Joi, 21 Martie 2019 01:12

Se confirmă! Neonicotinoidele, prezente în 18% din probele prelevate de cercetători români

Scris de
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Din totalul de 85 de probe prelevate de panicul cu polen la porumb, respectiv calatidii și inflorescențe de la rapiță și floarea-soarelui, în 15 astfel de probe (sau în 18 la sută din total) nivelul reziduurilor de pesticide neonice s-a situat peste 10 Q, unde LOQ reprezintă limita de cuantificare a substanței active în probă – mg s.a./kg, potrivit informării oficiale făcute de reprezentanții consorțiului din cinci parteneri într-un proiect de cercetare finanțat prin ADER.

Conform precizărilor reprezentanților consorțiului care a participat la realizarea proiectului (SCDA Secuieni – Neamț, SCDA Pitești, INCDA Fundulea, ICD Apicultură SA și ICDPP București în calitate de coordonator), prezenți la o conferință de presă care a avut loc miercuri, 20 martie 2019, în aula ASAS, cu tema „Impactul de mediu al utilizării neonicotinoidelor în tratamentul unor culturi de câmp”, procesul de recoltare a acestor probe a avut la bază proceduri riguroase, prelevarea fiind realizată atât din plante în diferite faze de vegetație, cât și de albine, polen și miere.

Probele au fost analizate din punct de vedere al nivelului de reziduuri de imidacloprid, clotiadin și tiametoxam (n.r. - pesticide neonice), iar determinările s-au făcut în laboratoare acreditate ISO 17025 din Bulgaria, Franța și Germania, care sunt recunoscute internațional.

Rezultatele date publicității miercuri reprezintă totuși date preliminare obținute în cadrul proiectului ADER 4.1.5. „Realizarea unui sistem de monitorizare și cuantificare a efectelor tratamentului semințelor cu insecticide neonicotonoide (imidacloprid, clotiadin, tiametoxan) la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță asupra producției agricole și a populațiilor de apis melifera în condițiile agro-pedoclimatice specifice țării noastre”, fapt confirmat și de explicațiile ulterioare ale specialiștilor.

„Este foarte important ca aceste cercetări complexe să continue, întrucât este nevoie de o perioadă de cel puțin 2 - 3 ani (ciclu de cercetare complet) pentru elucidarea unor probleme de mare importanță economică atât pentru partea agricolă, cât și pentru apicultură (crescători de albine)”, au mai explicat cercetătorii implicați în proiect.

„Ne-am propus nu atât de a studia efectul acestor neonicotinoide, pentru că s-a acreditat într-un fel și ideea respectivă că cercetarea vrea să scoată în evidență doar câteva dintre aceste produse produse; sub nicio formă nu s-a propus o astfel de chestiune. Se cunosc aceste efecte atunci când au fost omologate ele (n.r. - neonicotinoidele). Noi ne-am propus să continuăm o cercetare care, după opinia noastră și după datele pe care le avem, s-a accentuat mai mult și ea este legată dintre relația dintre aceste substanțe de tratare a semințelor la unele specii de cultură, cu ceea ce înseamnă insectele polenizatoare și, în special, albinele. De câțiva ani buni se discută de fenomenul de dispariție a albinelor. Se caută cauzele care stau la baza unui astfel de fenomen și pe care și noi suntem interesați de a le găsi și de a le stabili cu destul de multă precizie”, a declarat prof. univ. emerit dr. ing. DHC Valeriu Tabără, președintele ASAS și membru în Comitetul de Conducere al Uniunii Academiilor Europene pentru Ştiinţă Aplicată în Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (UEAA).

Apicultori vs restul lumii

Chiar dacă oficial, agricultorii și apicultorii par să fie de acord că, fără ultimii, primii ar dispărea (și restul lumii, alături de ei), artizanii produselor stupului par să nu fie încântați de rezultatele obținute în cadrul acestui proiect ADER încheiat în 2018. Pe la colțuri chiar le și contestă.

Cu toții (agricultori și apicultori deopotrivă) sunt însă de acord că se impune determinarea cu multă responsabilitate științifică a nivelului de reziduuri nu numai pentru neonicotinoide, ci pentru toate substanțele utilizate în protecția culturilor de porumb, floarea-soarelui și rapiță, astfel încât să se poată determina cauzele care pot contribui la eventualele depopulări cu albine și să se poată stabili cu precizie care este adevărata cauză care stă la baza fenomenului de dispariție a albinelor.

„Scopul activităților desfășurate de echipa de cercetători, din care au făcut parte și agricultori, a fost acela de a contribui la protejarea culturilor și entomofaunei utile pentru asigurarea sănătății mediului și a unor producții sigure și competitive sub toate aspectele, fără ca prin acestea să se provoace daune populațiilor de insecte polenizatoare, cu referire specială la albine”, afirmă reprezentanții consorțiului într-o sinteză a rezultatelor proiectului.

webCum de la teorie la practică este însă distanță mare, era nevoie să fie ascultate părerile tuturor celor implicați. Primul dispus să vorbească a fost tot un cercetător, apărător fervent al apicultorilor. Confirmarea prezenței neonicelor în probele prelevate din cele trei zone în care s-au efectuat studiile a fost astfel întărită chiar de către reprezentantul unuia dintre membrii consorțiului - ICD Apicultură SA, dr. ing. Adrian Siceanu, director stiinţific al instituției citate, și el prezent la evenimentul de la ASAS.

„Aceste substanțe neonicotinoide se găsesc în produsele apicole, respectiv nectar, polen... . Practic, acolo unde am selectat și dat spre analiză sortimentele de polen, strict de la speciile-țintă, și miere care era cât de cât aproape (...) de floarea-soarelui sau de rapiță, procentul de probe în care s-au găsit aceste neonicotinoide a fost de 60 la sută la laboratorul ANSES, unde am putut da probe în cantități mici și selectiv pentru fiecare specie-țintă. La laboratorul QSI din Germania, de asemenea, la 25 la sută din probe am găsit neonicotinoidele în forma lor individuală sau combinații de neonicotinoide (două trei, în același produs). Aceste neonicotinoide ajung în produsele apicole, ajung în contact cu albinele și pot provoca acele fenomene de depopulare care pot îmbrăca forme foarte diferite, de la moartea albinelor rapid, în câmp, fiind vizibil fenomenul. Cel mai grav însă este depopularea lentă. Sunt efectele subletale care, de fapt, sunt un rezultat al cumulării și efectelor în timp ale acestor substanțe și care duc treptat la decimarea familiilor de albine”, a precizat Siceanu.

Agricultori vs restul lumii (apicultori)

Importanța problemei utilizării produselor neonicotinoide pentru o serie de culturi agricole este de maximă importanță pentru agricultura României, dar și a existenței unor condiții pedoclimatice cu grad mare de specificitate în care se dezvoltă o bogată entomofaună din care numeroase specii sunt extrem de dăunătoare și păgubitoare pentru unele specii cu pondere mare în agricultura României.

La toate acestea s-au adăugat și deciziile luate la nivelul unor instituții comunitare, mergându-se până la suspendarea utilizării unor substanțe neonicotinoide.

„În acest context, România s-a văzut în situația ca în fiecare an să facă eforturi mari pentru obținerea de derogări în utilizarea acestor substanțe pentru a i se permite să facă tratamente la semințele de porumb, floarea-soarelui, rapiță. Fără aceste tratamente, pierderile de plante puteau duce până la compromiterea recoltei”, se menționează în sinteza raportului preliminar întocmit de consorțiu.

Despre lupta dusă de statul român cu cei de la Comisia Europeană (CE), astfel încât, an de an, să mai obținem derogări pentru utilizarea tratamentului cu neonice la sămânță, a vorbit chiar coordonatoarea programului, ecotoxicolog, dr. Carmen Mincia, reprezentant ICDPP București. Domnia sa a precizat că un astfel de studiu complet era necesar pentru a motiva din punct de vedere științific continuarea obținerii acestor derogări pentru utilizarea neonicotinoidelor.

„Acest proiect s-a desfășurat pe parcursul a 11 luni și jumătate. Cine știe agricultură, știe ce înseamnă, că ești la mâna Domnului, că nu te poți baza pe rezultatele dintr-un singur an, exact ca într-un meci, trebuie să ai două din trei”, a mărturisit ecotoxicologul. „Am dorit să facem acest proiect pentru a ajuta agricultura României și pentru a ajuta țara, care era în situația în care era la Comisia Europeană, și care a obținut niște derogări până la un moment în care ni s-au cerut studii. Dacă până atunci a mers pe rugăminți, la un moment dat nu s-a mai putut. (...) Totodată, subiectul principal al proiectului a fost să vedem impactul acestor substanțe (n.r. - neonicotinoide) asupra albinelor. România a mai obținut o derogare în toamna lui 2018 pentru rapiță și pentru 2019, până în 14 aprilie, pentru porumb și floarea-soarelui, doar datorită studiilor făcute în această țară”.

În mai 2018, după publicarea deciziei de interzicere a utilizării imidaclopridului, clotiadinului și tiametoxamului, EFSA a publicat un document pentru evaluarea necesității acordării României a autorizațiilor de urgență pentru utilizarea produselor de protecția plantelor conținând substanțele menționate mai sus, cu utilizare pentru tratarea semințelor la porumb și floarea-soarelui, pentru combaterea speciilor de Tanymecus dilaticolis și Agriotes spp.

Ca urmare a acestui document și a rezultatului studiilor efectuate în condițiile specifice țării noastre, România a obținut autorizația temporară pentru produsele Nuprid Al 600 FS, Poncho 600 FS și Cruiser 350 FS.

Și cum în toată ecuația derogărilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a avut un rol esențial, instituția citată a aprobat un astfel de proiect ADER și l-a finanțat în totalitatea lui. În același timp a fost prezent în toate etapele de raportare a rezultatelor din cursul anului 2018 (patru astfel de raportări).

Floricel Maricel Dima, subsecretar de stat MADR, invitat la conferința de presă, a explicat de ce vorbim doar de date preliminare în cadrul acestui proiect și a promis că în noul plan sectorial va fi prinsă finanțare pentru continuarea acestuia.

„Acest proiect, în fostul ADER care s-a încheiat în decembrie 2018, practic a prins doar un an de finanțare, datorită faptului că în momentul în care temele de cercetare pe acest plan sectorial nu a fost inclusă. În septembrie 2017 am reușit prin ordin de ministru să-l introducem, astfel încât în primăvara anului 2018 el să fie abordat de către cercetare, a fost contractat și, din această cauză, datele de referință sunt pentru un singur an, urmând în continuare ca în noul plan sectorial care va începe în acest an să fie continuat”, a spus oficialul MADR. „Plecând de la faptul că, în România, avem peste două milioane de hectare de porumb care se cultivă anual, că avem peste un milion de hectare cultivate cu floarea-soarelui care se însămânțează anual, respectiv suprafețele de rapiță care fluctuează de la an la an, că impactul acestor culturi în producția agricolă totală este destul de importantă, că dăunătorii pe care i-am studiat au un potențial impact (...) asupra producției agricole la aceste culturi, dar și că patrimoniul apicol național față de care, de asemenea, MADR se apleacă cu aceeași importanță ca și la culturile menționate anterior, de la codul bunelor practici agricole și de la faptul că trebuie să existe un echilibru și o înțelegere între apicultori și agricultori în general, că în sectorul apicol apăreau din ce în ce mai pregnant, în ultima perioadă, fenomenul disparițiilor familiilor de albine și alte incoveniente din domeniul apicol se datorau în primul rând neonicotinoidelor, am inițiat acest proiect de cercetare pentru a da și a ne aduce datele care să stabilească ce se întâmplă vizavi de lucrurile menționate”.

Conferință de presă fără reprezentanții industriei pesticidelor

Chiar dacă imparțial, studiul (preliminar) are legătură directă cu greii industrii de produse de protecție a plantelor (PPP) la nivel mondial. Pentru că la eveniment a fost prezentă doar (o foarte bună) lobistă care a tranzitat industria PPP și a ajuns în curtea fermierilor până la urmă, nimeni din sectorul producției de pesticide nu a ajuns la evenimentul de la ASAS, astfel încât să-și exprime punctul de vedere.

De aceea, pentru imparțialitate, prezentăm și poziția acestora, exprimată tot la ASAS, însă în anul 2018. Pe atunci, potrivit rezultatelor preliminare ale studiului „Evaluarea impactului socio-economic al interzicerii utilizării unor substanțe active asupra agriculturii României” (Cumulative Impact Assesement of plant protection products on Romanian Agriculture), în cazul în care legislația bazată pe hazard la nivel european ar putea genera pierderea a 75 din 400 de substanțe importante pentru fermierii din UE, costurile de producție pentru fermierii români ar urma să crească, în medie, cu 88 la sută, s-ar putea confrunta cu pierderea a 21 la sută din recoltă și a nu mai puțin de 1,9 miliarde de euro.

„Fără cele aproximativ 75 de substanțe active din produsele de protecție a plantelor, costurile de producție/tonă ar crește cu: 80% la grâu, 131% la struguri, 45% la tomate, 153% la mere, 47% la rapiță, 36% la cartofi și 121% la porumb. Studiul mai arată că, la fiecare tonă/hectar, producția ar scădea cu 33% la grâu, 50% la porumb, 50% la rapiță, 20% la cartofi, 40% la struguri, 55% la tomate și 17% la mere. Instabilitatea locurilor de muncă ale celor angajați în producerea de grâu, porumb, rapiță și struguri constituie un alt impact major, în cazul în care cele aproximativ 75 de substanțe active ar fi interzise”, menționează cei de la AIPROM.

Numai în cazul glifosatului, o interzicere a utilizării acestuia ar putea aduce României pierderi de peste 186,3 milioane de euro, din care 89 la sută ar fi pierderi directe ale fermierilor. Și asta, în condițiile în care 27 la sută din totalul suprafețelor cultivate în România sunt tratate cu glifosat, la nivel național fiind utilizate anual 4,4 milioane de litri.

La nivel european, fără neonicotinoide, blocul comunitar s-ar putea transforma rapid în importator masiv pentru produse cum sunt porumbul, cartofii și uleiul de rapiță. Neonicotinoidele contribuie la creșterea producției în UE cu 21-31 de milioane de tone, care se transpun în venituri de 3-4 miliarde de euro anual.

Citit 653 ori