Syngenta introduce pe piața din România produsul Austral® Plus care înlocuiește produsele pe bază de neonicotinoide pentru tratamentul semințelor de cereale, în acest moment fiind singurul insecto-fungicid ready-mix înregistrat.

Lansarea produsului Austral® Plus deschide discuțiile pe problema accesului la tehnologie într-o lume în schimbare și vine în sprijinul nevoilor fermierilor.

Austral® Plus este un amestec ready-mix de două substanțe active (teflutrin 40g/l și fludioxonil 10 g/l) ce oferă un spectru larg de acțiune împotriva bolilor la sămânță și dăunătorilor de sol.

Teflutrinul este un insecticid cu spectru larg din clasa piretroizilor, care acționează în jurul semințelor prin contact și vapori, difuzând de pe semințe în sol, formând o zonă de protecție în calea dăunătorilor, denumită halou.

Produsul Austral® Plus protejează semințele și, în același timp, oferă și un efect fitotonic. Acesta conferă protecție împotriva viermilor sârmă (Agriotes spp.), a gândacului ghebos (Zabrus tenebrioides) și a muștei cenușii (Delia coarctata) și este recomandat pentru tratamentul semințelor de grâu și orz.

Acțiunea fungicidă oferită prin substanța activă fludioxonil asigură o protecție împotriva principalelor boli la cereale, printre care cele mai importante sunt Septorioza cu transmitere în sol și sămânță (Septoria nodorum), Fuzarioza (Fusarium spp.) și Mălura comună (Tilletia spp.).

Pentru o bună acoperire a semințelor, produsul se aplică numai împreună cu un adjuvant (AG 40R), cu care va veni împreună la pachet. Adjuvantul este de origine vegetală, obținut din ulei de rapiță esterificat și are rolul de a îmbunătăți aderența produsului pe sămânță, reducând astfel semnificativ praful de pe semințele tratate.

„Punem întotdeauna accent pe utilizarea în siguranță a produselor pentru protecția plantelor, iar indiferent că vorbim despre operatorul care face tratamentul sau fermierul care manipulează semințele tratate, venim cu recomandări specifice de utilizare, comunicate în toate materialele de promovare”, anunță reprezentanții companiei.

Mai mult, Syngenta a dezvoltat o pagina de internet, special dedicată măsurilor de siguranță pentru utilizarea produsului și a semințelor tratate. Aceste informații pot fi consultate accesând pagina
https://www.syngenta.ro/utilizarea-siguranta-produsului-austral-plus.

Publicat în Comunicate

În calitate de evaluator de risc, pentru EFSA, subiectul derogărilor în vederea utilizării temporare a neonicotinoidelor la tratamentul materialului semincer reprezintă o problemă națională și, deopotrivă, una a Executivului comunitar, dacă solicitările statelor membre UE sunt justificate sau nu, a spus directorul executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), dr. Bernhard Url, marți, 2 aprilie 2019, cu ocazia celei de-a LXXI-a întruniri a Forumului Consultativ al EFSA de la București.

„În ceea ce privește derogările transmise de statele membre cu privire la utilizarea temporară a neonicotinoidelor, subiectul nu reprezintă în mod direct o problematică pentru EFSA. Noi suntem evaluatori de risc. Derogările sunt date de statele membre, de către autoritățile competente, iar eu nu sunt la curent cu privire la problemele de aici, din România, așadar, nu pot răspunde la întrebare. În realitate, vorbim de o problemă atât națională, cât și una a Comisiei Europene (CE) deopotrivă, cu privire la faptul dacă derogările (n.r. - de utilizare temporară a neonicotinoidelor la tratamentul semințelor) sunt justificate sau nu”, a răspuns întrebărilor jurnaliștilor dr. Bernhard Url, directorul executiv al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/eveniment/item/3833-se-confirma-neonicotinoidele-prezente-in-18-din-probele-prelevate-de-cercetatori-romani.html

De asemenea, oficialul EFSA a fost întrebat dacă există o nouă viziune a Autorității cu privire la tehnologia revoluționară de editare a genomului CRISPR Cas (mutageneză) după decizia Curții Europene de Justiție (CJUE) din data de 25 iulie 2018, conform căreia toate produsele obținute prin mutageneză sunt organisme modificate genetic (OMG) și, în principiu, sunt supuse obligațiilor prevăzute de Directiva 18/2001, recunoscută ca Directiva OMG.

Url a replicat că EFSA poate primi dosare pe aceste subiecte delicate și poate evalua riscurile „de la caz la caz”.

„Dacă vă referiți la CRISPR Cas, o tehnologie de editare genomică dezvoltată cu câțiva ani în urmă, aceasta reprezintă o realizare majoră în biotehnologie care va schimba în mod semnificativ felul în care putem modifica substanța genetică a organismelor. Așa cum știți, Curtea Europeană de Justiție a decis în vara anului trecut că inclusiv editarea genomică tip CRISPR Cas intră sub incidența organismelor modificate genetic, cu câteva mici excepții. În acest context, vă pot spune că pot fi înainte dosare către EFSA, iar instituția va realiza o evaluare a riscurilor, de la caz la caz, fapt care mă determină să afirm că un răspuns general valabil nu vă pot oferi. Vorbim, așadar, de o evaluare de la caz la caz, iar EFSA este pregătită să realizeze aceste evaluări, dacă acestea vin”, a conchis executivul EFSA.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/tehnica-agricola/item/3503-ambasada-sua-la-bucuresti-critica-voalat-decizia-cjue-ca-toate-produsele-obtinute-prin-mutageneza-sa-fie-asimilate-conceptului-de-organism-modificat-genetic-omg.html

Situația este sub control

La finele conferinței de presă, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Geronimo Brănescu, a precizat la rândul său că situația prezenței pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României este una stabilă și că totul este sub control.

„În ceea ce privește starea actuală a prezenței pestei porcine africane (PPA) pe teritoriul României, vă pot spune că aceasta este una stabilă. Am închis în jur de 20 la sută din totalul focarelor, fapt care mă determină să afirm că situația este sub control. Suntem pregătiți să luptăm cu PPA în fiecare zi și să încercăm să găsim cea mai bună soluție de regionalizare și de ținere sub control extinderea virusului”, a menționat Brănescu.

Nu în ultimul rând, oficialul ANSVSA a menționat că nu mai este nicio problemă în ceea ce privește contaminarea cu fipronil a ouălor produse la noi în țară.

„În ceea ce privește scandalul prezenței fipronilului în ouăle din România, din câte cunosc, totul este închis. Țara noastră, în prezent, are posibilitatea să găsească rapid toate intervențiile cu fipronil în fermele de creștere a păsărilor. Acolo unde găsim acest tip de tratament aplicat, închidem tot și avem o reacție rapidă. Pentru moment, pot spune că nu mai avem nicio problemă în acest sens”, a conchis la rândul său Geronimo Brănescu.

CITEȘTE ȘI: https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/3733-fipronilul-din-oua-acum-si-in-carnea-pasarilor.html

Întărirea colaborării științifice între EFSA și ANSVSA

În perioada 2-4 aprilie are loc la București Forumul Consultativ al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) și vizita directorului executiv al acestei instituții, dr. Bernhard Url, evenimente organizate de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).

În cadrul celei de-a LXXI-a întruniri a Forumului Consultativ al EFSA, vor fi discutate aspectele științifice ale unor teme de interes comun, precum: sănătatea animalelor, pesta porcină africană, zoonozele, potențiale pericole și aspecte legate de biosecuritate asociate siguranței alimentare, incertitudinea în analiza riscului etc.

Vizita doctorului Bernhard Url este dedicată întăririi colaborării științifice între EFSA și ANSVSA pentru același scop – alimente sigure și creșterea încrederii consumatorilor în activitatea autorităților competente, cu responsabilități în domeniul siguranței alimentelor.

De asemenea, ca parte a colaborării dintre EFSA și România, vor fi analizate idei de activități științifice pe care România le propune, sub forma unor proiecte comune, pentru a răspunde priorităților agendei Uniunii Europene privind evaluarea riscului

Totodată, vor fi purtate discuții privind etapele desfășurării proiectului comun EFSA - ANSVSA care își propune să identifice factorii de risc cu rol în apariția, răspândirea și evoluția pestei porcine africane în România

Proiectul își propune să perfecționeze, pe baza experinței și a datelor concrete care vor fi obținute în urma desfășurării acestui proiect, setul de măsuri pentru controlul și eradicarea pestei porcine africane. Rezultatele astfel obținute vor fi puse la dispoziția statelor membre sau statelor terțe din Europa în care evoluează PPA, pentru a facilita lupta împotriva acestei boli.

Publicat în Știri interne

Maestra din spatele produselor apicole realizate și comercializate de Stupina Diaconescu, Rodica Diaconescu, admite importanța asocierii în sectorul apicol, însă recunoaște că desfacerea trebuie făcută la nivel individual, unei clientele formate în timp, conform cererii pieței.

Se spune că mai toți militarii de carieră, pensionați, fie se apucă de agricultură, fie de apicultură. Afirmația este valabilă și în cazul familiei Diaconescu. Soțul, fost ofițer, Cristi Diaconescu, este cel care merge în pastoral, cel care duce greul pe drumurile țării, care petrece majoritatea timpului alături de albinele sale dragi, în câmp, însă creierul din spatele business-ului și interfața cu clienții și partenerii de afaceri este soția, Rodica Diaconescu, tehnician apicol și colaborator apropiat al ICDApicultură.

Într-un interviu acordat publicației noastre, cu ocazia celei de-a XX-a ediții a Târgului Național al Mierii, Rodica Diaconescu ne-a mărturisit că 2018 a fost un an „bunicel” pentru stupina pe care o conduce alături de soțul său.

În ceea ce privește discuția privind valoarea de comercializare a mierii, domnia sa recunoaște că prețul de cost s-a majorat constant, în timp ce prețul produsului finit nu a crescut de aproape șapte ani.

Diaconescu recunoaște totodată că apicultura este un business profitabil pentru familia sa, însă doar cât să aibă un standard de viață puțin mai ridicat.

Revista Fermierului: Ce a însemnat anul 2018 pentru familia de apicultori Diaconescu?

Rodica Diaconescu: Anul trecut a fost unul ca toți ceilalți pentru noi. An de an plecăm în pastoral, în luna aprilie, la rapiță, mergem la primul salcâm, la șes, apoi ne întoarcem la Vâlcea la al doilea salcâm. Stupina Diaconescu are sediul în București, însă vatra stupinei se află în Nicolae Bălcescu de Vâlcea. Pe Valea Topologului am descoperit o zonă bună cu salcâmi, o zonă foarte bună pentru mană, bună de polen, fâneață foarte multă, dar suntem nevoiți să facem și alte sortimente, astfel încât să ieșim pe piață cu produse diversificate.

Dar ca să vă răspund, 2018 a fost un an bunicel pentru afacerea noastră. În primăvara lui 2018, salcâmul a mers binișor. Doar puțin, așa, la tei, a fost ceva mai slab. Poliflora a mers și ea binișor. Nu a fost un an rău, ci unul bunicel.

R.F.: Ne-ați vorbit pe scurt despre cules, nu și despre prețul mierii. Din acest punct de vedere, ce ne puteți spune?

R.D.: Făcând pastoral, pentru a produce, un apicultor cheltuie cu carburanții, cu forța de muncă, cu transportul, procesarea, ambalarea, promovarea, participarea la târguri etc. Toate costurile de producție s-au majorat, dar prețurile mierii și ale celorlalte produse apicole le-am păstrat aceleași în ultimii 5-7 ani. N-am modificat niciun preț, chiar dacă avem cheltuieli mai mari.

R.F.: Pe cât de importante sunt pentru viața pe pământ, pe atât de sensibile la boli sunt albinele. În ultima perioadă, ați întâmpinat probleme la acest capitol? Loca americană, varroa ș.a. decimează familii întregi de albine din România.

R.D.: Noi am căutat să evităm locurile famate. Am mers în locuri mai nepoluate, în locuri mai nepopulate de familii de albine, astfel încât să nu ne căptușim cu vreo boală. Le hrănim pe mierea lor, pe păstura lor, pe polenul lor, pe tot ce aduc ele și ce este natural și, atunci, chiar nu am avut niciodată probleme.

R.F.: Ați încercat să intrați cu produsele dumneavoastră în magazinele locale, în rețelele de discount, super sau hipermarketuri?

R.D.: Noi nu producem atât de mult și nu avem atâta putere de muncă, astfel încât să ajungem să livrăm cantități mari. Noi mergem pe la târguri și reușim să vindem ceea ce producem cu ocazia acestor evenimente. Urmașii noștri nu vor să mai facă așa ceva, iar atunci noi încercăm să trăim puțin mai bine și ne vindem singuri produsele.

R.F.: Sunt stupăritul și activitățile adiacente un business profitabil?

R.D.: În cazul nostru da, dar doar cât să trăim un pic mai bine, atât, nu să ne îmbogățim.

R.F.: Cu privire la cantitatea de miere polifloră, cât ați obținut anul trecut?

R.D.: Miere polifloră am obținut în jur de 20 de kilograme pe stup, dar în condițiile în care facem pastoral, alergăm cu ele, nu stând pe loc. Dacă staționăm, obținem în jur de 8-10 kilograme de miere pe stup.

Per total, în medie am obținut în jur de 35 de kilograme de miere pe stup, iar pe familie, în jur de 20 de kilograme. Noi nu ne facem niciodată un calcul total al mierii obținute. Mai înmulțim din familii de albine... Avem un stup, îl punem pe cântar și știm cât a produs, nu stăm însă să calculăm cât am obținut în total pe toată stupina.

R.F.: Optați pentru Apis Melifera sau Buckfast?

R.D.: Pe noi nu ne interesează nimic din afară. Am ales doar genetică autohtonă.

R.F.: Anul acesta, cu câte familii de albine ați rămas?

R.D.: Deținem în jur de 100 de familii de care avem mare grijă.

R.F.: Sunteți pentru asociere, pentru a vă dezvolta la comun sau individual?

R.D.: Suntem și pentru asociere, pentru că dacă nu era Asociația Crescătorilor de Albine (ACA), nu eram nici noi. Suntem pentru așa ceva pentru că au un istoric consolidat și de aceea suntem cu ei. Avem însă clienți formați și ne vindem singuri produsele.

R.F.: Valorificați miere și prin asociație?

R.D.: Ne valorificăm singuri produsele, pentru că noi nu facem numai miere, ci și polen. Polenul trebuie să-l comercializăm singuri, să-l păstrăm în anumite condiții pentru că-l vindem crud. Valorificăm și păstura, lăptișorul de matcă; aceste produse nu pot fi comercializate decât individual.

R.F.: Efectul neonicotinoidelor asupra albinelor este bine-cunoscut. Ați identificat probleme de acest fel și în stupina dumneavoastră?

R.D.: Anul trecut, am avut o mică problemă - albinele rămâneau pe floarea-soarelui și acolo înțepeneau, dar dacă ai familii puternice nu este așa de mare necazul.

R.F.: Pericolul reprezentat de neonicotinoide unde credeți că a fost mai mare? La rapiță? La alte culturi?

R.D.: La rapiță, la floarea-soarelui, dar încercăm să evităm pericolele. Ni s-a întâmplat o dată, a doua oară, nu ne mai ducem acolo. Preferăm să ne ducem la o floră spontană, sălbatică și păstrăm stupii în stare bună.

Publicat în Interviu

Din totalul de 85 de probe prelevate de panicul cu polen la porumb, respectiv calatidii și inflorescențe de la rapiță și floarea-soarelui, în 15 astfel de probe (sau în 18 la sută din total) nivelul reziduurilor de pesticide neonice s-a situat peste 10 Q, unde LOQ reprezintă limita de cuantificare a substanței active în probă – mg s.a./kg, potrivit informării oficiale făcute de reprezentanții consorțiului din cinci parteneri într-un proiect de cercetare finanțat prin ADER.

Conform precizărilor reprezentanților consorțiului care a participat la realizarea proiectului (SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București în calitate de coordonator), prezenți la o conferință de presă care a avut loc miercuri, 20 martie 2019, în aula ASAS, cu tema „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, procesul de recoltare a acestor probe a avut la bază proceduri riguroase, prelevarea fiind realizată atât din plante în diferite faze de vegetație, cât și de albine, polen și miere.

Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotiadin și tiametoxam (n.r. - pesticide neonice), iar determinările s-au făcut în laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania, care sunt recunoscute internațional.

Rezultatele date publicității miercuri reprezintă totuși date preliminare obținute în cadrul proiectului ADER 4.1.5. „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotonoide (imidacloprid, clotiadin, tiametoxan) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de apis melifera în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, fapt confirmat și de explicațiile ulterioare ale specialiștilor.

„Este foarte important ca aceste cercetări complexe să continue, întrucât este nevoie de o perioadă de cel puțin 2 - 3 ani (ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanță economică atât pentru partea agricolă, cât și pentru apicultură (crescători de albine)”, au mai explicat cercetătorii implicați în proiect.

„Ne-am propus nu atât de a studia efectul acestor neonicotinoide, pentru că s-a acreditat într-un fel și ideea respectivă că cercetarea vrea să scoată în evidență doar câteva dintre aceste produse produse; sub nicio formă nu s-a propus o astfel de chestiune. Se cunosc aceste efecte atunci când au fost omologate ele (n.r. - neonicotinoidele). Noi ne-am propus să continuăm o cercetare care, după opinia noastră și după datele pe care le avem, s-a accentuat mai mult și ea este legată dintre relația dintre aceste substanțe de tratare a semințelor la unele specii de cultură, cu ceea ce înseamnă insectele polenizatoare și, în special, albinele. De câțiva ani buni se discută de fenomenul de dispariție a albinelor. Se caută cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen și pe care și noi suntem interesați de a le găsi și de a le stabili cu destul de multă precizie”, a declarat prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, președintele ASAS și membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Academiilor Europene pentru Ştiinţă Aplicată în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (UEAA).

Apicultori vs restul lumii

Chiar dacă oficial, agricultorii și apicultorii par să fie de acord că, fără ultimii, primii ar dispărea (și restul lumii, alături de ei), artizanii produselor stupului par să nu fie încântați de rezultatele obținute în cadrul acestui proiect ADER încheiat în 2018. Pe la colțuri chiar le și contestă.

Cu toții (agricultori și apicultori deopotrivă) sunt însă de acord că se impune determinarea cu multă responsabilitate științifică a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substanțele utilizate în protecția culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, astfel încât să se poată determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulări cu albine și să se poată stabili cu precizie care este adevărata cauză care stă la baza fenomenului de dispariție a albinelor.

„Scopul activităților desfășurate de echipa de cercetători, din care au făcut parte și agricultori, a fost acela de a contribui la protejarea culturilor și entomofaunei utile pentru asigurarea sănătății mediului și a unor producții sigure și competitive sub toate aspectele, fără ca prin acestea să se provoace daune populațiilor de insecte polenizatoare, cu referire specială la albine”, afirmă reprezentanții consorțiului într-o sinteză a rezultatelor proiectului.

webCum de la teorie la practică este însă distanță mare, era nevoie să fie ascultate părerile tuturor celor implicați. Primul dispus să vorbească a fost tot un cercetător, apărător fervent al apicultorilor. Confirmarea prezenței neonicelor în probele prelevate din cele trei zone în care s-au efectuat studiile a fost astfel întărită chiar de către reprezentantul unuia dintre membrii consorțiului - ICD Apicultură SA, dr. ing. Adrian Siceanu, director stiinţific al instituției citate, și el prezent la evenimentul de la ASAS.

„Aceste substanțe neonicotinoide se găsesc în produsele apicole, respectiv nectar, polen... . Practic, acolo unde am selectat și dat spre analiză sortimentele de polen, strict de la speciile-țintă, și miere care era cât de cât aproape (...) de floarea-soarelui sau de rapiță, procentul de probe în care s-au găsit aceste neonicotinoide a fost de 60 la sută la laboratorul ANSES, unde am putut da probe în cantități mici și selectiv pentru fiecare specie-țintă. La laboratorul QSI din Germania, de asemenea, la 25 la sută din probe am găsit neonicotinoidele în forma lor individuală sau combinații de neonicotinoide (două trei, în același produs). Aceste neonicotinoide ajung în produsele apicole, ajung în contact cu albinele și pot provoca acele fenomene de depopulare care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la moartea albinelor rapid, în câmp, fiind vizibil fenomenul. Cel mai grav însă este depopularea lentă. Sunt efectele subletale care, de fapt, sunt un rezultat al cumulării și efectelor în timp ale acestor substanțe și care duc treptat la decimarea familiilor de albine”, a precizat Siceanu.

Agricultori vs restul lumii (apicultori)

Importanța problemei utilizării produselor neonicotinoide pentru o serie de culturi agricole este de maximă importanță pentru agricultura României, dar și a existenței unor condiții pedoclimatice cu grad mare de specificitate în care se dezvoltă o bogată entomofaună din care numeroase specii sunt extrem de dăunătoare și păgubitoare pentru unele specii cu pondere mare în agricultura României.

La toate acestea s-au adăugat și deciziile luate la nivelul unor instituții comunitare, mergându-se până la suspendarea utilizării unor substanțe neonicotinoide.

„În acest context, România s-a văzut în situația ca în fiecare an să facă eforturi mari pentru obținerea de derogări în utilizarea acestor substanțe pentru a i se permite să facă tratamente la semințele de porumb, floarea-soarelui, rapiță. Fără aceste tratamente, pierderile de plante puteau duce până la compromiterea recoltei”, se menționează în sinteza raportului preliminar întocmit de consorțiu.

Despre lupta dusă de statul român cu cei de la Comisia Europeană (CE), astfel încât, an de an, să mai obținem derogări pentru utilizarea tratamentului cu neonice la sămânță, a vorbit chiar coordonatoarea programului, ecotoxicolog, dr. Carmen Mincia, reprezentant ICDPP București. Domnia sa a precizat că un astfel de studiu complet era necesar pentru a motiva din punct de vedere științific continuarea obținerii acestor derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor.

„Acest proiect s-a desfășurat pe parcursul a 11 luni și jumătate. Cine știe agricultură, știe ce înseamnă, că ești la mâna Domnului, că nu te poți baza pe rezultatele dintr-un singur an, exact ca într-un meci, trebuie să ai două din trei”, a mărturisit ecotoxicologul. „Am dorit să facem acest proiect pentru a ajuta agricultura României și pentru a ajuta țara, care era în situația în care era la Comisia Europeană, și care a obținut niște derogări până la un moment în care ni s-au cerut studii. Dacă până atunci a mers pe rugăminți, la un moment dat nu s-a mai putut. (...) Totodată, subiectul principal al proiectului a fost să vedem impactul acestor substanțe (n.r. - neonicotinoide) asupra albinelor. România a mai obținut o derogare în toamna lui 2018 pentru rapiță și pentru 2019, până în 14 aprilie, pentru porumb și floarea-soarelui, doar datorită studiilor făcute în această țară”.

În mai 2018, după publicarea deciziei de interzicere a utilizării imidaclopridului, clotiadinului și tiametoxamului, EFSA a publicat un document pentru evaluarea necesității acordării României a autorizațiilor de urgență pentru utilizarea produselor de protecția plantelor conținând substanțele menționate mai sus, cu utilizare pentru tratarea semințelor la porumb și floarea-soarelui, pentru combaterea speciilor de Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.

Ca urmare a acestui document și a rezultatului studiilor efectuate în condițiile specifice țării noastre, România a obținut autorizația temporară pentru produsele Nuprid Al 600 FS, Poncho 600 FS și Cruiser 350 FS.

Și cum în toată ecuația derogărilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut un rol esențial, instituția citată a aprobat un astfel de proiect ADER și l-a finanțat în totalitatea lui. În același timp a fost prezent în toate etapele de raportare a rezultatelor din cursul anului 2018 (patru astfel de raportări).

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR, invitat la conferința de presă, a explicat de ce vorbim doar de date preliminare în cadrul acestui proiect și a promis că în noul plan sectorial va fi prinsă finanțare pentru continuarea acestuia.

„Acest proiect, în fostul ADER care s-a încheiat în decembrie 2018, practic a prins doar un an de finanțare, datorită faptului că în momentul în care temele de cercetare pe acest plan sectorial nu a fost inclusă. În septembrie 2017 am reușit prin ordin de ministru să-l introducem, astfel încât în primăvara anului 2018 el să fie abordat de către cercetare, a fost contractat și, din această cauză, datele de referință sunt pentru un singur an, urmând în continuare ca în noul plan sectorial care va începe în acest an să fie continuat”, a spus oficialul MADR. „Plecând de la faptul că, în România, avem peste două milioane de hectare de porumb care se cultivă anual, că avem peste un milion de hectare cultivate cu floarea-soarelui care se însămânțează anual, respectiv suprafețele de rapiță care fluctuează de la an la an, că impactul acestor culturi în producția agricolă totală este destul de importantă, că dăunătorii pe care i-am studiat au un potențial impact (...) asupra producției agricole la aceste culturi, dar și că patrimoniul apicol național față de care, de asemenea, MADR se apleacă cu aceeași importanță ca și la culturile menționate anterior, de la codul bunelor practici agricole și de la faptul că trebuie să existe un echilibru și o înțelegere între apicultori și agricultori în general, că în sectorul apicol apăreau din ce în ce mai pregnant, în ultima perioadă, fenomenul disparițiilor familiilor de albine și alte incoveniente din domeniul apicol se datorau în primul rând neonicotinoidelor, am inițiat acest proiect de cercetare pentru a da și a ne aduce datele care să stabilească ce se întâmplă vizavi de lucrurile menționate”.

Conferință de presă fără reprezentanții industriei pesticidelor

Chiar dacă imparțial, studiul (preliminar) are legătură directă cu greii industrii de produse de protecție a plantelor (PPP) la nivel mondial. Pentru că la eveniment a fost prezentă doar (o foarte bună) lobistă care a tranzitat industria PPP și a ajuns în curtea fermierilor până la urmă, nimeni din sectorul producției de pesticide nu a ajuns la evenimentul de la ASAS, astfel încât să-și exprime punctul de vedere.

De aceea, pentru imparțialitate, prezentăm și poziția acestora, exprimată tot la ASAS, însă în anul 2018. Pe atunci, potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Publicat în Eveniment

Potrivit datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, realizate în cadrul proiectului sectorial ADER 4.1.5 finanțat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă.

Potrivit unui comunicat de presă remis la redacție, cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Proiectul vine în sprijinul fermierilor pentru asigurarea unor recolte superioare cantitativ şi calitativ şi, în același timp, pune la dispoziţia autorităţilor cercetări aprofundate referitoare la efectele tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin, tiametoxam) la culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță, precum şi influenţa acestor tratamente asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice zonelor din sudul țării, dealurile subcarpatice și centrul Moldovei, zone în care culturile menționate ocupă suprafețe importante.

Pe lângă stabilirea eficacităţii insecticidelor aplicate în tratamentul chimic al seminţei pentru combaterea dăunătorilor de sol (Tanymecus dilaticollis, Agriotes sp., Phyllotreta sp. și Psilliodes sp.), în cadrul proiectului s-au efectuat și o serie de analize pentru determinarea nivelului de reziduuri de insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam), atât în plante, cât și în produse ale stupului.

„Conform datelor preliminare, în urma analizelor pentru determinarea nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotianidin și tiametoxam, rezultă faptul că în majoritatea probelor analizate, cantitățile de reziduuri au fost sub limita cuantificabilă”, se precizează în raport.

Cercetările pentru clarificarea efectelor neonicotinoidelor asupra albinelor în România necesită pe mai departe investigații foarte complexe, în special prin studii de caz, în condiții reale de depopulări și mortalități de familii de albine la culturile vizate.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în vedere aplicarea legislației europene în materie, cu preocupare pentru protejarea în aceeași măsură a veniturilor apicultorilor și a fermierilor.

Autoritatea Națională Fitosanitară este atentă la toate instrumentele existente la nivelul Uniunii Europene, iar prin acțiunile sale nu urmărește decât respectarea legislației, punând pe primul plan producătorii agricoli, beneficiarii serviciilor noastre.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a finanțat proiectul sectorial ADER 4.1.5 „Realizarea unui sistem de monitorizare şi cuantificare a efectelor tratamentului seminţelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă, asupra producţiei agricole şi a populaţiilor de Apis mellifera, în condiţiile agropedoclimatice specifice ţării noastre”.

Echipa proiectului este formată din cinci parteneri, mai exact din Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor (conducător de proiect), Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Pitești, Institutul de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea și Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură.

Publicat în Zootehnie

La final de aprilie, a venit ca un trăsnet vestea că, până la sfârșitul lui 2018, se interzice folosirea produselor de protecția plantelor din categoria neonicotinoidelor. Comisia Europeană a anunțat că trei substanțe (imidaclopridul, clothianidinul şi thiamethoxamul) vor mai putea fi utilizate doar în serele permanente, unde nu ajung albinele. Informarea CE vine după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a confirmat că substanțele menționate mai sus sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de-a lungul timpului de industria de protecția plantelor. Împotriva interzicerii, au votat România, Cehia, Danemarca și Ungaria, iar Bulgaria și Polonia sunt printre puținele țări din UE care s-au abținut. Pentru interzicerea neonicotinoidelor au votat majoritatea statelor membre, dintre care amintim: Germania, Franța, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia.

Agricultorii sunt puși în fața unui fapt împlinit, fără a avea alternative la îndemână. De șapte ani, țara noastră tot obține derogări în folosirea neonicotinoidelor, însă, după cum se vede treaba la Bruxelles, nu mai există șanse pentru o nouă derogare.  

Secretarul de stat Daniel Botănoiu spune că măsura anunțată de Comisia Europeană afectează cinci milioane de hectare din țara noastră. „România va milita pentru o alternativă foarte clară, ne vom bate până la capăt. În cazul porumbului şi în cel al florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să poată fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. Cinci milioane de hectare vor fi afectate. Ținând cont că vom deține şi președinţia Consiliului Uniunii Europene, vom găsi o măsură alternativă”, promite oficialul Ministerului Agriculturii.

Care sunt alternativele, având în vedere că pentru produsele pe bază de neonicotinoide nu există o soluție chimică de înlocuire? Una dintre alternative ar putea fi o măsură de susținere a fermierilor afectați, un sprijin financiar de la Bruxelles ori de la București. Ceea ce, cred, e la fel de greu de obținut ca o nouă derogare.

O altă alternativă ar fi ca specialiștii din cercetare să găsească urgent soluții de înlocuire. Nu-i ușor. Oricărui produs, mai ales că vorbim de protecția plantelor, până să ajungă pe piață îi trebuie niște ani, și nu puțini. Îmi spunea cineva că o mare companie din industrie are o substanță care să înlocuiască neonicotinoidele, însă e încă în faza de avizări, testări, omologări. Au trecut vreo trei-patru ani de atunci. Prin urmare, până să găsească soluții cercetarea, statul nostru trebuie să facă ceva.

Anul trecut, a fost unul favorabil dăunătorului Tanymecus dilaticollis, iar produsele pentru tratamentul semințelor din familia neonicotinoidelor au fost singurele care s-au dovedit eficiente în culturile infestate.

Suntem pregătiți să facem față, fără neonicotinoide, gărgăriței, care este o adevărată catastrofă pentru culturile de porumb și pentru cele de floarea-soarelui?

Categoric, nu, spun fermierii, care apreciază că nu vor mai putea cultiva porumb și floarea-soarelui fără neonicotinoide, că nu văd un viitor al agriculturii fără glifosat sau fără neonicotinoide. Agricultorii afirmă cu tărie că în sudul țării nu s-ar mai produce porumb și floarea-soarelui, fără tratamente.

Reducerea numărului de albine din ultimii ani a fost explicată, prin studii, de utilizarea pe scară largă a pesticidelor. Cei care realizează produse pentru protecția plantelor au contestat studiile, spunând că acestea sunt incoerente și nerealiste.

Cât de concludente sunt studiile care au dus la interzicerea unor substanțe din categoria neonicotinoidelor nu ar putea spune, probabil, nici măcar cei care le-au făcut. Pentru că, se pare, există semne de întrebare referitoare la diminuarea coloniilor de albine, dincolo de pesticide.

Albinele au nevoie de plante. Plantele au nevoie de albine. Oamenii, al căror număr e într-o continuă creștere pe plan mondial, au nevoie de hrană.

Ce e de făcut pentru ca tuturor să ne fie bine?

Poate că ar trebui, înainte de orice studii/cercetări/directive dictate de varii interese, să (re)învățăm să conviețuim.

Publicat în Editorial

Președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, consideră că prin decizia Curții Europene de Justiție (CEJ) care susține poziția Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul Uniunii Europene (UE) în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid, din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine (conform rezultatelor unui studiu realizat de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară), s-ar fi luat o decizie contrară intereselor României.

Mai exact, el afirmă că, deocamdată, nu există o soluție eficientă de combatere eficientă a Tanymecus dilaticollis, prezența „Rățișoarei” în culturile agricole de la noi din țară fiind mai mult ca sigur generatoare de pagube.

„Se iau decizii contrare intereselor noastre. Uitați cazul neonicotinoidelor; nu suntem contra, dar dați-ne soluția. Înainte de a propune să-mi tai ceva, dă-mi altceva în schimb. Fără aceste substanțe, noi mare lucru nu realizăm, ca să nu vă zic că pierderile sunt din start”, a precizat șeful LAPAR în cadrul Conferinței Naționale a Agricultorilor care a avut loc miercuri, 23 mai 2018, la București.

La rândul său, ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că ne-am afla în fața unei „neputințe chimice”, astfel că, în cazul în care nu se vor găsi soluții de combatere a dăunătorului denumit popular „Rățișoara porumbului” (Tanymecus dilaticollis), România va utiliza în continuare neonicotinoidele.

„România are însămânțate cu porumb 2,6 milioane de hectare însămânțate cu porumb. Este, ca suprafață, prima în Europa. Păi pe noi trebuie să ne intereseze rățișoara, pentru că și anul acesta ne-a dat de furcă mult, iar în discuțiile tehnice pe care le-am avut (...) cu comisarul Andriukaitis (n.r. - comisarul european Vytenis Andriukaitis, responsabil pentru sănătate și siguranță alimentară), am făcut și prezentarea dăunătorului și a ceea ce lasă în urma sa. N-avem soluție pentru acest moment, dar nu înlocuiesc Antinevralgicul, dacă nu-l am pe al doilea; rămân cu Antinevralgicul, dacă n-am altă soluție. (...) Ne aflăm în fața unei neputințe chimice, de care trebuie să răspundem. De aceea, am dat și, din nefericire, dacă nu se vor găsi alte soluții, vom fi nevoiți să folosim în continuare neonicotinoidele”, a adăugat Daea pe același subiect.

Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene de joi, 17 mai 2018. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, declara că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Publicat în Ultimele noutati

În timp ce Curtea Europeană de Justiție (CEJ) susține poziția Comisiei Europene (CE) și afirmă că aceasta a avut dreptate să restricţioneze folosirea neonicotinoidelor, potrivit propriilor aprecieri exprimate joi, 17 mai 2018, în România, ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că fermierii trebuie să continue cu substanţele pe care le au până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor acestora.

„Tribunalul confirmă valabilitatea restricțiilor introduse la nivelul UE în 2013 împotriva insecticidelor clothianidin, thiamethoxam și imidacloprid din cauza riscurilor pe care le prezintă aceste substanțe pentru albine”, se precizează în comunicatul instanței supreme europene. „Având în vedere existența unor noi studii (...), Comisia Europeană a fost pe deplin îndreptățită să constate că este oportun să revizuiască aprobarea substanțelor în cauză”.

Tot joi, 17 mai 2018, într-o postare pe Twitter, Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat că salută decizia Curții Europene de Justiție (CEJ).

Pe de altă parte, într-o conferință de presă care a avut loc cu o zi înainte, mai exact miercuri, 16 mai 2018, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, șeful instituției, Petre Daea, a prezentat poziţia oficială a României în ceea ce priveşte interzicerea neonicotinoidelor, decizie luată de Comisia Europeană în data de 27 aprilie, după o lungă perioadă, România fiind una dintre ţările care au votat împotriva interzicerii.

„Noi ne confruntăm cu o situaţie extraordinară. Măsura aceasta de restricţionare a neonicotinoidelor nu vine bine Românei. România este principala ţară care cultivă porumb sau, exprimându-mă altfel, în România se găseşte cea mai mare suprafaţă cu cultură de porumb şi noi ştim cu ce probleme ne confruntăm, cu ce atacuri de tanymecus (n.r., gărgăriţa de porumbişte sau răţişoara este unul dintre cei mai mari dăunători ai culturilor de porumb). Aici poziţia noastră este fără echivoc: trebuie să continuăm cu substanţele pe care le avem până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor fermierilor români”, a spus Daea.

Ministrul Agriculturii a precizat totodată că fermierii români au fost nevoiţi în această primăvară să reînsămânţeze unele suprafeţe din cauza acestui dăunător care le-a retezat culturile.

„Fermierii români nu pot să cultive porumb în condiţiile în care densitatea acestui dăunător tanymecus este atât de mare, nemaicunoscută în altă parte. Am semne de îngrijorare din această cauză. Sunt suprafeţe multe în această primăvară care au fost întoarse din cauza atacului de tanymecus, fiind temperatura scăzută, viteza de creştere a fost mică la plante, le-au retezat rapid în momentul când au ieşit din sol şi l-au determinat pe fermier să reînsămânţeze suprafeţele respective cu cheltuieli suplimentare şi cu costuri de producţie care din nefericire le suportă tot fermierul. Iar vocea Ministerului Agriculturii este vocea fermierilor români care spun: nu şi cât mai repede găsită soluţia de înlocuire a substanţelor care fac faţă unui asemenea dăunător. Într-un cuvânt, să avem înlocuitori”, a subliniat oficialul MADR.

România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară. Și de această dată, neoficial, secretarul de stat MADR, Daniel Botănoiu, a declarat că țara noastră va continua să solicite derogări.

Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Unii cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide.

În luna martie a.c., Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide - clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam - a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.

Printre cei care produc aceste pesticide se află giganţii Bayer şi Syngenta, care în urmă cu cinci ani au respins concluziile cercetărilor EFSA, apreciindu-le ca defectuoase.

Una dintre companiile producătoare a apreciat inclusiv că decizia CEJ este „dezamăgitoare şi regretabilă”, iar inovaţiile ştiinţifice reprezintă singurul mod pentru producerea unor cantităţi suficiente de hrană şi pentru protejarea mediului.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

În 27 aprilie 2018, statele membre ale Uniunii Europene au sprijinit propunerea CE de a interzice complet utilizarea a trei substanţe active: imidacloprid, dezvoltat de Bayer CropScience, clothianidin, dezvoltat de Takeda Chemical Industries şi de Bayer CropScience, şi thiamethoxam, dezvoltat de Syngenta.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente, unde nu ajung albinele”, se menționa într-un comunicat al Comisiei Europene.

Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Publicat în International

România va milita pentru o alternativă foarte clară în ceea ce privește utilizarea neonicotinoidelor, în condițiile în care, în cazurile porumbului şi florii-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care pot fi luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată, a afirmat Daniel Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, miercuri, 2 mai 2018, la Alba Iulia.

„La aceste neonicotinoide, la aceste «neonics», România nu a renunţat niciodată şi, pe semnătura mea, de şapte ani se tot dă derogare. Acum, în discuţiile existente la nivel european, nu au fost găsite foarte multe alternative pentru a le înlocui. Sigur că mesajul celor 76% dintre cei care au votat din statele europene a spus «nu». La ora actuală, sunt alte produse care pot fi utilizate. Temerea mea este că, pentru porumb şi pentru floarea-soarelui, nu sunt suficiente măsuri care să fie luate astfel încât planta, odată răsărită, să nu fie atacată. (...) Este o decizie luată în acele grupe de lucru la nivel european pe fitosanitar, vor ajunge discuţiile şi la nivelul miniştrilor. Sigur că România va milita pentru o alternativă foarte clară, pentru că nu putem lăsa cinci milioane de hectare să fie afectate. Dacă în cazul fermelor mai mari mai pot fi găsite soluţii, în fermele mici şi mijlocii şi cele de subzistenţă va fi mai greu. (...). Şi aici, explicaţiile noastre au fost destul de clare. Am dovedit cu studii, am dovedit cu probe luate din teren”, a precizat Botănoiu în cadrul unei conferinţe de presă.

Oficialul guvernamental a adăugat că țara noastră „se va bate până la capăt” pentru fermierii mici şi mijlocii, categoriile care vor fi cele mai afectate de interzicerea neonicotinoidelor.

„Eu cred că, în perioada următoare, şi ţinând cont că vom deţine şi preşedinţia (n.r. - Consiliului Uniunii Europene), vom găsi o măsură alternativă, adică fie o măsură de susţinere a celor care sunt afectaţi - şi aici Europa trebuie să îşi asume acest vot, prin ceea ce au hotărât, dacă vor duce la capăt acest demers (...), fie găsim soluţii, cercetarea găseşte soluţii până atunci”, a adăugat Daniel Botăănoiu.

El a subliniat totodată că trebuie identificate măsuri alternative pentru fermieri.

„Pe fermierul mic şi mijlociu eu nu trebuie să-l condamn la pauperizare. Păi, unde să mă duc să dau 400 de euro pe ecologic şi cu cât vând grâul, cu 50 de bani? Ne vom bate până la capăt, vom găsi soluţii pentru ei. (...) Nu putem să-i lăsăm, aşa, de izbelişte, pe o decizie care a fost luată cum a fost luată. (...) România va prelua preşedinţia. România trebuie să-şi urmărească obiectivele de ţară (...) noi trebuie să explicăm foarte bine ceea ce se întâmplă”, a conchis secretarul de stat.

Vineri, 27 aprilie 2018, Statele Membre ale Uniunii Europene (UE) au sprijinit propunerea de extindere a interdicţiei parţiale de folosire a pesticidelor de tipul neonicotinoidelor, care sunt dăunătoare pentru albine, potrivit DPA şi Reuters.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol-cheie în polenizarea multor culturi.

„Va fi interzisă în exterior folosirea acestor pesticide, iar utilizarea neonicotinoidelor va fi permisă numai în serele permanente unde nu ajung albinele”, se arăta într-un comunicat al Comisiei Europene (CE). Reglementarea va intra în vigoare până la sfârşitul anului.

Anunţul CE vinde după ce, luna trecută, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie.

Evaluarea EFSA va fi transmisă Comisiei Europene şi guvernelor UE, care vor decide restricţionarea suplimentară a folosirii neonicotinoidelor.

Publicat în Cultura mare
Pagina 1 din 2