Revista Fermierului

Revista Fermierului

La 24 de ore de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a explicat la Digi 24 ce însuşiri trebuie să aibă cei care activează în agricultură, calităţi pe care viitorii guvernanţi nu le deţin.

„Eu am îngrijorare mare. Sunt îngrijorat pentru că îi cunosc, eu îi cunosc pe toţi. Ca să faci treabă în agricultură, trebuie să fii devotat acestui sector. Trebuie să munceşti mult. Lor nu le place munca, reţineţi ce vă spun, omul Daea, inginerul Daea şi astăzi, ministrul Daea. Ca să faci treabă în agricultură trebuie să te sacrifici, să-şi sacrifici familia, să-şi sacrifici timpul liber. Nu sunt în stare de acest lucru, vă spun eu, cu toată puterea. Și-mi pare rău că spun acest lucru, pentru că îi cunosc, dacă nu i-aş fi cunoscut, aş fi avut rezerve, dar din acest punct de vedere nu am nicio rezervă”, precizat oficialul guvernamental.

El a adăugat că este îngrijorat cu privire la proiectele dezvoltate sub mandatul pe care, deocamdată, îl exercită și se teme că nu vor fi duse la îndeplinire.

„Mă îngrijorez, ascultaţi-mă. Eu sunt îngrijorat că aceste proiecte pe care le-am început şi sunt în plină derulare, se opresc. Sunt îngrijorat că aceste proiecte nu se vor duce la îndeplinire. În 2004, am lăsat 17 puncte de lansare antigrindină şi în 13 ani au făcut şapte. În opt ani de zile, patru guverne au făcut trei hotărâri de guvern, iar noi am făcut 49. Aceasta este îngrijorarea mea. Ritmul de muncă, capacitatea de angajare profesională şi evident, dorinţa de a face în România. Nu le place construcţia, lor le place să dărâme, nu să construiască”, a mai punctat Daea.

Nu în ultimul rând, discutând despre situaţia din PSD la acest moment, ministrul Agriculturii a recunoscut că este „o atmosferă de îngrijorătoare, pentru că ştim la ce proiecte am dat drumul. Sigur că avem această îngrijorare dacă nu se continuă şi avem mari semne de întrebare datorită faptului că îi cunoaştem cum au acţionat în perioada anterioară. Eu sunt om al zilei şi cunosc realitatea”.

Altfel stăteau lucrurile la începutul săptămânii

Luni, 7 octombrie 2019, Daea afirma că moţiunea de cenzură nu va trece, pentru că n-au voturi ca să treacă.

„Moţiunea de cenzură nu trece pentru că n-are cum să treacă. N-au voturi ca să treacă moţiunea. Dacă le au, treaba lor. Vom vedea în momentul în care pun bilele respective. Guvernul Dăncilă nu e schilodit. Uitaţi-vă în programul de guvernare şi veţi vedea că eu, la Ministerul Agriculturii, n-am nicio întârziere. România a adus de la Uniunea Europeană, prin agricultură, 9 miliarde de euro, în doi ani şi nouă luni. A adus în economia ţării şi venit”, spunea Daea la acea vreme.

Cu un număr de 238 de voturi, Parlamentul României demitea însă guvernul PSD, joi, 10 octombrie 2019, totalul parlamentarilor care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul plenului reunit fiind de 245.

Pentru a trece moțiunea, opoziția avea nevoie de 233 de voturi „pentru”, demersul fiind inițiat de 237 de parlamentari români. Totalul voturilor valabil exprimate a fost 242.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi, 10 octombrie 2019. Votul a fost secret, cu bile.

Ca atare, dacă moțiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

sursa: Mediafax, Digi 24, Surse și Resurse

foto credit: Romulus Boancă

Pentru a avea aspectul puilor de țară, mai mulți comercianți care vindeau carne de pasăre în piața basarabenilor din orașul Galați au colorat-o cu o substanță galbenă, este descoperirea făcută de polițiștii locali gălățeni.

Autoritățile competente s-au autosesizat și au intervenit în momentul în care mai mulți cetățeni s-au plâns că puii s-au decolorat atunci când au fost pregătiți pentru gătire.

În urma unei razii, polițiștii au confiscat 12 kilograme de carne de pasăre pentru distrugere și i-au amendat pe vânzători.

„Cantitatea de 12 kilograme de carne de pasăre a fost ridicată în vederea confiscării și predată unui operator economic autorizat, pentru distrugere. Persoanele în cauză (...) au fost sancționate cu amendă în valoare de 500 lei, fiecare. De asemenea, pentru a nu fi sancționată, la vederea oamenilor legii, o a treia persoană a fugit de la locul faptei, abandonând o cantitate de 9,5 kg de carne de pasăre”, a anunțat Biroul de Presă al Poliției Locale Galați.

Conform sursei citate, după primele verificări, organele de poliție au constatat că cele două persoane le spuneau eventualilor cumpărători că păsările comercializate sunt crescute la curte, ele având și o culoare specifică (galbenă). Polițiștii locali, care aveau informații că respectiva carne nu provine de la păsări crescute în gospodării proprii, ci din magazine, au făcut o probă și au constat că, în contact cu apa, aceasta se colora imediat.

Polițiștii locali au aflat de la mai mulți gălățeni că puii se decolorau în contact cu apa.

,,Mai mulți cetățeni ne-au adus la cunoștință că au achiziționat carne de păsăre «de curte» însă, la momentul preparării, au constatat că apa devenea excesiv de galbenă. Pentru a evita astfel de situații, recomandăm gălățenilor să achiziționeze produse perisabile doar din locuri special amenajate și autorizate corespunzător”, a precizat șeful Serviciului Control Activități Comerciale și Biroul Evidența Persoanelor, Dănuț Munteanu.

Organele de ordine publică vor menține ritmul controalelor în piețele gălățene.

Vineri, 04 Octombrie 2019 18:40

Se confirmă vestea: 5.000 de porci, uciși!

Ca urmare a descoperirii și a confirmării prezenței virsului Pestei Porcine Africane (PPA) într-o fermă din localitatea Săcăşeni, judeţul Satu Mare, acțiunea de ucidere a celor 5 000 de suine existente în exploatația afectată a fost finalizată, potrivit unui comunicat de presă transmis vineri, 4 octombrie 2019, de Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare.

„În această săptămână, la focarul de Pestă Porcină Africană, din exploataţia comercială de creştere a suinelor - localitatea Săcăşeni, s-a finalizat uciderea suinelor, respectiv neutralizarea cadavrelor acestora”, a precizat sursa citată.

Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) - Unitatea Locală de Decizie a aprobat planul de măsuri pentru controlul bolii pesta porcină africană în exploataţie.

„De asemenea, s-a stabilit zona de restricţie (protecţie şi supraveghere) în jurul focarului cu o rază de 3 km, respectiv în Cig, Ganaş, Săcăşeni, Sărăuad. Zona de supraveghere în jurul focarului cu o rază de 10 km include localităţile Tăşnad, Blaja, Căuaş, Valea Morii, Santău, Ghileşti, Silvaş, Ady Endre, Eriu Sâncrai, Satu Mic, Mihăieni, Unimăt, Sechereşa, Chegea”, a precizat CLCB.

Miercuri, 2 octombrie 2019, executivul de la București a consfințit ca, din data de 16 octombrie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) să poată acorda un avans din subvenții, în baza Hotărârii privind cuantumul plăţilor pe suprafaţă şi a plafonului pentru sprijinul cuplat la ovine/caprine.

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului, plăţile prevăzute în actul normativ se acordă conform prevederilor OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Astfel, prin această Hotărâre au fost aprobate cuantumurile pentru plăţile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,6082 euro/hectar), plata redistributivă pentru intervalele între 1 şi 5 hectare, inclusiv (5 euro/hectar) şi peste 5 hectare şi până la 30 hectare, inclusiv (48,7127 euro/hectar), plata pentru înverzire (59,3201 euro/hectar) şi plata pentru tinerii fermieri (31,2477 euro/hectar).

„Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate”, precizează sursa citată.

Actul normativ prevede, pe de altă parte, că pentru speciile ovine/caprine plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 64,3 milioane de euro.

„Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăţilor să-şi elaboreze propriul plan de afaceri şi programul de dezvoltare pe termen scurt, în condiţiile cunoaşterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească”, menționează oficialitățile.

Sumele necesare pentru aplicarea plăţilor directe în sectorul vegetal şi a schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine şi caprine, ca forme de sprijin financiar aferente Fondului European de Garantare Agricolă (FEADR), se asigură din prevederile bugetare aprobate MADR pentru anii 2019 şi 2020.

„Reamintim că acest act normativ are la bază şi Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, prin care mai multe state membre ale UE, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale. Astfel, statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013”, precizează Guvernul.

Înainte de ședința de guvern de miercuri, Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, a consfințit că Executivul pe care îl conduce va aproba cuantumul plăților directe din sectorul vegetal și zootehnic, subvenții care vor fi plătite agricultorilor începând cu 16 octombrie, pentru a-i sprijini în perioada de însămânțare a culturilor de toamnă.

„Până la începutul lunii decembrie, suntem pregătiți să achităm fermierilor 1,4 miliarde de euro, sub formă de avans. De asemenea, crescătorii de animale vor beneficia de sprijin. Pentru speciile ovine și caprine, aprobăm astăzi plățile directe într-un cuantum de peste 64 de milioane de euro.
Domnule ministru Daea, vă felicit pentru aceste eforturi și pentru rezultatele obținute”, a precizat liderul PSD.

Institutele sau staţiunile de cercetare-dezvoltare care au ca obiect de activitate testarea şi înregistrarea soiurilor au fost incluse pe lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, transmite Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat de presă remis la redacție, miercuri, 2 ocrombrie 2019.

Modificările au fost aprobate în şedinţa de miercuri a Executivului printr-o Hotărâre care modifică HG nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

„Prin prezentul act normativ, se completează lista beneficiarilor schemei de ajutor de stat ce vizează institutele/staţiunile de cercetare-dezvoltare, eliminându-se astfel situaţiile discriminatorii privitoare la institutele care au ca obiect de activitate testarea şi înregistrarea soiurilor la accesarea schemei de ajutor, începând cu anul 2020. (...) Aceste modificări vizează includerea institutelor care au ca obiect de activitate testarea şi înregistrarea soiurilor în categoria beneficiarilor schemei de ajutor de stat prin reducerea accizei la motorina utilizată şi completarea resurselor financiare necesare pentru plata ajutorului de stat aferent perioadei aprilie-iunie 2019”, se arată în comunicat.

Conform documentului de presă, impactul financiar ca urmare a acestei măsuri este de 15,606 milioane de lei, iar suma se va asigura din bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pe anul 2019.

În cadrul deschiderii ședinței de guvern de miercuri, 2 octombrie 2019, premierul Viorica Dăncilă a declarat că Executivul pe care îl conduce completează schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorină, astfel încât să beneficieze de costuri mai mici ale lucrărilor agricole și institutele care au ca activitate testarea și înregistrarea soiurilor.

„Asigurăm finanțarea necesară prin majorarea fondurilor bugetare alocate în acest an subvenției la motorină, de la 580 de milioane de lei, la peste 595 de milioane de lei, astfel încât să creștem numărul beneficiarilor”, a conchis Dăncilă.

Vineri, 27 Septembrie 2019 19:36

Probleme cu producţia orzului de bere

Anul în curs este unul dintre cei mai dificili în ceea ce privește producţia orzului de bere, în condiţiile în care doar 60% din necesar a putut fi achiziţionat din România, a anunțat marți, 24 septembrie 2019, Ionuţ Oprea, directorul general al Soufflet Malt, cel mai mare procesator de malţ din sudul estul Europei.

Conform precizărilor sale, situaţia va duce la importuri masive, probabil un record al ultimilor 7-8 ani pentru orzul de bere.

„Anul 2019 a fost un an foarte dificil pentru producţia orzului de bere, aceasta fiind o recoltă destul de tehnică, unde fermierii trebuie să respecte cumva o anumită tehnologie. În prezent, doar 60% din necesarul nostru am putut să-l achiziţionăm local, ceea ce va duce la importuri masive, probabil un record al ultimilor 7-8 ani de orz pentru bere”, a precizat Oprea, într-o conferinţă de specialitate.

În general, importurile de orz de bere provin de la alte ţări mari producătoare, precum Franţa, Marea Britanie, Danemarca sau Ucraina.

Potrivit acestuia, pentru berarii români, fabricile de malţ locale reprezintă cam 70% din necesarul local.

„Malţul este produs din orz. România este un mare exportator de orz şi, cumva, intrigă faptul că nu avem suficient orz pentru a produce malţ pentru bere. Dacă în ultimii trei ani s-au produs în jur de 1,8 milioane - 1,9 milioane tone de malţ, doar 15% reprezintă producţia de orz pentru bere. Producţia aceasta nu înseamnă că este şi luată în totalitate pentru fabrică”, a mai menționat oficialul Soufflet.

Întrebat despre cooperarea cu fermierii, el a explicat că Soufflet Malt are o divizie - Soufflet Agro - care furnizează seminţe şi servicii tehnice acestora şi le garantează preluarea producţiei, dar în anumite condiţii de calitate.

„Noi avem divizia Soufflet Agro. Noi furnizăm seminţe şi servicii complete sau tehnice fermierilor, plus garantarea că producţia va fi luată de noi, dar în anumiţi parametri sau specificaţii necesare pentru a produce o bere bună, pentru că punem accent pe calitate. Dacă anii trecuţi achiziţionam orz cu proteină 11,5-12 maxim, anul acesta am mers cu derogările până la o proteină de 13,5. Încercăm să sprijinim nu numai noi, am găsit înţelegere şi la berari, şi încercăm să sprijinim producătorii locali”, a explicat acesta.

Potrivit precizărilor reprezentanților Asociaţiei Producătorilor de Hamei din România, berarii ar fi interesaţi să achiziţioneze mai mult din hameiul şi malţul necesar din România, acestea reprezentând o sursă sigură de creştere a valorii adăugate produse în ţară.

Conform spuselor lor, ar fi interesant de văzut cum ar arăta un program de subvenţionare a producţiei de hamei, de orz pentru fermierii din România cu piaţă de desfacere garantată pentru industria producătoare de bere.

În toamna acestui an, țara noastră poate acorda producătorilor agricoli un avans de până la 70% din plăţile directe şi de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, ca urmare a unei decizii aprobate de Comisia Europeană (CE), au anunţat, luni, 23 septembrie 2019, vocile autorizate ale Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, informează beneficiarii care au depus Cererea unică de plată aferentă Campaniei 2019 că, în data de 17 septembrie 2019, a fost aprobată Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536 prin care mai multe state membre ale Uniunii, inclusiv România, sunt autorizate să aplice derogări, în anul de cerere 2019, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 în ce priveşte nivelul avansurilor pentru plăţile directe şi pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafaţă şi de animale”, se precizează într-un comunicat al ministerului, remis la redacție.

Statele membre pot face plăţi în avans de până la 70%, în cazul plăţilor directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) 1307/2013, şi de până la 85%, în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menţionat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1306/2013.

Campania de plăţi în avans se va derula în perioada 16 octombrie - 30 noiembrie 2019.

În perioada 20 - 22 septembrie 2019, Asociaţia Crescătorilor de Albine din România (ACA) organizează pe platforma Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Apicultură (ICDA) din Băneasa, cea de-a XXI-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii.

Târgul reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală, care va beneficia de o participare importantă din partea apicultorilor ca expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

„Prin organizarea acestui târg, ne dorim ca de fiecare dată să creştem cât mai mult interesul pentru albină, apicultură şi produsele stupului, dată fiind importanţa acestui sector pentru agricultură, mediu, sănătate şi o alimentaţie echilibrată”, susțin organizatorii.

În cadrul evenimentului, sunt aşteptaţi peste 100 de expozanţi apicultori şi firme specializate, ce își vor etala gama de produse, de la produse apicole obţinute direct din stupină, până la produse apicole condiţionate sau alte preparate derivate din produse apicole, suplimente nutritive, cosmetice etc.

Potrivit Agerpres, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat, joi, 19 septembrie 2019, că producţia de miere din acest va fi mai mică cu aproximativ 15-20% faţă de anul trecut şi nu va depăşi 15 000 - 17 000 de tone.

„Anul 2019 a fost mai modest decât anul trecut, în condiţiile în care nici 2018 nu a fost un an bun, iar producţia de miere estimată pentru acest an va fi mai mică cu circa 15% - 20%. A fost un an prost mai ales la rapiţă, salcâm şi, parţial, la tei, iar la floarea-soarelui a început seceta şi căldura. Producţia va fi undeva între 15 000 şi 17 000 de tone. Nu s-a făcut mai mult. Rapiţa a fost afectată cel mai mult, aproape 80%, dar şi salcâmul, pentru că, în primăvară, a plouat şi a fost frig. Doar în zona Moldovei s-a mai făcut ceva la salcâm, dar nici acolo o producţie normală, ci în jurul a 50-60%. Încă nu știu cum va fi culesul la floarea-soarelui”, a explicat Fetea.

În medie, țara noastră produce 22 000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele se ridică la 1,47 de milioane de familii de albine.

La nivel naţional, sunt înregistraţi aproximativ 40 000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900 000 de familii de albine.

Potrivit datelor ACA, în ultimii 2-3 ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an însă, şi în aceste condiţii, România se află tot la coada clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţină miere comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia. Din păcate, tot din cifrele statistice, se vede că românii consumă în fiecare zi 70 de grame de zahăr şi doar 3 grame de miere.

Asociaţia Crescătorilor de Albine din România este o organizaţie profesională a apicultorilor, neguvernamentală, autonomă şi apolitică, înfiinţată în anul 1958.

Pentru anul comercial 2019-2020, analiștii companiei de consultanță Strategie Grains și-au revizuit în creștere, pentru a doua lună consecutiv, previziunile privind recolta şi exporturile de grâu ale blocului comunitar (UE28), bazându-se pe informațiile cu privire la producțiile semnificative înregistrate în Franţa şi Marea Britanie, cât şi pe exporturile consistente din România şi Bulgaria.

Conform Reuters, în ultimul său raport lunar, analiștii francezi au calculat un total al producţiei de grâu aferent sezonului 2019-2020 de 144,5 milioane de tone la nivelul UE28, în creştere faţă de cele 142,9 milioane de tone, cât estimau în luna august, şi cu 14% peste recolta din sezonul precedent. Aceasta ar fi a doua revizuire în creștere anunţată de Strategie Grains, după ce, în luna august, aceeaşi firmă şi-a îmbunătăţit estimările privind recolta de grâu a UE cu peste două milioane de tone.

În ceea ce privește exporturile, Strategie Grains prognozează că livrările de grâu ale UE, în acest sezon, se vor situa la 25,7 milioane de tone, în creştere faţă de 24,8 milioane de tone cât estima, în urmă cu o lună, şi cu mult peste cele 21 de milioane de tone de grâu exportate în sezonul 2018/19.

Chiar și așa, stocurile de grâu din UE ar urma să crească în 2019-2020, deoarece competiţia venită din partea porumbului şi a orzului, atunci când vine vorba de nutreţul utilizat în hrana animalelor, cât şi din partea altor producători de grâu pe pieţele terțe ar urma să limiteze cererea pentru grâul din blocul comunitar, afirmă specialiștii Strategie Grains.

Miercuri, 18 Septembrie 2019 16:45

Bombele din sfecla de zahăr

Potrivit precizărilor vocilor autorizate ale ISU Neamț, un angajat al fabricii de zahăr din municipiul Roman a descoperit mai multe proiectile în sfecla de zahăr, în zona de sortare a unităţii, şi a anunţat situația la numărul de urgență 112.

„Elementele de muniţie au fost găsite în zona de extragere a impurităţilor, unde se sortează sfecla de zahăr, de către un muncitor, şi au fost depozitate în siguranţă de pirotehniştii ISU Neamţ în vederea distrugerii”, a precizat Irina Popa, purtătorul de cuvânt al ISU Neamț.

An de an, situații de acest gen se repetă la producătorul de zahăr din Roman, acolo unde este centralizată producția de sfeclă de zahăr din judeţele Moldovei. În timpul recoltatului, odată cu sfecla, ajunge în camioane şi muniţie rămasă neexplodată din timpul celor două războaie mondiale, care este apoi descoperită pe banda de sortare a fabricii din Roman.

Pagina 1 din 62