea femeii. Eu îmi doresc foarte mult ca femeile să se implice și mai mult în ceea ce înseamnă agricultură și valoarea adăugată din agricultură și industrie alimentară”, a conchis el.

Viorica Dăncilă: „Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii”

„Cu ocazia zilei de 8 Martie, le doresc tuturor femeilor din România să își îndeplinească toate dorințele și speranțele și să-și transforme în realitate toate planurile”, se precizează în comunicatul de presă al eurodeputatei S&D, Viorica Dăncilă.

Potrivit spuselor sale, ziua de 8 Martie reprezintă o ocazie când trebuie amintit tuturor faptul că, dincolo de flori şi vorbe frumoase, se află o realitate aspră – cea a discriminării de gen.

Femeile sunt adesea afectate de discriminare pe piața muncii, de salarizare neconformă cu munca depusă, de lipsa locurilor de muncă, în special în mediul rural, de subreprezentare în pozițiile cheie de decizie (fie că este vorba de economie sau politică), sau de fenomene precum hărțuirea de toate tipurile. Discriminarea de gen nu este un fenomen prezent doar în România. 8 Martie este, deci, şi un bun moment să vorbim despre cum putem schimba lucrurile, pentru ca orice femeie să se simtă protejată şi sprijinită în fiecare zi a anului”, a mai afirmat Dăncilă.

Din cele 19.760.300 persoane care la 1 ianuarie 2016 aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României pentru cel puţin 12 luni, 10.110.500 erau femei, reprezentând 51,2% din totalul populaţiei rezidente, se mai precizează în comunicatul de presă al INS.

Mai mult, în mediul urban, ponderea femeilor din ţara noastră este mai pronunţată decât în cel rural, astfel că 5.557.400 locuiesc la oraş, reprezentând 52,3% din totalul populaţiei urbane.

Publicat în Eveniment

Preşedintele ANSVSA, dr. Radu Roatiș Chețan, a propus ca asociaţiile crescătorilor de ovine și caprine să organizeze cursuri pentru certificarea personalului care poate realiza intermedierea dintre crescători si exportatori, în contextul existenţei unei pieţe negre a samsarilor de animale care creează atât prejudicii financiare, cât şi de imagine crescătorilor şi exportatorilor români, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Totodată, se mai precizează în document, a fost agreată solicitatea sprijinului organelor abilitate pentru o verificare mai intensă a transporturilor de animale ce urmează să ia calea exportului, dar si a controlului circulaţiei pe drumurile publice cu animale vii.

În acest context, nu mai devreme de data de 7 octombrie a.c., echipele de control ale Autorităţii Naţionale Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) aplicau deja amenzi în valoare de aproape 35.000 de lei, în urma controalelor desfăşurate la primele ore ale dimineţii, care vizau toate autovehiculele destinate transportului de produse alimentare şi animale vii.

Totodată, la întâlnirea de la sediul ANSVSA s-a stabilit ca asociaţiile de crescători sa trimită puncte de vedere către agenție privind posibilitatea regândirii cotelor de animale sacrificate în abatoarele de capacitate mică.

În plus, reprezentanţii oierilor şi-au luat angajamentul de a mări semnificativ numărul de exploataţii ce derulează programul de creştere a rezistenţei ovinelor la scrapie.

„Propunerile de soluționare ale probematicilor dezbătute în acest cadru vor fi discutate la începutul lunii noiembrie, cu ocazia unei noi intâlniri, când va fi definitivat şi Programul Naţional Strategic pentru anul 2017”, se mai arată în comunicat.

O echipă de specialiști din cadrul ANSVSA, condusă de preşedintele dr. Radu Roaţis Cheţan, s-a întâlnit la sediul Autorităţii cu principalii reprezentanţi ai crescătorilor şi exportatorilor de ovine şi caprine din România.

Printre temele abordate s-au numărat strategia în domeniul sănătăţii ovinelor și caprinelor, prin stabilirea acţiunilor obligatorii în cadrul Programului Naţional Strategic în scopul îmbunătăţirii statusului de sănătate a animalelor şi implicit al produselor obţinute de la acestea, programul de creştere a rezistenţei berbecilor la scrapie, promovarea exporturilor de ovine vii cu ţările terţe prin asigurarea standardelor de sănătate a animalelor, dar și identificarea de noi pieţe pentru exportul cu animale vii.

Publicat în Zootehnie

Prin adresa nr. 1/06.01.2016, Federația Națională Pro Agro solicită ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, posibilitatea modificării OUG 3/2015 prin prelungirea perioadei de grație acordate asociațiilor crescătorilor de animale și pentru anul 2016, în ceea ce privește obligativitatea transformării lor în grupuri de producători sau cooperative agricole, singurele forme asociative care vor beneficia de plățile pe pășune.

 

În paralel, Pro Agro cere totodată timp pentru definitivarea amendării Legii 566/2004, astfel încât să devină aplicabilă acțiunea de depunere a cererii de plată pentru pășuni de către cooperative și grupuri de producători în condiții normale începând cu anul 2017.

 

Conform documentului intrat în posesia noastră, prin legislația existentă, nu este încă realizabilă încă în mod eficient trecerea de la asociații la grupuri de producători și asociații agricole „din cauza mentalității proprietarilor de animale”, fapt care duce la imposibilitatea încasării plăților anul acesta.

 

„Federația Națională PRO AGRO, la solicitările insistente primite din partea organizațiilor membre din sectorul rumegătoarelor, atrage atenția asupra situației în care se riscă să se ajungă în lunile următoare, atunci când pentru depunerea cererii de plată pentru pășune, beneficiarii ar trebui să fie grupurile de producători și cooperativele agricole. Având în vedere că în OUG 3/2015 cu completările și modificările ulterioare, art.2 alin. b). este prevăzut că „după un an de graţie, asociaţiile prevăzute la lit. a) constituite în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, se vor transforma în grupuri de producători sau cooperative agricole conform prevederilor legislaţiei în vigoare”, dar prin legislația existentă nu este realizabil acest lucru, nu se vor putea depune cererile de plata în 2016”, se precizează în document.

 

Conform adresei Pro Agro transmisă ministrului Agriculturii, în forma actuală a art.6 alin. e). din Legea 566/2004 doar două cooperative au putut depune cererea de plată în 2015, deoarece este nevoie de trecerea animalelor în proprietatea cooperativei si foarte puțini agricultori români, „din cauza mentalității”, înțeleg și sunt dispuși să facă asta. Chiar dacă în Parlamentul României există un proiect legislativ de modificare a Legii 566/2004 menit să vină în sprijinul fermierilor, durata până la votarea și intrarea în vigoare a acesteia, completată de corelarea cu legislația existentă pentru a putea fi aplicabilă, nu va permite asociațiilor să se transforme în cooperative agricole în timp util, astfel încât să poată depune cererea de plată în perioda stabilită pentru 2016.

 

Un alt aspect semnalat de liderii Pro Agro este și acela că majoritatea pășunilor sunt concesionate și este necesar să se organizeze alte licitații, astfel încât cooperativa agricolă înființată după legislația actualizată să poată face dovada încărcăturii de 0,3 UVM/ha, să aibă cod de exploatație la ANSVSA, iar animalele să fie încadrate pe cooperativă în perioada de referință pentru 2016, respectând toată legislația în vigoare.

 

„Având în vedere că ANSVSA efectuează verificări, astfel încât animalele să fie în posesia celui care exploatează, la sediu, iar conform procedurilor nu se acceptă înființarea de noi coduri de exploatație, se impune totodată modificarea Ordinului 40/2010 prin care să se poată înființa și două coduri pe exploatație, atunci când situația o impune, pentru folosirea adăposturilor existente, inclusiv prin posibilitatea ținerii animalelor la stână”, se mai precizează în adresă.

 

Problemele cu operarea în SNIA persistă

 

De asemenea, cei de la Federația Națională Pro Agro spun că în continuare sunt probleme cu operarea modificărilor în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor (SNIA). Șefii Pro Agro afirmă că IQM a întrerupt contractul cu ANSVSA, iar medicii veterinari concesionari sunt nemulțumiți că au doar acces, dar nu pot opera modificări/actualizări în sistem, deși plătesc individual 150 lei/lună.

 

„Această situație duce la imposibilitatea corelării în timp util a informațiilor necesare pentru fi eligibil la APIA”, se menționează în document. În plus, „în vederea simplificării activității exploatațiilor, controlul APIA și ANSVSA ar fi indicat să fie realizat în comun, iar supracontrolul AFIR să se deruleze în procedura de urgență, pentru ca beneficiarii să își primească sumele aferente cât mai repede, nu după 4 - 6 luni”. Și asta deoarece, conform procedurii APIA, din moment ce un animal este purtător de subvenție și este trecut la cooperativă, în acel an proprietarul nu va putea beneficia de plăți.

 

Din 2015, asociaţiile proprietarilor de animale depun cereri pentru subvenţia pe păşune, acest demers efectuându-se cu acordul tuturor membrilor săi. Astfel, cererile unice de plată ce vor fi depuse la APIA trebuie să fie însoţite de un tabel centralizator cu datele de identificare şi semnăturile tuturor membrilor asociaţiei crescătorilor de animale.

 

Această prevedere este cuprinsă în modificările adoptate de Parlament la OUG 3/2015 (Legea 104/2015, M.Of. 331/14 mai 2015), respectiv în articolul 5, şi anume : „În cazul concesionării/închirierii unei suprafeţe de pajişti de către o asociaţie de crescători de animale, beneficiarii plăţilor pot fi : a) asociaţia crescătorilor de animale, pe baza unui tabel centralizator care cuprinde acordul tuturor membrilor privind depunerea cererii unice de plată de către asociaţie, datele de identificare, codul de identificare al exploataţiei zootehnice din Registrul naţional al exploataţiilor, numărul de animale şi suprafaţa care revine pe fiecare membru al asociaţiei proporţional cu numărul de animale deţinute şi hotărârea adunării generale a asociaţilor privind utilizarea fondurilor”.

 

Din acest an însă, conform modificărilor aduse OUG 3/2015 privind plăţile directe în agricultură în perioada 2015-2020, asociaţiile vor fi obligate să se transforme în cooperative agricole sau în grupuri de producători. Acelaşi act legislativ prevede că în cazul pajiştilor permanente deţinute, în calitate de proprietari, de către asociaţii, obşti, composesorate, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative (art.6 ), pot solicita subvenţia ori formele asociative, pe baza acordului fiecărui membru, ori membrii individuali care asigură încărcătura cu animale (0,3 UVM/ha) pentru suprafaţa deţinută în proprietate. (I. Văduva)

Publicat în Zootehnie

newsletter rf

Revista