APIA - REVISTA FERMIERULUI

Termenul limită de depunere a Cererilor Unice de Plată, în cadrul Campaniei 2018, este data de 15 mai, inclusiv, conform Ordinului Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind stabilirea modalităţii de coordonare a implementării schemelor de plăţi directe şi a Ajutoarelor Naţionale Tranzitorii care se aplică în agricultură, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), luni, 7 mai 2018.

Până la acest moment au fost depuse, la Centrele judeţene/locale APIA şi al Municipiului Bucureşti, un număr de 715.077 Cereri Unice de Plată, pentru o suprafaţă de 5.141.135,62 hectare.

Fermierii pot depune o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite. Pentru suprafaţe mai mari de 50 hectare de teren agricol cererile se depun la centrele judeţene ale APIA, iar în cazul în care se care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 hectare teren agricol cererile se depun la centrele locale.

APIA precizează că fermierii trebuie să se prezinte la data şi ora la care sunt programaţi conform invitaţiei primite pentru a putea utiliza eficient timpul rezervat pentru primirea Cererilor în Campania 2018.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Protocolul existent, încheiat între Agenția de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) și Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) are, începând de joi, 26 aprilie a.c., trei linii noi de cooperare instituțională, amintind aici identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, anunță APIA prin intermediul unui comunicat de presă, noul document fiind parafat pentru partea română de Adrian Pintea, directorul general al APIA, și de omologul său moldovean, Nicolae Ciubuc, directorul AIPA.

„Prezentul protocol, semnat astăzi, adaugă trei linii noi de cooperare interinstituțională. Astfel, APIA va acorda sprijin în vederea dezvoltării sistemului privind identificarea și prevenirea fraudei și a neregulilor, soluționarea sesizărilor, reclamațiilor și neregularităților înregistrate și va oferi suport consultativ privind depunerea on-line a cererilor de sprijin, implementarea și dezvoltarea aplicației on-line. De asemenea, părțile vor colabora în sensul preluării bunelor practici în crearea, dezvoltarea și gestionarea sistemului integrat de administrare și control, crearea LPIS, precum și în ceea ce privește sistemul de control intern și sistemul de control managerial”, se precizează în documentul de presă.

Reînnoirea protocolului de cooperare reconfirmă dinamica accentuată a relaţiilor de cooperare româno-moldovene prin continuarea seriei schimburilor de experiență şi bune practici iniţiate şi derulate în cursul anilor precedenți între Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) şi Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) din Republica Moldova.

Cooperarea între cele două instituții a debutat prin semnarea unui protocol de cooperare în anul 2010 având ca obiect stabilirea procedurii de cooperare interinstituțională, prin realizarea unui program de schimburi de informație în domeniul asistenței financiare şi al modului de organizare instituțională.

Publicat în Ultimele noutati

Producătorii agricoli din Brăila sunt informați de conducerea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) județene să respecte programările pentru depunerea cererilor unice pentru subvenţiile din Campania 2018, ca urmare a faptului că mai puţin de jumătate dintre aceştia au dat curs invitaţiilor primite.

Concret, din cei 14.300 de fermieri programaţi să vină cu cererea unică de plată, aproximativ 6.700 au dat curs invitaţiei, termenul-limită fiind 15 mai 2018.

În campania de depunere a cererilor unice de plată din 2017, până la expirarea termenului-limită au fost înregistrate 14.275 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 334.050 de hectare, iar în 2016 au fost înregistrate 14.934 de cereri, pentru 332.091 de hectare.

Publicat în Știri interne

Nu mai puțin de 430.551 de cereri unice de plată aferente unei suprafețe de 1.306.280,33 hectare au fost depuse până la acest moment în cadrul Campaniei 2018, informează Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

În intervalul 1 martie – 15 mai 2018, fermierii pot depune la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti o singură cerere unică de plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în localităţi sau judeţe diferite!

„Reamintim că pentru suprafețe mai mari de 50 de hectare de teren agricol, cererile se depun la Centrele județene APIA, iar în cazul în care se solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol, cererile se depun la centrele locale”, au precizat cei de la APIA. „Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și la ora la care sunt programați, conform INVITAȚIEI primite”.

Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Publicat în Finantari

Răspunzând la o întrebare a unui jurnalist cu privire la posibila convergență a plăților directe în agricultură, egalizare care ar putea să aibă loc după 2020, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a replicat printr-o paralelă la informarea corectă a publicului (demers pe care de cele mai multe ori ziariștii îl îndeplinesc cu brio) și a făcut referire la spusele un europarlamentar român care, în viziunea guvernantului, ar face tocmai invers, mai exact că ar induce în eroare fermierii români cu privire la activitățile Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Chiar dacă nu i-a vehiculat numele, replica dată de Daea la plecarea sa de la conferința „Viitorul Politicii Agricole Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual”, eveniment care a avut loc vineri, 30 martie 2018, la Academia de Studii Economice, survine la doar o zi de la postarea eurodeputatului Daniel Buda pe pagina sa de Facebook, prin intermediul căreia acesta din urmă îl cerea guvernantului să-și prezinte demisia „ca urmare a incapacității instituționale de a finaliza achiziționarea softului de la APIA, astfel încât plățile directe să nu fie în pericol!”.

„Stați liniștiți, că mai este până atunci (n.r. - convergența plăților directe) și vă informăm de fiecare dată ce știm, în așa fel încât dumneavoastră să transmiteți informații exact”, a menționat Daea”. „Am observat (...) din nefericire că oameni care au răspunderi, nu se informează și dezinformează opinia publică. Eu nu vreau să fac acest lucru. Este un domn europarlamentar căruia nu-i spun numele și care, în momentul aterizării, pentru că probabil sunt probleme la diferența de presiune, probabil că i se înfundă urechile și, ca să le desfunde, vorbește și nu se aude ce vorbește, dar, nefericire, nu se infomează pentru a transmite informații clare societății. Eu tot timpul mă informez (...)”.

Într-o postare publică pe pagina sa de Facebook, europarlamentarul PPE Daniel Buda acuza actuala guvernare că ar fi incapabilă să gestioneze eficient programele finanțate de către Uniunea Europeană pe bază de proiecte.

„Este strigător la cer că neputința acesteia poate îngroapa peste 900.000 de fermieri. Posibilitatea pierderii plăților directe, cele mai accesibile surse de finanțare care pot deveni istorie pentru fermierii din România, poate însemna îngroparea definitivă a acestui sector și așa greu încercat raportat la fermierii din Uniunea Europeană”, afirma eurodeputatul.

Redăm integral postarea europarlamentarului Buda:

„Domnule ministru Petre Daea, vă solicit public demisia ca urmare a incapacității instituționale de a finaliza achiziționarea softului de la APIA, astfel încât plățile directe să nu fie în pericol!

Potrivit informațiilor publice, Ministerul Agriculturii condus de Petre Daea nu a reușit finalizarea achiziționării sistemului informatic care să permită finalizarea efectuării plăților directe din fondurile europene gestionate de APIA, conform solicitărilor venite de la Comisia Europeană.

Aceasta a avertizat Ministerul Agriculturii încă din vara anului trecut că trebuie să respecte regulile privind disciplina financiară în concordanță cu prevederile regulamentelor europene și a solicitat cu insistență să se elaboreze corecțiile necesare în declarațiile de cheltuieli.

Au trecut mai bine de 7 luni de atunci și nu s-a corectat nimic, punându-se în pericol însăși finanțarea de bază a agriculturii românești și anume plățile directe care vin în România fără depunerea unor proiecte. Mai mult, din cauza deficiențelor sistemului informatic, fermierii sunt nevoiți să returneze deja banii înapoi în condițiile în care o parte i-au cheltuit deja pentru nevoile fermelor. Din păcate, întreg sistemul informatic din agricultură și nu numai se pare că fusese subsumat intereselor de partid, respectiv a PSD-ului iar plecarea lui Victor Ponta și a prietenilor săi au lăsat suficiente goluri încât să îi ia cu amețeala pe cei obligați să finalizeze achiziționarea sistemul informatic.

Actuala guvernare este incapabilă să gestioneze eficient programele finanțate de către Uniunea Europeană pe bază de proiecte și este strigător la cer că neputința acesteia poate îngroapa peste 900.000 de fermieri. Posibilitatea pierderii plăților directe, cele mai accesibile surse de finanțare care pot deveni istorie pentru fermierii din România, poate însemna îngroparea definitivă a acestui sector și așa greu încercat raportat la fermierii din Uniunea Europeană.

Fermierii și sectorul agricol din țara noastră mai au o singură șansă pentru a nu pierde fondurile europene: să plecați din fruntea ministerului!”.

Directorul general-adjunct al APIA, Paul Kmen, explica nu demult de ce anume modificările care au survenit la plată (n.r. - acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal) nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit unei informări de presă, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Publicat în Știri interne

PRIAevents a organizat la București Conferința „PRIA Agriculture”, însoțită de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în data de 22 martie 2018.

Conferința PRIA Agriculture a fost cel mai important eveniment al primăverii pentru agricultură și a reprezentat o reală platformă de dezbatere între fermieri, autorități și companiile care își desfășoară activitatea în acest sector.

Conferința a fost însoțită și în acest an de Gala „PRIA Women in Agriculture”, în cadrul căreia am recunoscut și premiat eforturile și contribuția femeilor pentru acest sector important al economiei românești. Am avut lectori de renume, dar și momente inedite, menite să încununeze activitatea unor sectoare în agricultură.

Anul acesta, au primit premii doamnele Valeria Mirică - Euroval 2005 SRL, Anişoara Făgăraş - Agro Fagarali, Madlen Iuliana Lazăr - Agromad Crops, Elena Mateescu - directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Cecilia Damaschin - Teodema Serv COM, Elena Tatomir - şeful Direcţiei Generale Politici Agricole, Doina Băiculescu - directorul general al Agenţiei Naţionale Fitosanitare, Maria Zalatu - Mery Ferma Mare SRL şi Mariana Ghiţescu - Euroserv SRL.

Participanții la cel mai important eveniment agricol al primăverii au dezbătut cele mai importante teme pentru agricultura României, alături de reprezentanți ai autorităților și de presă.

Pentru că sectorul agricol este esențial și pentru că numărul femeilor care activează în agricultură este foarte mare, dar și al celor care lucrează în rândul autorităților și al domeniilor conexe, în cadrul conferinței „PRIA Agriculture” vom premia și vom aplauda activitatea acestora pentru sectorul agricol. Vom afla, de asemenea, cu ce provocări se confruntă, de ce au nevoie pentru a-și crește afacerile și care sunt poveștile lor de succes.

Lectorii au fost Daniel Botănoiu – secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Valeriu Tabără – președinte ASAS, Mihaela Popa – vicepreședinte CEC Bank, Laurenţiu Baciu – preşedinte LAPAR, Diana Zaharia – manager achiziții legume - fructe Mega Image, Olga Tălmaciu – inginer agronom, consultant de specialitate pentru Mega Image, Paul Eduard KMEN - director general-adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

„Preocuparea autorităţilor române este să se păstreze actualul nivel de finanţare pentru a se putea ajunge la acelaşi nivel de dezvoltare cu celelalte state europene, în ceea ce priveşte noua Politică Agricolă Comună”, a declarat joi Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinţei organizate de PRIAevents. „Din punctul de vedere al liberalizării pieţelor, nu întotdeauna poţi să răspunzi riscurilor care apar, nu de la un an la altul, ci de la o săptămână la alta, nu ai predictibilitatea pe care ţi-o doreşti, nu te poţi baza pe venituri care să-ţi garanteze investiţiile viitoare. Din acest punct de vedere, preocuparea noastră este să menţinem nivelul de finanţare actual, astfel încât să putem să ajungem la acelaşi nivel de dezvoltare şi dotare pe care îl au celelalte state”.

Potrivit lui Botănoiu, România are o agricultură duală, o agricultură a fermelor mici şi foarte mici şi o agricultură a fermelor mari.

„Ca atare, trebuie să răspundem pozitiv cu politici atât pentru fermele mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii. Anul trecut, sectorul agricol a adus economiei României 3,3 miliarde de euro. Până acum, încasările pe care le-am făcut la buget sunt extrem de consistente, de ordinul miliardelor. Sectorul agricol românesc devine din ce în ce mai competitiv, cu bune, cu rele. Sunt aceste discuţii legate de modul cum răspunde Europa, ce tip de politică alegem, ce alege Europa în raport cu celelalte blocuri (de state, n.r.) existente la nivel mondial. Să nu uităm că Rusia este capabilă să producă 120 de milioane de tone de grâu. Singurul impediment astăzi este transportul, că îi costă 65 de euro pe tonă ca să poată să aducă în condiţii optime. Vor accepta să se ducă către aceste cantităţi comasate la o calitate destul de bună, evident cu preţuri rezonabile”, a mai explicat Botănoiu.

La rândul său, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a susţinut că România este scutul Europei la Marea Neagră în ceea ce priveşte piaţa agricolă, iar ţara noastră ar trebui să ceară un buget mai mare pentru acest lucru.

„Partea proastă şi ghinionul nostru, că suntem scutul Europei în ceea ce priveşte piaţa la Marea Neagră, unde avem cele mai mari puteri agricole. Să recunoaştem că Rusia a luat-o tare înainte cu producţiile. Cred că ar trebui să cerem un buget suplimentar pentru efortul pe care îl facem în apărare, ţinem scutul în favoarea celorlalte ţări membre, ceea ce înseamnă costuri”, a spus Baciu.

„În urmă cu cinci ani, Mega Image a hotărât ca este necesar sa avem o nouă abordare a relației cu producătorii locali de legume, având în vedere că ne doream să putem oferi constant clienților noștri legume locale, gustoase și, nu in ultimul rând, sănătoase. Această nouă abordare a presupus o implicare activă a Mega Image pe tot procesul de producție, de la programare cultură, pana la livrare”, a spus Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image. „Mai întâi, a trebuit să identificăm legumicultori care să aibă experiență în producție de minimum trei ani, să fie în apropierea Bucureștiului, la maximum 200 km distanță față de depozitele noastre, și care să aibă suprafețe protejate de minimum 2.000 mp. După ce făceam analizele de sol și apă și avem confirmarea că acestea sunt conforme, puteam să desfășuram mai departe colaborarea. Apoi, ne-am ocupat de selectarea inputurilor care să fie compatibile cu o cultură tradițională responsabilă, care să ne asigure legume gustoase, dar și sigure pentru consum. Au fost negociate prețurile pentru toate inputurile necesare, astfel încât să putem reduce cât mai mult costurile de producție ale producătorilor noștri. În plus, valoarea acestora este finanțată în primăvară de către Mega Image, urmând ca aceasta să se compenseze prin livrări, către finalul sezonului. Un aspect important al acestui proiect este planificarea; cu fiecare producător din acest program stabilim încă din iarnă planul livrărilor, pornind de la suprafața lucrată de fiecare, iar Mega Image se angajează prin contract la cantități și preturi pentru întreg sezonul. În plus, oferim permanent partenerilor noștri consultanță de specialitate, iar toate legumele din cadrul acestui proiect sunt analizate lunar, în laboratoare specializate. Ne bucurăm că, de la un an la altul, strângem în jurul nostru un număr tot mai mare de producători. Am început cu 18 legumicultori care gestionau peste 15 ha de solarii, iar acum numărul lor a crescut la 121 și aceștia dețin în total peste 100 ha de solarii sau sere”, a precizat Diana Zaharia, manager achiziții legume-fructe, Mega Image.

Sprijinul cuplat în sectorul vegetal intră la plată în perioada următoare. Fermierii care așteaptă această subvenție cu valoare mare pe hectar vor primi banii cât de curând, anunță Paul Eduard Kmen, directorul general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) la conferința PRIA Agriculture.

Șeful adjunct APIA, Paul Eduard Kmen, a anunțat, în data de 22 martie 2018, că sprijinul cuplat vegetal, pentru lista de culturi agricole eligibile pentru această subvenție, va intra la plată în perioada imediat următoare. APIA lucrează acum la stabilirea valorilor pe hectar pentru fiecare cultură agricolă și la procesarea dosarelor fermierilor care au solicitat sprijinul cuplat vegetal în Campania 2017.

„În momentul de față, putem spune că în ceea ce privește Campania 2017 suntem la o sumă totală achitată către fermieri de 2,465 miliarde de euro, bani intrați efectiv în conturile fermierilor. Sunt plătiți aproximativ 850.000 de fermieri din cei 860.000. Deci, mai avem puțin și reușim să plătim toți fermierii care au de primit bani de la noi. În perioada imediat următoare, vom începe și plata sprijinului cuplat pe vegetal. În ceea ce privește anul 2018, ne încadrăm în aceleași termene foarte stricte. Suntem în perioada de primire a cererilor de plată, 1 martie - 15 mai, apoi între 1 iunie și 1 iulie vom face toate controalele administrative, stabilirea eșantioanelor de control, tot ce trebuie făcut pentru a putea începe controalele pe teren în perioada 1 iulie - 1 octombrie, și din nou, din 16 octombrie, să începem plata avansului”, a declarat directorul general-adjunct APIA, în cadrul Galei Pria Agriculture, desfășurată joi, 22 martie 2018.

Raluca Voivozeanu, CEO, PRIA Conferences, a mulțumit tuturor participanților și lectorilor și a precizat următoarele: „Suntem bucuroși că, iată, ne aflăm la ediția a 3-a a Galei PRIA Women in Agriculture. Ne bucurăm să vă anunțăm pe această cale că PRIA va organiza si anul acesta conferința PRIA Agriculture, însoțită de Gala Fermierilor Români în 27 septembrie 2018, dar și alte trei evenimente destinate agriculturii - PRIA Agriculture Cluj-Napoca, Iași și Ialomița - tot în decursul acestui an”.

PRIA Agriculture a reunit 200 de participanți, după cum urmează: reprezentanţi ai Guvernului României, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai APIA și AFIR, reprezentanți ai ASAS, ai institutelor de cercetare agricolă, membri LAPAR, dar și ai altor asociații importante, AMRCR, Romalimenta, Rompan, APRIL, UPCPR, ARC, APIMAR, reprezentanți ai Camerelor de Comerț, reprezentanți ai producătorilor de cereale şi producătorilor de erbicide, pesticide şi produse agro-chimice, reprezentanți ai companiilor FMCG și ai distribuitorilor, reprezentanţi ai Băncii Mondiale, ai băncilor din România, ai societăţilor de asigurări, ai societăţilor de leasing, fonduri de investiții, fonduri de garantare și contragarantare, consultanţi, companii cu servicii şi soluţii IT, precum și presa de specialitate.

Publicat în Comunicate

Două voci autorizate (secretarul de stat Alexandru Potor și Paul Kmen, director general adjunct APIA) au confirmat astăzi pentru Revista Fermierului că acei crescători de vaci și bivolițe cu lapte, precum și cei de taurine din rase de carne și metișii acestora, la care se va constata că au primit bani în plus ca sprijin cuplat în sectorul zootehnic, precum și cei care au încasat sume extra pe ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, ca urmare a recalculărilor cuantumurilor aferente, vor returna ceea ce s-a încasat peste valoarea corectată a sprijinului pe cap de animal.

„Din punct de vedere contabil, se va produce o corecție. Este posibil ca, în unele cazuri, să fie returnați niște bani primiți în plus”, a explicat telefonic pentru Revista Fermierului, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

„Procedura este simplă. Se face un debit pe valoarea respectivă la fiecare fermier, care urmează să fie recuperat”, a răspuns, la rândul său, Paul Kmen, director general-adjunct APIA, în cadrul sesiunii Q&A din cadrul Conferinței PRIA Agriculture.

Explicații complete privind corecțiile au venit și de la APIA centrală la câteva ore de la comunicatul inițial prin care se comunicau strict cuantumurile modificate:

„La momentul stabilirii sprijinului cuplat, au fost folosite informațiile din baza de date APIA pe care le-au declarat fermierii. În procesul de simplificare a procedurilor europene, au fost făcute modificări conform cărora animalele scoase din efectivele înregistrate au putut fi înlocuite. Această măsură, solicitată de fermieri, venind în sprijinul lor, le dă posibilitatea să își completeze efectivele de animale. În intervalul de la declarare la control, s-au produs modificări în cadrul efectivelor. Așa se face că a existat o diferență în plus de 19.830 de animale, care a generat corectarea valorii sprijinului pe cap de animal”, se menționează în cel de-al doilea comunicat APIA. „Facem precizarea că, pentru prima dată, în România s-au plătit avansul si plata finală înainte de 1 ianuarie 2018, pentru zootehnie, folosindu-se baza de date rezultată prin înregistrarea cererilor unice. S-a procedat în acest mod pentru a veni în sprijinul celor care desfășoară activități în zootehnie.

Modificările europene efectuate după 1 ianuarie 2018 au impus schimbări și în legislația românească. Astfel, s-a emis Ordinul Nr. 38/2018, privind modificarea OMADR Nr. 619/2015, prin care se acordă condiții egale pentru crescătorii de taurine, plătind astfel subvenție pentru întregul efectiv eligibil la plată. Dacă nu se făcea această corecție, ar fi însemnat ca unii fermieri s[ primească subvenții și alții nu, ceea ce este de neacceptat. Pentru noi, toți fermierii sunt egali și le respectăm drepturile în același mod”.

Cu alte cuvinte, însă cu aceeași finalitate, a explicat situația apărută și Alexandru Potor. El a precizat că pe tot parcursul de implementare există și situații în care pot apărea probleme neprevăzute. El consideră că singura soluție de redresare a situației a fost de a propune o corecție, ca urmare a faptului că unii beneficiari ai sprijinului cuplat și ai ANT 8 au primit mai mulți bani decât, contabil, aveau dreptul să ia.

El a intrat și mai mult în detalii și a explicat că inclusiv intrarea unor deținători de ferme mixte la teledetecție a generat situația neplăcută.

„APIA a făcut niște eforturi extraordinare să plătească cât mai repede absolut toate sumele și, în condițiile în care a făcut procesarea inițială, a avut un număr de animale determinat. Ulterior, din calculații, după ce a finalizat și procedura legată de teledetecție, a apărut această diferență și a trebuit să fie o corecție”, a explicat secretarul de stat. „Nu este vorba de teledetecție, că și aceasta este o interpretare abuzivă. Este vorba de situația în care au fost fermieri care aveau declarate și zootehnie, și vegetal. Nu se ia vaca prin teledetecție. De aici apare diferența. Fermierii aveau în teledetecție vegetal, dar au avut și animale. Pe cei care au fost pe vegetal, în procesul de teledetecție, nu i-am «văzut» inițial. Aici este o chestie de interpretare a datelor. APIA face eforturi foarte mari să meargă în continuare, în condițiile în care (iarăși, un neadevăr) se spune că am lăsat softul de izbeliște. Nu este adevărat. Au fost atât de multe discuții pe chestiunea aceasta, vizavi de faptul că softul este contestat în instanță, că dacă era după APIA sau după MADR, ar fi trebuit să se rezolve problemele în 10 zile, fix. Dar dacă este o procedură în instanță, este vina APIA? Noi funcționăm fără acest serviciu al softului. APIA face un efort extraordinar ca să facă plățile acestea. Este pentru prima dată când se fac plăți în avans la partea de zootehnie”.

Potor a mai precizat că este imposibilă aplicarea unei corecții de tipul scăderii din diferența dintre avans și cuantumul total (n.r. - recuperarea sumelor plătite în plus prin deducerea din restul de plată regulară de 30 la sută). El a explicat că asta ar însemna că în toamna lui 2017 s-a plătit mai mult de 70%, ceea ce este interzis prin regulament.

„Asta este logica pentru care trebuie returnat surplusul. (...) Este nevoie de o procedură făcută tehnic și contabil în interiorul APIA, în așa fel încât toată povestea aceasta să se regleze. Este clar că, la un moment dat, va exista o compensare, dar documentele trebuie făcute”, a conchis Potor.

Au fost sau nu informați fermierii de această situație?

Dacă este să ne luăm după cel de-al doilea comunicat al instituției citate anterior, da.

„Informăm opinia publică, pe această cale, că situația de față a fost explicată organizațiilor de fermieri, cu convingerea că a fost înțeleasă de către aceștia. Și acum, cu ocazia preluării cererilor, fiecărui fermier i se explică modul de calcul, pentru a putea fi înțeles cu exactitate. APIA nu a putut să prevadă modificările care au survenit, acestea nefiind determinate de modul în care funcționează softul. Este adevărat că acum se face o muncă în plus, dar merită, pentru a da sprijin egal tuturor fermierilor îndreptățiți, pe care ii respectăm și în folosul cărora lucrăm”, au precizat oficialităție agenției prin intermediul documentului de presă.

Directorul general-adjunct a plusat și a explicat de ce anume modificările care au survenit nu au fost determinate de modul în care funcționează softul cu care angajații APIA lucrează.

„Licitația este blocată în momentul de față în justiție. Siveco a pierdut în primă instanță, dar lucrează acum să facă apel. Încă suntem blocați. (...) Este o provocare mare pentru noi. Anumite operații le-am făcut cu oamenii noștri. I-am pus la lucru, am căutat soluții și în extern, la IT-iști cu care colaborăm, de la alte instituții. Facem tot ce putem ca sistemul să funcționeze. Vorbim de operațiuni de IT care nu necesită neapărat o cunoaștere specifică a softului APIA. Important este că, până în momentul de față, el funcționează”, a punctat Kmen. „Explicația nu constă în dificultățile softului, ci în faptul că, în momentul stabilirii cuantumului la plata avansului s-au luat în calcul efectivele de animale de la momentul respectiv. Începând cu februarie 2018, s-au produs anumite modificări legislative care au permis ca inclusiv mișcările de animale să fie eligibile la plată, astfel încât, după februarie, a existat un alt efectiv de animale, cele care, din anumite cauze naturale, n-au mai existat, au putut fi înlocuite cu altele eligibile. De aceea a rezultat un număr mai mare de animale”.

Potrivit informării de presă citate, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap, cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 de capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 de capete, că plafonul era de 1,47 milioane de euro, iar cuantumul avansului, de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul, de 11,55 milioane de euro, iar avansul, de 70%, era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 de euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Ultimele noutati

În condițiile în care miercuri, 21 martie 2018, nici șeful Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, și nici secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) responsabil de buna funcționare a instituției citate, Dănuț-Alexandru Potor, nu au dat curs solicitărilor de presă venite din partea noastră și au adoptat politica struțului cu privire la scandalul recalculărilor unor cuantumuri ale sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte, bivolițe de lapte, respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora, precum și în cazul ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, abia joi, 22 martie 2018, la o oră matinală, APIA a binevoit să transmită o poziție oficială în acest sens.

Concret, conform informării de presă, în perioada 12-16 martie 2018, APIA a reanalizat datele extrase din sistemul informatic și, astfel, spun reprezentanții instituției, a rezultat că există efectiv mai mare de capete care ar trebui luat în calcul, în vederea încadrării în plafonul financiar alocat României. Este de menționat aici că alocarea financiară aferentă sprijinului cuplat în sectorul zootehnic pentru Campania 2017 este de 147,55 milioane de euro, alocarea financiară aferentă ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic este de 176,06 milioane de euro, iar suma autorizată la plată în avans pentru schemele de sprijin cuplat zootehnic a fost de 35,53 milioane de euro.

Cu privire la alocări, APIA a făcut și următoarea precizare: „Acestea au fost stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârilor de Guvern nr. 701 și 818/2017”.

Prin vocile sale autorizate, agenția de plăți a mai menționat că s-a impus o recalculare a cuantumului stabilit inițial pe cap de animal, NUMAI pentru următoarele zone de finanțare: sprijinul cuplat în sectorul zootehnic - vaci de lapte - 401,1809 euro pe cap (față de 442,0754 euro pe cap cât se calculase anterior demarării Campaniei de plăți în avans din 2017), bivolițe de lapte - 173,9233 euro pe cap (față de 187,6676 euro pe cap), respectiv taurine din rase de carne și metișii acestora - 446,5667 euro pe cap (față de 519,9658 euro pe cap), în timp ce la ajutoarele naționale tranzitorii, recalcularea a fost la ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne, care a generat un total de 86,3629 euro pe cap (față de 88,6852 euro pe cap).

„Anterior demarării Campaniei de plăți în avans, respectiv anterior datei de 16.11.2017, APIA a efectuat o analiză în baza datelor existente în sistemul informatic la momentul respectiv, analiză din care a rezultat numărul de animale determinate pe baza cărora au fost stabilite cuantumurile aferente Sprijinului cuplat în sectorul zootehnic și Ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul zootehnic, după cum urmează: vaci de lapte - 442,0754 euro pe cap, bivolițe de lapte - 187,6676 euro pe cap, taurine din rase de carne și metișii acestora – 519,9658 euro pe cap, respectiv ovine și caprine - 25,0200 euro pe cap. Ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul zootehnic au fost stabilite astfel: ANT 7 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector lapte – 22,1885 euro pe tonă, ANT 8 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema decuplată de producție, specia bovine - sector carne – 88,6852 euro pe cap și ANT 9 - Ajutor Național Tranzitoriu - Schema cuplată de producție, speciile ovine/caprine – 5,2407 euro pe cap”, mai explică oficialitățile APIA în comunicat.

În data de 15 noiembrie 2017, APIA anunța că în cazul sprijinului cuplat categoria vaci de lapte, numărul de animale eligibile era de 194.535 capete, plafonul era de 86 de milioane de euro, iar avansul de 30 la sută era de 309,46 euro.

La sprijinul cuplat categoria bivoliţe de lapte, APIA informa că sunt eligibile 7.833 capete, că plafonul era de 1,47 milioane euro, iar cuantumul avansului de 131,37 euro, în timp ce la sprijinul cuplat categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora, numărul de capete eligibile pentru plată era de doar 22.213, plafonul de 11,55 milioane euro, iar avansul de 70% era de 363,98 euro.

Nu în ultimul rând, la data de 16 ianuarie a.c., aceeași APIA preciza că ANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector carne avea un plafon de 101.200.897 euro, atât pentru plăţile pentru ajutoarele naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi zootehnic, cât și pentru plata sprijinului cuplat se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 29 septembrie 2017.

Publicat în Finantari

Până marți, 13 martie 2018, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată un număr de 847.088 de fermieri unici care au depus Ccerere de plată în cadrul Campaniei 2017, suma totală fiind de aproape 2,44 miliarde de euro.

Începând cu data de 16 octombrie 2017, pentru Campania 2017 s-a autorizat la plată suma totală de 2,435 miliarde de euro, reprezentând avans şi plată regulară, din care 1,581 miliarde de euro s-au plătit din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 528,87 milioane de euro, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi cofinanţare buget naţional, iar diferenţa de 324,86 milioane de euro, din bugetul de stat.

APIA precizează că, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniu, plăţile din cadrul schemelor de sprijin se efectuează în perioada 1 decembrie - 30 iunie din anul calendaristic următor.

Plăţile finanţate din FEGA se realizează la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro, iar plăţile finanţate din FEADR, la cursul de schimb de 4,5390 lei pentru un euro.

Publicat în Finantari

În conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Cererile Unice de Plată (CUP) se depun la Centrele judeţene/locale APIA şi la Centrul Municipiului Bucureşti, în perioada 1 martie - 15 mai 2018, anunță Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) printr-un comunicat de presă transmis în contextul Campaniei de informare a fermierilor privind depunerea Cererii Unice de Plată, aferentă anului 2018, demers aflat sub sintagma: „Drumul către o agricultură performantă trece pe la APIA. Depune Cererea Unică de Plată și în 2018!”.

Conform unui comunicat de presă remis la redacție, în Campania 2018, completarea declaraţiei de suprafaţă se realizează electronic, folosind aplicaţia IPA-Online la adresa: http://lpis.apia.org.ro/.

„Finalizarea şi închiderea cererii unice de plată în IPA-Online se face în prezenţa funcţionarului APIA responsabil cu primirea cererii unice de plată, după verificarea acesteia şi a mesajelor din controlul parcelelor digitizate şi corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, scriu angajații APIA în document. „Același principiu se aplică și pentru fermierii, crescători de animale, care vor completa Cererea unică de plată – declarație sector zootehnic, împreună cu funcționarul APIA, în aplicația dedicată sectorului zootehnic”.

În plus, mai spun artizanii actualei campanii de comunicare, fermierii vor depune la APIA o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă aceştia deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe!

„Cererile se depun la Centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mare de 50 hectare teren agricol şi la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafaţă mai mică sau egală cu 50 de hectare teren agricol”, mai explică angajații APIA.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevede la art.7: „ (1) Beneficiarii plăţilor prevăzute la art. 1 alin. (2) şi la art. 33 alin. (2) lit. b) şi c) sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători de animale, potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare..(…)” n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul”.

O altă cerință menționată de angajații APIA în comunicatul de presă este și aceea potrivit căreia documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziţia fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată şi trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. În plus, responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/
sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz.

Demn de menționat este și faptul că „arendatorul, concedentul, locatorul şi/sau comodantul nu beneficiază de plăţi pentru terenul/animalele arendat(e), concesionat(e) închiriat(e) și/sau împrumutate spre folosință”.

Nu în ultimul rând, fermierii care beneficiază de rentă viageră pentru suprafeţele arendate/înstrăinate conform Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, nu beneficiază de plata pentru terenul arendat/înstrăinat.

De asemenea, conform documentului citat, sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin 1 (un) hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare și/sau, după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, suprafața minimă a exploatației trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelelor de 0,03 ha, conform art.8 alin.(1) lit.c) din OUG nr.3/2015 cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul Măsurilor 10 şi 11, fermierii trebuie să respecte şi cerinţele specifice pachetelor solicitate la plată şi cerinţele de bază conform Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).

Informații privind zonele eligibile pentru Măsura 10, Măsura 11 și Măsura 13 se regăsesc în PNDR 2020, pe site-ul APIA, http://www.apia.org.ro/ro/materiale-de-informare și la Centrele județene/locale APIA.

Pentru a beneficia de subvenţii, solicitanţii (indiferent că sunt persoane fizice sau juridice) trebuie să prezinte adeverinţa eliberată de către unităţile administrativ-teritoriale, conform înscrierilor din registrul agricol.

La depunerea cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor.

„Facem precizarea că aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii Unice de Plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii. Terenurile care nu fac parte din circuitul agricol pentru întregul an de cerere nu sunt eligibile la plată”, au adăugat angajații APIA.

Potrivit prevederilor legislaţiei europene şi naţionale, orice fermier care solicită plăţi în cadrul schemelor de plată/măsurilor de sprijin/ajutorului din Campania 2018 trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiţii Agricole şi de Mediu (GAEC), şi Cerinţele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe tot parcursul anului, pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, indiferent de mărimea lor.

Pentru a beneficia de sprijinul aferent schemelor de plată/ajutoarelor naţionale, fermierii trebuie să depună anual, la APIA, Cererea Unică de Plată şi să îndeplinească condiţiile de eligibilitate conform legislaţiei comunitare şi naţionale în vigoare.

Informațiile detaliate pentru accesarea fiecărei scheme de plată/măsuri de sprijin, inclusiv hărțile și listele cu UAT eligibile pentru măsurile de dezvoltare rurală, pot fi consultate la centrele județene/locale ale APIA și pe site-urile www.apia.org.ro, www.madr.ro și www.pndr.ro.

„Pentru a utiliza eficient timpul pe care APIA l-a rezervat pentru primirea cererilor în Campania 2018, rugăm fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați conform INVITAȚIEI primite”, se mai scrie în comunicat.

Informaţii relevante se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro şi în ghidurile adresate fermierilor care solicită plăţi pe suprafaţă de la sediile Centrelor Judeţene şi Locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură din fiecare judeţ.

Pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la secţiunea Dezvoltare Rurală, pot fi accesate şi informaţiile privind Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, beneficiază de fonduri europene, prin aplicarea schemelor de plăţi/măsurilor de sprijin/ajutoarelor, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli. Vorbim mai exact de schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS), plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat în sectorul vegetal și zootehnic, schema simplificată pentru micii fermieri, ajutoarele naţionale tranzitorii (ANT) care se acordă în sectorul vegetal şi zootehnic, respectiv măsurile compensatorii de dezvoltare rurală: Măsura 10 - Agro-mediu şi climă, Măsura 11 - Agricultura ecologică și Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice (PNDR 2014-2020).

Publicat în Finantari

newsletter rf

Revista