porumb - REVISTA FERMIERULUI

Pentru a treia oară, fermierul David Hula, din Charles City - Virginia, a stabilit un nou record mondial cu ajutorul hibridului de porumb Pioneer P1197. Fermierul din Statele Unite ale Americii a obținut impresionanta producție de 38.700 kg/ha cu hibridul P1197YHR, depășindu-și propriul record anterior de 34.000 kg/ha, stabilit în anul 2017 tot cu un hibrid Pioneer, P1197AM™.

Fermierii americani participă anual la concursul național Corn Yield Contest, organizat de Asociația Națională a Cultivatorilor de Porumb (NCGA). Concursul este conceput pentru a prezenta potențialul genetic de producție al noilor hibrizi de porumb.

Genetica și respectarea tehnologiilor adecvate produc performanță

Fermierii care au cultivat hibrizi de porumb marca Pioneer au câștigat zece premii naționale și 245 premii la nivel de stat în cadrul concursului anual Corn Yield Contest, organizat de Asociația Națională a Cultivatorilor de Porumb (NCGA). Este al treilea an consecutiv în care un produs Pioneer a obținut performanțe excepționale în cadrul concursului, stabilind în același timp două recorduri mondiale. „Este o performanță remarcabilă, care demonstrează potențialul genetic al porumbului atunci când se oferă cea mai bună genetică, tehnici avansate de ameliorare și practici intensive de management al culturii”, a afirmat Judd O’Connor, președinte U.S. Commercial Business Corteva Agriscience.

În ciuda provocărilor climatice din timpul perioadei de vegetație, fermierii din diverse zone ale SUA au făcut față cu brio provocărilor și au reușit să obțină rezultate de top datorită expertizei de gestionare, cumulată cu potențialul ridicat al geneticii Pioneer și respectarea sfaturilor agronomice. Peste 70 de hibrizi de porumb Pioneer s-au clasat printre câștigătorii la nivel de stat și național, ceea ce demonstrează diversitatea bogată a produselor Pioneer, care asigură performanță în diferite condiții. „Toți fermierii participanți la concurs au obținut rezultate extraordinare într-un an în care vremea le-a creat multe obstacole. Așteptăm cu nerăbdare să vedem ce reușite vor avea și în 2020”, a conchis Judd O’Connor.

În link, fermierul american David Hula: https://www.youtube.com/watch?v=jBW5Ah1imFc&list=PLJH446RiTipbWoiPZE35ppQeR4TJIluMo&index=61

Publicat în International

Printr-un comunicat de presă pe care-l publicăm integral mai jos, organizațiile profesionale reprezentative din agricultură își arată dezamăgirea față de recenta poziție a deputatului USR Daniel Popescu referitoare la neonicotinoide, exprimată în Parlamentul României, asociațiile fermierilor arătând, totodată, situația reală din teren în ceea ce privește neonicotinoidele.

Federațiile și asociațiile cu reprezentativitate din industria agroalimentară semnatare își exprimă îngrijorarea față de o recentă luare de poziție a formațiunii politice USR, prin vocea domnului deputat Daniel Popescu, conform căreia este „absurdă decizia noului ministru al agriculturii, domnul Adrian Oros, de a autoriza utilizarea de către agricultori a pesticidelor care afectează grav albinele, în speță cele care conțin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam).”

Această afirmație este, în egală măsură, surprinzătoare și dezamăgitoare pentru membrii noștri, care au solicitat insistent, în fiecare din ultimii șapte ani, autorităților de la București și de la Bruxelles autorizarea temporară în regim de urgență a tratamentului cu insecticide din grupa neonicotineoidelor, deoarece, în absența acestuia, producția de porumb și floarea-soarelui a țării ar fi grav afectată, iar în regiunea de sud, endemică pentru dăunători extrem de distructivi, chiar compromisă.

Gradul de infestare cu Tanymecus sp. în România este între 6,7-10,6 adulți/m2, cu circa 220% - 320% superioară pragului economic de dăunare. Deși dăunătorul este prezent și în Serbia, Croația, Bulgaria, Grecia, Ungaria, Cehia, Ucraina, Rusia, gradul de infestare este mult mai redus. În același context, menționăm că, în țara noastră, cantitatea medie de produse fitosanitare pe hectar este aproximativ 0,6 kg, în timp ce media europeană este 2,2-2,4 kg/ha.

În cadrul preocupărilor noastre, s-a aflat constant identificarea altor soluții pentru combaterea dăunătorilor culturilor specifici arealelor agricole ale României, în special a Tanymecus spp., scop în care am testat, în condiții de câmp, cu sprijinul institutelor de cercetare publică din România, posibile alternative la tratamentul cu neonicotinoide. Din păcate, nu am reușit să găsim o alternativă eficace, iar companiile din industria de protecția plantelor nu au pus încă pe piață un substitut.

Fermierii și apicultorii (prin Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) au conlucrat în toată această perioadă pentru dezvoltarea unui pachet de bune practici care să permită utilizarea sigură a produselor neonicotinoide. Înseși derogările de urgență au atașate condiții specifice de utilizare, care să reducă efectele acestora asupra polenizatorilor.

De asemenea, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor, coordonat de Academia de Științe Agricole și Silvice, conduce, de doi ani, studiul „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță, asupra producției agricole și a populațiilor de Apis mellifera, în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, ale cărui concluzii preliminare nu indică prezența reziduurilor de insecticide neonicotinoide peste limitele considerate sigure pentru populațiile de polenizatori.

Conform Eurostat, Apicultura românească este pe locul 2 în Uniunea Europeană la familii de stupi și pe locul 1 la producția de miere.

În aceste condiții, considerăm că aplicarea mecanicistă a principiului precauției de către managerii de risc europeni va pune, în scurt timp, sub semnul întrebării viabilitatea agriculturii blocului comunitar. Nu există tehnologie cu risc zero, de aceea este de dorit o abordare holistică a problematicii complexe a protecției culturilor împotriva bolilor și dăunătorilor. Soluția simplistă a eliminării de pe piață a unor soluții tehnologice esențiale pentru agricultori ar trebui înlocuită de efortul comun al părților implicate în elaborarea și impunerea unor seturi de bune practici care să minimalizeze riscurile asociate acestor tehnologii. După cum am mai afirmat, o politică bazată exclusiv pe evitarea riscurilor este incompatibilă cu inovația tehnologică pe care UE o proclamă drept prioritate absolută.

Cu atât mai dezamăgitoare este ralierea unor politicieni din țara noastră la abordări populiste, criticând dur conducerea Ministerului Agriculturii pentru că a înțeles caracterul de urgență al acestui demers și, în urma unui amplu proces de consultări publice cu toate părțile implicate, a furnizat argumente valide pentru fundamentarea autorizării temporare ce va permite fermierilor din România să-și asigure premisele unor recolte stabile și în acest an agricol.

Nicolae Sitaru, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România - APPR

Ionel Arion, președinte al Federației PRO AGRO

Nicolae Vasile, președinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - LAPAR

Mircea Băluță, președinte al Uniunii de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV

Publicat în Comunicate

La Congresul Asociației Producătorilor de Porumb (APPR), din 6 februarie 2020, una dintre distincțiile acordate a ajuns la Agricost SA – Insula Mare a Brăilei, pentru „Cea mai mare producție de porumb obținută în România, în 2019”. Agricost a obținut premiul de la APPR cu hibridul Pioneer P1535, cu o producție de 22 de tone pe hectar. Premiul a fost ridicat de către directorul tehnic adjunct al Agricost, Ionuţ Mortu: „Ne onorează acest premiu, este rodul muncii unei echipe mari, condusă până la sfârșitul anului 2019 de domnul Lucian Buzdugan. La Agricost, în Insula Mare a Brăilei, lucrurile frumoase continuă, astfel că vom continua tradiția. În prezent, societatea Agricost este condusă de un mare agronom, domnul Mihai Solomei, noul director general”.

Punctăm faptul că Agricost este cel mai mare producător de porumb de la noi din țară. „Felicitări, Agricost, pentru că, dincolo de ceea ce înseamnă un model de exploatație agricolă, sunteți și un sistem economic”, a spus Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), când i-a înmânat premiul specialistului Ionuț Mortu, de la Agricost - IMB.

La neirigat, 17.460 kg/ha, cu hibridul Pioneer P0937

Tot la Congresul APPR „De la fermieri pentru fermieri” a mai fost validat un rezultat excepțional oferit de hibrizii Pioneer, fermierul Biță Răcman, din județul Giurgiu, câștigând trofeul „Porumbul de Aur”, cu producția de 17.460 kg/ha, la secțiunea neirigat. „Porumbul este singura cultură de care am prins drag. Semăn de mai mulți ani hibrizi Pioneer, iar 2019 a fost anul în care m-am înscris în competiția „Porumbul de Aur” cu hibridul P0937. Am obținut producția de 17.460 kg/ha, în neirigat. Terenul se află în luncă, a fost arat la peste 35 cm imediat după ce am recoltat rapița, după care, în toamnă, l-am pregătit cu discul. În primăvară am încorporat fosforul cu combinatorul. Am semănat hibridul P0937 – 80.000 plante/ha și am aplicat în jur de 200 kg/ha de azotat de amoniu. Semăn cât pot de repede, pentru a avea umiditate în sol și astfel să nu fie nici foarte cald în perioada de înflorit. În acest caz am semănat în data de 20 martie 2019. De obicei semăn la adâncimea de peste 7 cm, pentru că atunci când vine căldura se observă faptul că cel însămânțat la suprafață se luptă cu seceta, iar frunzele sunt răsucite. Am erbicidat după semănat și o dată în vegetație. Am mai fertilizat de două cu uree NG în vegetație. În momentul în care a început să apară Tanymecus am aplicat un insecticid și nu am avut pierderi de densitate. În zona noastră dacă plouă în luna mai, porumbul se face frumos. Anul trecut am avut 137 l/mp și în iunie 200 l/mp. A fost o producție bună”,  a precizat Biță Răcman.

Hibrizii Pioneer oferă producții stabile și de calitate, mai ales atunci când fermierii aplică tehnologia corespunzătoare. „Suntem bucuroși pentru domnul Răcman, pentru că este un fermier de top, care are încredere în genetica Pioneer, iar rezultatele pe care le obține confirmă ceea ce noi știm deja, producțiile obținute cu hibrizii Pioneer sunt stabile și de calitate. Îl felicităm pe fermierul Biță Răcman și vrem să îl asigurăm, ca pe toți fermierii din România, de altfel, că vom pune pe piață produse care să le confirme așteptările și să le ofere producții mai mult decât mulțumitoare”, a spus Maria Cîrjă, director de marketing al companiei Corteva Agriscience pentru România și Republica Moldova.

Pentru abonamente Revista Fermierului, ediția print: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Cultura mare
Luni, 10 Februarie 2020 16:07

Porumbul românesc în 2020

Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR) organizează o serie de trei conferințe tehnice cu tema „Porumbul Românesc în 2020 - Expertiză Tehnică și Provocări Economice”.

Evenimentele APPR încep la ora 10 și au loc astfel: 13 februarie 2020 – Slobozia, Hotel Select (acesta fiind organizat împreună cu Asociația Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Ialomița); 27 februarie 2020 – Constanța, Hotel Iaki, și 6 martie 2020 – Iași, Hotel Capitol.

Cele trei conferințe tehnice vor aduce față în față fermieri, distribuitori, comercianți, consultanți și autorități locale care doresc să împărtășească experiențele și cunoștințele lor. „În cadrul evenimentelor, se vor face prezentări tehnice cu privire la combaterea dăunătorilor în cultura porumbului, cu accent pe Ostrinia nubilalis, precum și prezentări legate de experiența fermierilor și comerțul cu cereale. Specialiștii prezenți vor interacționa direct cu invitații în cadrul dezbaterilor și al sesiunii informale ulterioare prezentărilor”, a precizat Alina Crețu, director executiv APPR.

Publicat în Eveniment
Vineri, 31 Ianuarie 2020 11:17

Agricultura viitorului iscusit

Cea mai mare provocare, și în acest an, rămâne vremea, urmată de ritmul alert de retragere a multor substanțe active utilizate în produsele pentru protecția plantelor. Preocuparea companiilor furnizoare de input-uri, cât și a fermierilor este găsirea de soluții care să facă față provocărilor.

În 27 ianuarie 2020, Alcedo a început întâlnirile cu fermierii, în cadrul cărora compania își prezintă portofoliul iscusit de produse și, desigur, noutățile acestui sezon agricol. Sunt aproape 30 de întâlniri, în toată țara.  

De asemenea, Alcedo a făcut public parteneriatul cu Vantage. „Alcedo este brandul prezent în fermele din România de 30 de ani. Da, anul acesta, în 2020, Alcedo împlinește trei decenii de existență, fiind la ora actuală cel mai mare distribuitor de produse pentru protecția plantelor și semințe de la noi din țară. Vantage este singura companie din piață care oferă un ciclu complet de produse, servicii, suport tehnic și consultanță destinate practicării agriculturii de precizie. Așadar, prin prisma acestui parteneriat, începând cu acest sezon, Alcedo pune la dispoziția fermierilor echipamente, utilaje și servicii pentru o agricultură de precizie care să facă față cerințelor unei tehnologii moderne”, a arătat Vicențiu Cremeneanu, președintele companiei Alcedo.

Informații despre noul partener Alcedo ne-a dat directorul de vânzări al companiei Vantage, Florin Mișcodan: „Echipa Vantage a adus treptat conceptul de agricultură de precizie în fermele românilor, fiind singura companie de pe piață care oferă un ciclu complet de servicii și produse destinate practicării agriculturii de precizie, precum și suport tehnic și consultanță. Compania Vantage a venit în momentul potrivit în ajutorul fermierilor români cu soluții complete de gestionare a fermei și a reușit să schimbe percepția fermierilor asupra modului de practicare al agriculturii”.

În ceea ce privește portofoliul Alcedo, acesta s-a îmbogățit cu erbicide, fungicide, insecticide, adjuvanți și semințe. Despre toate acestea, puteți afla, pe larg, în Revista Fermierului, ediția print, din luna februarie 2020.

Totuși, menționez două noutăți din categoria insecticidelor, respectiv Langis - tratament sămânță pentru combaterea dăunătorilor din sol la porumb și floarea-soarelui, precum și Dipel DF, care e a doua denumire comercială pentru Bactospeine DF.

„Anul acesta, derogarea pentru Nuprid AL 600 FS s-a acordat doar pentru tratamentul semințelor de porumb. Alcedo propune fermierilor ca alternativă pentru tratarea semințelor de porumb utilizarea insecticidului Langis pentru dăunătorii din sol, urmat de tratament imediat după răsărire cu Mospilan 20 SP împreună cu Faster Delta. Cum la floarea-soarelui nu s-a acordat derogare pentru utilizarea neonicotinoidelor, soluția oferită de Alcedo este utilizarea insecticidului Langis pentru viermii sârmă, urmat de tratament imediat după răsărire cu Faster Delta”, a punctat Gabriela Rizescu, director marketing Alcedo.

Pentru abonamente: https://revistafermierului.ro/magazin/acasa/21-abonament-revista-fermierului-12-luni.html

Publicat în Știri interne

Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS transmite că țara noastră a intrat în normalitate prin instituirea interdicției folosirii neonicotinoidelor la cultura de floarea-soarelui. Însă, organizația apicultorilor atrage atenția asupra posibilității ca fermierii români să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate.

ROMAPIS consideră că interzicerea neonicotinoidelor la cultura de floarea-soarelui deschide noi perspective prin faptul că atât sectorul apicol, cât și cel vegetal se vor afla, pentru prima oară de la apariția acestor tratamente în România, în situația de a putea evalua în termeni reali impactul absenței acestor pesticide atât la floarea-soarelui și rapiță, cât și asupra albinelor. „Sperăm ca această experiență să conducă la o mai bună colaborare între cele două sectoare pornind de la o evaluare corectă a realității la finalul actualului sezon apicol și agricol. Solicităm autorităților, fermierilor și apicultorilor să manifeste o exigență sporită cu privire la respectarea strictă a interdicției tratării cu neonicotinoide a semințelor de floarea-soarelui și de rapiță. Considerăm că există riscul ca lipsa de experiență a fermierilor români în privința combaterii dăunătorilor acestor culturi în absența neonicotinoidelor să îi determine să nu respecte legea prin utilizarea unor stocuri de semințe din anii trecuți sau să recurgă la tratamente ilegale, efectuate în afara spațiilor autorizate de tratare, cu neonicotinoide sau chiar cu alte molecule neautorizate”, a precizat Mircea Ciocan, președinte ROMAPIS.

Apicultorii, nemulțumiți de derogarea pentru porumb

Autorizația temporară pentru tratarea cu neonicotinoide a semințelor de porumb reprezintă, în opinia Federației apicultorilor, o abatere de la normalitate, o interpretare abuzivă a prevederilor Regulamentului CE 1107/2009. „Acest act normativ stipulează clar la articolul 53 că derogarea de la interdicția europeană a folosirii unor pesticide este un act cu caracter excepțional, aplicabil în situații de urgență, în cazul când sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile. La a 6-a derogare consecutivă pentru porumb apreciem că acest act nu mai poate fi interpretat ca o excepție, nici ca o urgență în situația în care nu cunoaștem ca, în acest interval de timp, Ministerul Agriculturii să fie preocupat de studiul unor metode alternative noi de combatere a dăunătorilor, nici de aplicarea consecventă a tehnicilor agricole cunoscute care ar diminua nivelul de infestare cu dăunători specifici ai porumbului, precum rotația culturilor”, arată Mircea Ciocan.

Porumbul, deși nu este o plantă meliferă în sine, reprezintă o sursă de polen importantă pentru albine, iar expunerea acestora la efectul neonicotinoidelor care se regăsesc în polenul de porumb este foarte periculoasă, afirmă președintele ROMAPIS. „De asemenea, susține Mircea Ciocan, celelalte efecte ale folosirii semințelor tratate cu neonicotinoide, inclusiv cele de sfeclă de zahăr, cum ar fi migrarea substanțelor toxice prin aer sau din sol prin intermediul apei în alte zone, inclusiv la culturi agricole netratate sau pajiști naturale și la flora spontană, sunt fenomene foarte periculoase pentru polenizatori și cu risc pentru sănătatea publică”.

Publicat în Știri interne

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid). Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).
Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.
În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

Publicat în Știri interne

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că au fost stabilite cuantumurile aferente Ajutoarelor Naționale Tranzitorii (ANT) în sectoarele vegetal și zootehnic, pentru anul de cerere 2019. Valoarea totală a plafonului este de 246.232.400 de euro, iar banii sunt asigurați de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii (MADR).

Astfel, prin hotărâre de guvern au fost aprobate următoarele sume pe care le primesc producătorii agricoli pentru anul de cerere 2019:

- ANT 1 pentru culturi amplasate pe teren arabil: 13,3202 euro/ha (plafon 93.831.650 de euro);

- ANT 2 și ANT 3 pentru in și cânepă pentru fibră: 8,9570 euro/ha (plafon 6.050 de euro);

- ANT 4 pentru tutun: 1.569,4413 euro/ha (plafon 1.656.200 de euro);

- ANT 5 pentru hamei: 400,2599 euro/ha (plafon 92.400 de euro);

- ANT 6 pentru sfeclă de zahăr: 73,8219 euro/ha (plafon 1.667.050 de euro);

- ANT 7 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector lapte: 17,7220 euro/tonă (plafon 20.376.400 de euro);

- ANT 8 Schema decuplată de producție, specia bovine, sector carne: 69,1109 euro/cap (plafon 85.631.700 de euro);

- ANT 9 Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine: 4,7157 euro/cap (plafon 42.970.950 de euro).

Plățile pentru Ajutoarele Naționale Tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 1 octombrie 2019.

APIA reamintește că, în perioada 16 octombrie – 29 noiembrie 2019, au fost autorizate plăți în avans aferente Campaniei 2019 în sumă de 1,319 miliarde de euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima data plata în avans.

De asemenea, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură informează că, începând cu 2 decembrie 2019 și până în prezent, pentru efectuarea plăților regulare aferente anului de cerere 2019 au fost autorizați 759.466 de fermieri (90% din numărul fermierilor eligibili la plata regulară), suma totală ajungând la 690,98 milioane de euro, distribuită astfel:

- 598,32 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

- 77,30 milioane de euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

- 15,36 milioane de euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Publicat în Finantari

O „plantă-minune” este dezvoltată pe câmpurile experimentale ale Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara. În Europa occidentală și în SUA, planta cupă este folosită pentru ameliorarea și pentru curățarea solurilor biodegradate, pentru fixarea solului și chiar pentru curățarea de metale grele. Cercetarea efectuată de specialiștii bănățeni răspunde unei cerințe venite din mediul privat.  

Silphium perfoliatum sau planta cupă este o plantă care, odată adaptată la climatul din țara noastră, poate înflori de două ori pe an, așadar are un potențial melifer deosebit, dar și un conținut proteic ridicat, deci poate fi un furaj de calitate pentru zootehnie. De asemenea, are un randament ridicat în producerea de biogaz și, poate cel mai important lucru, se adaptează foarte bine pe terenurile degradate. „Este o plantă din preriile americane, adaptabilă oricărui tip de sol. În Europa occidentală și în SUA, ea este folosită pentru ameliorarea și pentru curățarea solurilor biodegradate, pentru fixarea solului și chiar pentru curățarea de metale grele. La noi, sunt destul de multe terenuri contaminate, degradate, sunt foste areale miniere și mă gândesc, în acest sens, la problemele de la Moldova Nouă sau Copșa Mică. La început, ea a fost folosită ca plantă furajeră, după care, în ultimii cinci-șase ani, s-a descoperit că planta cupă are un potențial bioenergetic foarte bun și este utilizată în special în Elveția pentru producerea de biogaz. Potențialul de biogaz este apropiat de cel al silozului de porumb însă, având costuri de producție mai mici, poate înlocui cu succes porumbul. Pe de altă parte, din studiile efectuate până acum, nu de noi, a reieșit un potențial de 250–260 de kilograme de miere la hectar. Dacă beneficiază de o toamnă mai blândă și, în ultima vreme noi, am avut parte de astfel de toamne, planta poate să înflorească a doua oară. În plus, fiind vorba despre o plantă perenă, o semănăm o singură dată și, timp de 15 ani, recoltăm”, arată prof. univ. dr. Radu Liviu Șumălan de la Facultatea de Horticultură și Silvicultură a USAMVB din Timișoara, coordonatorul echipei de cercetare.

Cercetătorii își propun să ofere o afacere „la cheie”

Tehnologia de cultură a plantei cupă nu este complicată și este accesibilă pentru orice fermier. „Ca distanță de plantare este oarecum asemănătoare cu porumbul, adică putem merge la 70 de centimetri între rânduri, doar că distanța dintre plante este mai mare, undeva la 50 de centimetri, deoarece rădăcina are o capacitate de ramificare foarte bună, cu cinci până la opt tulpini. Dacă dorim o cantitate mai mare de biomasă e necesară intervenția cu îngrășăminte și, în acest sens, noi recomandăm 100 kg/ha substanță activă, fosfor, potasiu și 200–250 kg/ha azot”, a precizat Radu Liviu Șumălan.

Pariul cercetătorilor bănățeni constă în creșterea conținutului de proteină, ceea ce transformă planta cupă într-o plantă de cultură, importantă pentru zootehnie. „Din analizele pe care noi le-am efectuat, a rezultat un conținut de proteină de 30% în aparatul foliar, iar în tulpină, de 17% până la 19%. Planta are o tulpină tetramuchiată care, în secțiune, arată ca un dreptunghi. Ei bine, noi încercăm să creștem conținutul de proteină, prin dezvoltarea aparatului foliar. În urma procesului de ameliorare, am obținut tulpini cu șase și chiar opt muchii. Frunzele fiind așezate pe tulpini altern și concrescute, la tulpinile cu patru muchii sunt câte două frunze în etaje. Ei bine, la plantele cu șase muchii avem deja trei frunze care formează cupa, iar pe cele cu opt muchii am obținut opt frunze, ceea ce înseamnă deja dublarea numărului de frunze. La ora actuală, raportul de biomasă între tulpini și frunze este favorabil tulpinilor, cu un procent 60%–65%  și doar 35% până la 40% în favoarea frunzelor. Prin cercetările noastre, dorim să echilibrăm acest raport și, dacă se poate, chiar să înclinăm balanța către frunze, ceea ce ar însemna o creștere semnificativă a conținutului proteic al plantei”, a explicat prof. univ. dr. Radu Liviu Șumălan.

Planta trezește la ora actuală interesul fermierilor care au stații de biogaz, vorbim așadar de marile ferme, care ar putea avea la dispoziție astfel o sursă de materie primă la costuri scăzute, având în vedere caracterul peren al plantei.

Dacă porumbul trebuie semănat an de an și necesită niște condiții pedoclimatice și tehnologice speciale, planta cupă nu este deloc pretențioasă, practic nu se cunosc boli și dăunători, afirmă cercetătorii bănățeni, și se replantează o dată la 15 ani.

Planta a ajuns la Universitatea din Timișoara ca urmare a interesului manifestat de o companie germană care și-a propus să o folosească la producerea de biogaz. Prin urmare, cercetarea efectuată de specialiștii bănățeni răspunde unei cerințe venite din mediul privat. Cercetătorii coordonați de profesorul Șumălan își propun să ofere o soluție de business „la cheie”, începând cu tehnologia de cultură și terminând cu valorificarea economică a plantei. De altfel, este foarte aproape momentul omologării primului soi românesc de silphium perfoliatum, fie cu ajutorul Institutului de Testare din România, fie prin intermediul organismelor europene de certificare.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 octombrie 2019

Publicat în România Agricolă
Miercuri, 15 Ianuarie 2020 14:10

Derogările, colacul de salvare al fermierilor

Industria de protecția plantelor dezvoltă constant proiecte de cercetare și inovare în baza cărora încearcă să obțină formule și substanțe active care să-i ajute pe fermieri să-și protejeze culturile de atacul bolilor și al dăunătorilor. Schimbările climatice au determinat, în ultimii ani, un atac al dăunătorilor și al bolilor destul de agresiv, iar soluțiile existente sunt restrânse sau greu accesibile.

Fermierii rămân, încet și sigur, fără soluții. Procedurile și cerințele actuale de autorizare și reautorizare a substanțelor active fitosanitare pun destul de multe piedici celor care doresc să aducă sau să mențină pe piață un produs pentru protecția culturilor. „În egală măsură, sunt substanțe active ce sunt interzise de către Comisia Europeană și asta duce la limitarea numărului de produse și soluții pe care fermierii le au la dispoziție pentru a lupta cu bolile și dăunătorii din cultură. De asemenea, având un număr limitat de soluții, acest aspect duce și la o creștere a rezistenței dăunătorilor la tratamentele aplicate, acestea având o eficiență mai scăzută, iar producțiile obținute sunt mai slabe cantitativ și calitativ. Costurile pentru înființarea și întreținerea culturilor sunt mai ridicate, iar profitabilitatea fermierilor este afectată”, susțin reprezentanții Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

În Uniunea Europeană, pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecția plantelor pentru acele situații unde există un risc fitosanitar asupra culturilor, statele membre au la dispoziție instrumente legale reprezentate de autorizațiile temporare sau derogările. Acestea se acordă cu utilizare limitată și pentru o perioadă de timp strictă. Anual, țările UE depun notificări către Comisia Europeană pentru a putea beneficia de autorizarea necesară în vederea utilizării unei anumite substanțe active, în caz de necesitate. „Numărul de autorizații temporare solicitate de un stat membru poate varia. Astfel, există țări care solicită derogări pentru unul sau două produse fitosanitare și există țări care depun mai mult de 10-20 de solicitări anual. Multe dintre aceste autorizații se repetă de la un an la altul, tocmai pentru că nu există pe piață alternative omologate, viabile din punct de vedere economic pentru combaterea bolilor sau a dăunătorilor din cultură”, precizează Gabriela Dumitru, coordonator relații publice și comunicare în cadrul AIPROM.

În 10 ani, 37 de autorizații temporare pentru România

În intervalul 2008-2018, statele membre UE au depus un număr total de 2.731 de notificări pentru autorizații temporare. Cele mai multe derogări au fost acordate în Spania – 405. Autorizațiile acordate în cei zece ani supuși analizei în Spania, Franța, Portugalia, Grecia și Germania reprezintă 49,87% din totalul derogărilor acordate în acest interval de timp.

În același timp, România a acordat, în cei zece ani analizați, un număr total de 37 de autorizații temporare, reprezentând 1,3% din totalul derogărilor acordate în Uniunea Europeană.

O statistică la nivel european, realizată de ECPA - Asociația Europeană de Protecție a Culturilor, indică un trend în scădere al numărului de derogări acordate la nivel european. Astfel că, dacă în 2015 au fost acordate un număr de 395 de autorizații temporare la nivelul UE, în 2018 numărul acestora s-a redus la jumătate, acordându-se un număr de 193 de derogări.

Majoritatea autorizațiilor temporare se dau pentru produse fitosanitare ce conțin substanțe active destinate utilizării pentru culturi de fructe și/sau legume, aceste produse agroalimentare fiind și cele mai expuse riscurilor atacului bolilor și dăunătorilor. „Statele membre notifică pentru aceste autorizații temporare pentru că, la nivel european, se înregistrează un număr tot mai mic de substanțe active aprobate din cauza modificărilor legislative aduse în conformitate cu Regulamentul 1107/2009. Un număr semnificativ de substanțe active și/sau utilizări nu au fost reînnoite sau nu au fost aprobate în mare parte, din cauza noilor criterii de aprobare introduse în Regulamentul 1107/2009. Aproximativ 75% din substanțele active aprobate în 1991 nu mai sunt disponibile astăzi pe piață”, arată AIPROM.

Doar două substanțe active noi autorizate

Sistemul de aprobare al Uniunii Europene pentru substanțele active este unul dintre cele mai riguroase din întreaga lume. „Intervalul de timp de la descoperirea moleculei (substanței active) în laborator și până la obținerea autorizației de comercializare este unul dintre cele mai mari din toate regiunile la nivel mondial. Noile soluții de protecția plantelor nu sunt autorizate în timp util, iar alternativele autorizate existente dispar din cauza termenului îndelungat de reînnoire, ceea ce face ca apelarea prevederilor articolului 53 din Regulamentul 1107/2009 să fie esențială pentru asigurarea accesului la tehnologie în piață”, precizează reprezentanții industriei de protecția plantelor.

În intervalul iulie 2016 - septembrie 2018, au fost autorizate doar două noi substanțe chimice active. În absența unor soluții de protecție viabile economic pentru fermieri, bolile și presiunea dăunătorilor determină nevoia statelor membre de a autoriza temporar o utilizare de urgență pentru anumite produse, explică Gabriela Dumitru, care punctează că această nevoie a fost prevăzută la momentul adoptării Regulamentului 1107/2009 și este încă relevantă în prezent.

De ce este nevoie de neonicotinoide?

Răspunsul este extrem de amplu și aduce implicații în mai multe domenii de activitate. „Fără o derogare pentru aplicarea tratamentului insecticid la sămânța de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, suprafața ocupată de aceste culturi în România nu numai că s-ar reduce substanțial, dar și productivitatea ar înregistra valori mult mai mici decât în prezent”, spun jucătorii din industria de protecția plantelor.

Un studiu realizat de Comisia Europeană a arătat faptul că, în absența tratamentelor la sămânță, planurile de protecție împotriva dăunătorilor sunt mai scumpe și afectează direct competitivitatea fermelor. În Regatul Unit al Marii Britanii, după interzicerea neonicotinoidelor, majoritatea fermierilor au fost nevoiți să aplice de trei până la patru ori mai multe tratamente cu insecticide, ceea ce a dus la o creștere a costurilor. În absența unei strategii eficiente, pe termen lung, precum și a diversității tratamentelor aplicate împotriva dăunătorilor, poate crește rezistența acestora la tratamentul cu pesticide.

De asemenea, interzicerea neonicotinoidelor are efecte negative asupra biodiversității și mediului înconjurător, prin creșterea emisiilor de gaze de seră. Mai mult, tratamentul semințelor reprezintă o soluție tehnologică mai prietenoasă cu mediul, cantitatea de substanță activă aplicată pe unitatea de suprafață fiind de aproximativ 50 de ori mai mică, în comparație cu aplicarea foliară a pesticidelor în câmp deschis.

Din cauza restricției de utilizare a neonicotinoidelor, numărul tratamentelor aplicate culturilor este în creștere, ceea ce conduce la un consum mai mare de apă. Astfel că, la nivel global consumul de apă va ajunge la 1,3 miliarde de metri cubi, în timp ce, la nivelul Uniunii Europene, consumul va atinge 1,4 milioane de metri cubi. „Identificarea alternativelor la neonicotinoide rămâne o adevărată piatră de încercare pentru fermierii români”, concluzionează reprezentanții AIPROM.

Publicat în România Agricolă
Pagina 1 din 20

newsletter rf

Revista