Ministrul Agriculturii, Petre Daea, se aşteaptă să primească bani mai mulţi pentru investiţii la rectificarea bugetară anunţată pentru finalul lunii iulie (ANIF), arătând că la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare sunt investiţii realizate chiar şi cu un an mai devreme, iar constructorii trebuie plătiţi.

„Tot timpul se fac reglaje şi este firesc să se facă reglajele acestea în execuţia bugetară, pentru că una este prognoza şi alta realizarea. Eu mă aştept la bani mai mulţi pentru investiţii şi am discutat acest lucru, întrucât în Ministerul Agriculturii, la ANIF, toate lucrările de investiţii sunt avansate, unele dintre acestea cu un an de zile mai devreme realizate, motiv pentru care trebuie să aduc bani pentru a onora pe cei care au efectuat aceste lucrări pentru constructori. În rest mi-am făcut şi buget bun şi execuţie bună vom avea”, a precizat oficialul guvernamental român.

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a anunţat că propunerea de rectificare bugetară va intra în Guvern pe 31 iulie.

„Azi (n.r. - miercuri), la Finanţe, încheiem discuţiile cu ministerele. Joi o să fie o discuţie cu doamna prim-ministru pentru a prezenta care sunt primele rezultate şi pe 31 iulie o să avem în Guvern propunerea de rectificare bugetară. Dar, ca principiu, este clar, aşa cum am spus, tot ce înseamnă obligaţii legate de veniturile românilor, salarii şi pensii, vor fi asigurate. Tot ce înseamnă factura legată de investiţii, la fel, iar diferenţa se va reloca între ministere în funcţie de aceste două priorităţi. Tot s-a vorbit de scăderi de cheltuieli. Este abordarea corectă, abordarea de bun simţ pe care trebuie să o aibă orice demnitar, mai ales ministrul de Finanţe, să ceară ca banul public să fie cheltuit în mod justificat şi pe acţiuni care aduc creştere în economie, nu pe activităţi care nu se justifică”, a explicat membrul guvernului Dăncilă.









Publicat în Știri interne

Managementul SC Agricost, companie preluată de Al Dahra Agriculture din Emiratele Arabe Unite, a investit în ultimele nouă luni nu mai puțin de 70 de milioane de euro în tehnologii menite să maximizeze producția la hectar și să reducă din nivelul costurilor, miza celor din IMB fiind majorarea suprafețelor însămânțate cu lucernă, a declarat miercuri, 29 mai 2019, Lucian Buzdugan, directorul general al companiei, cu ocazia primei zile din evenimentul Agricost Open Day.

„Au investit mult (n.r. - acționarii Al Dahra Agriculture), mai mult decât se investea înainte. Numai pentru anul trecut și anul acesta (n.r. - patru luni din 2018 și cinci luni din 2019), avem aproape 70 de milioane de euro investiții, numai în tehnologie. Este un concept. Nu luăm utilaje, așa, că mi-au plăcut mie. Eu, ca agronom, mi-ar conveni să am aici, să mă scol în fiecare dimineață și să mă urc în altă mașină. Nu se poate așa. Trebuie să te încadrezi și în performanțe economice, în primul rând, adică să maximizezi producția la hectar, să reduci costurile”, a declarat Buzdugan jurnaliștilor prezenți în Insula Mare a Brăilei (IMB).

Totodată, Lucian Buzdugan le-a vorbit acestora de beneficiile culturii de lucernă, atât din punctul de vedere al aportului de proteină - o miză imensă la nivel global -, cât și al generării de azot biologic, necesar plantelor de cultură.

„Dacă măcar 20 la sută din suprafața României s-ar cultiva cu lucernă, am avea parte de mai multă proteină la hectar și am avea parte de circa 50-100 de kilograme de azot substanță activă, lăsată în sol de o plantă. De această dată, nu este vorba de un azot chimic, ci de unul biologic pe care îl fabrică această minunată plantă și ni-l lasă gratis, în timp ce dincolo este un azot chimic care se spală atunci când plouă, foarte mult se duce în pânza freatică, mai cu seamă în această zonă. Acest azot biologic este consumat de plantele care urmează (n.r. - în rotație) timp de doi, trei ani. Noi practicăm scarificarea, o lucrare a solului la o adâncime de 40-60 cm, cu un consum energetic foarte mare și forță de muncă suplimentară. Asta în timp ce lucerna, datorită sistemului său radicular, penetrează și aproape că lucrează mai bine decât scarificatorul. Rădăcinile care străpung zona aceasta tare (n.r. - hardpan), putrezesc și lasă niște orificii prin care apa ajunge în profunzimea solului sau, atunci când este nevoie de apă, aceasta urcă spre zona necesară”, a mărturisit Lucian Buzdugan. „Ce cultură merită cultivată mai bine decât lucerna? Pentru noi, este o șansă să găsim, să dăm lucernă (n.r. - să comercializăm), să cultivăm. Un mare avantaj este că producem proteină. Noi avem «foame» de proteină. Nivelul alimentar proteic este mai important decât cel glucidic. Atunci când o țară are proteină, cum este cazul SUA, Argentinei, Braziliei, acestea ocupă primele trei locuri în lume în materie de agricultură. Ministerul Agriculturii, factorii politici ar trebui să militeze pentru extinderea suprafețelor cu lucernă, cultură care este foarte pretabilă pentru România. Arabii, dacă vor dori mai multă lucernă decât cea din IMB, pentru că noi nu putem produce mai mult de 12.500 ha, pentru că este o rotație în care trebuie să ne încadrăm, și ar cere și de la alți fermieri români, ar fi un mare avantaj pentru România”.

Profit de 500 de euro la hectar

Tot cu ocazia Agricost Open Day, Buzdugan le-a vorbit celor prezenți despre profitabilitatea acestei culturi fixatoare de azot. Bazându-se pe vasta sa experiență agronomică, șeful Agricost a precizat că suma care i-ar rămâne unui fermier în buzunar ar fi de circa 500 de euro pe hectar, în cazul contractelor la export. Valorificarea materiei prime pe piața internă ar genera un profit și mai mare.

„Programul nostru este de a înfiinţa în Insula Mare a Brăilei 12.500 de hectare de lucernă, deoarece este o cultură pentru care avem desfacere. În prezent, desfacerea e cea mai grea problemă, dar nivelul de profitabilitate este foarte ridicat. Depăşeşte circa 500 de euro pe hectar. Deocamdată, avem vreo 2.500 de hectare de lucernă pentru producţie şi vreo 300-400 de hectare pentru sămânţă”, a adăugat oficialul IMB.

El a precizat totodată că suprafața de 2.500 ha, existentă în prezent, ar urma să se dubleze în luna august a acestui an.

„Acum, în august, mai semănăm 2.500 de hectare, pentru că mai construiesc o fabrică - eu sunt legat de fabrici, fabrici de uscare, pentru că sistemul de producere a fânului de lucernă îmbalotat este următorul: se coseşte, umiditatea la cosire este de 80 de procente (...), se lasă până umiditatea scade la 40% şi atunci o strângem, o tocăm, o transportăm la o fabrică (...) la un uscător, unde se procesează, se usucă, se îmbalotează. Facem cinci coase pe an. Producţia medie este de 17 tone de fân la 12-14% umiditate, cu proteină peste 20”, a explicat Buzdugan.

Şeful Agricost susţine că 2.000 de tone de lucernă sunt vândute în România, la două ferme, una din judeţul Iaşi şi alta din judeţul Ialomiţa, iar restul ajunge în ţările arabe. Totuşi, spune Lucian Buzdugan, de preferat este vânzarea lucernei pe piața internă, întrucât profitabilitatea este mai mare.

„O vindem în ţările arabe şi 2.000 de tone în România. Pentru ce vindem în România, obţinem sprijin cuplat. Pentru ce vindem afară, nu primim decât subvenţia pe hectar, nu obţinem nişte bani suplimentari. Noi am fi interesaţi să vindem toată lucerna în România, dar nu este cerere. Acum, în România, cumpără lucernă două ferme mari de vaci, care s-au hotărât având în vedere calitatea deosebită; una din Iaşi, una din Ialomiţa. Profitabilitatea de 500 de euro este pentru cea exportată. Pentru cea la intern ar fi mult mai mare... Eu aş vrea să o dau pe toată la intern”, a continuat şeful celei mai mari ferme din sud-estul Europei.

Conform precizărilor sursei citate, programul de înfiinţare a 12.500 de hectare de lucernă necesită cinci fabrici de uscare a culturii, o investiţie care se ridică la 18 milioane de euro pentru fiecare unitate.

„Pentru cele 12.500 de hectare de lucernă, îmi trebuie cinci fabrici. Acum am una, o construiesc pe a doua, anul viitor, pe a treia şi tot aşa. De 18 milioane de euro avem nevoie pentru fabrica nouă de lucernă, nu e mult. Utilajele le cumpărăm din Spania. De ce e atât de scumpă? Nu e numai fabrica. Este copertina de depozitare: să aduci 1.000 de tone de lucernă, să o depozitezi, să o prelucrezi în 24 de ore... Fabrica actuală de uscare, prima dată, a avut capacitatea de 400 de tone şi mi-am dat seama că, dacă mă plouă o zi, o ploaie mă opreşte patru zile să recoltez. Este un calcul aproape matematic. Îţi spune că trebuie să dublezi capacitatea de uscare, ca să reduci timpul de recoltare. Timpul de recoltare, coasa, vine prima dată la 21 de zile, apoi, la o lună”, a mai spus Lucian Buzdugan.

Agricost primeşte anual subvenţii europene şi naţionale de circa 10 milioane de euro.

„Pe total fermă, noi primim în jur de 10 milioane de euro anual. Dar eu comparaţia aş face-o întotdeauna: cât primeşte fiecare pe hectar. Dacă ai două hectare, primeşti 350 de euro, dacă ai 10 hectare, primeşti 170 ori 10. Dar ce face ăla care ia 1.700 (n.r. - de euro) şi ce am făcut eu cu banii de pe subvenţii, că de arătat cu degetul... Ţara prin asta devine mai bogată şi mai puternică”, a conchis acesta.

Era Al Dahra, nu Mubadala Investment Company

În ziua de 21 februarie 2018, Revista Fermierului publica un articol amplu despre achiziția Agricost de către Al Dahra. La acea vreme, Constantin Duluțe, fostul acționar principal al Agricost, preciza că o eventuală tranzacție ar urma să implice vânzarea de acțiuni ale companiei, menționând totodată că Mubadala Investment Company nu este cea care ar urma să cumpere.

„Nu, nu este vorba că vreau să vând (n.r. - pachetul majoritar de acțiuni al/ale Agricost către un investitor străin/român în numele unui străin). Discuții sunt; multe companii s-au interesat. Eu sunt interesat de un parteneriat, să atrag ceva investiții. De atunci, nu s-a perfectat nimic. Doar la nivelul discuțiilor, dar nu aș putea spune... Am discutat cu foarte mulți; patru companii până acum, dar nu. Vin, se documentează, întreabă, dar nu s-a perfectat nimic”, preciza Duluțe pentru Revista Fermierului. „Nu s-a pus problema de vânzare (n.r. - a acțiunilor) nicicum; doar parteneriat, dacă ar fi, dar nu vânzare. Pentru moment, nu este nimic concret. (...) Nu (n.r. - nu este vorba de fondul suveran Mubadala, ca potențial investitor).”

La vremea aceea, el mai preciza că nu știe care este motivul zvonurilor lansate în piață privind vânzarea Agricost și a spus că dacă va decide să vândă acțiuni, nu va cere punctul de vedere nimănui.

„De ce sunt zvonurile în piață? Dar cine poate opri zvonurile? Am avut discuții, dar nu s-a hotărât nimic. Au venit oamenii, s-au interesat, au întrebat, dar nu de acum, de doi-trei ani. Nu mă deranjează (n.r. - propagarea zvonului). Fiecare crede ce vrea. Dacă voi face ceva, nu voi cere părerea. Eu vând niște acțiuni, nu vând teren. Terenul îl ia statul”, mai preciza Constantin Duluțe.

În acea perioadă, directorul general al ADS, Cătălin Gheorghe Bologa, confirma pentru Revista Fermierului că nu este la curent cu existența unei astfel de inițiative (due-dilligence privind cumpărarea iminentă a pachetului majoritar de acțiuni și acoperirea redevenței și datoriilor către ADS ale societății citate mai sus), precum și că o astfel de mutare nu poate fi făcută fără ca ADS, MADR și alte instituții să-și dea girul.

„N-am auzit, sincer (n.r. - de o eventuală preluare a unui pachet de acțiuni Agricost de către un investitor străin/român în numele unui străin). Nu am nicio informație. Nu ne putem da un astfel de acord (n.r. - de preluare a unui pachet de acțiuni Agricost). Dacă avem dat în concesiune sau în arendă teren, suprafețele în cauză nu se pot nici vinde, nici tranzacționa, nici plasa, nici subînchiria, nici subconcesiona. Ca atare, dacă este terenul nostru, este exclus așa ceva. Dacă este terenul lui privat, este treaba lui ce face cu el”, a afirmat Cătălin Gheorghe Bologa. „Este teren proprietatea statului. ADS îl administrează. Este dat în concesiune și, cu asta, basta. Dacă ei (n.r. - Agricost) vor să facă ceva, nu pot face”.

Sursa informațiilor: Revista Fermierului, Agepres

Publicat în Cultura mare

Laboratorul IT al școlii din localitatea Nereju, județul Vrancea, a fost renovat și dotat cu tehnologie prin intermediul unei finanțări de 17.500 de euro primită din partea Premium Porc Group, ca urmare a câștigării concursului „Bursa Proiectelor Școlare”.

Investiția urmează să faciliteze integrarea componentei digitale în procesul educațional, ducând astfel învățarea la un alt nivel. Pentru elevi, noul laborator va crea noi oportunități, într-o comunitate în care accesul la tehnologie este în continuare limitat. Astfel, copiii vor putea învăța cu ajutorul tablei interactive și al laptopurilor primite.

Sub titulatura „Eroii Reciclării”, în cea de a șasea ediție a concursului, echipa Școlii Nereju s-a remarcat în fața juriului și a publicului prin dorința incredibilă de a face o schimbare în comunitate și de a curăța mediul înconjurător de deșeuri.

„Din 2016, la nivelul unității noastre, se desfășoară periodic acțiuni de colectare selectivă a deșeurilor, ajungând astfel să totalizăm peste 8,4 tone de deșeuri ce au fost preluate de firme specializate pentru a fi reciclate. Au fost organizate ample activități de conștientizare a efectelor negative produse de poluare asupra mediului înconjurător”, a afirmat profesorul coordonator, Mirela Măciucă.

„Cu gesturi mărunte, construim generații mărețe” - sloganul câștigătorilor

Pentru o localitate cu câteva mii de locuitori, această reușită reprezintă o adevărată mobilizare de forță și o dovadă a angajamentului echipei. Cei șapte elevi, sub îndrumarea profesorului coordonator, au dovedit că „Fără plastic, e fantastic”, tema acestei ediții a concursului, prin care grupul de firme și-a propus să atragă atenția asupra problemelor mediului înconjurător și importanței protejării acestuia.

„Bursa Proiectelor Școlare” este un concurs anual organizat de grupul de firme amintit, ca parte din politica de implicare efectivă în creșterea standardelor de viață în comunitățile în care activează. Prin acesta, grupul sprijină comunitatea locală și dorește să încurajeze copiii să recicleze, unul dintre pilonii firmei fiind investiția în educație.

La actuala ediție, „Bursa Proiectelor Școlare” s-a bucurat de un număr-record de participanți: 24 de echipe, 192 de participanți și peste 1.000 de susținători (imagini de la eveniment). După anunțarea următoarei ediții, multe școli din zona Vrancea și-au afirmat deja interesul de a participa. În cei șase ani de când organizează acest concurs, compania a dotat 4 laboratoare IT în școlile din județul Vrancea, primele trei primind 14 stații PC cu licențe Windows și Microsoft Office, un laptop, o tablă interactivă și o imprimantă, pe lângă renovările necesare sălii (schimbate rețelele electrice, reparații, vopsit, mobilier nou etc.).

Publicat în Comunicate

Do Investment AG, compania care se ocupă de investiţiile unor familii bogate din Germania, printre care se numără şi cele ale descendenţilor producătorului de avioane Claude Dornier, acaparează pământ în România de mai bine de mai bine de un deceniu, o soluție, cred investitorii, de a contracara dobânzile reduse oferite de bănci, este anunțul făcut recent de Bloomberg, agenție citată de Agerpres.

Conform analiștilor, primele investiţii în terenuri arabile ale Do Investment au fost făcute în România în urmă cu 13 ani. În anul 2016, au fost făcute achiziţii de terenuri în Uruguay, noi contracte urmând să fie încheiate în lunile următoare.

România şi Uruguay-ul oferă nu doar preţuri scăzute la terenuri arabile, cât şi un sol fertil şi o climă favorabilă, ceea ce le face pieţe atractive, afirmă specialiștii din piață. În plus, nu există bariere pentru intrarea investitorilor.

„În multe ţări, investitorilor nu li se permite să deţină un teren arabil în proporţie de 100%”, preciza Dirk Ruettgers, directorul Do Investment AG.

Există însă şi unele dezavantaje, subliniază Andreas Esser, director general la brokerul german de terenuri Greif & Meyer.

„Terenurile agricole sunt o alternativă sigură de investiţii, în special în Europa Occidentală. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte România, unde am avut odată afaceri, am văzut o anumită reticenţă din partea clienţilor din cauza instabilităţii politice persistente şi a cazurilor de expropriere din trecut”, a precizat Andreas Esser.

În ultimele două decenii, apetitul pentru terenuri agricole a luat amploare. Investitorii încearcă astfel să cumpere active pentru a se proteja de inflaţie şi recesiune. Ruettgers, care descrie investiţiile în terenuri arabile drept un instrument verificat de protejare împotriva crizei, a subliniat că mizează pe un randament de şase până la nouă procente pe an.

„Populaţia creşte, terenul se împuţinează, iar cererea de alimente este în creştere”, a menționat Dirk Ruettgers, citat de agențiile de presă.

Ideea de a investi în terenuri arabile a apărut când familia lui Silvius Dornier a decis să vândă acţiunile pe care le deţinea la constructorul de avioane Dornier-Werke şi să gestioneze activele printr-o companie de investiţii. Ulterior, în 2005, a fost înfiinţată compania Do Investment sub forma unui asset manager indepedent care, în prezent, gestionează active în valoare de 350 de milioane de euro.

Legea 17/2014 și bătutul pasului pe loc

O mai veche discuție privind posibilitatea îngrădirii accesului resortisanților străini la înstrăinarea terenurilor agricole românești, aspect reglementat în oarecare măsură printr-o lege votată în urmă cu patru ani, ar urma să ia o nouă turnură, potrivit noilor amendamente aduse proiectului de act normativ (Plx – 336/2018) de modificare a Legii 17/2014, aflat în prezent în Camera Deputaților.

În data de 19 septembrie 2019, Camera Deputaților primea un punct de vedere de la Guvernul Româniai (nr. 10991/19.09.2018) prin care Executivul își exprima susținerea adoptării acestei inițiative legislative sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor.

Una dintre ele prevedea că străinii ar trebui să aibă domiciliul în România timp de cinci ani, înainte de a putea cumpăra pământ, respectiv dacă vor exista doritori de achiziție de teren arabil românesc prin terți, și aceia, inclusiv societatea comercială, va trebui să aibă o vechime de cinci ani, istoric în agricultura românească.

Conform statisticilor publicate în luna martie 2018 de Eurostat, Olanda a avut în anul 2016 cel mai ridicat preţ din Uniunea Europeană la achiziţionarea unui hectar de teren arabil (63.000 de euro), în timp ce România este ţara cu cel mai ieftin teren arabil (în medie, 1.958 de euro).

Publicat în Piata agricola

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Conform anunțului făcut de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Brăila, oficialii instituției au solicitat fonduri pentru decolmatarea în acest an a peste 40 de kilometri de canale de desecare, valoarea totală depășind 377.000 de lei.

„În perioada mai-decembrie 2018, au fost decolmataţi 26,5 km de canale de desecare, în valoare de 377.701 lei, iar pentru anul 2019 au fost solicitate fonduri în valoare de 872.932 lei, pentru decolmatarea a 41,3 km de canale de desecare”, se arată în informarea semnată de directorul ANIF Brăila, Vasile Turcitu, citată de Agerpres.

Anul trecut, cu fonduri în valoare de 97.762 de lei, au fost reabilitate staţii de pompare pentru evacuarea apei la minimum 50% din capacitate, iar lucrările de reabilitare continuă în 2019, fiind solicitate de la buget fonduri pentru repararea staţiilor de pompare pentru evacuare în valoare de 925.484 de lei.

Totodată, au fost întocmite note conceptuale pentru staţiile de evacuare din fonduri de investiţii şi s-au alocat, începând cu 2018, fonduri în valoare de 18.533.307 lei, pentru staţia SPE Valea Encii, care prin reabilitare preia şi suprafaţa deservită de staţia Maxim Gorki, soluţionând astfel şi reabilitarea acesteia.

600 de milioane de lei la nivel de țară

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, preciza marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne

Programul de investiţii în sistemul de irigaţii va continua și în 2019, nu mai puțin de 600 de milioane de lei fiind prevăzute în acest sens, a precizat, marţi, 12 februarie 2019, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, în comisiile reunite pentru buget, finanţe şi bănci din Parlament.

„Şi anul trecut, şi acum doi ani, şi anul acesta, şi, mai abitir, anul viitor, vom continua programul de investiţii în sistemul de irigaţii. Anul acesta, avem aproximativ 600 de milioane de lei pentru irigaţii şi avem în curs 40 de obiective de investiţii, mai deschidem 30, deci 70 de obiective de investiţii”, a spus oficialul guvernamental.

Daea a adăugat că toate canalele şi staţiile de pompare vor fi „reparate, calibrate, impermeabilizate”.

„Categoric, le vom repara. Am vorbit la general pe investiţii şi acestea sunt pe două direcţii de acţiune, prima este legată de staţiile de pompare, acolo unde este sursa de apă şi (unde este, n.r.) canalul de aducţiune. Toate canalele şi staţiile de pompare vor fi reparate, calibrate, impermeabilizate, într-un cuvânt, se află într-un proces de reabilitare prin planul naţional de irigaţii”, a conchis ministrul Agriculturii.

Anul trecut, au fost aprobate investiții în 47 de obiective de irigații, 1,2 milioane de hectare au fost pregătite pentru irigat, iar contractele pentru irigații (inclusiv cele sezoniere) au totalizat un milion de hectare.

De asemenea, în perioada 2017-2018 au fost puse în funcțiune 10 amenajări de irigații, nepuse în funcțiune de peste 20-25 de ani.

Publicat în Știri interne

La sfârșitul primelor două luni ale anului în curs, țara noastră va avea în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, luni, 4 februarie 2019, la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile, vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să-l faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

La finele primelor două luni ale anului în curs, țara noastră ar urma să aibă în conturi aproximativ 1,6 miliarde de euro, însemnând plăți prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), a spus Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la conferinţa naţională cu tema „Satul românesc are viitor”.

„Peste câteva zile vom ajunge la aproape 1,6 miliarde de euro aduşi în România în primele două luni ale anului. E un efort extraordinar, dar merită să faci. E un efort al tuturor, dar a meritat şi este o speranţă înzecită că putem face mai mult. Cum? Mergând pe acelaşi drum al seriozităţii, al implicării şi, evident, al urmăririi cu tenacitate a derulării fiecărui proiect în parte”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Daea a adăugat că suma de 2,84 miliarde de euro, ce reprezintă plăți efectuate din FEADR în perioada 2017-februarie 2019, și 4,801 miliarde euro, intrate în țară în perioada 2017-2019 februarie, ca subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli (din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), însumează peste 7,672 miliarde de euro, fonduri intrate în perioada 2017 - februarie 2019, bani care au alimentat spațiul rural din România. El a subliniat totodată că procentul de absorbție pentru fondurile europene accesate prin PNDR 2014-2020 a ajuns la 48%.

„O sumă extrem de importantă, care se cântăreşte prin obiective de investiţii specifice activităţii AFIR, care se cântăreşte prin producţii specifice activităţii APIA, care a ridicat România pe o treaptă de respect în Uniunea Europeană şi pe o treaptă atât de necesară şi atât de căutată de fiecare dintre noi. Merită toţi cei care au contribuit la acest efort să prindă din respectul muncii felicitările care se impun în momentul acesta de bilanţ”, a menţionat totodată membrul Guvernului Dăncilă.

Şeful MADR a mai spus că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Şeful MADR a mai adăugat că mai bine de 866.000 de fermieri beneficiază de sprijin şi mai mult de 2,5 milioane de români au beneficiat direct sau indirect de avantajele investiţiilor create în spaţiul rural.

Publicat în Finantari

Începând cu ziua de vineri, 21 decembrie 2018, procesatorii pot depune cereri de finanţare a proiectelor pentru investiţii în procesarea produselor agricole pentru obţinerea de produse neagricole, cum sunt pâinea, produsele zaharoase, prăjiturile sau berea artizanală, cu ajutorul unei scheme cu buget de peste 35 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), transmis luni presei.

„Începând din 21 decembrie, procesatorii pot depune online la AFIR solicitări de finanţare a proiectelor pentru investiţii în procesarea produselor agricole pentru obţinerea de produse neagricole, precum pâine, produse zaharoase, prăjituri, bere artizanală şi multe altele. Finanţarea disponibilă prin schema GBER a subMăsurii 4.2 contribuie semnificativ la creşterea calităţii produselor obţinute, a siguranţei alimentare şi la obţinerea de noi produse competitive, cu impact economic asupra procesării ulterioare în întreprinderi, cu asigurarea standardelor de calitate”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Șeful AFIR a mai precizat că valoarea sprijinului financiar poate ajunge până la 2,5 milioane de euro pentru investiţiile care conduc la un lanţ alimentar integrat. Pragul de calitate lunar pentru depunerea unui proiect este de 65 de puncte (în 21 decembrie 2018 - 31 ianuarie 2019) şi scade treptat până la pragul minim de depunere de 15 puncte (1 - 30 iunie 2019).

Sesiunea de primire a proiectelor de investiţii în procesarea şi marketingul produselor agricole în vederea obţinerii de produse neagricole va fi deschisă prin intermediul schemei GBER aferente subMăsurii 4.2 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2020, în perioada 21 decembrie 2018, ora 9:00 - 30 iunie 2019, ora 16:00.

Potrivit AFIR, fondurile totale disponibile pentru această sesiune sunt de 35.348.504 euro, împărţite astfel: 21.209.103 de euro pentru dezvoltarea şi modernizarea unor capacităţi de procesare şi de comercializarea a produselor agricole şi de 14.139.401 euro pentru crearea de noi unităţi de procesare a produselor agricole.

Depunerea documentației se realizează online pe site-ul AFIR.

Pe lista investiţiilor eligibile prin această linie de finanţare se află: fabricarea pâinii, a prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, fabricarea îngheţatei şi a sorbetului, fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, fabricarea alimentelor pentru utilizări nutriţionale speciale (de exemplu: lapte praf, alimente fără gluten), dar şi fabricarea unor băuturi, cum ar fi berea artizanală.

Toţi cei interesaţi să pregătească documentaţia în vederea depunerii proiectelor pot consulta Ghidul solicitantului şi anexele pentru schema GBER aferentă subMăsurii 4.2, documente publicate pe pagina de internet, www.afir.info, la secţiunea Investiţii PNDR.

Publicat în Finantari

Miercuri, 21 noiembrie 2018, Camera Deputaților a aprobat prin vot final o serie de acte normative cu impact direct asupra sectoarelor agricol, zootehnic și agroalimentar din zona montană.

Concret, a trecut de votul deputaților Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană (PL-x 105/2018) – lege ordinară –, cu 212 voturi pentru, 1 împotrivă și 62 de abțineri.

De asemenea, Camera Deputaților a aprobat prin vot final Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrare a cărnii în zona montană (PL-x 106/2018) – lege ordinară –, cu 205 voturi pentru, 1 împotrivă și 65 de abțineri.

Și Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montane (PL-x 107/2018) – lege ordinară –, a trecut de Camera Deputaților cu 206 voturi pentru, 60 de abțineri și 1 împotrivă.

Nu în ultimul rând, tot prin vot final, deputații au aprobat Proiectul de Lege privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi prelucrare primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice, din flora spontană şi/sau cultură în zona montană (PL-x 147/2018) – lege ordinară –, cu 212 voturi pentru, 1 împotrivă și 52 de abțineri.

În majoritatea cazurilor, finanțarea se face în conformitate cu proiectele‐tip puse la dispoziție în mod gratuit de către Agenția Zonei Montane.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 3