APIA - REVISTA FERMIERULUI

Beneficiarii sprijinului financiar aferent Campaniei 2018 acordat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), constituiţi ca persoană fizică autorizată (PFA) sau întreprindere individuală (ÎI), au obligaţia ca, în 15 zile de la data radierii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), să depună o declaraţie privind radierea PFA prin care s-a solicitat sprijin la APIA şi documente aferente.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) aduce la cunoştinţă beneficiarilor sprijinului financiar aferent Campaniei 2018, constituiţi ca persoană fizică autorizată (PFA) şi ca întreprindere individuală (ÎI), că au obligativitatea ca pentru autorizarea la plată să se conformeze prevederilor Legii nr. 182/2016 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, intrată în vigoare la data de 17 ianuarie 2017”, se menționează într-un comunicat de presă al instituției citate.

Persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale au avut obligaţia îndeplinirii condiţiei privind numărul maxim de clase de activităţi prevăzute de codul CAEN, respectiv maximum cinci clase pentru PFA şi maximum 10 clase pentru ÎI, nerespectarea acestor prevederi ducând la radierea din Registrul Comerţului, începând cu 18 martie 2019.

În acest context, APIA solicită beneficiarilor APIA, constituiţi ca PFA şi ÎI, care se regăsesc în situaţia amintită, ca, în termen de 15 zile de la data radierii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), să depună la Centrele Judeţene/locale APIA o declaraţie privind radierea PFA prin care s-a solicitat sprijin la APIA şi documentele aferente (certificat de radiere), precum şi, după caz, forma de organizare actuală (PF, II, IF, PFA), contul actual, documentele aferente noii forme de organizare (eliberate de ONRC).

Publicat în Știri interne

Anul acesta, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.000 de lei în 2018, este anunțul făcut vineri, 29 martie 2019, de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Potrivit legii, au prioritate la finanțare sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional și terenurile agricole subvenționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Până la această oră, 2.181 de primării și-au exprimat dorința de a accesa acești bani în acest an, pentru a înregistra în sistemul integrat de cadastru și carte funciară o suprafață estimată de 3.291.000 hectare și un număr estimat de 4.066.000 de imobile.

„ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, finanțează și în 2019, din veniturile proprii, lucrări de cadastru general în toate localitățile eligibile în cadrul Programului național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF). Primarii interesați să înceapă sau să continue lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale pot încheia contracte de finanțare cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) începând cu luna aprilie. Lucrările sunt gratuite pentru cetățeni”, precizează instituția într-un document transmis la redacție.

Astfel, în 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 și 135.000 de lei în 2016.

Totodată, pentru a beneficia de fondurile alocate de ANCPI, primăriile care semnează contracte de finanțare cu OCPI-urile trebuie să găsească prestatori până la sfârşitul lunii iunie anul curent. Conform actelor normative în vigoare, ANCPI va efectua plățile către primării după deschiderea cărților funciare aferente imobilelor recepționate.

Vineri, 29 martie 2019, ANCPI a lansat la Bistrița cea de-a cincea etapă de finanțare a lucrărilor de cadastru general.

Suma totală alocată de Agenție în această etapă de finanțare pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe sectoare cadastrale, este de aproape 280 de milioane de lei.

Publicat în Știri interne
Joi, 28 Martie 2019 21:20

Jaf la subvenția APIA

Potrivit informării transmise presei joi, 28 martie 2019, de către Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Arad, doi indivizi au fost reținuți de organele de ordine publică după ce, în orașul Ineu, ar fi urmărit pe stradă un bărbat în vârstă care îşi încasase banii din subvenţii de la APIA, suma de peste 3.500 lei fiind pusă într-o pungă de plastic ce ar fi fost tăiată de către suspecţi.

Păgubitul fusese urmărit după ce a ieşit de la banca de unde şi-a ridicat subvenţiile APIA pe anul 2019.

Conform afirmațiilor poliţiştilor, victima aştepta autobuzul, când a avut nevoie să intre la toaleta unui local din apropiere, moment în care doi bărbaţi i-au tăiat plasa din plastic unde fuseseră puşi banii.

„În urma investigaţiilor efectuate, au fost identificaţi şi ulterior depistaţi pe raza judeţului Hunedoara un bărbat de 44 de ani din Deva şi un bărbat de 58 de ani din localitatea Cârjiţi (Hunedoara), bănuiţi de furtul sumei de 3.530 de lei, dintr-un local de pe raza localităţii Ineu. Cei doi ar fi urmărit persoana vătămată de la o unitate bancară de unde aceasta a ridicat suma de bani, după care s-ar fi deplasat într-un bar de pe raza localităţii Ineu, unde i-ar fi tăiat plasa, în care se aflau banii, după care ar fi fugit într-o direcţie necunoscută”, a precizat purtătorul de cuvânt al IPJ Arad, Claudia Iuga.

Suspecţii au fost reţinuţi pe bază de ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, urmând a fi prezentaţi magistraţilor Judecătoriei Ineu cu propunere de arestare preventivă.

Publicat în Știri interne

Până la această oră, un număr de 248.156 de beneficiari au încasat în conturi ajutoare naţionale tranzitorii (ANT) din sectoarele vegetal şi zootehnic, Campania 2018, iar suma totală plătită de stat depăşeşte 88,84 milioane de euro, a anunţat, marţi, 26 martie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Valoarea totală stabilită în conformitate cu hotărârea de guvern pentru aprobarea plafoanelor alocate ANT pe anul de cerere 2018 este de 268,467 milioane de euro şi se asigură de la bugetul de stat, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Conform APIA, ajutorul acordat fermierilor din bugetul naţional pentru culturile amplasate pe teren arabil în anul de cerere 2018 a fost stabilit la 14,7033 euro/hectar. Cea mai mare sumă în sectorul vegetal se acordă culturii de tutun - ANT4 - 1.487,66 euro/ha, urmată de hamei - ANT5 - 381,51 euro/ha, sfeclă de zahăr - ANT6 - 77,81 euro/ha, iar culturilor de in şi de cânepă pentru fibră (ANT 2 şi 3) li se alocă, fiecăreia, 7,64 euro/ha.

De asemenea, în sectorul zootehnic, pentru ANT 8 - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne, cuantumul este de 76,0774 euro/tonă, pentru ANT7 - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte, de 16,5777 euro/tonă, iar pentru ANT 9 - schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,8503 euro/cap.

Plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018.

Publicat în Finantari
Vineri, 22 Martie 2019 11:07

Bani pentru bunăstarea animalelor

De miercuri, 20 martie 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea la plată a fermierilor care beneficiază de sprijin pentru bunăstarea animalelor.

Suma totală autorizată la plată este de 91,428 milioane de euro, din care 53,182 milioane de euro pentru bunăstare păsări şi 38,246 milioane de euro pentru bunăstare porcine, şi este finanţată în procent de 100% FEADR.

Plata sprijinului financiar se efectuează în lei la un curs de schimb valutar de 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 decembrie 2017, aplicabil cererilor depuse în anul 2018.

Sprijinul pentru bunăstarea animalelor are forma unei plăţi anuale fixe pe unitate vită mare (UVM) şi reprezintă o plată compensatorie pentru pierderile de venit şi costurile suplimentare suportate de fermieri care îşi asumă voluntar angajamente în favoarea bunăstării animalelor.

Publicat în Finantari

Cu ocazia auditului realizat anul trecut și dat publicității în 2019, în cazul Agenției Domeniilor Statului (ADS), Curtea de Conturi a României (CC) a depistat, printre altele, neconcordanțe care au dus la o „denaturare a informațiilor din situațiile financiare”, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei, se precizează în Raportul public al instituției.

„Agenția Domeniilor Statului a menținut unele diferențe nejustificate între suprafețele de teren cu destinație agricolă din evidențele financiar-contabile și evidențele de fond funciar ale instituției, respectiv necorelarea datelor de fond funciar gestionate de Direcția de administrare patrimoniu cu datele de fond funciar de la nivelul unor reprezentanțe teritoriale, aspecte care au condus la o denaturare a informațiilor din situațiile financiare încheiate de ADS la 31.12.2017, cu o valoare estimată de 258 de milioane de lei”, potrivit raportului Curții de Conturi, transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Documentul cuprinde concluziile acțiunilor de audit efectuate în anul 2018 asupra conturilor de execuție întocmite pentru exercițiul bugetar al anului 2017 și asupra modului de administrare a patrimoniului public sau privat al statului și a unităților administrativ-teritoriale.

În plus, conform aceluiași raport, încă nu a fost clarificată situația patrimonială a peste 8.000 de hectare aflate în administrarea ADS.

Situația patrimonială a unor suprafețe de teren agricol, de cel puțin 8.023,5 ha, aflate în administrarea ADS, dar neexploatate de instituție, pentru care au fost emise titluri de proprietate de autoritățile publice locale, nu a fost clarificată”, se precizează în document.

Tot la ADS, conform raportului CC, în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului „au fost prezentate date și informații incomplete și incorecte cu privire la bunurile imobile (terenuri) administrate de ADS atât în ceea ce privește componența, cât și valoarea acestora (ADS)”.

În condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) (la pachet cu instituțiile din subordine) ocupă locul al III-lea în topul ordonatorilor principali de credite, cu cele mai mari alocări de credite bugetare (17.036 de milioane de lei sau 11,35% din bugetul de stat), după Ministerul Muncii și Justiției Sociale (MMJS), cu alocări totale de 35.794 de milioane de lei (23,84% din bugetul de stat), și Ministerul Finanțelor Publice (MFP), cu alocări totale de 18.462 de milioane de lei (12,29% din bugetul de stat), era și normal ca auditorii Curții de Conturi să acorde o atenție deosebită problemelor constatate în instituțiile menționate. 

Nereguli au fost constatate și la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) – structura centrală, respectiv la Agenția Națională pentru Zootehnie „GK Constantinescu” (ANZ), asupra cărora vom reveni.

Probleme și mai mari, la APIA

Și în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA), instituție care gestionează fondurile europene FEGA și care are cel mai mare grad de absorbție din România, unul de peste 99 la sută, s-au descoperit nereguli. Mai puține ca număr la nivel central, mai multe la centrele județene. În ceea ce privește însă valoarea sumelor cu privire la care au fost depistate probleme, Curtea de Conturi a informat doar asupra situației de la nivel central, nu și cu privire la cea din teritoriu.

Concret, în document se precizează că, în cazul APIA (sediul central), printre altele, entitatea citată „nu a înregistrat sau a înregistrat eronat în evidența tehnico-operativă debitele/accesoriile rezultate din acordarea sprijinului financiar de la bugetul de stat, situație care a condus la înregistrarea și menținerea nejustificată, peste termenul legal, în soldul contului «Decontări din operațiuni în curs de clarificare» a sumei de 1,858 mii lei”.

De asemenea, APIA la nivel central „nu a clarificat menținerea în evidența contabilă a unei datorii de natură comercială, în sumă de 19.659 mii lei (n.r. - peste 19,6 milioane de lei), neefectuând o analiză de specialitate pentru stabilirea situației juridice și economice a respectivei operațiuni și neînregistrând această sumă în conturile contabile corespunzătoare”.

În ceea ce privește centrele județene ale APIA, auditorii Curții au constatat că „au existat cazuri în care s-au efectuat plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură”, situație despre care atât șefia agenției, cât mai mult ministrul Agriculturii în exercițiu, Petre Daea, ar trebui să dea explicații.

Mai exact, potrivit raportului, vorbim de efectuarea unor plăți necuvenite reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură unor solicitanți (persoane juridice) care nu îndeplineau condițiile de acordare a acestei forme de sprijin financiar, aflându-se în stare de dificultate financiară (cazul depistat la CJ APIA Bacău). Totodată, s-au făcut plăți necuvenite ca urmare a declarării eronate a suprafețelor de teren agricol de către beneficiari, precum și a neaplicării rezultatelor controalelor efectuate pe teren asupra suprafețelor de teren agricol declarate de beneficiari la cererile de acord prealabil de finanțare/de plată (situație constatată la CJ APIA Bihor).

În aceeași ordine de idei, auditorii Curții de Conturi au considerat drept necuvenită acceptarea la plată a unor ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorină utilizată în agricultură, în condițiile în care pe numele solicitanților erau emise procese-verbale de debit în baza OG nr. 14/2010 și care se aflau în perioada celor trei ani calendaristici de la data încasării sumelor necuvenite pentru ajutoarele de stat acordate în perioada 2013 (cazul CJ APIA Covasna), respectiv pentru neîncadrare în suprafața totală aferentă culturilor cu același consum (cazurile CJ APIA Covasna și CJ APIA Gorj).

Nu în ultimul rând, auditorii au catalogat efectuarea unor plăți drept necuvenite, reprezentând ajutoare de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, ca urmare a declarării unor suprafețe mai mari decât cele reale (cazurile CJ APIA Hunedoara, CJ APIA Ialomița, CJ APIA Mehedinți și CJ APIA Suceava), cât și a acordării ajutoarelor unor beneficiari care au avut și discounturi financiare/cantitative de la furnizorii de carburant (cazul CJ APIA Ilfov).

Curtea de Conturi, cu ochii pe acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor

Potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi a României, tot la APIA s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor. Mai exact, acestea se referă la declararea, în cererea unică de plată a subvenției, a unui număr mai mare de animale decât cele deținute efectiv (cazul CJ APIA Arad).

O altă problemă depistată în acest context a fost „decontarea nejustificată a cheltuielilor pentru un ajutor de stat în cazul serviciilor prevăzute pentru determinarea calității genetice a raselor aferente, pentru un efectiv de animale mai mare decât cel deținut” (cazul CJ APIA Cluj).

De asemenea, s-au constatat nereguli privind acordarea ajutorului de stat în sectorul creșterii animalelor ca urmare a acordării de ajutoare de stat în sectorul creșterii animalelor unor beneficiari, fără documente justificative. „În timpul auditului, deficiențele au fost remediate parțial prin transmiterea către DSVSA a bazelor de date privind REN pentru beneficiarii serviciilor (CJ APIA Gorj)”, explică auditorii.

Nu în ultimul rând, s-au constatat nereguli în contextul acordării de ajutor de stat necuvenit pentru întocmirea și menținerea registrelor genealogice ale raselor de animale, în condițiile deținerii unui efectiv de animale mai mic decât cel prevăzut de lege (cazul CJ APIA Suceava).

„În ceea ce privește creanțele provenite din sume plătite în mod necuvenit, s-au identificat situații în care nu s-au calculat, înregistrat și raportat, prin situațiile financiare încheiate la 31.12.2017, dobânzi și penalități de întârziere, aferente debitelor din subvenții necuvenite neîncasate în termen (CJ APIA Brăila), precum și accesorii datorate de către beneficiari ai ajutoarelor de stat care au fost încasate în mod necuvenit (CJ APIA Covasna)”, menționează în plus auditorii Curții de Conturi.

Totodată, precizează aceștia, CJ APIA Suceava „nu a realizat venituri la bugetul de stat, constând în debite pentru care entitatea nu a efectuat demersurile legale în vederea transmiterii la ANAF pentru urmărire și încasare sau debite pentru care nu au fost calculate dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor legale, pentru perioada cuprinsă între data scadenței și data transmiterii acestora la ANAF”.

Recomandările Curții de Conturi pentru șefia entităților din subordinea MADR în scopul eliminării abaterilor, erorilor și deficiențelor care nu au putut fi corectate/eliminate pe parcursul misiunilor de audit financiar se referă la recuperarea sumelor acordate necuvenit sau nelegal, corectarea erorilor de înregistrare în evidența contabilă, cunoașterea exactă și reflectarea corespunzătoare în evidențele tehnico-operative și financiar-contabile a valorii reale a bunurilor imobile care alcătuiesc patrimoniul instituției, monitorizarea atentă a proceselor de inventariere a tuturor elementelor patrimoniale la termenul prevăzut de lege, inițierea demersurilor pentru modificarea corespunzătoare a Anexei nr. 3 la HG nr. 1705/2006 în acord cu actele normative de transmitere a dreptului de administrare a bunurilor din domeniul public al statului, precum și cu valorile stabilite în urma acțiunii de reevaluare.

2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi

În Raportul public pe anul 2017 sunt prezentate, într-o manieră sintetică, rezultatele misiunilor de audit public extern (financiar, al performanței și de conformitate) efectuate de Curtea de Conturi la entitățile cuprinse în programul pe anul 2018, inclusiv rezultatele auditului public extern efectuat de Autoritatea de Audit asupra fondurilor europene care vizează exercițiul bugetar 2017.

Anul trecut, Curtea de Conturi a efectuat 1.670 de misiuni de audit financiar, 30 de misiuni de audit al performanței și 572 de misiuni de audit de conformitate, acțiuni realizate la un număr de 2.522 de entități.

„2018 a fost un an al consolidării procesului de modernizare a activității Curții de Conturi a României prin dezvoltarea unei culturi instituționale a transparenței și a deschiderii către dialog, iar calitatea rapoartelor a întărit poziția auditului public și încrederea partenerilor noștri și a societății în managementul responsabil al finanțelor publice. Curtea de Conturi rămâne un partener implicat în demersul instituțional și legislativ de identificare a celor mai bune soluții care să contribuie la gestionarea eficientă a resurselor bugetare”, a declarat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2000 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2017 a fost transmis Parlamentului în data de 15 martie 2019.

Publicat în Ultimele noutati

Nu mai puțin de 55.515 cereri unice de plată, aferente unei suprafeţe de 153.668 de hectare, au fost depuse până la această oră în cadrul Campaniei pentru anul 2019, conform datelor publicate, vineri, 8 martie 2019, de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Dcumentele se depun la centrele judeţene APIA, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol, şi la centrele locale, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare de teren agricol.

APIA precizează că depunerea Cererilor Unice de Plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la data de 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile legale, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat.

În acest sens, fermierilor li se recomandă să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi, conform invitaţiei primite, pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea solicitărilor în campania din acest an.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Publicat în Finantari

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În prima zi de depunere a „Cererilor Unice de Plată” în cadrul Campaniei 2019, la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti s-au prezentat doar 58,08% dintre fermierii programaţi, respectiv 3.246 de fermieri dintr-un total de 5.588 programaţi, este anunțul făcut de instituție sâmbătă, 2 februarie 2019.

„Atragem atenţia fermierilor că este necesar să se prezinte la data şi la ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite, pentru a se putea utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2019”, precizează vocile autorizate ale instituției.

Completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/. Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic.

Acelaşi principiu se aplică şi pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa cererea unică de plată - declaraţie sector zootehnic, împreună cu funcţionarul APIA, în aplicaţia dedicată sectorului zootehnic.

Cererile se depun la Centrele judeţene APIA, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 de hectare teren agricol, şi la centrele locale, în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol.

Depunerea cererilor unice de plată în cadrul Campaniei 2019 se va încheia la 15 mai 2019, în conformitate cu prevederile OMADR nr. 69/2019, iar cei care nu se prezintă până la acest termen nu vor beneficia de sprijinul financiar acordat de APIA, se mai precizează în comunicat.

Publicat în Finantari

De vineri, 1 martie 2019, fermierii pot depune cereri de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat - Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Potrivit anunţului de lansare publicat pe site-ul instituţiei, pentru acordarea sprijinului în cadrul schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice şi conservarea pădurilor” - Sesiunea 2, solicitantul trebuie să depună online, în aplicaţia electronică M15, o „Cerere de sprijin”, ce se regăseşte în Anexa 1 din Ghidul solicitantului.

Ulterior, solicitarea se tipăreşte, se semnează şi se depune, împreună cu documentele aferente, la CJ APIA sau Centrul Municipiului Bucureşti al APIA. În cazuri excepţionale, cererea de sprijin se poate depune doar pe suport de hârtie, împreună cu documentele aferente.

Sprijinul financiar prin schema de ajutor de stat se acordă anual, ca sumă fixă pe unitatea de suprafaţă (hectar), proprietarilor (inclusiv Unităţilor Administrativ Teritoriale) de păduri din fondul forestier naţional, în baza unui angajament pentru o perioadă de 5 ani şi vizează compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de beneficiar ca urmare a implementării unuia sau a celor două pachete ale schemei de ajutor de stat.

Astfel, în cadrul Pachetului 1 - Asigurarea de zone de linişte, beneficiarul primeşte 38 euro/an/hectar pentru întreaga suprafaţă inclusă în angajament, în timp ce pe Pachetul 2 - Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rărituri, solicitantul primeşte 137 euro/an/hectar pentru suprafaţa anuală pentru care se solicită sprijin în cadrul Pachetului 2. Acest pachet poate fi accesat numai împreună cu Pachetul 1.

APIA precizează că intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat în baza schemei de ajutor de stat este de 100%, iar pentru suprafeţe mai mari de 500 de hectare se aplică degresivitatea sprijinului financiar, astfel că nivelul plăţilor va fi ajustat.

Suprafaţa minimă pentru care se încheie un angajament pentru Pachetul 1 este de 100 de hectare. Proprietarii de terenuri forestiere care deţin suprafeţe mai mici şi/sau care nu îndeplinesc condiţiile de accesare se pot asocia pentru a aplica în cadrul schemei de ajutor de stat.

Pădurile încadrate în tipul I funcţional (TI - conform prevederilor amenajamentului silvic) nu sunt eligibile în cadrul schemei de ajutor de stat, iar terenurile destinate împăduririi sau reîmpăduririi trebuie să nu reprezinte mai mult de 15% din suprafaţa angajată.

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista