Având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul centrelor regionale ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv 554 de milioane de euro pentru proiectele de investiții, precum și suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plățile compensatorii, joi, 10 ianuarie 2019, a fost stabilit pragul minim de 1 miliard de euro pentru absorbția de către agenție a fondurilor alocate prin PNDR în anul 2019, ceea ce va conduce la o rată de absorbție de 53%.

Din totalul plăților pentru proiectele de investiții pe care AFIR le va efectua în cursul acestui an, la nivelul Centrului regional 1 nord-est Iași au fost prevăzute plăți în valoare de 88,8 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 2 sud-est Constanța plăți de 101,08 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 3 sud Târgoviște plăți de 46,6 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 4 sud-vest Craiova plăți în valoare de 65,56 milioane de euro.

De asemenea, la nivelul Centrului regional 5 vest Timișoara au fost previzionate plăți de 58,21 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 6 nord-vest Satu Mare plăți de 109,42 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 7 centru Alba Iulia plăți de 60,99 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 8 București plăți în valoare de 23,66 milioane de euro.

„Este început de an și consider că trebuie să avem rezultate cel puțin la fel de bune ca anul trecut, rezultate pentru care vă felicit. Este important să nu pierdem nicio zi și să stabilim obiectivele pentru anul 2019 astfel încât să aducem în țară toți banii disponibili de la Uniunea Europeană. Prin proceduri corecte, prin respectarea metodologiei de lucru, prin exercițiul muncii dumneavoastră și cu implicarea tuturor, știm cu toții că dacă nu finalizăm un proiect, pierdem bani. Pentru a evita acest lucru, este nevoie să urmărim cu foarte mare atenție derularea fiecărui proiect și să monitorizăm fiecare situație ce poate apărea. Sunt convins că putem obține rezultate bune, dovadă fiind rezultatele avute în ultimii doi ani”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, miercuri, 9 ianuarie 2019, cu ocazia primei întâlniri de lucru cu factorii decizionali ai AFIR în vederea analizei activității Agenției și stabilirii țintei de absorbție pentru anul 2019.

La rândul său, în cadrul ședinței de lucru, Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a adăugat că anul în curs este unul crucial, în care trebuie asigurată implementarea PNDR 2020.

„Le mulțumesc și eu tuturor colegilor din echipa AFIR pentru rezultatele obținute anul trecut. Totodată, 2019 este un an crucial, în care avem de asigurat implementarea PNDR 2020, dar și pilotarea noului program. Trebuie să depunem un efort mai mare în acest an pentru a putea asigura implementarea cu succes a viitorului exercițiu financiar. Este o situație unică, în care putem construi un plan național strategic adaptat exact la nevoile imediate ale mediului rural și ale agriculturii din România”, a adăugat șeful AFIR.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate problemele întâmpinate în accesarea și implementarea proiectelor de investiții finanțate de către AFIR, stadiul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 la finalul anului trecut, precum și calendarul sesiunilor de primire a proiectelor din acest an.

AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro și a plătit beneficiarilor Programului 4,12 miliarde de euro.

Gradul de absorbție a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.

În ultimii doi ani, AFIR a atins țintele de absorbție stabilite, de 1,4 miliarde de euro pentru anul 2017, respectiv de 1,2 miliarde pentru 2018.

Publicat în Finantari
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 19:06

Campania 2018: APIA a reluat plata regulară

Marți, 8 ianuarie 2019, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a reluat plata regulară aferentă Campaniei 2018 și a autorizat un număr de 4.722 de fermieri cu suma totală de 11,26 milioane de euro, așa cum a fost programat încă de la începutul anului 2019, plățile urmând să continue până la 31 martie 2019, a informat, miercuri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

În perioada 16 octombrie 2018 – 8 ianuarie 2019, APIA a autorizat la plată pentru Campania 2018 suma totală de 1,694 miliarde euro, reprezentând avans și plată regulară.

„Facem precizarea că efectuarea plății regulare a început în data de 1 decembrie 2018, fiind plătiți până la data prezentei un număr de 702.247 de fermieri cu suma totală de 616,07 milioane de euro. Reamintim că plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel: - 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 28.09.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 351/04 din 01.10.2018, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă); - 4,6585 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 29.12.2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 448/01 din 30.12.2017, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală)”, se menționează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Tot miercuri, premierul României, Viorica Dăncilă, a anunțat că țara noastră a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii.

Tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului România a primit de la Comisia Europeană 807.5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă în total 1.2 miliarde euro, bani acordați agriculturii României de la UE”, a declarat premierul.

Potrivit statisticilor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

Publicat în Finantari
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 12:53

Primele case izolate termic cu lână

În 2019, ar urma să apară primele case izolate termic cu lână, în prezent derulându-se procesul de agrementare a produsului, a precizat luni, 7 ianuarie a.c., ministrul Agriculturii, Petre Daea, la Agro TV.

„Nu machete, case pur și simplu”, a afirmat șeful MADR, care a adăugat că la Sighet, în Bacău, în Bistrița și în Vâlcea sunt agenți economici care fac saltele de diferite mărimi, grosimi și densități din lână pentru termoizolarea clădirilor.

În ultimii doi ani, a precizat ministrul de resort, s-au făcut cercetări în institute specializate pentru folosirea lânii ca termoizolant.

În perioada următoare, vor avea loc întâlniri cu constructori de case de lemn din Germania și Belgia pentru o potențială colaborare în domeniu.

Publicat în Știri interne

Pe perioada președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene (ConsEU) din perioada ianuarie – iunie 2019, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) va disloca 360 de specialiști și șase coordonatori doar pentru a putea gestiona dosarul Politicii Agricole Comune post-2020 (PAC), acesta urmând să fie defalcat pe șase subcapitole.

Și asta, în condițiile în care, în cele șase luni de președinție, actuala conducere a ministerului de resort va fi responsabilă de buna gestionare a nu mai puțin de 29 + 2 dosare, unele dintre ele extrem de sensibile, dar și de problematica internă a sectorului agroalimentar.

În cazul președinției rotative a ConsEU, MADR va avea o activitate de preluare și de închidere de dosare primite de la președinția anterioară (ultima din trioul Estonia-Bulgaria-Austria), apoi de securizat anumite elemente-cheie din componența acestora (context în care experții români vor încerca să obțină o abordare generală parțială), cât și de „dezghețarea” unor dosare închise anterior.

„Noi vom gestiona pe perioada președinției rotative a Consiliului Europei aproape 30 de dosare. Spun aproape pentru că unele dosare abia acum apar de la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, deși mai avem puțin până la preluarea efectivă a mandatului. Sunt deja 29 și încă două în așteptare și care, probabil, vor apărea”, a declarat joi, 7 decembrie 2018, Dănuț-Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul MADR, cu ocazia reuniunii grupului de experți mass-media, Partea I – Politica Agricolă Comună și provocările Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). „În aceste dosare, trei sunt extrem de importante și complexe: primul este Politica Agricolă Comună post-2020 (PAC) prin Planul Strategic; un dosar uriaș. (...) Noi, pentru a putea gestiona acest dosar, l-am împărțit în șase subcapitole, fiecare dintre aceste secțiuni fiind dată în grija unui responsabil care, în spatele lui, are o echipă de până la 60 de experți. Asta numai pe un subcapitol! Rezultatul este că numai pe un regulament avem o echipă de 130 de oameni de la APIA, AFIR, AM PNDR, Direcția Generală de Politici Agricole, Afaceri Europene ș.a.m.d.”.

Secretarul de stat a mai precizat că în cazul celor 29+2 dosare de gestionat de MADR pe perioada președinției rotative există mai multe categorii de abordări. Mai exact, pentru fiecare dosar există o echipă cu o responsabilitate clară, atât la Bruxelles, cât și în România.

„Se știe clar cine gestionează din punctul de vedere al României dosarele respective”, a mai menționt oficialul guvernamental. „Experții noștri au intrat astăzi în «shadow presidency», vin alături de experții austrieci și participă la gestionarea acestor dosare”.

Gestionarea unui dosar preluat de MADR în cele șase luni de președinție rotativă

Același Dănuț-Alexandru Potor a explicat tipurile de stadii în care cele 29+2 (posibile) dosare ar urma să fie preluate, gestionate și predate mai departe președinției finlandeze a ConsEU.

Un prim exemplu este cel în care ministerul de resort din țara care deține președinția rotativă preia un dosar și îl închide - „Varianta ideală, cea mai spectaculoasă”, a explicat secretarul de stat MADR.

Un exemplu în acest caz ar fi potențiala închidere a dosarului privind practicile comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare cu alimente.

„Acolo este o concluzie a efortului de lucru la nivel european. În cazul României, probabil, cel mai spectaculos dosar va fi cel al practicilor comerciale neloiale pe lanțul de aprovizionare cu alimente. Este un dosar cu un mare impact, cu o mare rezonanță europeană, care implică poziția fermierilor, raportată la marile lanțuri de retaileri, la felul cum primii sunt sprijiniți de ultimii etc. Probabil că vom închide noi acest dosar, deși, probabil, președinția austriacă a întreprins eforturi susținute să-l definitiveze. Din păcate, trialogurile au durat destul de mult, practic austriecii nu au ajuns să finalizeze acest dosar. Astfel, chiar dacă mai este mult de lucru, România poate închide dosarul pe parcursul președinției sale”, a explicat Potor. „Al doilea este un dosar legat de băuturile spirtoase – Regulamentul privind băuturile spirtoase – care este într-o fază destul de avansată și există foarte mari posibilități ca acesta să fie închis pe perioada președinției României. În rest, mai sunt dosare care țin de pescuit, care țin de cote, care nu interesează România în mod direct. Însă, în condițiile în care România are rol de «honest broker», de administrator, faptul că închizi un dosar care privește pescuitul în Marea Nordului, ai avut un rezultat bun. Probabil că vom închide și două dosare de pescuit care nu au tangență directă cu noi”.

O a doua categorie de dosare care implică cea mai mare parte a activității MADR de-a lungul președinției rotative se referă la cele în care se va securiza un anumit segment din acesta, aspect pozitiv care va fi bifat în dreptul țării noastre.

„Aici intră majoritatea dosarelor grele care sunt legate de PAC - Planuri Strategice, dosarul orizontal pentru monitorizare, finanțare ș.a.m.d. și cele care implică organizarea comună de piață, precum și cel dedicat finanțării pescuitului și afacerilor maritime. Patru dosare foarte complexe și cu o importantă rezonanță europeană”, a mai menționat oficialul MADR. „Aceste dosare sunt active pe perioada președinției României, dar care nu pot fi închise pe perioada președinției noastre și noi trebuie să securizăm anumite chestiuni din aceste dosare. Pe două dintre dosarele mari, România va încerca să obțină o abordare generală parțială. Am putea obține chiar o abordare generală pe dosarul de Regulamentul de organizare comună a piețelor”.

Nu în ultimul rând, există și o a treia categorie de dosare, și anume cele „înghețate”. În acest caz, România va încerca să le „repună pe tapet” pentru că ele au fost închise.

„Mare parte dintre ele sunt în prezent «dezghețate». Țara noastră va avea rolul de a le repune în discuție, de a distribui informații ș.a.m.d.”, a conchis acesta.

Consiliul AGRIFISH, prioritate pentru următoarele șase luni de președinție a ConsEU

De-a lungul asumării pentru șase luni a președinției rotative a Consiliului UE de către țara noastră, negocieri importante vor fi definitivate pe zona de fonduri structurale, cât și pe cea a PAC post-2020. Țara noastră are un interes sporit în adoptarea unui plan clar pentru viitoarea structură a PAC, unul complet și orientat către conectarea agriculturii cu tehnologiile moderne.

De aceea, țara noastră trebuie să se asigure că în configurația Consiliului AGRIFISH, următoarele elemente de discuție vor fi pe agendă și vor fi incluse în demersul de modernizare și de simplificare a PAC post-2020: inovare, digitalizare, asociere, microcredite, cât și pregătirea viitoarelor generații de fermieri.

Un subiect important în acest context va fi și acela de informare a locuitorilor cu privire la acest aspect prin renumitele Dialoguri cu cetățenii, în special în zonele cu un nivel crescut al populației active în sectorul agricol.

Publicat în România Agricolă

Gigantul de lobby în comerțul cu cereale – Coceral – a transmis marți, 4 decembrie 2018, prin vocile sale autorizate, că își revizuiește în scădere estimările cu privire la producția de grâu a blocului comunitar UE28 pentru anul în curs, până la un total de 128,6 milioane de tone, față de calculul anterior, din septembrie a.c., unul care indica un potențial de 129,9 milioane de tone producție și dezechilibru major față de cele 141,9 contabilizate anul trecut.

În contrapartidă, Coceral prevede majorări la producția de porumb a anului 2018, până la un total de 60,5 milioane de tone, față de 58,9 milioane de tone, cât erau previzionate în septembrie a.c. Vorbim de un echilibru aproape total, față de cele 60,7 milioane de tone de porumb obținute anul trecut.

Totodată, analiștii Coceral prevăd o scădere a totalului producției de orz, una care ar urma să fie, la nivelul statelor Uniunii Europene (UE), 56 de milioane de tone, în scădere față de estimările din septembrie 2018. Pe atunci, calculele indicau un potențial de producție de 57,4 milioane de tone. Oricum, estimările cele mai recente indică un dezechilibru față de recolta anului trecut, una care a totalizat 58,3 milioane de tone de orz obținute de țările UE.

În cazul oleaginoaselor, Coceral și-a păstrat aproape neschimbate estimările cu privire la producția de rapiță a UE pentru acest an – 19,4 milioane de tone, în scădere față de recolta anului 2017, una de 21,9 milioane de tone.

În România, situația se prezintă mult mai bine

Conform precizărilor lui Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, făcute în 3 decembrie 2018 pentru cea mai mare agenție de presă de la noi din țară, anul acesta, mai bine de 30 de milioane de tone de cereale ar urma să intre în silozurile țării.

Și asta, în condițiile în care, în 2017, România a produs 27 de milioane de tone.

De asemenea, el a precizat că producţiile de porumb şi de floarea-soarelui autohtone ocupă primul loc în Uniunea Europeană (UE).

„Producţia de cereale de anul acesta depăşeşte 30 de milioane de tone. La floarea-soarelui am realizat peste 3,35 milioane de tone şi suntem pe primul loc în Uniunea Europeană (UE), fiind cea mai mare producţie de până acum. La porumb, mai avem de recoltat 0,5% din suprafaţă în judeţele din centrul țării, dar până în prezent am depăşit 18 milioane de tone. Şi la porumb suntem pe primul loc în UE”, a spus Daea.

Suprafaţa semănată cu porumb în 2018 a fost 2,415 milioane de hectare, iar la floarea-soarelui, de 1,01 milioane de hectare.

În 2018, recolta de grâu a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut, când s-a cifrat la 10 milioane de tone, deşi, potrivit şefului MADR, a fost un an greu, în care „România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme”.

Recolta de cereale păioase de vară a ajuns la 12,8 milioane de tone, în creştere uşoară, sub 1%, faţă de anul trecut, când a fost de 12,7 milioane de tone, cu o producţie medie de 4.655 kg/ha, comparativ cu anul trecut, de 4.598 kg/ha.

Publicat în International

Vineri, 2 noiembrie 2018, în cadrul Târgului Comercial IndAgra 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a lansat Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC), o aplicaţie pentru telefoane mobile care facilitează accesul consumatorilor interesați la cele câteva sute de produse agroalimentare atestate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„Aplicaţia a fost gândită şi pornită de la o nevoie a Departamentului IT din AFIR, care îşi dorea să meargă în zona rurală a României şi să identifice produse certificate validate cu încrederea statului român că acele produse sunt autentice. La vremea respectivă nu exista o astfel de interfaţă, ci doar o înşiruire de producători şi detalii fără niciun apetit pentru consumatori. Ei au creionat o aplicaţie destinată telefoanelor mobile, astfel încât orice consumator poate intra pentru a afla ce producători sunt pe o rază de până la 100 de kilometri, care sunt produsele certificate de MADR, care sunt reţetele care conduc la realizarea acestor produse şi, în felul acesta, să facă mai facilă ajungerea consumatorului efectiv la producător, pentru că ei au conectat această aplicaţie cu hărţile disponibile de la Google, astfel încât să te duci la poarta consumatorului şi să îţi achiziţionezi acele produse”, a precizat directorul general al instituției, Adrian-Ionuț Chesnoiu.

Șeful AFIR a adăugat că aplicaţia îl va ajuta pe consumatorul român să evite falsurile, deoarece tot ceea ce certifică MADR pe hârtie va fi introdus automat şi în această aplicaţie, iar toate înscrierile viitoare se vor face exclusiv online.

Aplicaţia va fi extinsă în perioada următoare cu module care vor conţine cramele, podgoriile, dar şi lista cu modernizările şi restaurările aşezămintelor culturale, biserici şi şcoli finanţate de AFIR.

„Am pornit de la ideea că noi, ca agenţie, finanţăm pensiunile şi agropensiunile şi atunci dacă am făcut pentru produse certificate şi un turist vrea să meargă în judeţul Olt, să se cazeze în comuna Rotunda, la o pensiune pe care AFIR a finanţat-o, să vadă şi ce se întâmplă în jurul acelei pensiuni. Pe de o parte, să aibă acces la toate pensiunile finanţate de noi, pentru că este o garanţie în plus fiind înfiinţate cu bani europeni, şi toate autorizaţiile sunt la zi. Am zis să dezvoltăm zona de produse tradiţionale, zona de crame, vii, podgorii care pot fi vizitate şi pe viitor ne gândim, dacă va exista feedback din partea beneficiarilor, și la alte module. Chiar ne-am gândit să introducem şi lista de monumente naţionale pe care le finanţăm: modernizarea şi restaurarea aşezămintelor culturale, biserici şi şcoli. Dacă vor să vadă şi aceste obiective, să aibă posibilitatea să le viziteze”, a declarat Chesnoiu.

Acesta nu exclude posibilitatea de a fi incluse în aplicaţie şi târgurile, şi expoziţiile destinate producătorilor agricoli.

Catalogul Produselor Alimentare Certificate (CPAC) este o aplicaţie care facilitează accesul la informaţiile ministerului de resort cu privire la produsele agroalimentare înregistrate pe scheme naţionale şi europene de calitate.

CPAC cuprinde: lista cu toate produsele atestate, detalii produs (descriere, locaţie, denumire, tip atestat, categorie produs), vizualizare pe hartă GPS a tuturor producătorilor de produse alimentare atestate (Tradiţional, DOP, IGP, STG, Reţetă Consacrată etc.), cu posibilitate de accesare şi contact direct din aplicaţie, vizualizare detalii despre producători (telefon, adresă sediu social şi punct lucru, listă atestate), căutare în lista de atestate a producătorilor după diverse criterii, filtrare produse într-un anumit judeţ sau pe o anumită rază, în funcţie de tipul atestatului şi categoria de produs, citire QR Code de pe orice etichetă pentru aflare detalii produs.

Publicat în Știri interne

Luna viitoare, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) intenționează să lanseze o nouă sesiune de depunere proiecte pe subMăsura 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Componenta infrastructura de irigații, cu o alocare totală de 200 de milioane de euro, a anunțat marți, 23 octombrie 2018, la Radio Antena Satelor, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Dănuț Alexandru Potor.

„Ne concentrăm pe investițiile care provin din fonduri europene și aici vorbim de măsura 4.3, cu subMăsura dedicată irigațiilor. Așa cum s-a și discutat în spațiul public, noi am lansat această măsură care a avut deja o alocare totală (că o parte s-a consumat) de 435 de milioane de euro. Din acești bani, 158 de milioane de euro au fost deja contractați în sesiunile trecute de finanțare. Intenționăm să lansăm o nouă sesiune, chiar acum, pe parcursul lunii noiembrie, cu o alocare totală de 200 de milioane de euro; să vedem care va fi data exactă de lansare. Este o invitație deschisă către cei care au reușit să creeze OUAI-uri și să le acrediteze final, pentru că este un proces destul de laborios de preluare a infrastructurii de la ANIF. Știu că foarte multe dintre ele s-au realizat”, a precizat oficialul guvernamental.

Acesta a adăugat că, de această dată, în cadrul subMăsurii 4.3.I, vor fi eligibile și achizițiile de echipamentele de irigații: pivoți, aripi de ploaie, tamburi ș.a.m.d. care nu erau finanțabile în trecut.

Echipamente de irigat cu bani FEADR

Achiziţia de echipamente de irigat pentru OUAI-uri reprezintă o cheltuială eligibilă în limita a 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, se precizează în Ghidul solicitantului pentru subMăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” - componenta infrastructura de irigaţii, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Conform Ghidului, beneficiarii eligibili sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare.

„Suntem în perioada de pregătire a unei noi sesiuni de finanţare pentru înfiinţarea, modernizarea şi dezvoltarea sistemelor de irigaţii care au un rol vital atât în agricultură, cât şi pentru creşterea competitivităţii economiei agrare româneşti. În urma intrării în vigoare a Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 130/2018, această sesiune va fi dedicată exclusiv OUAI-lor. Consider important să precizez că vom face toate demersurile necesare şi modificările legislative aferente astfel încât în următoarea sesiune şi Federaţiile Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii să fie eligibile pentru finanţare, lucru pe care l-am susţinut în cadrul întâlnirilor pe care le-am avut cu reprezentanţii acestora. Având în vedere că seceta reprezintă un factor natural extrem de dăunător, stimularea investiţiilor în sistemele de irigaţii este indispensabilă pentru creşterea producţiei şi a calităţii produselor agricole”, preciza Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, la finele lunii august.

Conform Ghidului, prin proiectele depuse vor fi finanţate investiţii în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi racordare la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat.

Publicat în Finantari

Într-un interviu acordat Radio Antena Satelor, marți, de Alexandru Potor, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la data 23 octombrie 2018 încasaseră avansul din subvenție un număr de 384.880 de fermieri.

Și asta, în condițiile în care, joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) admitea în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

„În mod particular, vă pot spune că astăzi, când vorbim, și astăzi suntem marți (n.r. - 23 octombrie 2018), avem 384.880 de fermieri plătiți. Ne apropiem vertiginos de cei 450.000 de fermieri despre care am vorbit. Acești fermieri nu sunt comod de plătit. Și asta, pentru că ei vin la pachet cu același tip de verificare, până la urmă. Fie că este mare, că vorbești de 10 hectare, că vorbești de 1.500 ha, trebuie să treci prin niște etape administrative, trebuie să faci tot tipicul de implementare. Este adevărat și că fermierii mari tind să aibă și scheme mai complicate, mai diverse, dar asta nu înseamnă să ajungi la performanța de a plăti spre 60 la sută din numărul total de cereri de plată, să le dai avansul într-o săptămână și jumătate, mie mi se pare un lucru bun”, a afirmat secretarul de stat.

APIA: Ferme mici, efort administrativ mare

Același oficial preciza că țara noastră se confruntă de multă vreme cu fărâmițarea proprietăților, astfel că media exploatațiilor agricole este de 3,4 hectare, o medie foarte scăzută, raportată la celelalte țări europene.

„Asta, în condițiile în care suntem o țară relativ mare, nu suntem o țară mică în raport cu celelalte state. Cred că suntem pe locul 6 sau 7 ca suprafață agricolă. Iată că nu suntem unul dintre jucătorii mici, dar și acest aspect, coroborat cu faptul că fragmentarea este destul de mare, ne face să ajungem la un număr foarte mare de cereri unice de plată”, a adăugat Potor. „Suntem pe primul loc în ceea ce înseamnă numărul de fermieri și asta înseamnă un efort administrativ foarte mare. Totul vine la pachet cu un efort administrativ foarte mare, cu o serie de complicații, pentru că tot apar, iar administrativul trebuie să gestioneze un număr mare de scheme, de variații. Fiecare fermier poate optează pentru anumite pachete, dar pot exista foarte multe combinații, în funcție de regiunea unde este situat acel fermier. Sunt aproape 89 de scheme și subscheme care sunt gestionate prin intermediul APIA”.

Secretarul de stat a lăsat să se înțeleagă că este nemulțumit de afirmațiile presei, potrivit cărora sumele asociate disciplinei financiare, în cuantum de peste 16 milioane de euro, plus partea de corecție, ar fi fost pierdute definitiv de țara noastră. „Nimic mai neadevărat”, a precizat Potor.

„De multe ori, aș vedea-o un pic eronată opinia unora care spun că plățile APIA se fac automat. Nu. Nu se fac automat. Pentru a face lucrurile să funcționeze, trebuie să existe foarte multă dedicație și trebuie să îndeplinim foarte multe criterii. Din fericire, s-a reușit plata acelor sume care țineau de disciplina financiară, care a fost mult discutată în presă și s-a spus că banii s-au pierdut. Nu s-au pierdut. Vorbim de cele 16 milioane de euro, plus tot ceea ce înseamnă partea de corecție. Lucrurile au fost bine făcute, au fost integrate și banii sunt ai fermierilor, România nu i-a pierdut. În mod particular, am plătit în campania trecută 1,7 miliarde de euro și rămăseseră 16 milioane de euro, adică aproape 0,1 la sută. De aici era o «vină» foarte mare, că se încerca a șterge tot ce s-a întâmplat bun la nivelul Ministerului Agriculturii și la nivelul APIA”, conchidea Alexandru Potor pe acest subiect.

Conform informațiilor date publicității joi, 18 octombrie 2018, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, erau plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

Publicat în Finantari

În primele șase luni ale anului în curs, țara noastră a importat carne şi preparate din carne în valoare de 416 milioane de euro, practic o majorare de 11,6 procente faţă de perioada similară din 2017, potrivit datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Pe de altă parte, valoarea exporturilor de carne şi preparate din carne a fost de aproape două ori mai mică decât cea a importurilor, cifrându-se la 209,5 milioane de euro, deşi a înregistrat o uşoară creştere (+2,8%) în primul semestru din acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

Pe acest segment, România se află de ani buni pe deficit, care continuă şi în 2018, acesta totalizând 206,5 milioane de euro în primul semestru din acest an.

Anul trecut, România a înregistrat un deficit de 853,9 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 53% faţă de anul 2016, când a raportat 557,4 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„România a înregistrat o creştere cu 4,6% a exporturilor cu produse agroalimentare în anul 2017 faţă de 2016, atingând o valoare de 6,23 de miliarde de euro, ponderea cea mai mare fiind deţinută de materiile prime. Importurile României au înregistrat o valoare de 7,1 miliarde de euro, o pondere semnificativă având-o produsele cu valoare adăugată”, conform datelor ministerului de resort.

Anul trecut, în topul produselor importate s-a menţinut carnea de porc, cu o valoare de 475 de milioane de euro.

Conform datelor Ministerului Agriculturii, România importă anual circa 230.000 de tone de porci şi carne de porc (circa 30.000 de tone de porci vii şi 200.000 de tone de carne de porc), cheltuind astfel circa 350 de milioane de euro pe carnea importată. În acelaşi timp, ţara exportă de aproape 60 de ori mai puţin, adică aproximativ 4.000 de tone de carne şi produse din carne de porc.

În primul semestru din 2018, exporturile FOB au depăşit 33,977 miliarde de euro, în creştere cu 10% comparativ cu perioada similară a anului trecut, iar importurile CIF au însumat circa 40,282 miliarde de euro (plus 9,7%).

Publicat în Piata agricola

Joi, 18 octombrie 2018, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a admis în scris că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat acordarea plăţilor în avans în data de 16 octombrie 2018, CU PRIORITATE pentru fermierii care deţin suprafeţe cuprinse între unu şi zece hectare, urmând ca, din data de 25 octombrie a.c., să intre în a doua etapă de plată fermierii care au suprafeţe mai mari de 10 hectare de teren agricol.

Asta, chiar dacă în data de 12 octombrie a.c., directorul general al APIA, Adrian Pintea, răspundea la o întrebare a gazetarului Revista Fermierului fix pe acest subiect, răspunsul șefului agenției fiind acela că nu va exista vreo „prioritizare” a dosarelor operate și trimise pe fluxul de autorizare, de niciun fel.

Conform informațiilor date publicității joi, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), până miercuri, 17 octombrie 2018, au fost plătiţi 191.799 de fermieri, suma autorizată la plată fiind în valoare de 51.180.962,95 de euro.

Ministerul de resort precizează că se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

La data de 4 octombrie 2018, Executivul de la București stabilea pentru anul în curs cuantumul pe hectar al plăţii unice pe suprafaţă, al plăţii redistributive şi al intervalelor de suprafaţă pentru care se acordă aceasta, dar şi al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine.

Concret, plata directă în sectorul vegetal, respectiv schema de plată unică pe suprafaţă, este de 102,5 euro/ha, plata redistributivă pentru intervalele între 1 ha şi 5 ha, inclusiv - 5 euro/ha şi peste 5 ha şi până la 30 ha, inclusiv - 50,3 euro/ha, plata pentru înverzire - 58,2 euro/ha şi plata pentru tinerii fermieri - 25,8 euro/ha. Aceste cuantumuri se pot majora sau diminua pentru încadrarea în plafonul financiar alocat, pe baza suprafeţelor determinate.

Pentru speciile ovine/caprine, plăţile directe pentru schema de sprijin cuplat au un plafon alocat de 56,1 milioane de euro, urmând să se stabilească şi cuantumul pe cap de animal.

Fermierii români au depus, în perioada 1 martie - 15 mai a.c., peste 866.000 de cereri unice de plată pentru o suprafaţă de 9,7 milioane de hectare, înregistrându-se o depăşire cu 250.000 de hectare faţă de anul 2017, în timp ce anul trecut au fost depuse 884.464 cereri, pentru o suprafaţă de 9,545 milioane de hectare.

Plafonul alocat României pentru plăţile directe, prevăzut în regulamentul Comisiei Europene, este 1,912 miliarde de euro pentru campania din 2018.

Plăţile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană (BCE), astfel: 4,6638 lei pentru un euro, stabilit în data de 28 septembrie şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă), respectiv 4,6585 lei pentru un euro, stabilit pe data de 29 decembrie 2017 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pentru plăţile finanţate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 9