Ionel Vaduva

Ionel Vaduva

În condițiile în care, în sfârșit, de-a lungul mandatului său, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, părea că apreciază la întreaga sa capacitate un ministru al Agriculturii (în cazul de față Petre Daea), lucru vizibil inclusiv cu ocazia Conferinţei Naţionale a Agricultorilor din 23 mai a.c., fermierul băcăuan pare să fi schimbat temporar registrul și a afirmat în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc la București, miercuri, 19 septembrie 2018, că spusele șefului de la Agricultură, conform cărora România a avut anul acesta producţii record la grâu, porumb şi floarea-soarelui, au determinat prăbuşirea preţului cerealelor.

„Producătorii sunt nemulţumiţi că aceste declaraţii au determinat prăbuşirea pieţei şi au prejudicii enorme. Producţiile nu sunt nici pe departe istorice, ci sunt mai mici decât anul trecut. La grâu sunt mai mici cu 30% decât anul trecut, iar la floarea-soarelui cu 30-35%”, a precizat șeful Ligii, citat de agenția națională de presă Agerpres.

În plus, oficialul LAPAR a mai declarat că producătorii agricoli români au înregistrat pagube în această vară, ca urmare a secetei în mai-iunie şi din cauza ploilor abundente în iulie, iar spusele lui Daea nu fac altceva decât să blocheze din fașă capacitatea fermierilor de a solicita despăgubiri la Bruxelles.

„Cum putem cere despăgubiri Comisiei Europene pentru aceste pagube, din moment ce ministrul Agriculturii spune că avem producţie istorică? Aceste declaraţii de fapt ne-au băgat mâna în buzunar”, a adăugat Laurențiu Baciu în conferința de presă de miercuri.

Potrivit afirmațiilor făcute de ministrul Agriculturii, Petre Daea, luni, 3 septembrie 2018, în cadrul unei emisiuni televizate, în anul agricol 2017-2018 România a obținut cele mai mari producții de grâu, orz și orzoaică, înregistrate în statistici.

El a adăugat că România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, datorită faptului că deține condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari.

„România este, rămâne şi va fi una dintre marile puteri cerealiere ale Europei, pentru că are condiţii extraordinare de climă şi sol pentru a realiza randamente mari. Am demonstrat doi ani de zile, şi anul trecut, şi anul acesta, România a rămas în frunte. Puţini credeau. Am spus-o în primăvară. Anul acesta, faţă de anul trecut, este o singură diferenţă la grâu. Anul trecut, au fost şi spice şi paie, anul acesta, sunt mai multe spice decât paie. Se întrebau când intrau cu combina în lan că nu ştiau de unde curg atâtea boabe. Zic: uită-te la spic, tu vrei grâul până la buric. Nu. Acum e mai mic, dar uită-te la spic. Este cea mai mare producţie de grâu pe care a obţinut-o România, mai mare decât anul trecut cu 200.000 de tone şi la acelaşi nivel ca randament, la unitatea de suprafaţă. Cea mai mare de când e ţara, ţară (...) Este şi cea mai mare producţie de orz pe care am obţinut-o şi de orzoaică de toamnă”, a spus ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la Antena 3.

El a adăugat că aceste producţii-record nu reprezintă raportările de altădată pentru că, mai afirmă Daea, „nu mai facem raportări din acelea. Acum se fac raportări corecte şi oamenii sunt mai potoliţi la raportări. Şi o să confirme şi Eurostat”.

Marți, 28 august 2018, Petre Daea declara într-o conferinţă de presă că producţia de grâu din acest an este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

„Anul acesta, România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme, de la temperaturi ridicate în primăvară care au înţepenit răsăritul seminţelor şi care au generat secătuirea solului de apă, la lipsa acestor precipitaţii în intervalul de început al producţiei şi apoi urmat de evoluţii atipice cu cantităţi de apă foarte mari (...) Am încheiat recoltatul la grâu, am spus că nu vom da cifre până nu adunăm ultima cantitate de produs şi până când nu este sub cheia fermierului, să se bucure de ea, să si-o împartă cum doreşte, să o ducă unde doreşte şi să câştige cât poate. Vă pot spune că la grâu am făcut mai mult ca anul trecut, deşi am avut un an greu, cu temperaturi mari, dar prin dotarea pe care au avut-o fermierii, prin concentrarea lor din timpul zilei, prin urmărirea fazelor de vegetaţie, prin programul de lucru fermierii au reuşit să adune grâul, iar producţia este cu 200.000 de tone mai mult decât anul trecut. E o producţie pe care fermierii o merită, pe care ţara trebuie să o folosească şi pe care noi toţi trebuie să o consemnăm ca atare. Practic, este prima dată, cu anul trecut, când România depăşeste 10 milioane de tone de grâu”, declara ministrul de resort.

Potrivit statisticilor, recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone.

Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,826 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,709 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată, şi locul doi la producţia realizată, după Franţa. De asemenea, la grâu era pe locul cinci atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţie.

Pe lângă demersurile de aflare a celor care se fac vinovați pentru lipsa de inițiativă în ceea ce privește demersurile profilactice de combatere a pestei porcine africane (PPA), inițiativă susținută de FACIAS, vicepreședinta Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European (COMAGRI), eurodeputata Gabriela Zoană, solicită mai multă implicare din partea Comisiei Europene (CE) în vederea susținerii măsurilor de eradicare a focarelor de PPA și propune activarea de urgență a fondurilor de rezervă pentru intervenția rapidă în statele afectate de acest virus.

În același timp, europarlamentarul român a tras un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa, context în care va fi afectată securitatea alimentară a cetățenilor UE.

Ea spune că țara noastră depune eforturi susținute de stopare și eradicare a a răspândirii focarelor PPA.

„România face tot posibilul pentru a pune în aplicare în mod cât mai eficient normele europene de limitare a efectelor focarelor de pestă porcină africană și depune toate eforturile pentru a stopa și eradica răspândirea acestora”, a menționat Zoană. „Aș dori să trag un semnal de alarmă referitor la pericolul reducerii drastice a efectivelor de porci în Europa din cauza acestei boli, situație care riscă să afecteze securitatea alimentară a cetățenilor Uniunii Europene, motiv pentru care consider că executivul european trebuie să ia măsuri pentru a activa fondurile de rezervă necesare pentru o intervenție rapidă în statele afectate. Vă readuc aminte că, dacă un stat membru are o problemă, înseamnă că întreaga Uniune se confruntă cu aceeași problemă. Consider că, în situația de față Uniunea Europeană ar trebui să fie mult mai implicată”.

Săptămâna trecută, Gabriela Zoană a avut întâlniri atât cu Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, cât și cu comisarul european pentru agricultură și dezvoltare rurală, Phil Hogan, care au asigurat-o de faptul că monitorizează îndeaproape evoluția situației și că vor sprijini țările aflate în dificultate.

Pesta porcina africană a cauzat și continuă să producă daune importante crescătorilor europeni de suine în țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ucraina, România și Bulgaria, existând pericolul ca aceasta să se extindă în Belgia și Franța, dar și în alte țări care nu sunt membre UE.

FACIAS cere Parchetului extinderea cercetărilor în cazul epidemiei de pestă africană

Pe de altă parte, în țară, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) extinderea cercetărilor efectuate în prezent „in rem” în cazul epidemiei de PPA.

„Am solicitat Parchetului să îi ancheteze în această cauză pe foștii prim-miniștri și miniștri ai Agriculturii. În solicitarea noastră, am semnalat Parchetului lipsa de reacţie a autorităților române, care aveau obligația de a efectua demersuri profilactice începând cu anul 2014, an în care a crescut riscul răspândirii pestei porcine pe teritoriul României”, se precizează într-un document FACIAS.

În urmă cu patru ani, CE adopta Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 9 octombrie 2014 privind măsurile zoosanitare de combatere a PPA în anumite state membre și de abrogare a Deciziei de punere în aplicare 2014/178/UE. Așadar, spun cei de la FACIAS, autorităţile române știau de pericolul pestei porcine africane de către Uniunea Europeană. În plus, în anul 2016 a fost sesizată atât Preşedinţia, cât şi Ministerul Agriculturii despre pericolul reprezentat de porcii mistreţi din Ucraina, bolnavi de pesta porcină africană.

„Cu toate acestea, HG 830/2016 privind Programului naţional de supraveghere, prevenire şi control al pestei porcine africane a fost aprobată doar la sfârșitul lunii noiembrie 2016, la un an de la sosirea lui Dacian Cioloș în funcţia de premier”, se menționează în documentul FACIAS. „Într-un raport de audit al Comisiei Europene, întocmit în România între 25 ianuarie și 2 februarie 2017, se arată că «România nu aplică încă multe măsuri destinate prevenirii pestei porcine africane, de exemplu gestionarea populației de porci mistreți și biosecuritatea în exploatațiile nonprofesionale, și le va aplica doar în cazul în care este confirmată boala, cu o întârziere substanțială a rezultatelor»”.

Parchetul de pe lângă ÎCCJ a dispus în 3 septembrie 2018 începerea urmăririi penale „in rem” sub aspectul posibilei săvârșiri a infracțiunilor de răspândire a bolilor la animale sau plante și neglijență în serviciu.

FACIAS - care are misiunea de a acționa în vederea semnalării, sancționării și prevenirii abuzurilor de orice natură ale autorităților statului român - a solicitat Parchetului ca, în virtutea prevederilor art. 305 C. proc. pen., să continue cercetările efectuate în cauză cu completările aduse prin intermediul acestei sesizări, dispunând totodată reunirea cauzelor în baza disp. art. 63 cu ref la 45 C.pr.pen.

Pesta porcină africană evoluează în prezent în 227 de localităţi din 13 judeţe, cu un număr de 927 de focare (dintre care 11 în exploataţii comerciale) şi 62 de cazuri la mistreţi, în total fiind eliminaţi 311.869 de porci afectaţi de boală, potrivit celei mai noi informări transmisă de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Conform sursei citate, au fost stinse până la această dată 5 focare în judeţul Satu Mare, unde nu a mai fost înregistrat vreun focar nou din data de 31 august 2018.

ANSVSA menţionează că în judeţul Bihor nu au mai fost înregistrate noi focare de PPA din data de 8 august 2018, iar în judeţul Tulcea, unitatea de procesare a cărnii aparţinând societăţii Carniprod şi-a reluat activitatea în data de 14 august 2018.

Până în prezent, au fost despăgubiţi 3.142 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 14,296 milioane lei.

Astfel, în judeţul Satu-Mare au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 14 exploataţii afectate în valoare de 57.000 de lei, în judeţul Bihor au fost plătite despăgubiri pentru toate cele 211 exploataţii afectate în valoare de 948.000 de lei, în judeţul Tulcea au fost plătite despăgubiri pentru 317 de exploataţii dintr-un total de 882 de exploataţii, în valoare de 1,36 milioane de lei, în judeţul Brăila au fost plătite despăgubiri pentru 984 de exploataţii dintr-un total de 1.776 de exploataţii, în valoare de 7,104 milioane de lei, în judeţul Constanţa au fost plătite despăgubiri pentru 367 de exploataţii dintr-un total de 679 de exploataţii, în valoare de 1,81 milioane de lei, în judeţul Ialomiţa au fost plătite despăgubiri pentru 1.202 de exploataţii dintr-un total de 2.478 de exploataţii, în valoare de 2,854 milioane de lei, în judeţul Galaţi au fost plătite despăgubiri pentru 37 de exploataţii dintr-un total de 68 de exploataţii, în valoare de 43.000 de lei, în judeţul Ilfov au fost plătite despăgubiri pentru cinci din şase exploataţii, în valoare de 51.000 de lei, în judeţul Călăraşi au fost plătite despăgubiri pentru cinci exploataţii dintr-un total de 29 de exploataţii, în valoare de 69.000 de lei.

Prezenţa virusului pestei porcine africane în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Efectele secetei instalate în vara lui 2018 continuă să atârne greu în ecuația randamentelor principalelor culturi agricole ale Uniunii Europene (UE), în ciuda diminuării intensității acestui fenomen meteo nedorit în ultima lună, a anunțat luni, 17 septembrie 2018, Unitatea specializată a Comisiei Europene pentru Monitorizarea Resurselor Agricole (MARS) într-un raport de analiză și prognoză privind randamentele la porumb și sfeclă de zahăr.

Persistența vremii uscate, una care a afectat culturile agricole și care a pârjolit pășunile de-a lungul teritoriilor din nordul Europei, reprezintă un pericol și pentru cultura de rapiță proaspăt însămânțată, au adăugat specialiștii agrometeo ai unității de monitorizare citată.

În raportul său lunar, MARS și-a revizuit în scădere propriile previziuni cu privire la randamentul la hectar al culturii de porumb aferent anului în curs până la un nivel de 7,49 tone, față de estimarea de luna trecută și care se cifra la 7,57 tone/ha.

Chiar și așa, productivitatea este cu 2,6 la sută peste media cincinală, susținută activ de estimările optimiste venite din țările situate în sudul bătrânului continent.

Randamentul anticipat la sfecla de zahăr este și el în scădere, până la un nivel mediu de 73,3 t/ha, cifră aflată în ușoară coborâre de la totalul de 73,8 tone la hectar, calcul făcut la nivelul lunii august 2018. În acest caz, noua estimare este cu 2,1 la sută sub media randamentelor medii înregistrate în ultimii cinci ani.

„Condițiile de secetă își fac în continuare simțită prezența în regiunea centrală și în cea de est ale Germaniei, precum și în vestul Poloniei”, precizează analiștii MARS.

„În alte părți, cum este cazul celei centrale și de nord ale Europei, condițiile agrometeo au devenit mai favorabile de pe la mijlocul lunii august a.c., însă aceste îmbunătățiri au o importanță mult prea mică pentru a putea reechilibra balanța pierderilor la capitolul randamente la principalele culturi agricole”.

Deja, MARS își revizuia în scădere estimările cu privire la recoltele de porumb și de sfeclă de zahăr încă de luna trecută.

Culturi agricole cum sunt porumbul și floarea-soarelui își păstrează un nivel bun de dezvoltare în statele din sudul UE. De notat, precizează specialiștii MARS, este faptul că un nivel „decent” de umiditate în sol, ca urmare a ploilor înregistrate în iulie 2018, susține diminuarea efectelor negative ale căldurii înregistrate în luna august a.c. în sud-estul Europei.

În prezent, procesele de recoltat la porumb și la sfeclă de zahăr se desfășoară din plin pe teritoriul blocului comunitar.

Randamentul estimat pentru anul în curs la recolta de orz de primăvară a fost diminuată marginal până la un nivel de 4,05 tone la hectar, față de calculul anterior privind productivitatea, care se cifra la 4.07 t/ha înregistrat luna trecută. Astfel, cea mai nouă medie calculată se află sub cea cincinală cu 4,7 procente.

Situația amintită mai sus a dus la o scădere a randamentului mediu estimat pentru cultura orzului până la un total de 4,69 tone la hectar, față de cel de 4,71 t/ha, cât era calculat anterior. Totalul prezent se află și el la 4,3 procente sub media ultimilor cinci ani de recoltă.

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește recolta de grâu moale a anului în curs, analiștii MARS și-au păstrat neschimbate estimările actuale față de cele de anul trecut la un nivel de 5,70 tone la hectar, însă la 4,5% sub media cincinală.

România poate reechilibra balanța

Într-un interviu acordat pentru Revistafermierului.ro la începutul lunii august, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS), prof. univ. emerit dr. ing. Valeriu Tabără, preciza că recolta de porumb a României „nu este rea, dimpotrivă”.

„S-ar putea să asistăm la un an-record. Sigur, mai avem până la coacerea porumbului. Însă și acum, pe unde am fost, am văzut un porumb de excepție, la Țăndărei spre exemplu. Am fost chiar în câmp, în lanuri. Arată bine și așa era, la fel, peste tot. De la 1 iulie 2018, am parcurs mai bine de trei mii de kilometri prin țară. Porumbul, floarea-soarelui, chiar și soia arată excepțional”, preciza Tabără în interviu.

Tot el adăuga că producția medie de porumb a României, în 2018, va fi peste cea de anul trecut.

„După părerea mea, producția medie a țării va fi cu mult peste cea de anul trecut, asta, dacă vremea merge bine, că pot apărea fenomene dure de tot în condițiile în care porumbul este încă în vegetație. Marea majoritate a culturii de porumb a trecut de faza aceea foarte critică de coacere în lapte. El este spre maturitate acum. Chiar este o schimbare de culoare. Revenind, eu cred că ne vom duce spre o producție medie-record la hectar. Pe alocuri, vom avea producții de peste 10 tone la hectar, iar producția medie pe țară ar putea trece pragul de 5.000 – 6.000 de kilograme porumb boabe la hectar; ar fi un lucru excepțional”, mai menționa oficialul ASAS.

Potrivit datelor vehiculate de acesta la vremea respectivă, producția totală de porumb a României ar urma să fie una de aproape 15 milioane de tone.

„Părerea mea este că va ajunge acolo, dacă vom ști s-o gestionăm”, concluziona Tabără.

Potrivit unor informații obținute de Revista Fermierului de la un angajat al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) din teritoriu, de situația apărută în Lugoj (subiectul comunicatului agenției din data de 14 septembrie 2018), conform căreia anumite persoane s-au prezentat în fața unor solicitanți de fonduri FEADR ca fiind personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit acestora posibilitatea de a semna contractul de finanțare, s-a aflat din presa locală.

Deocamdată, inclusiv specialiștii antifraudă ai agenției așteaptă răspunsuri din partea Poliției cu privire la cum anume s-a ajuns la acești potențiali beneficiari, dacă situația este singulară la nivel de județ sau nu etc.

Pe de altă parte, că situații oarecum similare au mai avut loc, o confirmă același angajat AFIR. Cu ceva timp în urmă, în Vaslui, în baza unei notificări false, un solicitant de fonduri FEADR (neeligibil) a plătit comisioanele aferente unei companii de consultanță care a și dispărut după încasarea sumelor necuvenite.

„A apărut în Lugoj o situație semnalată de către cetățeni și raportată Poliției, prin care anumite persoane s-au dat drept personal AFIR și, contra unor sume de bani, le-au oferit solicitanților de fonduri FEADR posibilitatea să semneze «contractul» de finanțare. Aceștia din urmă au raportat ulterior situația Poliției. Din câte știu de la colegii mei, oficialii agenției au solicitat organelor de Poliție mai multe detalii, în vederea documentării și mai exacte a situației. (...) Acesta nu este însă un caz singular. Mai este unul la Vaslui. Un caz soluționat de această dată de către Parchet. Concret, colegii din AFIR au sesizat situația Poliției după ce un solicitant ne-a sunat să ne întrebe când vine să semneze contractul, iar aceștia i-au transmis să rămână acasă că nu este nimic de semnat pentru că nu era eligibil. Ce se întâmplase - o firmă de consultanță cu care lucra păgubitul (potențial beneficiar beneficiar de fonduri FEADR) i-a transmis acestuia din urmă că acel contract de finanțare a fost selectat de către AFIR și va fi semnat în curând și că, pentru asta, beneficiarul ar trebui să-i deconteze rapid cheltuielile de consultanță. I-a prezentat solicitantului, în fals, inclusiv o «notificare» de la AFIR. Potențialul beneficiar i-a dat banii, iar firma de consultanță a dispărut. (...) Vă dați seama ce tevatură a fost după”, a mărturisit pentru Revista Fermierului, sub puterea anonimatului, angajatul AFIR din teritoriu.

Am reușit să discutăm și cu un fost consultant din piața de profil. Acesta ne-a confirmat spusele angajatului agenției și a descris și el o situație similară: „În ziua de astăzi, cu toate furăciunile din jur, nu mă miră. (n.r. - situația de la Lugoj) (...) Un consultant a prezentat, la un moment dat, un fel de document prin care susținea că AFIR ar fi semnat contractul de finanțare, astfel încât potențialul beneficiar să-i plătească lui consultanța. I-a spus că are contractul semnat și i-a prezentat un contract făcut de el. În fapt, solicitantul de fonduri FEADR nici nu avusese contractul depus”, ne-a spus mărturisit fostul consultant, și el sub acoperirea anonimatului.

Zilele trecute, șefia AFIR transmitea un comunicat de presă prin intermediul căruia anunța că parafarea contractelor de finanţare a proiectelor aferente PNDR 2014 - 2020 se efectuează numai la sediul centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale instituției citate. Și asta, în contextul în care
unii potențiali beneficiari de fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltare rurală au intrat pe mâinile unor escroci. Cei de la AFIR, deocamdată, nu au precizat de unde știau escrocii în cauză de situația de deponenți de proiecte pentru accesarea fondurilor FEADR a celor păgubiți.

„În ultima vreme, am întâlnit câteva situaţii grave în care oameni de bună credinţă au fost înşelaţi şi păgubiţi de diferite persoane al căror scop nu este altul decât acela de a induce în eroare şi de a-şi însuşi sume de bani prin fraudă. Sunt preocupat de această situaţie şi atrag atenţia ca, la orice nelămurire sau suspiciune, cei care doresc să acceseze sau au accesat PNDR să ia legătura cu colegii mei din structurile teritoriale. Mai mult, accentuez faptul că toate contractele de finanţare se semnează la sediile centrelor regionale sau oficiilor judeţene ale AFIR şi nu în altă parte”, afirma directorul general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, în comunicatul de presă.

Vocile autorizate ale AFIR au adăugat că, din punct de vedere legal, relaţia contractuală este directă şi are loc numai între Agenţie, prin structurile sale teritoriale regionale sau judeţene, şi solicitantul/beneficiarul finanţării nerambursabile.

„AFIR nu va solicita niciodată sume de bani pentru depunerea unor proiecte şi, cu atât mai mult, nu va realiza vreun demers care să pericliteze egalitatea de şanse a solicitanţilor. Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale atrage atenţia solicitanţilor şi beneficiarilor de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 să fie vigilenţi şi să nu permită apariţia unor situaţii infracţionale cu impact financiar produse de persoane care nu au nicio legătură cu AFIR. AFIR face acest demers de informare în urma semnalelor venite din partea unor beneficiari şi din mass-media, ultimul caz fiind consemnat zilele acestea în localitatea Lugoj, judeţul Timiş”, se precizează în același comunicat de presă al AFIR.

Lupta antifraudă nu este de ieri, de azi, pe la AFIR

În ceea ce privește capacitatea AFIR de a gestiona situații precum cea din Lugoj, din Vaslui sau cine mai știe de pe unde, cu siguranță că angajații specializați sunt foarte bine pregătiți în a o gestiona. Din păcate, spețele nu sunt date publicității, astfel încât modus operandi sunt în continuare o necunoscută pentru cei care sunt interesați să acceseze bani FEADR.

Și spunem că angajații departamentului antifraudă ai AFIR sunt bine pregătiți pentru că participă intens la cursuri de pregătire și nu numai.

În acest context, Departamentul pentru lupta antifraudă - DLAF organiza, în parteneriat cu Institutul Naţional al Magistraturii, în perioada 3 - 4 octombrie 2016 și, respectiv, 14 - 15 noiembrie 2016, două seminarii intitulate „Frauda cu fonduri europene - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România” și „Limita dintre neregulă şi fraudă - schimb de bune practici în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene în România”.

Evenimentele au reprezentat la acea vreme un exerciţiu de cooperare în domeniul luptei împotriva fraudei şi neregulilor care afectează interesele financiare ale UE în România, având drept scop principal schimbul de informaţii referitor la rolul şi importanţa activităţii fiecărui participant în domeniul protecției intereselor financiare ale UE, precum şi la greutăţile întâmpinate în practică. În plan secundar, discuţiile au urmărit şi identificarea măsurilor legislative care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor legale pentru o luptă antifraudă naţională şi europeană mai eficientă.

În cele două zile alocate fiecărui seminar, precizau organizatorii la acea vreme, au fost prezentate participanţilor aspecte teoretice şi studii de caz pe probleme specifice domeniului şi a fost alocat timp pentru dezbateri. Prezentările au fost susţinute de reprezentanți ai Agentului Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Ministerul Afacerilor Externe), Curții Constituţionale a României, de formatori din cadrul INM, de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, Curții Constituţionale a României, Autorității de Audit, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Corpului de Control, Anticorupție și Integritate din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, precum și Direcției Control și Antifraudă din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Pentru că specialiștii agenției sunt bine pregătiți în combaterea situațiilor de fraudă externă, așteptăm informații oficiale cu privire la cum anume detalii aflate sub protecția legii pot ajunge pe mâinile unor escroci.

La fel, o mai bună comunicare cu presa, prin care sunt descrise situațiile dificile, astfel încât acestea să nu mai fie o necunoscută pentru publicul larg, ar fi binevenită.

Executivul de la București a contractat un împrumut de 450 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea finanțării contribuției naționale la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR), alături de ajutoarele nerambursabile de la fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020.

Acordul de finanțare a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de Administraţie al BEI, care are loc în Capitală.

„Banca Europeană de Investiţii a avut şi are un rol foarte important privind dezvoltarea economică în România. Sunt foarte multe proiecte, sume importante acordate României, iar împrumutul de azi, de aproximativ 450 de milioane de euro, este o finanţare importantă pentru sectorul rural din România. Este a şasea finanţare de acest tip. Îmi aduc aminte că acum zeceani am semnat un prim acord-cadru de finanţare de aproape un miliard de euro. Este important felul în care România trebuie să schimbe abordarea privind implementarea şi derularea acestor contracte. (...) Trebuie să insistăm pe modul în care se derulează proiectele, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună, derularea unor proiecte, pentru ca banii să fie folosiţi la timp. Din păcate, în ultimele săptămâni, luni, am avut la nivel de guvern hotărâri de guvern prin care modificăm termenul de finalizare a unor împrumuturi. Am spus că trebuie să fim mai atenţi şi, atunci când este cazul, să justificăm foarte bine dacă este cazul de prelungiri de astfel de acorduri”, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, cu ocazia semnării documentului.

La rândul său, preşedintele BEI, Werner Hoyer, a adăugat că acordul semnat luni vizează „planurile făcute” pentru perspectiva financiară 2014 - 2020 şi a subliniat că banca operează în România de mai bine de 25 de ani, perioadă în care a acordat împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari.

„Vin aici în mod regulat din 1994. Am venit de foarte mult timp pentru că la vremea respectivă coordonam procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. La acel moment, acum 24 de ani, nu era foarte clar, mai bine zis săpat în piatră, că România va deveni membru al Uniunii Europene, va avea preşedinţia Consiliului UE sau că ministrul de Finanţe urma să devină preşedinte al Consiliului Guvernatorilor BEI. Este un foarte bun moment să celebrăm şi să felicităm România pentru avansul pe care l-a înregistrat şi să-i mulţumim domnului ministru Teodorovici pentru munca pe care a depus-o şi o va depune ca preşedinte al Consiliului Guvernatorilor. Ceea ce am semnat azi priveşte planurile făcute pentru perspectiva financiară 2014-2020 şi aici vine rolul Băncii Europene de Investiţii în sprijinul programelor, proiectelor ce au fost deja antamate. Având în vedere că ne pregătim cu toţii pentru preşedinţia Consiliului UE ce va fi deţinută în următorul semestru de România şi că mâine şi poimâine va avea loc aici întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI, momentul semnării acordului-cadru între noi nu putea fi mai bine găsit. Banca Uniunii Europene şi-a început operaţiunile în România de mai bine de 25 de ani. În 2007, România s-a alăturat UE şi, din acel an până acum, BEI a furnizat României împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari destinate dezvoltării economiei ţării”, a punctat Hoyer.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va fi promotorul proiectului, iar beneficiarii finali ai împrumutului vor fi entităţi publice şi private. Aceasta este a doua operaţiune a BEI care sprijină dezvoltarea rurală în România. Operaţiunea anterioară, în valoare de 300 de milioane de euro, care a sprijinit PNDR 2007-2013, a fost finalizată, de plăţile din cadrul acesteia beneficiind circa 900 de proiecte de infrastructură rurală, 4.000 de fermieri şi IMM-uri din domeniul industriei agroalimentare şi din sectorul forestier.

În condițiile în care se dorește susținerea producătorilor autohtoni de miere inclusiv prin programe școlare, procesatorii de materie primă românească se plâng că retailerii încearcă să le impună un discont care ajunge uneori chiar și la 50 de procente din prețul la raft, a declarat vineri, 14 septembrie 2018, Răzvan Coman, directorul fostului Combinat Apicol Băneasa, actual Complex Apicol „Veceslav Harnaj”.

În momentul în care noi venim doar cu miere românească, una care nu-i amestecată cu altceva, astfel încât să-i putem scădea prețul, (...) hipermarketurile (...) ne cer disconturi extraordinar de mari, unele care nu sunt concurențiale și care ajung chiar și la 45-50 de procente”, a răspuns Coman unei întrebări cu privire la absența aproape totală de pe rafturile marilor magazine ale produselor Asociației Crescătorilor de Albine din România.

În cadrul unei conferințe de presă ocazionată de deschiderea oficială a celei de-a XIX-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, eveniment care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa în perioada 14-16 septembrie 2018, șeful combinatului apicol a explicat cum anume își permit unii furnizori să livreze „miere” la 8,5 lei kilogramul, iar la raft aceasta să se vândă cu doar 9 lei (disconturi și alte taxe incluse).

„Un borcan de 900 ml înseamnă un kilogram de miere. Imaginați-vă prețul unui kilogram de miere la en-gros de 8,5 lei. Găsiți acum în magazine, la raft, de vreun an de zile încoace, produs la 9 lei kilogramul. Cum poate fi aceea miere? Cu TVA cu tot și cu discont?”, se întreabă retoric Răzvan Coman. „Imaginați-vă că avem transport de probe, pentru a le face analizele să vedem dacă sunt bune. Apoi, analizele interne, uzinale, efectuate la un laborator acreditat. Mergem mai departe, pentru că, în România, nu există laboratoare care să ne facă analize pe modificat genetic, pe o gamă întreagă de pesticide, ca să nu mai vorbesc de neonicotinoide. După, mierea fiind bună, intră în procesul de achiziție și se transportă către procesator. Produsul se filtrează primar, pentru a scoate din ea diverse impurități. Urmează îmbutelierea, etichetarea, transportul către distribuitor și distribuitorul. Cum ne putem explica că un borcan de 900 ml cu miere pe care l-am achiziționat cu 8,5 lei să zicem, să-l punem la vânzare cu 9 lei? Vă spun eu cum: - iau kilogramul de miere și mai cumpăr încă cinci kilograme de miere din China, care sosește la jumătate de preț, chiar și mai jos, le amestec în proporție 10-20 la sută miere din România, iar restul din China și, astfel, pot pune la raft cu 9 lei. (...) În afară de faptul că mințim consumatorul, situația în sine mai are o implicare majoră, și anume va duce, dacă nu va fi reglementată, la stoparea producției autohtone de miere sau diminuarea ei extraordinară. Și asta, pentru că-l sufocă pe producător”, a mai precizat oficialul Complexului Apicol „Veceslav Harnaj”.

ioan feteaNe învârtim în jurul cozii cu modificarea Legii 383/2013

Modificarea Legii Apiculturii nr. 383/2013, prin proiectul de act normativ PL-x nr. 221/2017, se află încă în discuție la Camera Deputaților, una dintre principalele reglementări fiind și aceea potrivit căreia producătorii, procesatorii și comercianții au obligația de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine pentru mierea de albine și țara de origine sau locul de proveniență pentru produsele apicole.

De asemenea, se are în vedere obligația producătorilor, procesatorilor și comercianților de a afișa vizibil pe etichetă țara de origine și procentul de participare la amestec pentru mierea, produsele apicole și amestecurile acestora din comunitatea europeană și/sau țări terțe, respectiv amestec de miere provenită din Uniunea Europeană, amestec de miere provenită din afara UE, amestec de miere provenită din UE și din afara UE.

Conform spuselor șefului Asociației Crescătorilor de Albine din România, Ioan Fetea, situația din rețelele de retail, cu „miere” ieftină la raft, se întâmplă și din cauza slabei informări a clientului privind proporția amestecului de materie primă. În prezent, pe fondul amendării PL-x nr. 221/2017, producătorii români de miere nu pot cere împiedicarea cupajării, proces care permite comercializarea uneori a unor produse de calitate îndoielnică la raft (cel puțin în ceea ce privește „mierea” amestecată), ci măcar etichetarea corespunzătoare, astfel încât clientul final să aleagă în cunoștință de cauză.

„Legat de această cupajare, vreau să-i informez pe apicultori și pe consumatori că există astăzi în dezbatere, în Parlamentul României, Legea Apiculturii, în care noi am solicitat să nu se mai facă această cupajare. Cum însă nu este posibil să nu se mai facă cupajare pentru că Directiva Europeană 2001 permite astăzi acest amestec – miere UE cu non-UE sau amestec non-UE – am solicitat măcar să existe obligativitatea de a trece pe etichetă proveniența mierii și procentul de participare în acest amestec, încât consumatorul să poate alege ce dorește să consume. Astăzi, consumatorul nu știe ce consumă pentru că pe etichetă nu sunt trecute țările de origine și nici procentul de participare la acest amestec”, a afirmat Fetea, vineri, 14 septembrie 2018, în deschiderea Târgului Național al Mierii, ediția de toamnă. „Am participat la acea discuție. A fost prima ședință a Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților aferentă acestei sesiuni parlamentare. Problema este că nu au fost încă lucrurile lămurite, legate de a trece procentul de participare în amestec. Deputații au fost de acord și am văzut că și forma care a ieșit de la Senat a fost una favorabilă pentru apicultură, să treacă acest procent. Directiva 2001 nu prevede așa ceva. (...) Eu cred că va ieși sub forma pe care o dorim noi, dar că va mai trebui să ne întâlnim de vreo două-trei ori”.

Bucureştenii sunt aşteptaţi în acest weekend la cea de-a XIX-a ediţie a Târgului Naţional al Mierii, care se desfăşoară pe Platforma apicolă Băneasa

Potrivit Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), ediţia de toamnă a târgului reprezintă cel mai important eveniment de profil din Capitală şi este deja un eveniment tradiţional care se bucură de o foarte bună participare, atât din partea consumatorilor de produse apicole, cât şi din partea apicultorilor, ca participanţi sau expozanţi, a procesatorilor din domeniul apicol, precum şi a reprezentanţilor din cadrul asociaţiilor apicole.

miereLa actuala ediţie participă 123 de producători, deşi solicitările de participare au fost mult mai mari, iar organizatorii iau în calcul extinderea acestei suprafeţe pentru viitoarele târguri.

„Ne gândim să extindem această suprafaţă, având în vedere interesul bucureştenilor pentru acest eveniment. Aşteptăm bucureştenii an de an cu produse proaspete şi la preţuri accesibile, dar mai ales cu produse româneşti, pentru că în marile lanţuri de magazine, la raft, nu mai găsim miere curată, ci doar miere amestec din UE sau ţări non-UE. Cred că ACA, prin procesatorul nostru, Combinatul Apicol, este singura care nu importă şi nu procesează decât miere românească. Tot ceea ce este expus la standuri provine de la apicultori care au venit cu buletin de analiză, produsele lor sunt certificate şi vin cu buletin de analiza. Din acest punct de vedere, nu va fi niciun risc”, a adăugat Ioan Fetea.

Potrivit datelor ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 500-600 de grame pe locuitor pe an, însă de trei-patru ori mai puţin comparativ cu 1,5 kilograme de miere consumate în Olanda şi Belgia sau cele două kilograme în Germania şi chiar trei kilograme în ţările nordice.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membri ACA, având un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Producţia totală de miere din acest an se ridică la 17.000 - 18.000 de tone, fiind uşor mai bună decât cea de anul trecut. Mierea de salcâm este cea care a salvat sectorul în 2018, a spus același preşedinte al ACA.

„Anul 2018 este un an mai bun decât 2017. Dacă în 2017 producţia de floarea-soarelui a salvat sectorul într-o mare măsură, în 2018 ne-a salvat salcâmul, care a dat producţii deosebite, de calitate, pentru că floarea-soarelui, care acoperă 40% din producţia de miere, nu a asigurat nici 20% anul acesta, pentru că nu a durat culesul decât cinci-șapte zile anul acesta”, a conchis Fetea.

În plină campanie de toamnă, cu floarea-soarelui aproape recoltată, iar porumbul în curs de recoltare și cu tranzacții care se întâmplă chiar în perioada culesului, analiștii portalului AgroGo afirmă că, în 2018, fermierii români vor încasa mai puțin pe floarea-soarelui față de anul trecut.

„Anul acesta avem prețuri simțitor mai mici față de anul trecut la acest produs. Prețul curent de achiziție al florii-soarelui (la traderi colaboratori) este în jurul valorii de 1.335 de lei, livrat la Constanța, exact cu 100 de lei mai puțin față de aceeași perioadă din septembrie 2017.  Vestea bună este că, în ultimele zile, prețul a fost pe un ușor trend crescător, după ce o lungă perioadă a fost tot pe scădere. Ultimele rapoarte USDA indică exporturi în creștere și stocuri în scădere în acest sezon”, afirmă analiștii companiei citate.

Tot ei spun despre porumb că prețul de tranzacționare este mai mare față de 2017, precum și că România și Bulgaria vor recolta cantități însemnate, în condițiile majorării stocurilor.

„Aici, situația curentă este ceva mai favorabilă, prețul curent, cu livrare în portul Constanța, fiind de 677 lei/tonă, cu 50 de lei mai mare față de cel de anul trecut. Cotația de la MATIF înregistrează o creștere de 100 de lei față de aceeași perioadă din anul trecut. Ultimele rapoarte USDA indică o creștere a producției de porumb în UE (în special în România și Bulgaria) și o ușoară creștere a stocurilor globale de porumb, iar reacția burselor la aceste informații a fost o ușoară scădere a prețului în sesiunea de tranzacționare de ieri (12 septembrie, n.r.)”, spun specialiștii agribusiness ai portalului.

Nu în ultimul rând, ei afirmă că în cazul porumbului, situația sa de piață poate fi influențată de evoluția producției și a stocurilor, de reacția burselor și de rezultatele și activitatea vecinilor României din bazinul Mării Negre.

Franța, scoasă din joc?

Valurile de căldură și seceta înregistrate în Franța în vara anului în curs ar putea genera o scădere masivă a recoltei de porumb, anunța recent Ministerul francez al Agriculturii și Alimentației printr-un raport regulat citat de presa internațională.

Situația se adaugă astfel unui tablou mult mai amplu care descrie starea în care se află culturile agricole afectate în acest an pe teritoriul celui mai mare producător de cereale din blocul comunitar (UE28).

Într-un raport dat publicității marți, 11 septembrie 2018, instituția de stat citată și-a revizuit în scădere estimările cu privire la recolta de porumb a acestui an - excluzând aici materialul semincer - până la un nivel de 12,4 milioane de tone, de la un nivel de 12,8 milioane de tone previzionate luna anterioară. Vorbim, practic, de o diminuare a potențialului de producție estimat de 12,8 la sută, sub cel înregistrat în 2017.

Și producția de porumb crește la nivel mondial

Într-un raport lunar, dat publicității la sfârșitul lunii august 2018, Consiliul Internațional al Cerealelor (CIC) a previzionat un total de 1,064 miliarde de tone de porumb producție în sezonul 2018-2019, în creștere cu 12 milioane de tone față de estimările anterioare.

Organismul interguvernamental estima la acea vreme că recolta de porumb a SUA ar urma să atingă un nivel de 370,5 milioane de tone de porumb în anul agricol 2018-2019, cu mult peste calculele anterioare, de 359 de milioane de tone și aproape de același nivel al sezonului anterior, unul care a totalizat 371 de milioane de tone.

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene (UE), România ocupa, în 2017, primul loc la floarea-soarelui (în funcţie de suprafaţa cultivată şi de producţia realizată), locul întâi la porumb boabe în funcţie de suprafaţa cultivată şi locul al doilea la producţia realizată, după Franţa.

În plus față de sumele alocate deja de Comisia Europeană (CE) pe „partea de ajutor sanitar-veterinar”, aspect prezentat la finele discuțiilor avute joi, 13 septembrie 2018, cu premierul României, Viorica Dăncilă, comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Europeană, Phil Hogan, a precizat că are în vedere programul de dezvoltare rurală ca unealtă de sprijin a crescătorilor români de porci pe speța efectelor negative ale pestei porcine africane (PPA).

Totodată, acesta a menționat că lucrează îndeaproape cu autorităţile de la București pentru a face faţă situaţiei dificile în care se află România din cauza PPA, în condiţiile în care 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România.

„În ceea ce privește subiectele care vizează pesta porcină africană, practicile comerciale neloiale, reforma PAC şi situaţia bugetară, le-am discutat deja cu domnul ministru al Agriculturii şi cu premierul României. Pe pesta porcină africană, lucrăm îndeaproape pe această problematică dificilă - 75% din porcii crescuţi în gospodării în Uniunea Europeană sunt în România, aşa că noi ne intensificăm eforturile (...) pentru a vedea ce putem face mai mult pe partea de supraveghere veterinară, depistare şi control. Domnul ministru (ministrul Agriculturii, Petre Daea, n.r.) m-a informat recent despre intenţia de a obţine asistenţă de la Comisia Europeană pentru a-i ajuta financiar pe fermieri să facă faţă acestei situaţii foarte dificile, dacă trebuie să stopeze producţia din cauza implementării programului PPA. Am discutat astăzi despre tipul de informații pe care trebuie să mi le furnizeze, dar și despre posibile soluții disponibile prin intermediul programului de dezvoltare rurală, prin care să deblocăm ceva sprijin financiar pentru fermierii noștri și care să fie și eficiente. Cel mai important este să punem capăt răspândirii acestei boli”, a spus Hogan într-o conferinţă de presă care a avut loc la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Comisarul a precizat totodată că cele 800 de focare de pestă detectate în România reprezintă un indicator al rezultatului de detectare a bolii.

„Sigur este o cifră mare de focare de boală într-o perioadă scurtă, dar vom continua să-l susţinem pe ministru, să-i susținem şi pe fermierii noștri din România în ceea ce priveşte măsurile de supraveghere, serviciile veterinare, cercetarea şi vom încerca să oferim şi un vaccin care să funcţioneze în viitor. Avem 10 milioane de euro alocaţi în 2019 pentru cercetare la nivelul UE. Dar, pe termen scurt, trebuie să ajutăm la stoparea răspândirii bolii în România, pentru că are impact şi asupra ţărilor învecinate, asupra comerţului în UE cu carnea de porc, şi să-i susţinem pe fermieri să facă faţă măsurilor de biosecuritate suplimentare care au fost introduse cu ajutorul CE şi al guvernului român”, a mai menționat Hogan.

Întrebat de jurnaliști în cadrul unei conferințe de presă cum consideră că poate fi stopată răspândirea PPA, în condiţiile în care s-au descoperit mai multe ferme clandestine de creştere a porcilor pe raza județului Călărași, şeful de la Agricultură, Petre Daea, a precizat, la rândul său, că „regulile trebuie respectate de toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea”.

„Din nefericire, apar şi aceste situaţii. Tocmai de aceea, activitatea trebuie intensificată şi ţinerea sub control presupune şi acest lucru, de cunoaștere, de cartografiere a fiecărei ferme şi să înţelegem toţi (...) că regulile trebuie respectate de către toţi, iar acolo unde nu se respectă regula, trebuie să intervină legea. (...) Respectarea legii sanitar-veterinare, respectarea condiţiilor de creştere a animalelor este foarte importantă. (...)  Vreau să-l asigur pe domnul comisar că vom merge pe acelaşi drum al încrederii în puterile noastre şi în posibilităţile pe care le avem pentru a stopa acest fenomen extrem de grav care, din nefericire, s-a internaţionalizat. Azi suntem într-un mănunchi, din nefericire, mai mare de ţări care trebuie să lupte în comun şi să găsească soluţia (...) în cercetare. Noi, aici, în România, ne-am hotărât să facem un centru de cercetare pentru pesta porcină africană. Am discutat cu colegii din jurul nostru, am discutat cu prietenul nostru, ministrul (n.r. Agriculturii) din Bulgaria, care este de acord să realizăm împreună ceea ce ne trebuie în viitor, pentru că cercetarea trebuie să ajungă la izvorul acestei boli şi să găsească soluţii, în aşa fel încât costurile să fie reduse, iar reuşita să fie pe deplin”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.

De asemenea, în încheierea alocuțiunii sale, chestionat dacă Executivul de la București va interzice creşterea porcilor în gospodării pentru a evita răspândirea PPA din România, ministrul Agriculturii a răspuns: „Sigur că nu interzicem creşterea porcului, Doamne-ferește, dar creşterea se va face în condiţii sanitare pe care trebuie să le respectăm cu toţii, în condiţii de biosecuritate ridicată, în așa fel încât să ne protejăm de această molimă şi de altele”.

Peste 232.000 de porci infestați cu PPA au fost eliminați (ANSVSA)

În aceeași zi, Agenția Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunța că pesta porcină africană evoluează în 207 localităţi din 12 judeţe, cu un număr total de 898 de focare (dintre care, 13 în exploataţii comerciale industriale, unul în abatorul aparţinând unei ferme şi unul într-o exploataţie comercială de tip A) şi 57 de cazuri la mistreţi.

În total, au fost eliminaţi 232.722 de porci afectaţi de boală, de la data confirmării prezenţei virusului în ţara noastră, pentru prima oară, în 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

În zona de N-V a României, boala evoluează în trei judeţe, Satu-Mare, Sălaj şi Bihor, prezenţa virusului fiind confirmată în 13 localităţi. Au fost ucişi 1.375 de porci domestici şi au fost afectaţi 15 porci mistreţi. În judeţul Satu-Mare, sunt 7 focare în gospodăriile populaţiei şi 10 cazuri la mistreţi, judeţul Bihor - 28 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ şi în judeţul Sălaj - 4 cazuri la mistreţi.

În zona de S-E a României, boala a fost confirmată în 194 de localităţi, din judeţele Tulcea, Constanţa, Brăila, Ialomiţa, Galaţi, Călăraşi, Ilfov, Buzău şi Giurgiu. Au fost ucişi 54.296 de porci domestici din gospodăriile populaţiei, iar în 11 exploataţii comerciale de mare capacitate, o exploataţie comercială de tip A şi în abatorul aparţinând unei ferme, au fost ucişi 178.426 de porci. Au fost afectaţi 42 de mistreţi. Cele mai multe focare în gospodării, 551, se înregistrează în judeţul Tulcea, unde mai sunt un focar într-o exploataţie comercială de tip A, 5 focare în exploataţii comerciale industriale, un focar într-un abator aparţinând unei exploataţii comerciale şi 34 de cazuri la mistreţi. În judeţul Brăila, sunt 60 de focare în gospodăriile populaţiei şi 6 în exploataţii comerciale, în judeţul Constanţa - 67 de focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ialomiţa - 111 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţi, în judeţul Galaţi - 9 focare în gospodăriile populaţiei şi un caz la mistreţ, în judeţul Ilfov - 7 focare în gospodăriile populaţiei, în judeţul Călăraşi - 41 de focare în gospodăriile populaţiei şi 3 cazuri la mistreţ, în judeţul Buzău - 3 focare în gospodăriile populaţiei, iar în judeţul Giurgiu - un focar în gospodăriile populaţiei.

În data de 13 august 2018, au fost stinse primele focare de PPA, diagnosticate de la începutul lunii ianuarie a acestui an, în patru gospodării din comuna Micula, iar în data de 24 august a fost stins un focar în localitatea Sărăuad, toate, din judeţul Satu-Mare.

În schimbul unei eventuale diminuări a fondurilor destinate dezvoltării rurale - subiect al unor negocieri intense care vor avea loc în perioada următoare - plăţile directe acordate fermierilor români ar putea creşte „ușor”, ca urmare a unei propuneri făcute în contextul viitorului buget al agriculturii post-2020, a precizat, joi, 13 septembrie 2018, Phil Hogan, comisarul pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, aflat într-o vizită oficială la București.

Acesta a adăugat că speră ca acest subiect să fie dezvoltat „mai mult” sub preşedinţia României de la 1 ianuarie 2019.

„Oamenii vor să ştie care va fi bugetul după 2020. Propunerea noastră inițială a fost să luăm în calcul faptul că Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, iar din acest lucru rezultă cu 12 miliarde de euro în minus la bugetul total al Uniunii Europene. Propunerea pe care am făcut-o pentru bugetul agriculturii post-2020 înseamnă pentru fermierii români o păstrare și o ușoară creştere pe plăţile directe. Avem o reducere a fondurilor destinate dezvoltării rurale, decizie care, bineînțeles, poate fi subiectul unei negocieri în lunile următoare. Am reuşit să facem ceva mai mult pentru a micşora această diferenţă pe problema convergenței externe între fermierii din vestul şi din estul Europei. Sigur, vor fi negocieri și pe acest subiect cu privire la care, sub președinția rotativă, vom putea dezvolta mai mult în următoarele luni sub președinţia României de la 1 ianuarie 2019. Am să amintesc şi de finanţarea de coeziune crescută cu 8%, deci comisarul pe care îl cunoaşteţi a făcut o treabă bună pentru România în ceea ce privește acest subiect”, a menționat oficialul european, după semnarea unor acorduri operaţionale între Fondul European de Investiţii (FEI) şi reprezentanţii a patru bănci selectate pentru creditarea fermierilor cu partajarea riscului.

Conform spuselor lui Hogan, cu ajutorul Băncii Europene de Investiţii şi al Programului Naţional de Dezvoltare Rurală din România, pot fi mobilizate sume importante pentru accesul la credite pentru fermierii români.

Fondul European de Investiţii (FEI) a selectat patru bănci româneşti în cadrul primului acord de finanţare în domeniul agricol din România, pentru a oferi noi finanţări fermierilor din întreaga ţară. Cele patru bănci sunt Banca Comercială Română, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Bank, care vor acorda finanţări în valoare de 155 de milioane de euro, pentru peste 1.300 de fermieri şi întreprinzători din mediul rural.

„Suntem încântaţi să alegem primele patru bănci care să acorde finanţare de peste 155 de milioane de euro în cadrul primului acord în domeniul agricol sprijinit de UE în România. Suntem convinşi că împreună cu aceste bănci vom putea crea mai multe oportunităţi pentru fermierii români, în special pentru fermele mici, pentru a-şi extinde producţia şi pentru a spori competitivitatea sectorului în România”, a precizat secretarul general al FEI, Maria Leander.

La rândul său, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, susţine că este important că există la ora actuală, la dispoziţia fermierilor, un astfel de fond de creditare, pe care trebuie să îl folosească.

„Iată că putem asista astăzi la un drum împlinit prin semnarea acestor acorduri între dumneavoastră şi bănci, dar cel mai important lucru este acordul nostru cu fermierii. Iată că astăzi au la dispoziţie un fond pe care trebuie să îl folosească şi acest lucru nu era posibil să îl parcurgem, dacă nu primeam sprijin de la Comisie. (...). Phil, am făcut legătura cu fermierii, ei mi-au transmis, ştiind că vei fi aici, o parte din sufletul lor, o parte din dragostea lor faţă de ţară, o parte din respectul pe care îl poartă românii celorlalţi şi ştiu să aprecieze gesturile frumoase făcute pentru români şi România”, a spus ministrul Agriculturii, adresându-se comisarului european.

Daea i-a dăruit acestuia un baston de cioban, o pălărie şi un pieptar tradiţional din zona Sibiului.

„Îngăduie-mi, Phil, să îţi dau bastonul pe care mi l-a dat un crescător de oi şi care mi-a spus că în foarte multe momente l-a apărat. Şi pentru că l-a apărat pe el, primeşte-l şi tu ca să fii apărat de orice, dar să fii totdeauna protejat de dragostea pe care ţi-o dau românii. O femeie în vârstă de 77 de ani din zona Sibiului, am fost la dumneai acasă, am văzut ce face într-o cameră la subsolul casei şi am spus că am nevoie de aşa ceva pentru a-ţi dărui (pălărie n.r.). Să ştii că este anonimă, dar româncă”, a spus Daea.

El i-a dăruit oficialului european şi un pieptar tradiţional din partea unui „cetăţean care a ştiut că te doare spatele”.

România a obţinut, anul trecut, 126 de milioane de euro printr-un acord de finanţare derulat prin Fondul European de Investiţii (FEI), bani destinaţi fermierilor români pentru a putea beneficia de credite de investiţii şi de dezvoltare în condiţii avantajoase.

Acordul de finanţare este susţinut 70% din fonduri europene şi 30% din contribuţia băncilor.

Potrivit reprezentanţilor FEI, acesta este un produs de creditare cu partajarea riscului care va reduce semnificativ ratele dobânzilor şi va îmbunătăţi cerinţele de garantare a împrumuturilor acordate întreprinderilor active în sectorul agricol.

România este a cincea ţară din UE care a semnat un astfel de acord de creditare cu FEI, după Estonia, Germania, Italia şi Franţa.

După semnarea acestui acord, s-a lansat un apel de cereri de interes pentru instituţiile de creditare, fiind selectate în prezent cele patru bănci care au semnat acordurile operaţionale cu Fondul European de Investiţii (FEI).

Valoarea maximă a unui credit va fi de un milion de euro, iar rata dobânzii va fi 0% pentru contribuţia PNDR reprezentând maximum 70% din credit, iar pentru contribuţia instituţiilor financiare rata dobânzii va fi conform propriei politici de creditare. Instrumentul se adresează cu prioritate fermelor mici şi celor care fac investiţii până în 50.000 de euro.

FEI este o instituţie financiară internaţională, parte a Grupului Băncii Europene de Investiţii, specializată în finanţarea de risc pentru IMM-uri. FEI sprijină obiectivele UE prin favorizarea inovării, a cercetării şi dezvoltării, a antreprenoriatului şi a creării de noi locuri de muncă.

EU agriculture Commissioner, Phil Hogan signed today in Romania a European Investment Fund (EIF) financing agreement that will channel over €150 million, including €87.8 million from the EU budget, to Romanian farmers via four Romanian banks.

In a ceremony in Bucharest with Romanian agriculture Minister, Petre Daea and EIF Secretary General, Maria Leander, Commissioner Hogan said: „Financial instruments and access to credit for farmers has been a key priority for me as Commissioner for agriculture. Access to credit is essential for farmers to modernise and develop their agri-businesses. By investing to make their farms more competitive and more efficient, our farmers can improve their business prospects as well as reducing their climate and environmental impact. I commend the EIF for implementing this mandate, and I look forward to seeing how Romanian farmers and rural entrepreneurs make the most of this finance”.

Managed by the EIF under the Romanian rural development programme, this risk-sharing loan instrument is a very useful and long awaited instrument by farmers, processors and entrepreneurs from rural areas. Especially in Romania, risks linked to agricultural activities are high and have a big influence on interest rate levels and collaterals required for a loan.

It is expected to reach over 1,300 local farmers and rural entrepreneurs who will be able to invest in their agricultural activities, processing and marketing of agricultural products and diversification of their non-agricultural activities as well.

Pagina 1 din 85