Joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a admis în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

Asta, chiar dacă în data de 12 octombrie a.c., directorul general al APIA, Adrian Pintea, răspundea la o întrebare a gazetarului Revista Fermierului fix pe acest subiect, răspunsul șefului agenției fiind acela că nu va exista vreo „prioritizare” a dosarelor operate și trimise pe fluxul de autorizare, de niciun fel.

Conform informațiilor date publicității joi, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, au fost plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

La data de 4 octombrie 2018, Executivul de la București stabilea pentru anul în curs cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi al intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus, în perioada 1 martie - 15 mai a.c., peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit în data de 28 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6585 lei pentru un euro, stabilit pe data de 29 decembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari

Răspunsul la această întrebare a venit chiar de la ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinţei „Agri-business pe profit”, eveniment aflat la cea de-a V-a ediţie și organizat de Grupul de Presă Bursa, oficialul guvernamental precizând că numărul dosarelor prelucrate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) totalizează în prezent 247.000.

„Şi acum suntem în situaţia de a acorda la timp subvenţiile, şi o spun pedalând pe această afirmaţie: la cumpăna nopţii, în primul minut din 16 octombrie. Vă spun cu exactitate. Avem prelucrate până la această dată 247.000 de dosare pentru fermieri. Începem să dăm aceste subvenţii în aşa fel încât dumneavoastră, fermierii, să le puteţi valorifica în funcţie de interes, în funcţie de nevoi, într-un cuvânt, ce decideţi să faceţi cu ele, important este să le aveţi”, a menționat Daea.

Chestionat de jurnaliști dacă începând cu data de 16 octombrie 2018 vor primi avans şi crescătorii de animale, nu doar fermierii din sectorul vegetal, ministrul a răspuns: „Categoric da, dar într-o eşalonare”.

„Este o informaţie utilă pentru cei care dau cu sapa şi lucrează efectiv pentru ceea ce ne trebuie. Azi am primit comunicarea Comisiei Europene prin care se spune că România, la solicitarea noastră, dă 70% avans din plăţile directe şi 85% din FEADR pe măsurile specifice. Da. Începem prima dată cu avansul pentru plăţile directe pentru fermierii cu culturi şi apoi pentru cei din zootehnie”, a subliniat şeful MADR.

Executivul de la București a aprobat în data de 4 octombrie 2018 hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar a plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) şi plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Avansul se va acorda până la data de 30 noiembrie, iar din 1 decembrie 2018, APIA va efectua plăţile corespunzătoare diferenţei între plafonul financiar al fiecărei scheme şi cuantumul calculat şi acordat în avans, în condiţiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Producătorii agricoli români au depus în perioada 1 martie - 15 mai 2018 mai bine de 855.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare. S-a înregistrat cu această ocazie o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, respectiv 4,6638 lei/euro.

Publicat în Finantari

Plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina folosită în agricultură, aferentă cantităţilor utilizate în perioada 1 aprilie - 30 iunie 2018, va demara marți, 9 octombrie 2018, potrivit unui comunicat al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) remis redacției, luni, 8 octombrie 2018.

Suma totală plătită va fi de 169.962.842 de lei, cu sursă de finanţare de la bugetul naţional, pentru un număr de 18.319 beneficiari şi o cantitate totală de motorină de 97.764.032,141 litri.

Fermierii din sectorul vegetal vor primi subvenţii totale de 156,69 milioane de lei, cei din sectorul zootehnic - 11,98 milioane de lei, iar cei care activează în sectorul de îmbunătăţiri funciare - 1,28 milioane de lei.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2018 este de 1,7385 lei/ litru.

Publicat în Finantari

ANUNȚ. Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat joi, 4 octombrie 2018, în ședința săptămânală a Executivului de la București, că agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprijinul cuplat la ovine şi caprine, sumele totalizând două miliarde de euro.

„Guvernul pe care-l conduc sprijină în mod constant agricultura, domeniu cu un impact însemnat, atât economic, cât şi social. Rezultatele bune din agricultură sunt determinate în bună măsură de realizarea lucrărilor agricole la timp, sprijinite prin subvenţiile pe care le acordăm. Adoptăm astăzi o hotărâre de guvern, prin care începând cu 16 octombrie, agricultorii din sectoarele vegetal şi zootehnic vor primi un avans din sumele aferente plăţilor directe pe suprafaţă, precum şi din sprjinul cuplat la ovine şi caprine. Prin acest sprijin financiar, acordat fermierilor, vor intra în agricultură aproximativ 2 miliarde de euro, bani proveniţi din fonduri europene”, a anunțat, joi, prim-ministrul Dăncilă.

În ședința de Guvern din 4 octombrie 2018 a fost aprobată hotărârea privind stabilirea pentru anul 2018 a cuantumului per hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi a intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, al plăţii pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, al plăţii pentru tinerii fermieri și a plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine, a anunțat și ministerul de resort printr-un comunicat de presă.

Prin adoptarea prezentei HG, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) va putea acorda începând cu 16 octombrie 2018 plăţi în avans în cadrul schemelor de plăţi directe din sectorul vegetal și zootehnic într-un procent conform reglementărilor comunitare în vigoare la data efectuării plăţilor în avans.

„Precizăm că plățile prevăzute în actul normativ se acordă potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru anii 2018 şi 2019”, spun vocile autorizate ale MADR.

Prin acest act normativ au fost aprobate cuantumurile pentru plățile directe în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă (102,5 euro/ha), plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha și 5 ha, inclusiv (5 euro/ha) și peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv (50,3 euro/ha), plata pentru înverzire (58,2 euro/ha) și plata pentru tinerii fermieri (25,8 euro/ha). Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafețelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plățile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56.100.000 euro.

Cuantumurile pentru plățile directe se calculează de către APIA prin raportarea plafoanelor la suprafețele determinate și la efectivul de animale eligibile.

Începând cu data de 1 decembrie 2018, APIA va efectua plățile corespunzătoare diferenței între plafonul financiar al fiecărei scheme prevăzute în prezentul act normativ și cuantumul calculat și acordat în avans în condițiile îndeplinirii de către beneficiari a tuturor criteriilor de eligibilitate.

Plățile se fac în lei, utilizând cel mai recent curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C (4,6638 lei).

Aplicarea prevederilor prezentului act normativ va permite beneficiarilor plăților să-și elaboreze propriul plan de afaceri și programul de dezvoltare pe termen scurt, în condițiile cunoașterii nivelului sumelor pe care urmează să le primească.

Acordarea de plăţi în avans începând cu data de 16 octombrie 2018 va asigura fermierilor capitalul financiar necesar pentru derularea la timp și în cele mai bune condiții a activităţilor specifice agriculturii.

În ciuda zvonurilor privind incapacitatea APIA de a plăti subvenția în acest an, ca urmare a problemelor cu sistemele informatice, veste infirmată pentru Revista Fermierului de un fost șef al agenției, încă din data 19 septembrie 2018, ministrul Agriculturii, Petre Daea, îi asigura pe fermieri că vor primi subvenţiile „pe 16 octombrie, în primul minut al zilei, la fel ca şi anul trecut”.

„A fost un an bun şi un an care promite, pentru a avea şi la anul viitor ceea ce trebuie, pe data de 16 octombrie, în primul minut al zilei, în primul minut al datei respective, la cumpăna nopţii, vor fi primite subvenţiile ca şi anul trecut”, preciza ministrul de resort cu ocazia tăierii panglicii inaugurale a târgului Toamna buzoiană.

Publicat în Finantari

Cuantumurile acordate pentru sprijinul cuplat în sectorul vegetal se pot majora până la incidența cu plafoanele alocate fiecărei măsuri, în conformitate cu prevederile HG 228/2018, pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, precum şi pentru stabilirea cuantumului pe unitatea de măsură aferent acestora pentru anul de cerere 2017, este anunțul făcut de vocile autorizate ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În acest sens și urmare a instalării pe mediul de producție a funcționalității privind „Adaptarea fluxului de control administrativ, plăți și parametrizare pentru Sprijinul cuplat în sectorul vegetal”, la data de 20 septembrie 2018, APIA a demarat procesul de autorizare la plată a fermierilor cu solicitări pentru Sprijinul cuplat vegetal - leguminoase, fructe, sere și solarii.

Astfel, în perioada 24 – 27 septembrie 2018 au fost reinstrumentate un număr de 14.870 dosare, repartizate pe sectoarele sprijinului cuplat vegetal, cu sume autorizate la plată după cum urmează:

tabel 1

 

 

 

 

 

 

 

Totodată, informăm că după apariția OG 10/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul gestionării financiare a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, APIA a reluat procesul de efectuare a plăților pentru sprijinul cuplat în sectorul zootehnic, sumele plătite până la data de 27 septembrie 2018 fiind prezentate în tabelul alăturat:

tabel 2

 

 

 

 

„Precizăm că sumele acordate ca supracompensare în sectorul zootehnic, se vor recupera integral până la sfârșitul anului 2018”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 329 din 30 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

Centrele judeţene APIA sunt autorizate să facă plata ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor, aferent lunii iunie și trimestrului II 2018, începând cu miercuri, 5 septembrie 2018, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), prin intermediul unui comunicat de presă.

Conform documentului, suma totală autorizată la plată este de 15.409.975,36 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul MADR, pentru un număr de 80 de solicitanţi care au accesat această formă de ajutor în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Publicat în Finantari

Rentierii agricoli trebuie să prezinte până la data de 31 august 2018 la centrele Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), în vederea obținerii vizei aferente anului 2017, conform celei mai recente informări transmise presei de către instituția citată.

Concret, rentierii agricoli trebuie să se prezinte, personal ori prin mandatar/curator/tutore, la oricare Centru judeţean al APIA, respectiv al Municipiului Bucureşti, pentru obţinerea vizei aferente anului 2017, pe carnetele de rentier agricol, cu următoarele documente, în original: carnetul de rentier agricol, actul de identitate al solicitantului, decizia de la comisia de expertiză medicală (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II), decizia de la comisia de expertiză medicală şi decizia de pensionare la limită de vârstă (pentru solicitanţii pensionaţi pe caz de boală gradele I şi II a căror pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă), procură notarială autentificată/curatelă/hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă din care să reiasă că solicitantul este tutore legal al rentierului agricol, în original, numai pentru cazurile în care solicitarea vizării carnetului de rentier agricol este făcută de un reprezentant legal.

Totodată, rentierii trebuie să prezinte contractul/contractele de arendare încheiat/încheiate până la data de 30 septembrie 2011, extrasul de cont pe numele rentierului agricol, deschis la oricare bancă de pe teritoriul României, în lei (extrasul se depune opţional), precum şi declaraţia pentru obţinerea vizei anuale.

Persoana desemnată din cadrul APIA va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar şi va certifica pe copiile documentelor „conformitatea cu originalul”.

Potrivit sursei citate, în cazul în care se constată că datele declarate de solicitanţi nu corespund realităţii, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Plata rentei viagere agricole se efectuează într-o singură tranșă anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Naţională a României din anul pentru care aceasta se datorează, prin mandat poştal sau virament bancar.

APIA precizează că renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului.

În cazul decesului rentierului, renta datorată acestuia în anul 2017 poate fi încasată de moştenitorii săi, cu condiţia respectării prevederilor legale şi a depunerii documentelor cerute până la data-limită de 15 octombrie 2018.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată, dar care nu au intrat în posesia rentei, procedura de plată se poate relua şi după acest termen până la trei ani de la data-limită anuală de plată, inclusiv în caz de deces, către moştenitorii acestora.

Publicat în Finantari

Plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităţilor utilizate în primul trimestru al anului, va fi efectuată începând de luni, 18 iunie 2018, a precizat joi, 14 iunie a.c., Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Conform sursei citate, suma totală care va fi achitată către 10.070 de fermieri se ridică la o valoare de peste 69,67 milioane de lei, sursa de finanţare fiind bugetul naţional.

„(...) începând cu data de 18.06.2018 va efectua plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură aferentă cantităţilor de motorină utilizate în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2018 (trimestrul I 2018), conform prevederilor HG nr. 1174/2014, OMADR nr. 1727/2015 cu modificările şi completările ulterioare. Suma totală plătită va fi de 69.677.225 lei, cu sursă de finanţare de la bugetul naţional, pentru un număr de 10.070 beneficiari şi o cantitate totală de motorină de 40.078.676,320 litri”, se menționează în comunicatul de presă remis la redacție de APIA.

Vocile autorizate ale agenției afirmă că, din totalul sumei alocate, pentru sectorul vegetal se vor plăti 57.624.423 lei (echivalentul a peste 33,14 milioane de litri de motorină), respectiv peste 12 milioane de lei pentru circa 7 milioane de litri de motorină.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină, pentru anul 2018, este de 1,7385 lei/ litru.

Publicat în Finantari

Zilele acestea, am descoperit că fostul meu partener de miuță din spatele blocului situat în cartierul bucureștean Balta Albă, Dragoș „Stoe” Stoenescu, cel care a apărat de multe ori spectaculos și cu succes poarta naționalei de polo a României, cultivă, mai nou, lavandă pe o mie de metri pătrați de teren.

Pe Dragoș îl știu de peste trei decenii, așa cum am mai spus, încă de pe vremea când băteam „mingea de 35” în spatele „blocurilor gri”, în niște pseudo-campionate de minifotbal pe viață și pe moarte (la care, apropo, la acea vreme, asista și Lavinia Petrea, vedeta știrilor Pro TV, pasionată și ea de sportul cu balonul rotund). Atlet de profesie („mânca” polo pe apă încă de atunci), „Stoe” era și un bun jucător de fotbal, adversar alături de care am spart vreo câteva bășici din cauciuc.

Anii au trecut însă, iar profesiile ne-au împins în direcții diferite, pe el către sportul profesionist, iar pe mine către gazetăria de nișă, astfel că, vreo 15-20 de ani, nu ne-am mai văzut. Grație însă unei rețele de social media, l-am „reîntâlnit” în mediul virtual pe Dragoș, acum vrei doi-trei ani sau mai bine, iar acum câteva zile am descoperit și noua sa pasiune – cultura lavandei. Cum nu puteam să scap printre degete oportunitatea de a vorbi cu un „tânăr fermier” în devenire, amic cu ștate vechi, am decis să-l întreb de trecerea sa de la polo pe apă (și de la haina militară, apropo, pentru că el activează în prezent ca ofițer al Poliției Române), la cultura de lavandă.

„Nu pot sta departe de bazin”

Chiar dacă Dragoș recunoaște că s-a retras din sportul de performanță în 2017, el mărturisește că nu poate sta departe de bazin.

„În timpul liber, mă duc sa înot sau chiar să joc polo cu foștii colegi”, recunoaște el.

Dragoș Stoenescu nu este singurul sportiv care conștientizează importanța sectorului agricol. În urmă cu cinci ani, Ion Ţiriac afirma că, cităm: „Agricultura e viitorul. Mâncarea şi energia sunt următoarele zone de investiţii enorme în România”. Și lista nu se oprește aici. O întreagă pleiadă de sportivi români au băgat bani în diverse exploatații horticole, agricole și zootehnice.

Din acest motiv, l-am întrebat și noi pe fostul jucător de polo cum vede el sectorul agroalimentar, în condițiile în care miza asigurării hranei la nivel global nu mai este de mult un moft.

„Domeniul agroalimentar nu e deloc punctul meu forte, dar consider ca ar merita mai multă atenție și, cu o susținere financiară și de specialitate, cred că poate ieși de o afacere bună. Am observat în ultima perioadaă că se caută produse românești și mai ales produse bio”, a precizat, pentru ediția online a Revistei Fermierului, Dragoș Stoenescu.

Pariul cu lavanda - „ideea a fost a mea și a cumnatului meu”

Cum trecerea de la sportul de performanță la cultura lavandei reprezintă un drum lung (și o provocare pentru mine în a înțelege resorturile din spate), am decis să-l întreb pe Dragoș de unde până unde noua abordare. El a recunoscut că totul a început dintr-o simplă joacă a imaginației, de genul cum ar fi dacă ar fi.

„Despre lavandă... s-o luăm cu începutul (n.r. - râde). Terenul este undeva în zona Teleorman, mai exact, în Tătărăștii de Jos. Acolo, socrii mei și-au construit o casă de vacanță și au o curte de aproximativ 2.000 de metri pătrați. Jumătate din spațu este plin cu pomi fructiferi, cu pomi decorativi și cu viță-de-vie, iar pe cealaltă jumătate am plantat noi lavandă”, spune fostul sportiv. „Ideea a fost a mea și a cumnatului meu (n.r. - fratele soției, și el, jucător de polo). Toată treaba cu microplantația de lavandă a început așa, în joacă, de la stadiul unei simple idei: «Ce frumos s-ar vedea, dar ce frumos ar mirosi etc.». Ne-am hotărât să încercăm, până la urmă.”

Următorul pas al fostului portar al naționalei române de polo a fost acela de a achiziționa 1.600 de butași de lavandă, de undeva din județul Constanța, mai exact ,din localitatea Ovidiu.

„Într-o vineri seara, la începutul lunii mai 2017, am plecat să cumpăr materialul săditor, iar sâmbătă-dimineața am și început să plantăm butașii. Șansa a fost de partea noastră, pentru că vânzătorul ne-a și sfătuit cum să-i plantăm, la ce distanță să punem firele ș.a.m.d. Am pregătit terenul, l-am arat, l-am discuit și «am tras» rândurile. Totul, exact cum mi-a spus comerciantul. Pe locul pregătit, am reușit să plantăm 1.300 de fire. Restul de 300 le-am pus «la școală»”, precizează Stoenescu.

Acesta recunoaște că la toată această treabă l-au ajutat și ceva oameni din sat, cu tot cu utilajele aferente.

„Au venit cu un tractor, cu un cal și cu alte utilaje. La plantat, am ajutat și eu, și cumnatul, plus trei persoane. Cert este ca am terminat plantatul cam în șase ore. Câteva zile, am udat... și asta a fost!”, explică Dragoș.

„Nu băltește niciodată”

Am fost uimit de discursul și de termenii folosiți de fostul meu adversar la minifotbal. Se vede că-i place să lucreze pământul, de vreme ce știe deja de buruienile dăunătoare, de băltire, dar și de necesarul de lumină solară pentru plantele sale. Deloc surprinzător, fostul poloist a depistat o altă problemă întâmpinată în mediul rural, și anume lipsa forței de muncă.

„Acolo, în curte, avem toate condițiile necesare: apă, energie electrică, loc de dormit, iar norocul este că terenul este în pantă și orientat către sud. Nu băltește niciodată, apa se scurge exact pe rânduri, iar soarele bate de dimineață până seara pe lavandă. Partea proastă sunt buruienile care «ne omoară» și, de asemenea, că nu găsești oameni care să te ajute. Am avut grijă de ea cum am putut și uite cu ce tufe bogate m-am pricopsit! S-au prins cam 95%, iar unde este mai umbră, tufele sunt puțin mai mici”.

Dragoș Stoenescu a afirmat că soiul de lavandă plantat de el și de cumnatul său este Lavandula angustifolia și ne-a mărturisit că... ar avea nevoie și de ajutor. Din păcate, lipsa de consultanță în cultivarea plantelor medicinale și aromatice își spune cuvântul, nu numai forța de muncă. În plus, valorificarea pare să fie, acum, o problemă.

„Trebuie tunsă (n.r. - lavanda) și nu știu ce să fac cu ea. Aici am nevoie de ajutor. Unde să o distribui?!”, se întreabă fostul sportiv de performanță.

„Ador să stau acolo, la țară”

La nivel european, se tot vorbește de transferul între generații, de întinerirea mediului rural. Sunt o grămadă de politici UE în acest sens, însă impresia este că rar mai găsești tineri de la oraș dispuși să dea viața agitată din Capitală pe liniștea și munca de la țară. Un exemplu care mă determină să cred că mai sunt șanse este însă și Dragoș. El se gândește chiar la extindere și orientare către piață. Ar fi și exemplul Alinei Stancu, proprietara Kale România, o altă tânără cu viziune, care a reușit să construiască un brand despre acest produs și despre care am scris în urmă cu vreo cinci-șase ani.

„Mie mi-ar plăcea foarte mult să mă extind și chiar să plantez altceva, dar lipsa timpului și, mai ales, a mâinii de lucru, reprezintă impedimente demne de luat în calcul. Eu ador să stau acolo, la țară, dar, momentan, este mai greu; trebuie să am grijă și de cele două fete ale mele care au un an și jumătate și trei ani și jumătate. Merg împreună cu soția și cu fetele acolo, dar nu prea vor ele să doarmă peste noapte”, mai mărturisește Stoenescu.

El recunoaște, de asemenea, că, atât pentru el, cât și pentru familia sa, munca din gospodăria de la Tătărăștii de Jos, în „minicâmpul de lavandă”, este o activitate relaxantă.

„Cel puțin, acum arată superb cultura și este plină de fluturi și de albine!”, ne mai spune el.

În final, el recunoaște că pensia „nu se vede prea aproape”, însă atunci ar vrea să se retragă „undeva, lângă București, împreună cu familia”.

„De altfel, de patru ani ne-am mutat în Ciorogârla, unde și aici avem o curte mare care îmi mănâncă o groaza de timp (râde)”, a conchis fostul performer.

Piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă

Potrivit spuselor directorului Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și în Campania 2018 levănțica se află pe lista culturilor subvenționate prin SAPS, ANT1, M10_P4, M10_P10, M10_P 9.1, M11_S1_P5 și M11_S2_P5.

Lavandula angustifolia este o specie exotică de subarbust târâtor, cultivat în regiunile cu temperaturi moderate.

Potrivit specialiștilor, tunderea plantelor de lavandă se face primăvara (aprilie-mai, după ce a trecut riscul de îngheț) și constă în tăierea lăstarilor afectați de îngheț, uscați, rupți etc. Apoi, tăierea presupune eliminarea inflorescențelor de anul trecut și a 2,5 centimetri din lăstar, pentru a stimula creșteri noi și îndesirea tufei.

În general, recoltatul lavandei se face în perioada 15 iunie – 20 iulie, în zilele însorite, fără risc de precipitații și după ce a trecut roua. Producția la hectar poate ajunge și la 5-6 tone, mai ales că plantele dau și o a doua floare, toamna, în funcție de cum sunt tăiate, ceea ce reprezintă uneori chiar jumătate din prima producție.

După ce se maturizează cultura, iar fermierul se experimentează, profitul poate ajunge și la 8.000 de euro pe an.

Pentru că există o piață sigură pentru desfacerea produselor obținute din lavandă și o cerere în creștere, dar individual este mult mai greu să pătrunzi pe piață, iar valorificarea ar putea fi mult mai simplă în condițiile asocierii. Așa a și fost înființată, cu câțiva ani în urmă, prima cooperativă dedicată cultivatorilor de lavandă, și anume Cooperativa Agricolă Lavandine Oil. Sunt însă și alte forme asociative din care fac parte producători de lavandă din România, una dintre cele mai importante fiind în județul Alba.

Publicat în În vârful peniţei

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 1 august 2018 se depun la Centrele judeţene APIA/Centrul Municipiului București (ori la Centrul județean cel mai apropiat de sediul social, de vatra stupinei sau de locul de deplasare în pastoral al stupinei), cererile şi documentele doveditoare pentru Programul Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2018, anunță instituția printr-un comunicat de presă.

În conformitate cu Hotărârea nr. 307/2018 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 443/2017 privind aprobarea Programului Național Apicol (PNA) pentru perioada 2017-2019, valoarea sprijinului financiar alocat din bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale este de 99,34 milioane de lei. Din acest total, suma de 49,67 milioane de lei reprezintă contribuția Uniunii Europene (UE) la programele apicole naționale, potrivit prevederilor Deciziei de punere în aplicare (UE) 2016/1.102 a Comisiei din 5 iulie 2016 de aprobare a programelor naționale de îmbunătățire a producției și comercializării produselor apicole, prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr.1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Cele peste 99,3 milioane de lei vor fi distribuiți astfel: - pentru anul 2017 – 32,542 milioane de lei; - pentru anul 2018 – 33,399 milioane de lei; - pentru anul 2019 – 33,399 milioane de lei.

Plățile aferente anului 2018 se efectuează la cursul de schimb de 4,6585 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană (BCE) la data de 29 decembrie 2017.

Pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, în cadrul secţiunii: Măsuri de piaţă – Apicultură – Anul 2018 (http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-de-piata/apicultura/anul-2018), se regăsesc informații privind Programul Naţional Apicol pentru anul 2018.

„Menționăm că plata sprijinului financiar se va efectua de către APIA după finalizarea tuturor controalelor aferente cererilor de plată depuse pentru Programul Național Apicol și după centralizarea sumelor eligibile pentru verificarea încadrării în plafonul alocat”, precizează autoritățile competente.

PNA trebuie ajustat necesităților pieței

La mijlocul lunii martie a.c., secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Daniel Botănoiu, preciza că actualul PNA nu ar mai corespunde nevoilor apicultorilor, motiv pentru care este necesară o adaptare.

Programul Național Apicol, cum este el în forma actuală, nu mai corespunde. El a fost bun într-o anumită etapă. Astăzi, cu toții suntem de acord că trebuie să-l ajustăm necesităților pieței. Și PNA, inițial, el a fost modificat. S-a dat posibilitatea utilizării acestor bani și pentru calitate genetică ridicată a ceea ce facem. Apoi am cumpărat stupi, rame, tratament împotriva Varroa; iată că este nevoie de o adaptare și aici. Trebuie să aducem aceste modificări nu numai legislativ, dar și modificări de comportament”, a menționat Botănoiu.

În ceea ce privește cheltuielile eligibile, în cazul apiculturii convenționale, HG 307/2018 prevede susținerea prețului fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

De asemenea, este acoperit prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

În cazul apiculturii ecologice, se încadrează la cheltuieli eligibile și prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea varoozei pentru întreg efectivul de albine deținut de apicultor, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor;

Totodată, este susținut prețul fără TVA al medicamentelor achiziționate înainte de data depunerii cererii de plată de la furnizori autorizați sanitar-veterinar de către ANSVSA pentru comercializare, conform legislației în domeniu, utilizate pentru tratarea nosemozei, conform adeverinței eliberate de ANZ din care să reiasă numărul familiilor de albine deținute, emisă înainte de efectuarea achizițiilor.

La nivel naţional, sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 16