Ministerul Afacerilor Externe (MAE) anunță că s-a încadrat în termen atunci când a depus cererea de anulare a deciziei Comisiei Europene (CE) privind o corecție financiară de 80.032.703 euro aplicată țării noastre.

Precizările sunt date publicității după ce au apărut informații despre faptul că Tribunalul UE a respins solicitarea României pentru anularea hotărârii CE de punere în aplicare a acestor corecții.

„Cu privire la informațiile vehiculate în presă, referitoare la cauza T-530/18, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene face următoarele precizări: Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 și publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanța de respingere din data de 30 aprilie 2019”, au transmis reprezentanții MAE printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul propriu miercuri, 1 mai 2018.

Vocile autorizate ale MAE mai precizează că la termenul de două luni pe care România îl avea la dispoziție pentru cererea anulării Deciziei CE din 15 iunie 2018, în cazul țării noastre se adaugă 14 zile, potrivit Regulamentului de procedură al Tribunalului UE, plus 10 zile, din considerente de distanță.

„În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acțiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanță, prevăzut de articolul 60 din același Regulament”, precizează sursa citată.

Ca atare, susține MAE, analiza realizată la nivelul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiție UE indică faptul că introducerea acțiunii în anulare formulată pe 7 septembrie 2018 de România a fost făcută cu respectarea termenelor.

„În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acțiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atenției CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză. Potrivit art. 56 din statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autoritățile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”, conchide sursa menționată.

Cauză și efect

Anul trecut, în data de 13 iunie, Executivul de la Bruxelles a decis să aplice țării un set de corecții financiare, din cauza unor nereguli legate de fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Țara noastră a răspuns printr-o acțiune de anulare a deciziei CE.

Conform informațiilor apărute în presă, citate de Mediafax, Tribunalul UE a respins solicitarea făcută de România, motivând că MAE nu s-a încadrat în termenul depunerii contestației.

Acțiunea pentru anularea hotărârii CE în cazul României a fost depusă pe 7 septembrie 2018, printre cei implicați în demers fiind și Costin-Radu Canțăr, subsecretar de stat în cadrul MAE, numit pe 16 mai 2018 în funcția de agent guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene și a Curții de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb.

Potrivit Cauzei T-530/18 publicată pe Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, România a solicitat Tribunalului următoarele: „Anularea în parte a Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873 din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR): a) în ceea ce privește submăsura 1a integral (suma de 13.184.846,61 € aferentă anilor 2015 și 2016); b) în ceea ce privește submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45.532.000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 și 2016) și în subsidiar, parțial pentru perioada anterioară datei de 19 septembrie 2015 (suma de 21.315.857,50 €); obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată”.

În total este vorba despre suma de 80.032.703 euro pentru fonduri europene în cazul României, pentru perioada 2014-2016.

În cererea de anulare, partea română susține că primul motiv, întemeiat pe exercitarea necorespunzătoare a competenței Comisiei Europene de a exclude sume de la finanțarea de către Uniunea Europeană, precizând că CE a încălcat Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea Politicii Agricole Comune (PAC).

„Prin aplicarea corecțiilor stabilite prin Decizia 2018/873, Comisia și-a exercitat competența de o manieră necorespunzătoare, cu încălcarea prevederilor articolului 52 din Regulamentul 1306/2013, precum și cu încălcarea principiilor protecției așteptărilor legitime și securității juridice. Decizia atacată încalcă articolul 52 din Regulamentul 1306/2013 întrucât instituția UE, în urma discuțiilor purtate cu autoritățile române, a aprobat, prin decizie, revizuirea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR), exprimându-și consimțământul cu privire la măsurile incluse în PNDR, inclusiv cu privire la metodologiile aferente plăților privind submăsurile 1a, 3a, 5a, 3b și 4b din cadrul măsurii 215 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor. Decizia de aprobare a revizuirii PNDR este un angajament juridic și conduce la realizarea plăților din bugetul UE”, se arată în contestația depusă de România la Tribunalul UE.

Totodată, sursa citată precizează că „autoritățile române au efectuat plăți conform aprobării Comisiei. În acest context, decizia de aplicare a corecțiilor este nelegală”.

Al doilea motiv invocat de partea română este întemeiat pe încălcarea obligației de motivare prevăzute de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.

„România consideră că instituția UE a încălcat obligația sa de motivare prevăzută de articolul 296, al doilea paragraf, din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, întrucât, în cazul submăsurii 1a, Comisia nu a argumentat suficient și adecvat: poziția sa oscilantă în ceea ce privește neregulile constatate și tipul corecției aplicate; respingerea argumentelor și explicațiilor furnizate de autoritățile române în ceea ce privește presupusa supracompensare; de ce a ales să aplice o rată forfetară pentru neregulile constatate, iar nu una calculată”, potrivit sursei menționate.

Publicat în International

Prin intermediul contului său deschis la Banca Națională a României (BNR), marți, 5 martie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat nu mai puțin de 175,8 milioane de euro, reprezentând rambursarea din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) a sumelor utilizate de la bugetul de stat de către APIA în perioada 1 - 31 ianuarie 2019 pentru acordarea schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018.

Suma respectivă se alătură astfel rambursărilor efectuate de către Comisia Europeană (CE) din FEGA în lunile ianuarie 2019 (807,5 milioane euro) și februarie 2019 (452,86 milioane euro), pentru plățile efectuate de către APIA în cadrul schemelor de plăți directe corespunzătoare anului de cerere 2018, dar și rambursării din luna februarie 2019 din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în sumă de 297,87 milioane de euro, pentru plățile efectuate de către AFIR în trimestrul al IV-lea al anului 2018.

„Cumulând datele financiare prezentate mai sus, sumele pe care MADR le-a încasat de la Comisia Europeană în perioada 1 ianuarie - 6 martie 2019 se ridică la valoarea de 1,734 mld euro”, se precizează într-o comunicare scrisă transmisă presei.

Următoarea rambursare a CE, pe baza declarației de cheltuieli corespunzătoare plăților efectuate de către APIA în luna februarie 2019, va fi efectuată în primele două zile lucrătoare ale lunii aprilie a.c., sumele ce urmează a fi astfel rambursate fiind în valoare de 124,47 milioane de euro.

„Facem precizarea că, pentru anul 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a propus un target de absorbție din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) de 3 miliarde de euro. După încasarea sumei din luna aprilie 2019, procentul de absorbție raportat la target-ul propus va ajunge la 61,94%”, spun cei de la ministerul de resort.

În total, în perioada 2017-2019, țara noastră a încasat de la Uniunea Europeană (UE) peste 7,820 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În ședința Executivului din data de 27 februarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că, în 2019, cultivatorii de roșii vor avea la dispoziție suma de 50 de milioane de euro pentru Programul Tomata, respectiv 2 milioane de euro pentru susținerea producției de usturoi.

În cazul culturii tomatelor, anul trecut, numărul beneficiarilor a depășit 16.500.

„Avem pe agenda ședinței de astăzi două măsuri de susținere a producătorilor agricoli prin care încurajăm producția de legume românești. Pentru al treilea an consecutiv, sprijinim agricultorii să cultive tomate în spații protejate. Anul acesta vom aloca 50 de milioane de euro pentru finanțarea acestui program care se bucură de interes din ce în ce mai mare din partea fermierilor. Dacă în anul 2017, primul an de aplicare, sprijinul a fost acordat pentru aproximativ 8.000 de agricultori, anul trecut, numărul beneficiarilor s-a dublat, a crescut la peste 16.500”, a precizat Dăncilă. „De asemenea, începând cu acest an vom demara un program similar pentru susținerea producției de usturoi românesc. Este un program care se va derula sub forma unei scheme de ajutor de minimis, gândită pentru o perioadă de trei ani, respectiv 2019-2021, iar bugetul alocat pentru primul an este de 2 milioane de euro”.

Totodată, premierul a vorbit despre suma care a intrat în țară în această săptămână de la FEADR, destinată investițiilor în mediul rural, laolaltă cu cele de pe FEGA care vor intra în conturile României în martie, urmând să totalizeze peste 475 de milioane de euro.

„Guvernul continuă să sprijine agricultura, atât prin programe finanțate din fonduri naționale, cât și prin acordarea la timp a subvențiilor, dar și prin atragerea fondurilor europene. Tot din agricultură, avem o altă veste bună. Săptămâna aceasta, au intrat în țară aproape 300 de milioane de euro pentru susținerea PNDR, ceea ce înseamnă că, de la începutul anului, agricultura românească și dezvoltarea rurală au beneficiat deja de peste 1,5 miliarde de euro din fonduri europene”, a mai precizat Viorica Dăncilă. „În primele zile ale lunii martie, vor mai intra din FEGA încă 175 de milioane de euro pentru fermieri”.

România este a treia țară din UE în ceea ce privește volumul plăților pentru investiții destinate agriculturii și dezvoltării rurale în perioada 2014-2018, după Franța și Germania, cu un grad de absorbție ce a ajuns la 48 la sută.

Publicat în România Agricolă

Luni, 18 februarie 2019, a fost o zi plină pentru ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, oficial guvernamental care în cadrul a două conferințe succesive a vorbit atât despre întârzierea plății subvențiilor către fermierii la care s-au constatat erori în procesul de teledetecție, cât și despre când anume va fi plătit ANT-ul, respectiv dacă cei interesați de depunerea de proiecte pe subMăsurile 4.1 și 6.1 mai au vreo șansă să obțină bani FEADR.

Prima declarație importantă pentru agricultori a fost cea din cadrul celei de-a XXII-a sesiuni ordinare a Adunării Generale a Asociaţiei Comunelor din România. Cu această ocazie, am putut afla că din cauza erorilor apărute în procesul de teledetecție, fermierii care au probleme nu primesc, deocamdată, subvenția.

„Suntem în proces de definitivare a subvenţiilor şi suntem 90% la zi. Mi-au pus câţiva primari întrebarea, pe bună dreptate: când pentru teledetecţie? În câteva zile se termină teledetecţia. Nu se vor primi bani, deocamdată, pentru cei care au probleme, dat fiind faptul că sunt unele erori. Nu se primesc acum pentru sprijin cuplat la legumicultură, dat fiind faptul că trebuie să se depună până la 31 martie documentele respective şi când se va operaţionaliza desfăşurarea bugetului respectiv, vor primi şi pentru Ajutorul Naţional Tranzitoriu (n.r. - ANT). În rest, sumele sunt în grafic, iar pe 1 martie începem să depunem cererile la APIA”, a explicat șeful MADR.

După câteva ore, cu ocazia unei alte conferințe de presă, de această dată la sediul ministerului de resort, Daea a mai vorbit despre ANT, mai exact despre cuantumuri care vor fi disponibile odată cu votarea bugetului de stat pe anul în curs.

„Cuantumurile pentru ANT-uri vor fi anunțate imediat cum apare bugetul. Ajutorul Național Tranzitoriu este un ajutor care stă pe bugetul țării. Nu se ia niciun leu de la Uniunea Europeană. Sunt bani bugetari. Așteptăm bugetul. Cu cât este mai repede, imediat îi dăm drumul. De aceea, suntem nerăbdători și foarte interesați să iasă bugetul cât mai repede, în așa fel încât să putem avea ce trebuie”, a adăugat ministrul Daea.

El a adăugat că în 2019 nu va fi distribuit niciun ajutor de minimis pentru crescătorii de bovine pentru lapte, ci doar sprijinul cuplat și ANT-ul, în timp ce pentru crescătorii de bubaline vor fi disponibilizate fonduri în acest sens.

Tot Daea a explicat și situația disponibilului de fonduri FEADR pentru subMăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, respectiv sM 4.1 „Investiții în exploatații agricole”. Din păcate, a adăugat el, deocamdată, fondurile pentru cele două subMăsuri s-au epuizat.

„Nu mai sunt bani. Aceste subMăsuri (n.r. - 4.1 și 6.1) s-au acoperit de proiecte. Însă în execuție pot apărea anumite situații în care suma respectivă să nu fie atinsă. Din economii (dacă le putem numi așa), dacă s-ar aduce o sumă din asta, se poate valorifica în acest sens. Nu mai sunt bani. Ce bine este că făceam astăzi un calcul – suntem în situația de a da drumul tuturor măsurilor. Suntem la un procent de 43 la sută fonduri accesate. Anul acesta, depășim cu mult 50 la sută și ne bucură faptul acesta”, a mai precizat oficialul guvernamental.

În data de 7 ianuarie a.c., MADR, prin Autoritatea de Management a Programului Național de Dezvoltare Rurală, deschidea în trimestrul I al anului 2019 noi sesiuni de primire de proiecte prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, valoarea fondurilor alocate depășind 445,8 milioane de euro.

În cazul sM 4.1 erau disponibili bani pentru investiții în exploatații agricole - sector vegetal, zona montană, respectiv schema de ajutor de stat GBER - Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole aferentă.

În cazul sM 6.1 nu era făcută nicio referire, în documentul de presă remis redacției la acea vreme.

Publicat în Finantari

România a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii, a anunțat miercuri, 9 ianuarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței săptămânale de guvern.

De asemenea, tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului, România a primit de la Comisia Europeană 807,5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă, în total, 1,2 miliarde de euro, bani acordați agriculturii României, de la UE”, a declarat premierul.

Conform datelor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde de euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

În 2017, plățile efectuate au fost de 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. Tot atunci, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul al doilea la accesarea sumelor din FEADR.

Anul trecut, țara noastră a efectuat plăți de peste 3 miliarde de euro, după cum urmează: FEGA - plăți de 1,79 miliarde de euro (99,61% din program), FEADR - plăți de 1,2 miliarde de euro, FEPAM - plăți 35 de milioane de euro. Aici pot fi contabilizate și plățile pentru campania 2018 începută la 16 octombrie 2018, de 1,66 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

Luni dimineață (16 octombrie 2017), la ora 00:00:01, APIA va efectua primele transferuri în contabilitate ale avansurilor din plățile FEGA și din cele compensatorii pe dezvoltare rurală pentru un număr de 467.775 de fermieri, a anunțat șeful APIA, Adrian Pintea, într-un interviu acordat Revistei Fermierului și a menționat, totodată, că în ceea ce privește calculul avansului din sumele compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală, baza este reprezentată de cuantumurile aferente anului de cerere 2017, nu de cele ale anului trecut, așa cum s-a vehiculat în ultima perioadă.

În plus, el a mărturisit că, în prezent, se lucrează în baza vechiului sistem informatic, dar cu acele cuantumuri „actualizate” și cu „sistemul parametrizat”.

Potrivit lui Pintea, APIA a închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri bifate, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016 (circa 900.000 de cereri), dar și că suprafața solicitată la plată s-a majorat cu aproximativ 200.000 ha.

Demn de menționat este faptul că în ceea ce privește cuantumul, și acesta este mai mare în 2017, în comparație cu 2016. În exercițiul financiar anterior, pentru FEGA, am avut parte de un plafon financiar de 1,772 miliarde de euro, în timp ce pentru acest an dispunem de 1,801 miliarde de euro.

„Suprafața este puțin mai mare, dar și plafonul financiar este mai mare pentru anul 2017”, a punctat oficialul APIA.

cuantumuri 1

Revista Fermierului: Gurile rele spun că, în acest moment, la APIA... „de IACS nu se ocupă nimeni”. Așa să fie? Apoi, s-ar părea că primul efect al blocării licitației pentru dezvoltarea sistemului informatic al agenției a și apărut deja. Aceleași guri rele spun că avansul de 85 la sută din plățile compensatorii pe măsurile de dezvoltare rurală (agromediu și zonă defavorizată) nu ar fi calculat de APIA din cuantumul pe 2017, ci din cel de pe 2016. Să înțelegem că actualul soft APIA nu permite procesarea dosarelor fermierilor cu noile valori?

Adrian Pintea: Am observat că există deja în piață o abundență de informații – unele adevărate, unele mai puțin adevărate. Concret însă, în momentul de față, la APIA se află în desfășurare o licitație la care au fost depuse trei oferte; totul urmează calea legală. Îmi doresc atât pentru mine, cât și pentru toată echipa și pentru instituție în sine ca această licitație să fie transparentă și să nu apară niciun fel de problemă. Categoric, este un interes mare pentru acest proces, fiind în joc o sumă mare de bani alocată sistemului informatic al APIA, în fapt noului acord-cadru pentru următorii trei ani.

Revenind, în momentul de față a fost depusă o contestație de către o altă persoană, conform legii; poate să depună oricine. S-au transmis toate documentele către CNSC și să se decidă ulterior asupra acesteia. Mai departe însă, licitația își urmează pașii, procedurile și termenele legale care trebuie îndeplinite.

De aici însă și până la calculul avansului din plățile compensatorii în baza cuantumului de anul trecut, până la alte probleme... Inclusiv fosta firmă cu care APIA a avut un contract pe o perioadă de trei ani de zile, am văzut și de la dânșii o declarație publică potrivit căreia nu există niciun fel de problemă în ceea ce privește decurgerea avansului. Acesta, așa cum am mai declarat de nenumărate ori, în data de 16 octombrie 2017 va demara.

Până aseară (n.r. - 11 octombrie 2017), din numărul total de 885.000 de fermieri care au depus cereri de sprijin în anul 2017, deja avem pregătiți, totul, calculați, cu toate controalele administrative făcute, 467.775 de fermieri gata să primească acest avans.

Începând de astăzi (pentru a nu genera blocaje în sistemul informatic, în sensul în care dacă site-ul este accesat de 5.000 de useri, oricât de stabil ar fi, ar putea să „crape”), dăm (n.r. - banii), iar efectiv, transferul, se va face la data de 16 octombrie. Luni dimineață, la ora 00:00:01, vom face primele transferuri în contabilitate, respectând regulamentul european și legislația națională. Practic, în data de 16 octombrie 2017, de dimineață, vor pleca primele ordine de plată, cu un număr de fermieri din 467.775 de fermieri, fizic, cât este posibil să autorizăm.

În ceea ce privește cuantumurile, atât pentru FEGA, cât și pentru FEADR, acestea sunt cele aferente anului 2017. Că se lucrează pe vechiul sistem? Este normal, dar cu acele cuantumuri actualizate și cu sistemul parametrizat. Pe asta se lucrează și, dacă s-a dat drumul la calcul, aici nu face nimeni ce vrea, ci trebuie să respecte legislația aferentă anului respectiv. Prin eforturi susținute atât ale agenției, cât și, în special, ale MADR, s-a obținut derogarea (puține țări au reușit) la avans de 70 la sută FEGA, respectiv 85% FEADR. Marea majoritate a statelor au 50 de procente FEGA și 70% FEADR. În comparație cu anul 2016, atunci când s-a acordat avans din FEGA 69 la sută, în anul 2017 se acordă maximul – 70%, iar la FEADR, anul trecut, pe 2016, a fost 84 de procente, iar anul acesta vor fi 85 la sută FEADR.

În plus, pentru prima dată în istoria agenției, am reușit să dăm un avans și în sectorul zootehnic și s-a mers pe sprijin cuplat. Tot ceea ce este pe cuantumuri 2FEGA, sprijinul cuplat în sectorul ovine și caprine, s-a mers către această zonă și nu către bovine, pentru că la bovine avem perioadă de retenție de 6 luni, care merge până la 15 noiembrie, și normal că nu puteam da avans înainte. La ovine însă, erau cele 100 de zile. Am zis că dacă pe acest segment se poate, de ce să-i stopăm, să nu le dăm și să aștepte data de 15 noiembrie, precum ceilalți?

Am stabilit cuantumul la ovine și la caprine pentru avans ca fiind de 16 euro pe cap de animal.

R.F.: Un alt mesaj panicard al ultimelor zile era acela potrivit căruia unele dosare de subvenții verificate de inspectorii Curții de Conturi a României ar avea probleme. Vorbim de acel eșantion de 0,1 la sută din 100.000 de cereri pentru subvenții depuse de fermieri (cazul APIA Iași). Cum comentați?

A.P.: În fiecare an sunt verificări ale Curții de Conturi. Ca o paranteză, aparatul central al APIA, în ultima lună, a avut parte de patru misiuni de audit de la Comisia Europeană, ba această instituție, ba Curtea Europeană de Conturi și este un lucru, până la urmă, normal. De acolo vin banii și trebuie să fii verificat cu privire la ceea ce ai făcut. Chiar astăzi, 12 octombrie 2017, avem parte de o misiune de la ECA în desfășurare, pe măsurile delegate pe FEADR. Aceasta se desfășoară în județe, au fost la Buzău, iar colegii pe care îi am în teren m-au informat că a fost o misiune reușită. La fel, Curtea de Conturi a României are fie misiuni financiare, fie de fond, la trei ani. Pentru fiecare centru județean, având personalitate juridică, ordonator terțiar de credite, se întocmesc decizii ale camerelor de conturi județene în care sunt transmise opiniile. Normal, se poate contesta orice lucru, dar nu ar fi un caz special Iașiul. Oricum, pe orice decizie a Curții de Conturi se pot purta negocieri în cameră preliminară, se discută, poate a fost o interpretare eronată a unuia sau a altuia.

R.F.: S-a spus nu o dată că 16 octombrie 2017 este data de start a plății avansului din subvenții pentru Campania 2017. Să mai spunem o dată, clar, care va fi procentul achitat fermierilor din schemele de plată pe suprafață și din plățile compensatorii. De asemenea, dacă sunt elemente noi în procedurile de plată anul acesta, ar fi demn de menționat și acest aspect. În fine, cu cât a crescut suprafața solicitată la plată, anul acesta, și cu cât a scăzut cuantumul?

A.P.: Am primit decizia CE prin care și solicitarea României de a declanșa avansul începând cu data de 16 octombrie 2017 și de încheiere la data de 30 noiembrie a fost acceptată. Astfel, din FEGA acordăm 70 la sută și 85% din FEADR. Atât pe FEGA, cât și pe FEADR, cuantumurile sunt acelea care sunt publicate și pe site-ul APIA, aferente anului de cerere 2017.

Am reușit și am închis Campania 2017 de primire cu 885.854 de cereri, un număr mai mic, în comparație cu cel din anul 2016, de circa 900.000 de cereri. Lucrul îmbucurător pentru noi a fost acela că a crescut suprafața cu vreo 200.000 ha.

Publicat în Interviu

Fix la sărbătorirea a 17 de ani de activitate a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fostă APDRP, fostă SAPARD, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a lăudat Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru un procent foarte bun de absorbție a fondurilor FEGA – 99,04 și a criticat voalat AFIR pentru neîndeplinirea parțială a obiectivului de atragere a fondurilor FEADR la fel de mare ca în cazul colegilor de la APIA.

„Vreau să felicit APIA pentru că, astăzi, din raportul pe care l-am primit de la Comisia Europeană (CE), am ajuns la un procent de accesare pe FEGA de 99,04 la sută”, a afirmat oficialul guvernamental în cadrul evenimentului care a avut loc marți, 26 septembrie 2017, la Palatul Bragadiru.

Tot motiv de laudă a fost și acela potrivit căruia data de 16 octombrie 2017 ar urma să reprezinte data sigură de începere a plăților directe în avans, tot prin intermediul APIA: „Pe data de 16 octombrie 2017 toate măsurile sunt asigurate, inclusiv actul normativ care maine va lua drumul Guvernului pentru a intra în dispozitivul juridic, organizatoric, în așa fel încât în ziua de 16 octombrie să fie prima zi de acordare a subvențiilor, în așa fel încât cu dumneavoastră să vă faceți datoria (n.r. - fermieri, reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în proces etc.)”.

Pe de altă parte, Daea a vorbit de nivelul mic de absorbție a fondurilor FEADR în 2016, precizând totodată cifrele mai pozitive din anul acesta, cele 5,92 la sută procente de accesare a banilor europeni pentru investiții până în 2016 fiind, spune el, „o etapă vieții noastre administrative”.

„Suma încasată de la Comisia Europeană (CE) până în 2016, în baza declarațiilor de cheltuieli, a fost de 480.903.456,08; procentul de realizare – 5,92 la sută. Este o etapă a vieții noastre administrative. Suma încasată de la CE în perioada 01.01.2017-26.09.2017, pe baza declarațiilor de cheltuieli (sume aflate în vistieria țării) – 850.672.439,89 euro. Suma ce urmează a fi cuprinsă în declarația de cheltuieli pe trimestrul II, în baza decontărilor efectuate efectiv în perioada 01.07.2017 – 26.09.2017 și încasate efectiv până la data de 31.12.2017 – 328.856.836,15 euro”, a ținut să puncteze Daea.

Chiar și în condițiile unor creșteri, Daea nu „i-a mângiat pe cap” pe cei de la AFIR și i-a criticat pentru neîndeplinirea obiectivelor stabilite de când pesedistul a venit la șefia MADR.

Am o doză de nemulțumire pe care trebuie s-o transmit, pentru că am avut un alt target, am gândit, am lucrat împreună și am planificat, astfel încât să realizăm o anumită sumă pe care, din nefericire, analizeze noastre nu ne conduc spre un asemenea obiectiv”, a continuat favoritul din Guvernul Tudose al lui Liviu Dragnea, șeful PSD și al Camerei Deputaților. „Totuși, suma care va fi în continuare posibilă de realizat, de adus în țară, este de 221.142.164,85 euro. În total, anul acesta, estimăm o sumă totală de 1,4 miliarde euro, ceea ce înseamnă de aproape trei ori mai mult decât anul trecut. Este un câștig, este o realizare pe care însă trebuie s-o procesăm cu atenție, cu calm, cu foarte multă ambiție”.

Din acest motiv, Daea a ținut să traseze o nouă linie directoare pentru angajații AFIR, și anume accesarea a întregii sume alocate țării noastre prin PNDR 2020.

„În România trebuie să se acceseze întreagă întrega sumă din PNDR 2020, acesta este obiectivul, indiferent câți ani facem - 17 ani, la anul se vor face 18, în orizontul 2020 acesta este obiectivul – întreaga sumă a României trebuie să fie accesată. Acesta este obiectivul pe care ni l-am asumat și la care trebuie să lucrăm, indiferent câte sărbătoriri vom face. Până în 2020 acesta este obiectivul pe care îl are Ministerul Agriculturii și este obiectivul țării, la care trebuie să lucrăm cu toții, indiferent de locul de muncă, indiferent de poziția pe care o avem într-o structură sau alta”, a afirmat cu tărie Petre Daea.

Nu în ultimul rând, în cel mai amplu și mai înălțător discurs, unul demn de vremuri demult apuse, Petre Daea a mai trasat o linie directoare pentru șefia AFIR, și anume prezentarea, „cât mai repede cu putință”, ce anume s-a realizat d.p.d.v. fizic în România, prin fonduri ENPARD/FEADR, în toți acești ani de pre și post-aderare la UE, dar și viziunea cu privire la poziția României în negocierile privind noua PAC.

Și el a enumerat aici trei motive care stau la baza demersului: „Primul – să cunoaștem unde am ajuns, să desenăm pe harta țării ce am realizat de la integrarea în Uniunea Europeană, ce obiective am împlinit pentru a vedea, pe de-o parte, efortul pe care l-a făcut țara, pe care l-au făcut instituțiile de care trebuie să beneficieze mediul rural și fermierii români. Al doilea motiv este să știm ce ne propunem în continuare, ce gol avem în spațiul rural, ce goluri de sprijin avem în Politica Agricolă Comună (PAC). Al treilea motiv – cele două ne compun poziția la UE și nu trebuie să uităm faptul că România este stat cu drepturi depline. Ea a participat la decizia comună privind PAC în UE. Din acest punct, de vedere, pregătirea temeinică se impune mai abitir, motiv pentru care, în MADR, am declanșat demult acele dezbateri privind modul în care noi înțelegem să ne raportăm la nevoile țării, respectiv modul și instrumentele pe care noi reușim să ne aducem concret contribuția la PAC”.

Potrivit AFIR, beneficiari PNDR 2020 au primit sume în valoare totală nerambursabilă de peste 1,88 miliarde de euro, plățile fiind efectuate de la demararea Programului și până în prezent pentru proiectele de investiții, plățile directe și compensatorii.

Datele AFIR spun că, până în prezent, 84 milioane de euro au plecat către măsurile non-agricole, 260 milioane euro către cele de infrastructură, respectiv 429 milioane euro către măsurile agricole.

Ca impact, PNDR 2020 a finanțat modernizarea și reabilitarea a 93.445 ha prin proiectele de irigații, 1.976 IMM-uri sprijinite financiar pentru investiții non-agricole, 1.820 km de drumuri comunale modernizate, 7.900 de tineri fermieri susținuți pentru înființarea de ferme, 146 unități de procesare create, 679 km de rețea de alimentare cu apă, 2.038 fermieri din zona montană sprijiniți financiar, 430 km de drumuri agricole înființate sau modernizate, respectiv 1.364 km de rețea de canalizare în mediul rural.

Pentru programarea financiară 2014-2020, Agenția a primit peste 42.000 de cereri de finanțare conforme în valoare de peste 6 miliarde de euro și au fost selectate până în prezent, în vederea finanțării, aproximativ 20.000 de proiecte cu o valoare totală de aproximativ 3 miliarde de euro.

AFIR este o instituție publică subordonată MADR, care funcționează în baza OUG 41/2014 și care asigură implementarea tehnică și financiară a PNDR 2020.

Publicat în Știri interne

Noul rol al organismelor de audit naționale de a verifica legalitatea și regularitatea cheltuielilor efectuate în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) reprezintă un pas înainte, însă cadrul actual creat de Comisia Europeană (CE) în acest sens prezintă deficiențe semnificative de concepție, se arată în sinteza celui mai nou raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), care prezintă, totodată, studii de caz din șase state membre UE, printre care și România.

Potrivit documentului, ECA a examinat cadrul instituit pentru a permite organismelor de certificare naționale să formuleze opinii în conformitate cu reglementările UE aplicabile și cu standardele de audit acceptate la nivel internațional. În acest context, Curtea de Conturi Europeană formulează o serie de recomandări de îmbunătățire a situației, care să fie incluse în noile orientări ale Comisiei preconizate să devină aplicabile începând cu 2018.

Organismelor de certificare desemnate de statele membre le-a fost încredințat rolul de auditori independenți ai agențiilor de plăți din cadrul PAC din țările respective încă din 1996. Din 2015, organismele de certificare trebuie să formuleze, în plus, o opinie privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor a căror rambursare a fost solicitată CE.

João Figueiredo, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de raport, recunoaște că noul rol al organismelor de certificare reprezintă un pas înainte întrucât are potențialul de a ajuta statele membre să își consolideze sistemele de control și să își diminueze costurile legate de audit, permițând totodată Comisiei să obțină o asigurare suplimentară independentă cu privire la legalitatea și regularitatea cheltuielilor.

Însă, potrivit concluziei ECA, „cadrul conceput în acest sens de Comisie pentru primul an de implementare a noului tip de activități desfășurate de organismele de certificare este afectat de deficiențe semnificative. Prin urmare, în domenii importante, opiniile emise de organismele de certificare nu sunt pe deplin conforme cu standardele și normele aplicabile”.

Și sunt și exemple. În trei dintre cele șase state membre vizitate de ECA – Germania (Bavaria), Spania (Castilia și Leon), Italia (AGEA), Polonia, România și Regatul Unit (Anglia), Curtea a constatat că organismele de certificare nu luaseră în considerare în măsură suficientă evaluările cu privire la sisteme, deficiențele cunoscute.

tabelConform raportului, mai jos este prezentată situația constatată de Curte într-unul dintre aceste trei state membre [Germania (Bavaria)], în comparație cu situația opusă constatată în România, unde organismul de certificare a luat efectiv în calcul, în evaluarea sa, astfel de deficiențe cunoscute. Aceste situații vin să confirme opinia Curții, potrivit căreia matricea de acreditare nu este un instrument adecvat pentru evaluarea funcționării sistemelor de control intern din punctul de vedere al legalității și regularității.

Exemple de situații în care matricea de acreditare nu a dus la rezultate fiabile în scopul evaluării legalității și regularității

În România, evaluarea obținută inițial, pe baza matricei de acreditare, pentru sistemele de control intern vizând ambele fonduri (FEADR și FEGA) și ambele straturi (populația inclusă în IACS și populația neinclusă în IACS) a fost „Funcționează”. Cu toate acestea, făcând apel la raționamentul său profesional pe baza informațiilor disponibile și ținând seama de deficiențele cunoscute și raportate anterior de DG AGRI și de către Curte, organismul de certificare nu a ținut cont de acest rezultat și a redus evaluările respective la „Nu funcționează” pentru FEGA (IACS) și la „Funcționează parțial” pentru FEADR (IACS) și FEGA (în afara IACS).

Întârzieri la reefectuarea de către organismele de certificare a controalelor la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS din cadrul eșantionului 1 pentru anul de cerere 2014 (exercițiul financiar 2015)

În România, organismul de certificare a reefectuat toate cele șase controale clasice la fața locului pentru operațiunile incluse în IACS și aferente FEADR din eșantionul 1 la șase luni, în medie, după controalele efectuate de agențiile de plăți.

Caz în care au fost excluse operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS deoarece agenția de plăți nu a executat plata decât după ce organismul de certificare și-a finalizat activitățile de audit

În România, organismul de certificare a exclus cinci operațiuni din eșantionul 1 de operațiuni IACS pentru FEADR după finalizarea activităților sale de audit deoarece agenția de plăți nu executase încă plățile aferente. Drept consecință, organismul de certificare nu a luat în considerare rezultatele testelor efectuate pe operațiunile respective pentru a calcula rata de eroare globală pe care și-a fundamentat opinia privind legalitatea și regularitatea operațiunilor.

„Deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei”

Curtea Europeană de Conturi a remarcat că modelul de asigurare utilizat de Comisie continuă să se sprijine pe statisticile de control ale statelor membre. În urmă cu doi ani, opiniile emise de organismele de certificare nu constituiau decât unul dintre factorii care erau luați în considerare. Curtea consideră că, atunci când este efectuată în mod fiabil, activitatea organismelor de certificare ar trebui să devină elementul principal al modelului de asigurare al Comisiei.

ECA a identificat o serie de deficiențe la nivelul orientărilor Comisiei, în legătură cu următoarele aspecte: riscul unei exagerări a nivelului de asigurare obținut pe baza controalelor interne, reprezentativitatea eșantioanelor, tipul de teste permise, calculul a două rate de eroare diferite și modul în care acestea erau utilizate și opinii bazate pe un nivel subevaluat al erorii.

În mod special, Curtea recomandă Comisiei să utilizeze rezultatele obținute de către organismele de certificare, atunci când activitățile acestora sunt definite și desfășurate în mod adecvat, ca element principal al modelului său de asigurare și să solicite organismelor de certificare să instituie o serie de măsuri de siguranță adecvate  pentru a asigura reprezentativitatea eșantioanelor lor. De asemenea, ECA recomandă CE să permită organismelor de certificare să efectueze teste la fața locului și să desfășoare procedurile de audit pe care ele însele le consideră adecvate, să solicite organismelor de certificare să calculeze o singură rată de eroare cu privire la legalitate și regularitate, precum și să se asigure că nivelul de eroare raportat de agențiile de plăți în statisticile lor de control este inclus în mod corespunzător în nivelul erorii calculat de organismele de certificare.

Politica agricolă comună (PAC) dispune de un buget de 363 de miliarde de euro pentru perioada de programare 2014-2020, ceea ce înseamnă în jur de 38% din suma totală disponibilă pentru cadrul financiar multianual 2014-2020. Cheltuielile din cadrul PAC fac obiectul gestiunii partajate între Comisie și statele membre. Chiar dacă deleagă sarcini de execuție bugetară agențiilor de plăți desemnate de statele membre, Comisia este cea căreia îi revine responsabilitatea ultimă în ceea ce privește execuția bugetului și are obligația de a se asigura că interesele financiare ale UE sunt protejate la același standard la care acestea ar fi fost protejate dacă sarcinile respective ar fi fost îndeplinite de către ea însăși.

La nivelul statelor membre, bugetul PAC este gestionat de agențiile de plăți acreditate de autoritatea competentă responsabilă. Agențiile de plăți efectuează controale administrative cu privire la toate cererile de sprijin pentru proiecte și cu privire la toate cererile de plată primite din partea beneficiarilor, precum și controale la fața locului pentru un eșantion de cel puțin 5% din totalul cererilor, pentru cea mai mare parte din măsurile de sprijin. În urma acestor controale, agențiile de plăți efectuează plăți către beneficiari pentru sumele datorate și declară aceste sume lunar (FEGA)/trimestrial (FEADR) către Comisie în vederea rambursării lor. Toate sumele plătite sunt apoi înregistrate în conturile anuale ale agențiilor de plăți. Directorul fiecărei agenții transmite Comisiei conturile anuale respective, alături de o declarație (declarația de gestiune) cu privire la eficacitatea sistemelor de control ale agenției, care cuprinde, printre altele, o sinteză a nivelurilor de eroare rezultate din statisticile ei de control. Ordonatorul de credite al Comisiei (directorul general al DG AGRI pentru PAC) ține cont de aceste conturi anuale și de declarațiile de gestiune aferente în raportul anual de activitate al DG AGRI.

Pentru exercițiul financiar 2015, cheltuielile PAC efectuate în cele 28 de state membre au fost gestionate, în total, de 80 de agenții de plăți, care au fost, la rândul lor, auditate de 64 de organisme de certificare. 46 dintre aceste organisme erau entități publice și 18 erau societăți de audit private.

Raportul special nr. 7/2017, intitulat „Noul rol al organismelor de certificare în ceea ce privește cheltuielile din cadrul PAC: un pas înainte către un model de audit unic, însă există în continuare deficiențe semnificative care trebuie remediate”, este disponibil în 23 de limbi ale UE pe site-ul Curții (http://eca.europa.eu).

Publicat în Finantari

În vederea preîntâmpinării reducerii numărului de beneficiari eligibili pentru plățile directe în agricultură din fonduri europene, cât și scăderii capacităţii de absorbţie a fondurilor alocate României în actualul exercițiu financiar, cu impact negativ asupra sectorului agricol național, o nouă Ordonanță de Urgență a fost aprobată miercuri, 23 februarie 2017, de Executivul Grindeanu, potrivit unui comunicat de presă remis la redacție.

Vorbim mai exact despre modificarea și completarea OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi despre modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Concret, actul normativ relaxează anumite condiții de eligibilitate pentru plățile directe în agricultură din fonduri europene, având în vedere că se apropie perioada de depunere a cererilor unice de plată, respectiv 1 martie -15 mai 2017 și aduce clarificări în ceea ce privește anumite prevederi, condiții și documente care însoțesc cererea unică de plată.

Totodată, se creează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unor normative europene existente sau în curs de a fi adoptate și se asigură compatibilitatea cu legislația UE.

Potrivit documentului de presă, cele mai importante prevederi în ceea ce privește schemele de plăți directe pentru fermieri sunt creșterea gradului de claritate si informare corectă a fermierilor privind cuantumul plăților directe calculate conform art. 12 din Regulamentul nr. 639/2014 și simplificarea numărului de formulare pe care fermierul trebuie să le prezinte la APIA pentru dovedirea calității de fermier activ.

De asemenea, în vederea diminuării ratei de eroare în ceea ce privește localizarea parcelelor, se are în vedere ca declararea suprafețelor utilizate să se facă la momentul digitizării terenului în aplicația GIS pusă la dispoziție de către APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură), în cadrul blocului fizic, iar detalierea pe culturi, structură de culturi și parcele se realizează în cererea unică prin completarea declarației  pe suprafață.

În plus, în cazul beneficiarilor de tipul formelor asociative de proprietate, vor fi considerați eligibili și cei care nu dețin titlu de proprietate, dar dețin alte acte cu forță juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

O altă nouă reglementare prevede ca, în cazul în care beneficiarul plăților este formă asociativă de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor şi fâneţelor, obşti de moşneni în devălmăşie, obşti răzeşeşti nedivizate, composesorate, obşti de cumpărare, păduri grănicereşti, păduri urbariale, cooperative, alte comunităţi şi forme asociative cu diferite denumiri, menţionate în Legea nr. 1/2000 sau membrii acesteia, să se creeze posibilitatea de a depune copia titlului de proprietate asupra terenurilor aparținând formei asociative sau a altor acte cu forță juridică egală doveditoare ale dreptului de proprietate.

Totodată, pentru accesarea schemelor de sprijin cuplat de către marea majoritate a fermierilor care cultivă legume în spații protejate, în cazul serelor şi solariilor, suprafața minimă a parcelei a fost redusă de la 0,1 ha la 0,03 ha.

Terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se vor afla la dispoziția fermierului, se mai precizează în comunicat.

În cazul schemei pentru micii fermieri, afirmă cei care au modificat actele normative, se creează cadrul legal pentru a le oferi acestora posibilitatea să opteze pentru rămânerea în schemă, chiar dacă valoarea cuantumului depășește 1250 euro.

De asemenea, beneficiarii care decid să se retragă din schema pentru micii fermieri în ceea ce priveşte un an ulterior anului 2015, trebuie să informeze autoritatea competentă cu privire la retragerea lor în conformitate cu modalităţile stabilite de statele membre.

Se exclude de la plată doar schema/schemele pentru care a fost constatată crearea de condiții artificiale, fără a afecta celelalte scheme de sprijin solicitate prin cerere unică de plată.

Un alt aspect demn de menționat este și acela că fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafaţa însumată a acestor parcele să nu depăşească un hectar.

Nu în ultimul rând, sunt actualizate definițiile transferului unei exploatații, culturilor permanente și zonelor cu strat vegetal  (ex.: prin transferul de exploatație din sectorul zootehnic se înțelege transferul unei/unor exploatații cu cod ANSVSA).

În ceea ce privește raportarea la legislația europeană, prin Ordonanța aprobată astăzi se crează cadrul legal în vederea implementării rapide a prevederilor unui potențial act legislativ al Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene, prin care procentajul de 5% referitor la zonele de interes ecologic ar crește la 7%.

De asemenea, se creează cadrul legal necesar implementării alin. (6) al art.53 a Regulamentului nr. 639/2014, care prevede că „Autoritatea competentă a statului membru care intenționează să ia o decizie de a transfera fonduri între măsurile de sprijin informează fermierii cu privire la un posibil transfer înainte de data de deschidere a perioadei de depunere a cererilor”.

„România beneficiază, în perioada 2014-2020, de importante alocări financiare de la Uniunea Europeană, fapt care impune necesitatea creării unui cadru naţional adecvat şi eficient pentru managementul şi implementarea tehnică şi financiară a fondurilor comunitare acordate României”, se arată în document.

Țara noastră, ca şi alte state membre, a întâmpinat dificultăţi în implementarea noilor scheme de plăţi, datorită complexității acestora, iar situaţia creată afectează posibilitatea fermierilor de a beneficia de aceste plăți.

Publicat în Finantari

Unele voci din sectorul zootehnic românesc ar fi interpretat greșit „normalitatea” auditului unității specializate de control a DG AGRI din cadrul Comisiei Europene (CE) în ceea ce privește acordarea sprijinului cuplat în România și s-ar fi grăbit cu afirmațiile că ni s-ar putea „tăia banii”, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, în primul său interviu oficial acordat Revistei Fermierului chiar în biroul său.

„(...) Aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat însă de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.”, a precizat Potor ca răspuns la unele acuze din mediul online, conform cărora Uniunea Europeană (UE) nu ar agrea subvenția plătită fermierilor români și ar cere explicații clare despre prag/plafon (thresholds/ceilings), în corelare cu dificultățile sectorului.

El a explicat în detaliu motivația din spatele setului de întrebări transmis de DG AGRI pe zona de sprijin cuplat în zootehnie (vacă de lapte și oaie), respectiv pe sectorul vegetal și a precizat că la întâlnirea din 23 ianuarie 2017, de la Bruxelles, nu a „negociat” nimic în sensul ca România să piardă bani, totul urmând să fie jucat la următoarea întâlnire tehnică din 8 februarie 2017.

Miza întâlnirii din februarie, de la Bruxelles, spune el, este reprezentată de clarificarea situației HG pentru acordarea sprijinului pe 2016!

Planul de bătaie al MADR, a mai adăugat Potor, este să continue discuțiile cu fermierii români, mult mai în detaliu, și să le comunice întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat între timp de la data interviului (30 ianuarie 2017).

De altfel, există și un calendar!

„Îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective”, a afirmat oficialul MADR.

În exclusivitate despre faptul că, la o eventuală recomandare a UE în urma discuțiilor din 8 februarie 2017, putem modifica inclusiv notificările din 2014 și din 2016 cu privire la sprijinul cuplat, dar și despre prioritățile Ministerului Agriculturii în ceea ce privește fondurile FEADR și altele, în cele ce urmează.

Incitant!

Revista Fermierului: În urma întâlnirii pe care ați avut-o în ianuarie la Bruxelles, voci din sectorul zootehnic au acuzat delegația României că nu a fost bine pregătită, că fermierii riscă să piardă sprijinul cuplat și că acest aspect ar fi fost special negociat acolo. Să clarificăm puțin situația...

Alexandru Potor: La întâlnirea de la Bruxelles am avut un mandat legat de Consiliul de Miniștri, în care s-au discutat chestiuni de agendă, printre care, poate cel mai important - pachetul lapte (dacă el trebuie să continue și după anul 2020). Ulterior a fost abordată și această problemă legată de sprijinul cuplat pentru sectorul vegetal și zootehnie.

Oamenii s-au inflamat degeaba, prezumând că pe 23 ianuarie 2017 s-a negociat chestia aceasta cu sprijinul cuplat, ceea ce nu este real. Da, sunt întrebări; Comisia Europeană (CE) auditează permanent măsurile. A venit și rândul sprijinului cuplat, implementat de România, pe anul 2015. Cei de la DG AGRI ne-au adresat anumite întrebări, iar acestea urmează să fie discutate într-o reuniune ulterioară cu ei (n.r. - 8 februarie 2017).

Acum, având în vedere că noi trebuie să emitem Hotărârea de Guvern pentru sprijinul aferent anului de cerere 2016, am zis că dacă specialiștii CE au niște întrebări pe care vor să le lămurească, noi să le răspundem corespunzător.

R.F.: Vorbiți de anul de cerere 2016, dar nu spuneți nimic de 2015.

A.P.: Problema este că eu nu voi putea ataca problema anului 2015 în faza actuală, deoarece mi se va răspunde: „Mai târziu!”. Cei de la DG AGRI au o procedură proprie destul de lungă.

Pe mine mă interesează foarte clar să clarific ce HG dau pe 2016. În același timp mă ajută și să le răspund lor în viitor, pentru auditul care se finalizează pe parcurs, privitor la 2015. Eu am nevoie de o întâlnire cu DG AGRI să discut sprijinul cuplat – și agricol, și zootehnic – plecând de la principii actuale. Voi avea în vedere ce obiecții au avut ei, de fapt clarificări pentru anul de cerere 2015.

R.F.: Ce obiecții au avut cei de la DG AGRI față de măsurile notificate de România în ceea ce privește sprijinul cuplat în agricultură și zootehnie?

A.P.: Ca obiecții, în mare, vorbim de felul în care România poate justifica acordarea sprijinului cuplat pe fiecare categorie notificată, în sensul că vor să vadă dacă aceasta este în declin, dacă nu ș.a.m.d.

În acest sens, noi voi pregăti un document. Ne dorim o discuție serioasă cu reprezentanții sectorului vizat, ocazie cu care să le spunem: „Fraților, acestea sunt întrebările din partea CE! Iată, la vaca de lapte am fost întrebați cum justificăm că este în declin sectorul?”. Este o chestie evidentă că este în declin, pentru că noi am pornit de la anul de referință 2009, în care aveam 1,4 milioane vaci.

Permanent, noi am avut scăderi ale numărului de animale. Fluctuațiile au gravitat în jurul a 1,1 milioane de capete. Potrivit cifrelor raportate în INSAMM (notificate la Bruxelles), avem țintele setate pe ani, până în 2020. Avem o țintă de distribuție pentru a atinge 1,4 milioane de capete, pentru că noi variem tot timpul - 300.000 de animale.

Banii pe care noi îi aveam pentru 300.000 de capete – circa 86,1 milioane euro – împărțiți la numărul de animale, ar trebui să ne dea 287 de euro pe vaca de lapte (sumă valabilă pentru anul 2017). Tot în jur de 300 de euro erau previzionați și pentru anii 2015 și 2016. Problema este că din 300.000 de capete, de fapt, am dat, pentru că nu s-au îndeplinit condițiile de eligibilitate, bani doar pentru aproximativ 87.000 de capete de vaci cu lapte circa o mie și ceva de euro. Asta a ridicat semnul de întrebare – ”De ce atât de mulți bani? De ce ați selectat intervalul 10-250 de capete?”, era întrebarea prezentă constant pe buzele celor de la CE.

R.F.: Care este planul de bătaie al Ministerului Agriculturii?

A.P.: Eu aș vrea să discut mult mai în detaliu cu reprezentanții sectorului sprijiit și să le comunic întrebările celor de la DG AGRI, dar și felul în care MADR intenționează să răspundă preliminar. Mai exact, îmi doresc ca alături de organizațiile profesionale să avem o discuție în care să se dezbată felul în care acestea acestea văd cum anume ar trebui să se răspundă întrebărilor respective.

Justificarea pe care o pregătește serviciul de politici publice este următoarea: tot ce este de la unu la nouă capete de vaci cu lapte reprezintă fermele de subzistență, iar produsul lor nu merge către piață. Eu nu pot - așa cum arată măsura care sprijină un sector sensibil - să aloc bani acestei zone pentru că voi fi acuzat că fac protecție socială și ni se iau banii în mod sigur. De aceea, în ceea ce privește limita rezonabilă, sunt realizate în prezent calcule despre viabiliatea economică a exploatațiilor, mai exact care sunt fermele care trimit lapte către piață, pentru procesare.

R.F.: Măsura notificată are o limită. Ne-au tras europenii de urechi că vrem să continuăm acordarea sprijinului?

A.P.: „De ce așa?”, au întrebat auditorii CE, în condițiile în care România s-ar cam fi dus spre maximum (spun asta după ce am discutat cu cei de la politici publice). „Zona aceasta, de peste 250 de capete, nu este în pericol! Le acordați în continuare bani?”, au mai afirmat în discuțiile din ianuarie, cu noi, angajații DG AGRI. Ei cred că acestea sunt exploatații foarte mari, viabile, și că sunt sprijinite în continuare, mascat. De fapt, acesta este și scopul măsurii, și anume de a preveni declinul. CE spune însă că fermele situate în acest palier sunt OK, funcționează, s-au dotat.

R.F.: Nu înțeleg motivul întrebărilor, în condițiile în care măsura era DEJA notificată la Bruxelles. Cum vă explicați?

A.P.: Corect. Sprijinul cuplat pentru 2015 și 2016, practic tot ceea ce înseamnă asta, a fost setat în anul 2014; a fost stabilit cum ne notificăm măsura. Pentru anii 2017, 2018, 2019 și 2020, măsura a fost notificată în 2016, în august. Ambele chestiuni au fost deja notificate la CE.

R.F.: La momentul notificării, specialiștii DG AGRI au avut ceva de obiectat?

A.P.: Nu au avut obiecții atunci. Asta este chestia foarte interesantă. CE a fost notificată de măsura noastră. Din câte știu eu, lucrurile au fost setate sau, cel puțin, nu au fost păreri contra față de subiectul acesta.

R.F.: Există vreun act normativ european care să împiedice majorarea sprijinului cuplat pe cap de animal eligibil, dacă numărul total de animale nu atinge pragul prevăzut?

A.P.: În mod sigur că nu există nicio interdicție la nivel de regulament. Nu este trecută nicio specificație vizavi de chestiunea aceasta.

R.F.: Există un set de întrebări ale DG AGRI pe zootehnie (vaca de lapte și oaie), respectiv pe zona de vegetal. Ce feedback vă așteptați din partea fermierilor, în condițiile în care organizațiile profesionale le-au primit deja de la dumneavoastră, inclusiv cu drafturile de răspuns? Știm că documentul a fost „sifonat” către presă chiar de către un executiv dintr-o astfel de asociație cu mult înainte să plecați la Bruxelles... Care este strategia?

A.P.: Setul de întrebări a fost deja transmis către asociații. Urmează apoi o etapă de discuții cu liderii acestora pentru ca, ulterior, să se realizeze consolidarea textului într-un document de poziție a României. În continuare, se are în vedere finalizarea echipei de negociere, adică experți de la Politici Publice, de la APIA și de la Relații Europene. Punctul cinci – deplasarea la Bruxelles la data de 8 februarie 2017. Ulterior, ne întoarcem cu concluziile și pe urmă gândim HG pentru 2016. În fine, orientări răspuns audit pentru 2015. Acesta este calendarul pe care eu îl supraveghez. Rezultatul acestui demers va sprijini HG în ceea ce privește sprijinul cuplat.

R.F.: Puteți modifica notificarea măsurii? Vă așteptați la probleme?

A.P.: Aici este problema. Nu este cazul unei modificări. Dacă s-a notificat într-o formă, teoretic, dacă spui că vrei să modifici sprijinul cuplat, s-ar putea să ai o problemă. De fapt, noi mergem să explicăm, astfel încât ei să înțeleagă foarte clar de la noi de ce am optat pentru chestiunile acestea.

Pe de altă parte, nu poți modifica o notificare, dar poți ține cont de recomandările CE, dacă reprezentații Comisiei aleg să facă aceste recomandări.

R.F.: Practic, vă doriți o revizuire în urma recomandărilor DG AGRI, tocmai bună de implementat.

A.P.: În interiorul meu, îmi doresc să existe o asemenea chestiune. Dacă ei au niște lucruri care li se par în neregulă... Adică obiectivul meu este să le demonstrez complet despre ce este vorba cu subiectul acesta. Dacă au niște obiecții, să le pună sub forma unei recomandări pe noi s-o putem s-o implementăm, să nu existe un conflict.

R.F.: Un fost lider PNL afirmă pe contul său de social media că sprijinul cuplat pentru zootehnie este în pericol. Ce mesaj îi transmiteți?

A.P.: Obiectivul nostru este să plătim cât mai rapid fermierilor toate formele de sprijin disponibile pentru România, inclusiv ANT. Pe partea de sprijin cuplat, că e vorba de zootehnie, că e vorba de vegetal, ne preocupă foarte mult să răspundem complet solicitărilor Comisiei Europene și asta facem. Asta este motivația pentru care am pregătit și întâlnirea de pe 8 februarie 2017.

R.F.: Există vreun pericol în momentul de față de a pierde bani după discuțiile din 8 februarie 2017?

A.P.: Nu, nu, nu! Din punctul meu de vedere, nu plecăm cu premisa de a nu avea sprijin cuplat sau de a ni se tăia banii. Noi plecăm acolo cu obiectivul de a explica în mod clar și complet celor de la ce CE întrebărilor puse pe un audit care este normal. Și aici este o chestie pe care oamenii au interpretat-o: au interpretat normaliatea unui audit și a unor întrebări. Așa a fost întrebată toată lumea! Oamenii au plecat de la ideea că avem o problemă, că ne iau banii ș.a.m.d.

„Încercăm extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3”

Revista Fermierului: În ceea ce privește fondurile FEADR, sunt zvonuri potrivit cărora există încă discuții între echipa dumneavoastră și cea AFIR în ceea ce privește prioritățile privind finanțarea anumitor măsuri. Care este situația actuală a fondurilor europene pentru investiții în agricultură și dezvoltare rurală destinate României? Prioritatea fermierilor pare să fie Măsura 4.3...

Alexandru Potor: Se lucrează în interiorul MADR pentru a pregăti lansările anului 2017, pentru măsurile care privesc atât beneficiarii publici, cât și pe cei privați. Intră și Măsura 4.3 aici, în ceea ce privește

De asemenea, se lucrează la elaborarea calendarelor de lansare a viitoarelor sesiuni. Imediat ce vor fi stabilite sume, calendare ș.a.m.d., acestea vor fi date în consultare publică, iar după aceea se va trece la o implementare foarte rapidă a sumelor pe care le avem în PNDR până la faza actuală. Nu pot vehicula deocamdată cifre exacte, pentru că ele fac obiectul discuției. Chiar acum, asta discutăm, și anume care este disponibilul de bani și ce se va face cu ei.

R.F.: Pe Măsura 4.3 ați avut discuții extinse cu fermierii. Care sunt prioritățile MADR în acest caz?

A.P.: Pe Măsura 4.3 există discuții foarte importante în ceea ce privește modificarea ariei care va fi afectată pe partea de irigații. Punctul nostru de vedere este de a încerca extinderea suprafeței potențial eligibile în cadrul Măsurii 4.3. Există întrebări din partea CE pentru a clarifica și acest aspect și pregătim materiale tehnice pentru că și ei lucrează după anumite etape.

R.F.: FOSTUL comisar pentru agricultură și dezvoltare rurală al CE și FOSTUL premier tehnocrat, Dacian Julien Cioloș, insista foarte mult ca România să acceseze bani FEADR prin Programul LEADER, dar nu neapărat pentru zona agricolă: „Vă invit să ieșiți din șablonul agricultură” era îndemnul premierului Dacian Cioloș către liderii GAL-urilor adunați la București în urmă cu un an. Ce va fi pe zona LEADER domnule Potor?

A.P.: În momentul de față s-a postat în consultare publică Ghidul Măsurii 19.2, cel care privește proiectele care vor fi selectate în cadrul strategiilor GAL. La începutul lunii februarie a.c., această etapă va fi finalizată și, odată ce va fi definitivat acest aspect, inclusiv măsura în discuție va fi în calendarul de lansări.

Aici avem un obiectiv important, și anume ca inclusiv pe LEADER să înceapă în forță GAL-urile.

R.F.: Aveți vreun plafon bugetat pe Măsura 4 până acum? S-a discutat de vreo sumă?

A.P.: Nu s-a discutat de nicio sumă, dar vom încerca să mergem către a avea maximum posibil.

R.F.: Ați prioritizat ceva pe Măsura 4? Anumite investiții?

A.P.: Nu, nu s-a putut. Prioritizările vor fi în funcție de ceea ce va rezulta și după analiza cu autoritatea de management (AM) și cu APIA.

R.F.: În ce stadiu se află modificarea PNDR 2014-2020?

A.P.: Au fost primite întrebări din partea CE. Se cer explicații pe ceea ce am propus noi la modificare în cadrul Comitetului de Monitorizare anterior.

R.F.: Ați propus ceva concret ca răspuns?

A.P.: Acțiunea este în lucru chiar acum.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 2