Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat finanţare în valoare de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea şi instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploataţii pomicole, prin proiecte depuse pe subMăsura 4.1a a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), au anunțat vocile autorizate ale agenției, marţi, 14 mai 2019.

AFIR a încheiat, până în prezent, contracte de finanţare cu 412 pomicultori, în valoare de 204 milioane de euro prin subMăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

„Dintre aceştia, 85 au prevăzut prin proiect achiziţionarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafaţa culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare”, se precizează în document.

Conform spuselor directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, plasele antigrindină pot fi utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile, iar prin PNDR 2020 au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar şi cererea pe piaţa românească a produselor de calitate la preţuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie şi în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse şi plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti. Dacă finanţarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătăţit mult în acest sector ,ca urmare a simplificărilor procedurale şi administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenţiei. Ultimul Raport de selecţie intermediar evidenţiază această creştere a numărului de proiecte depuse, dar, mai ales, a calităţii acestora prin punctajele foarte mari obţinute. Anvelopa financiară alocată pentru investiţii în exploataţii pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a spus Chesnoiu.

În plus faţă de proiectele contractate deja, AFIR a primit, în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie şi martie), 81 de solicitări de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii pomicole, ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro.

Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare şi selecţie în vederea finanţării, precizează AFIR.

În cazul în care vor fi finanţate și acestea, suprafaţa exploataţiilor pomicole care va fi protejată prin finanţarea acestor proiecte ar urma să fie de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanţare, care prevăd şi achiziţionarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest şi au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Publicat în Finantari

Luni, 13 mai 2019, beneficiarii Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) care au încheiat contracte de finanțare cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și care au depus cererile de plată în luna aprilie 2019, vor primi în conturile bancare sumele aferente cheltuielilor eligibile realizate în cadrul proiectelor.

Vorbim de o sumă totală de 23.353.638,77 de euro.

„La această tranșă de plată, AFIR va deconta cheltuielile realizate pentru investiții în exploatații agricole și în exploatații pomicole, în unități de procesare a produselor agricole, pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru dezvoltarea fermelor mici, dar și pentru diverse investiții în mediul rural care nu au specific agricol”, precizează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin intermediul unui comunicat de presă.

Totodată, mai precizează sursa citată, vor fi decontate cheltuieli aferente lucrărilor pentru infrastructura agricolă și pentru infrastructura rutieră din mediul rural, pentru protejarea patrimoniului cultural, pentru axa LEADER, pentru înființarea grupurilor de producători, precum și pentru cooperarea fermierilor pentru realizarea lanțurilor scurte de aprovizionare și a piețelor locale.

„Facem precizarea că o nouă decontare a cheltuielilor eligibile realizate de beneficiarii PNDR va fi realizată de AFIR la sfârșitul lunii mai”, au ținut să adauge reprezentanții agenției de plăți.

Publicat în Finantari

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că s-a încadrat în termen atunci când a depus cererea de anulare a deciziei Comisiei Europene (CE) privind o corecție financiară de 80.032.703 euro aplicată țării noastre.

Precizările sunt date publicității după ce au apărut informații despre faptul că Tribunalul UE a respins solicitarea României pentru anularea hotărârii CE de punere în aplicare a acestor corecții.

„Cu privire la informațiile vehiculate în presă, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene face următoarele precizări: Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019”, au transmis reprezentanții MAE printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul propriu miercuri, 1 mai 2018.

Vocile autorizate ale MAE mai precizează că la termenul de două luni pe care România îl avea la dispoziție pentru cererea anulării Deciziei CE din 15 iunie 2018, în cazul țării noastre se adaugă 14 zile, potrivit Regulamentului de procedură al Tribunalului UE, plus 10 zile, din considerente de distanță.

„În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din același Regulament”, precizează sursa citată.

Ca atare, susține MAE, analiza realizată la nivelul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție UE indică faptul că introducerea acțiunii în anulare formulată pe 7 septembrie 2018 de România a fost făcută cu respectarea termenelor.

„În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atenției CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză. Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”, conchide sursa menționată.

Cauză și efect

Anul trecut, în data de 13 iunie, Executivul de la Bruxelles a decis să aplice țării un set de corecții financiare, din cauza unor nereguli legate de fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Țara noastră a răspuns printr-o acțiune de anulare a deciziei CE.

Conform informațiilor apărute în presă, citate de Mediafax, Tribunalul UE a respins solicitarea făcută de România, motivând că MAE nu s-a încadrat în termenul depunerii contestației.

Acțiunea pentru anularea hotărârii CE în cazul României a fost depusă pe 7 septembrie 2018, printre cei implicați în demers fiind și Costin-Radu Canțăr, subsecretar de stat în cadrul MAE, numit pe 16 mai 2018 în funcția de agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

Potrivit Cauzei T-530/18 publicată pe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, România a solicitat Tribunalului următoarele: „Anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873 din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR): a) în ceea ce privește submăsura 1a integral (suma de 13.184.846,61 € aferentă anilor 2015 și 2016); b) în ceea ce privește submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45.532.000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 și 2016) și în subsidiar, parțial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21.315.857,50 €); obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată”.

În total este vorba despre suma de 80.032.703 euro pentru fonduri europene în cazul României, pentru perioada 2014-2016.

În cererea de anulare, partea română susține că primul motiv, întemeiat pe exercitarea necorespunzătoare a competenței Comisiei Europene de a exclude sume de la finanțarea de către Uniunea Europeană, precizând că CE a încălcat Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

„Prin aplicarea corecțiilor stabilite prin Decizia 2018/873, Comisia și-a exercitat competența de o manieră necorespunzătoare, cu încălcarea prevederilor articolului 52 din Regulamentul 1306/2013, precum și cu încălcarea principiilor protecției așteptărilor legitime și securității juridice. Decizia atacată încalcă articolul 52 din Regulamentul 1306/2013 întrucât instituția UE, în urma discuțiilor purtate cu autoritățile române, a aprobat, prin decizie, revizuirea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), exprimându-și consimțământul cu privire la măsurile incluse în PNDR, inclusiv cu privire la metodologiile aferente plăților privind submăsurile 1a, 3a, 5a, 3b și 4b din cadrul măsurii 215 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor. Decizia de aprobare a revizuirii PNDR este un angajament juridic și conduce la realizarea plăților din bugetul UE”, se arată în contestația depusă de România la Tribunalul UE.

Totodată, sursa citată precizează că „autoritățile române au efectuat plăți conform aprobării Comisiei. În acest context, decizia de aplicare a corecțiilor este nelegală”.

Al doilea motiv invocat de partea română este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare prevăzute de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

„România consideră că instituția UE a încălcat obligația sa de motivare prevăzută de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât, în cazul submăsurii 1a, Comisia nu a argumentat suficient și adecvat: poziția sa oscilantă în ceea ce privește neregulile constatate și tipul corecției aplicate; respingerea argumentelor și explicațiilor furnizate de autoritățile române în ceea ce privește presupusa supracompensare; de ce a ales să aplice o rată forfetară pentru neregulile constatate, iar nu una calculată”, potrivit sursei menționate.

Publicat în International

În ceea ce privește implementarea PNDR 2020, în prezent sunt înregistrate întârzieri pe zona beneficiarilor publici și pe cea de irigații, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Eugeniu Crunțeanu, vineri, 15 martie 2019, la Brăila.

Fostul șef AFIR a adăugat că plăţile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) făcute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au ajuns la 50%.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 - 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunțeanu.

Potrivit Agerpres, Crunțeanu s-a aflat la Brăila pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4.3, cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect, şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a adăugat secretarul de stat.

Daniel Eugeniu Crunțeanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punctul de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019, am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunțeanu.

Publicat în Finantari

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Publicat în Finantari

România a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii, a anunțat miercuri, 9 ianuarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței săptămânale de guvern.

De asemenea, tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului, România a primit de la Comisia Europeană 807,5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă, în total, 1,2 miliarde de euro, bani acordați agriculturii României, de la UE”, a declarat premierul.

Conform datelor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde de euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

În 2017, plățile efectuate au fost de 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. Tot atunci, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul al doilea la accesarea sumelor din FEADR.

Anul trecut, țara noastră a efectuat plăți de peste 3 miliarde de euro, după cum urmează: FEGA - plăți de 1,79 miliarde de euro (99,61% din program), FEADR - plăți de 1,2 miliarde de euro, FEPAM - plăți 35 de milioane de euro. Aici pot fi contabilizate și plățile pentru campania 2018 începută la 16 octombrie 2018, de 1,66 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În deschiderea Simpozionului Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”, eveniment organizat de Centrul Regional al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR 8), secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, a precizat că ținta de absorbție a fondurilor FEADR alocate României – 1,4 miliarde euro, aferentă anului în curs, va fi atinsă la finele lunii decembrie 2018.

„Mai mult de jumătate de miliard de euro s-a absorbit în foarte puțin timp, la începutul acestui an. Per total, ținta noastră de 1,4 miliarde de euro, aferentă anului 2018, sunt absolut convins că împreună cu colegii vom reuși să facem acest lucru, astfel încât, până la 31 decembrie 2018, beneficiarii să fi primit plăți în contul dezvoltării rurale. (...) Acest obiectiv, veți vedea, îl vom atinge. Pe de altă parte, ne vom concentra de acum încolo pe sprijinul beneficiarilor noștri, pentru ca implementarea să fie cât mai ușoară și cât mai facilă”, a spus Potor. „Nu este puțin ce s-a făcut. Putem să ne mândrim cu un grad de absorbție excelent la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală, inclusiv în comparație cu celelalte state europene. Am trăit o mare satisfacție auzindu-l pe comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, spunând că România este Statul Membru (n.r. - al Uniunii Europene) cu cea mai mare creștere a ratei de implementare a PNDR și a investițiilor prin Pilonul II, cele finanțate prin FEADR. Este o afirmație care face măsura respectului de care se bucură AFIR, dar și celelalte instituții care sunt implicate în acest proces al finanțării și al absorbției de fonduri europene”.

Joi, 28 septembrie 2018, într-un cadru festiv, a avut loc Simpozionul Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”. Întâlnirea a fost organizată de Centrul Regional al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR8) la care vor participa personalul de conducere al Centrului regional și personal de conducere de la nivel central al AFIR, beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, precum și reprezentanți ai instituțiilor din județele Ilfov, Ialomița și Călărași implicate în derularea PNDR.

În cadrul acestei acțiuni a fost prezentat stadiul implementării Programului, a fost analizată evoluția instituției în cei 18 ani de activitate în contextul implementării tehnice și financiare a PNDR prin prisma impactului fondurilor europene în agricultura și în dezvoltarea mediului rural. De asemenea, cu această ocazie s-au acordat distincții personalităților care contribuie la dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Potrivit datelor statistice ale AFIR, beneficiarii PNDR 2020 au primit fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 3,45 miliarde de euro pentru proiectele de investiții, pentru măsurile de mediu și climă, pentru împădurire și pentru bunăstarea animalelor.

Publicat în Finantari

Executivul de la București a contractat un împrumut de 450 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea finanțării contribuției naționale la punerea în aplicare a Programului de Dezvoltare Rurală (PNDR), alături de ajutoarele nerambursabile de la fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru perioada 2014-2020.

Acordul de finanțare a fost aprobat cu ocazia reuniunii Consiliului de Administraţie al BEI, care are loc în Capitală.

„Banca Europeană de Investiţii a avut şi are un rol foarte important privind dezvoltarea economică în România. Sunt foarte multe proiecte, sume importante acordate României, iar împrumutul de azi, de aproximativ 450 de milioane de euro, este o finanţare importantă pentru sectorul rural din România. Este a şasea finanţare de acest tip. Îmi aduc aminte că acum zeceani am semnat un prim acord-cadru de finanţare de aproape un miliard de euro. Este important felul în care România trebuie să schimbe abordarea privind implementarea şi derularea acestor contracte. (...) Trebuie să insistăm pe modul în care se derulează proiectele, modul în care se urmăreşte zi de zi, lună de lună, derularea unor proiecte, pentru ca banii să fie folosiţi la timp. Din păcate, în ultimele săptămâni, luni, am avut la nivel de guvern hotărâri de guvern prin care modificăm termenul de finalizare a unor împrumuturi. Am spus că trebuie să fim mai atenţi şi, atunci când este cazul, să justificăm foarte bine dacă este cazul de prelungiri de astfel de acorduri”, a precizat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici, cu ocazia semnării documentului.

La rândul său, preşedintele BEI, Werner Hoyer, a adăugat că acordul semnat luni vizează „planurile făcute” pentru perspectiva financiară 2014 - 2020 şi a subliniat că banca operează în România de mai bine de 25 de ani, perioadă în care a acordat împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari.

„Vin aici în mod regulat din 1994. Am venit de foarte mult timp pentru că la vremea respectivă coordonam procesul de aderare al României la Uniunea Europeană. La acel moment, acum 24 de ani, nu era foarte clar, mai bine zis săpat în piatră, că România va deveni membru al Uniunii Europene, va avea preşedinţia Consiliului UE sau că ministrul de Finanţe urma să devină preşedinte al Consiliului Guvernatorilor BEI. Este un foarte bun moment să celebrăm şi să felicităm România pentru avansul pe care l-a înregistrat şi să-i mulţumim domnului ministru Teodorovici pentru munca pe care a depus-o şi o va depune ca preşedinte al Consiliului Guvernatorilor. Ceea ce am semnat azi priveşte planurile făcute pentru perspectiva financiară 2014-2020 şi aici vine rolul Băncii Europene de Investiţii în sprijinul programelor, proiectelor ce au fost deja antamate. Având în vedere că ne pregătim cu toţii pentru preşedinţia Consiliului UE ce va fi deţinută în următorul semestru de România şi că mâine şi poimâine va avea loc aici întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI, momentul semnării acordului-cadru între noi nu putea fi mai bine găsit. Banca Uniunii Europene şi-a început operaţiunile în România de mai bine de 25 de ani. În 2007, România s-a alăturat UE şi, din acel an până acum, BEI a furnizat României împrumuturi de circa 13 miliarde de dolari destinate dezvoltării economiei ţării”, a punctat Hoyer.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va fi promotorul proiectului, iar beneficiarii finali ai împrumutului vor fi entităţi publice şi private. Aceasta este a doua operaţiune a BEI care sprijină dezvoltarea rurală în România. Operaţiunea anterioară, în valoare de 300 de milioane de euro, care a sprijinit PNDR 2007-2013, a fost finalizată, de plăţile din cadrul acesteia beneficiind circa 900 de proiecte de infrastructură rurală, 4.000 de fermieri şi IMM-uri din domeniul industriei agroalimentare şi din sectorul forestier.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 5