Miercuri, 03 Mai 2017 11:11

Se lucrează la combinarea Planului Juncker cu fondurile de dezvoltare rurală. „Eu cred că suntem deja într-o logică a celui de-al III-lea pilon. Am o provocare pentru MADR!” (Dumitru, DG AGRI)

Scris de
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

În condițiile în care Comisia Europeană (CE) și-a fixat ca obiectiv dublarea utilizării instrumentelor financiare în această perioadă de programare, viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) ar putea fi și ea parte a unei „logici a celui de-al III-lea pilon” în ceea ce privește finanțarea sectorului, ocazie cu care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este invitat să participe mult mai activ, a declarat Mihail Dumitru, directorul general-adjunct al Directoratului General Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), prezent la atelierul „România – rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune” din cadrul Eurosfat.

El a mai spus că aceasta ar urma să fie cea de-a treia cale de implementare a unor politici viitoare, legate de investiții, de inovare, pentru că ele se orientează mai mult pe zonele de risc, unde piața nu își dorește să intervină.

Eu cred că suntem deja într-o logică a celui de-al III-lea pilon. La nivel european, avem PAC cu Pilonul I – sprijin direct, avem ceea ce noi numim fondurile structurale și de investiții (ESIF), care reprezintă intervenție directă publică în domeniul investițiilor, unde avem și componenta FEADR, respectiv Planul Juncker – planul european de investiții – faza I finalizată și considerată de foarte mare succes”, a precizat oficialul DG AGRI, vineri, 28 aprilie 2017. „Comisia și-a fixat ca obiectiv dublarea utilizării instrumentelor financiare în această perioadă de programare, în diferitele politici. (...) În contextul resurselor bugetare sub semnul întrebării, în cel în care, probabil, nu vom mai avea bani pentru toate tipurile de intervenție pe care le avem acum și în contextul în care anumite părți de intervenție pe care le avem acum sunt deservite mult mai bine și mai ușor prin instrumente financiare, eu zic că acestea vor fi a treia cale de implementare a unor politici viitoare, legate de investiții, de inovare, pentru că, de regulă, aceste instrumente financiare se orientează mai mult pe zonele de risc, unde, să zicem, piața nu vrea să intervină”.

În plus, a adăugat Dumitru, oficialii europeni consideră că instrumentele financiare sunt mult mai simple decât granturile, decât subvenționarea, motiv pentru care i-a îndemnat pe cei aflați la șefia MADR să nu piardă această oportunitate. Și asta, în condițiile în care România a avut până în prezent o participare „simbolică” la Planul Juncker.

„Am făcut și facem încă tot ce putem ca aceste instrumente financiare să fie mult mai ușor accesibile de către beneficiarii finali și mult mai ușor de gestionat în administrare. (...) Am o provocare pentru Ministerul Agriculturii – nu pierdeți această oportunitate!”, i-a îndemnat Dumitru pe oficialii MADR prezenți la eveniment. „În configurația europeană actuală, este foarte important să fiți printre primii care intrați în această logică (n.r. - a celui de-al treilea pilon). (...) Este aproape simbolică participarea României la Planul Juncker. Noi lucrăm acum la combinarea între Planul Juncker și fondurile de coeziune și cele de dezvoltare rurală. Chiar am lansat o nouă inițiativă pe baze-pilot, prima combinare între acestea două, care prezintă niște avantaje. Avanatajul este că acea contribuție la Planul Juncker sau combinare nu presupune cofinanțare națională, ci numai participare europeană. Este păcat că nu am reușit să ne menținem clasamentul în adoptarea instrumentelor financiare, pentru că acum căutăm și deja cred că am găsit și avem suficienți candidați care să intre în acest pilot pe care l-am lansat”.

„În țara noastră am văzut câteva proiecte timide de utilizare a acestui instrument”

Prezent și el la eveniment, Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul ministerului de resort, i-a dat dreptate lui Mihail Dumitru în ceea ce privește implicarea României în Planul Juncker și admite că sub mandatul său s-au făcut doar câțiva pași în accesarea acestui tip de finanțare.

„Instrumentele financiare și toată partea aceasta de sofisticare a utilizării capitalurilor pe care o vedem la nivel european; un exemplu foarte relevant este Planul Juncker. În țara noastră am văzut câteva proiecte timide de utilizare a acestui instrument. Este clar că și PAC va fi oarecum sub cupola acestei sofisticări a instrumentelor financiare. Din discuțiile purtate la nivelul Ministerului Agriculturii, în grupul de lucru, chiar au fost dezbateri intense asupra acestei perspective. Cel puțin, sub mandatul meu s-au făcut câțiva pași”, a punctat Potor.

Cea care însă a lăsat să se înțeleagă că țara noastră va fi mult mai activă și că ar susține această idee a logicii celor trei piloni a fost însăși șefa FGCR, Veronica Toncea. În condițiile în care și aceasta a recunoscut că agricultura românească este una cu „două viteze”, ea s-a întrebat retoric dacă țara noastră ar avea succes în eventualitatea susținerii acestei viziuni și tot ea a dat răspunsurile: „Dau din casă acum: - dacă România și-ar susține punctul de vedere cu trei piloni, unde al treilea pilon să fie acela al instrumentelor financiare, credeți că am avea succes? Aș putea justifica de ce trei piloni sau de ce instrumente financiare: - pentru că România, în primul rând, are o agricultură cu două viteze. Cei mari – care după două programe europene au investit și și-au făcut necesarul de investiții vizavi de suprafețele pe care le dețin – e posibil să nu mai aibă acces la viitoarea politică agricolă. Aceasta și în contextul în care bugetul este limitat, este posibil să se reducă alocările pe ferme. Dacă ar exista instrumente financiare, inclusiv aceștia ar putea beneficia de fonduri europene pe acest pilon de instrumente financiare. Poate că el ar permite ca o a doua categorie de ferme să primească o sumă mai mare și să poată ajunge într-un viitor apropiat la un anumit nivel de competitivitate care, la ora actuală, știm cu toții că nu există. Ar putea, totodată, să dezvolte o piață financiară paralelă cu piața bancară”.

Nu în ultimul rând, reprezentanta fostului guvern tehnocrat, condus de Dacian Julien Cioloș, Daniela Giurcă, de această dată ca simplu cercetător al Institutului de Economie Agrară al INCE din cadrul Academiei Române, a afirmat că este dezamăgită de faptul că implementarea instrumentelor financiare și a fondului de creditare cu partajarea riscului încă nu au început.

„Acesta din urmă ar fi venit și ar fi sprijinit accelerarea implementării proiectului. (...) Această măsură ar veni să sprijine foarte mult accelerarea și implementarea în condiții de calitate a PNDR-ului. Bineînțeles, acompaniate de fondul de garantare, care este din bugetul național și care, deja, bănuiesc că va funcționa”, a conchis ea.

Prin atelierul „România: rol-cheie în viitorul Politicii Agricole Comune”, Europuls și CRPE și-au dorit să lanseze o invitație la reflecție asupra posibilității ca țara noastră să asigure o președinție de succes prin asumarea modernizării PAC cu accentul pe flexibilitate și inovație.

În acest sens, atelierul a tratat rezumatul dezbaterilor europene în jurul reformei din 2013, subliniind argumentele pro și contra, precum și aportul viitor al acestei reforme.

Ulterior, cei prezenți la dezbatere au propus recomandări despre poziția României în continuitatea PAC și despre importanța promovării acestei priorități pe durata Președinției Consiliului UE.

Nu în cele din urmă, societatea civilă națională a avut și ea posibilitatea să exprime recomandări despre măsuri naționale necesare în domeniul agricol.

Citit 671 ori