În viitorul apropiat, în cazul României, pe fondul procesului de flexibilizare, plățile directe sub forma subvențiilor europene vor cunoaște un reviriment în detrimentul fondurilor destinate dezvoltării rurale, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vineri, 30 august 2019, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”.

„Avem în vedere următoarea schemă de gândire, pe care v-o pun astăzi aici: - (...) ce facem cu bugetul următor, unde Planul Național de Dezvoltare Rurală este la 6,7 miliarde de euro, cu 1,4 miliarde mai puțin decât în exercițiul trecut? La această dată, toată subvenția pentru România, ca proiecție bugetară, este undeva între 20 și un pic de miliarde de euro, din care 13 miliarde pe plăți directe. Crește subvenția pe unitatea de suprafață și scade pe PNDR, pentru că este conceptul acesta de flexibilitate, unde tu ai voie să dai de la un pilon la altul”, a afirmat oficialul guvernamental.

Ca urmare a discuțiilor purtate între guvernanți și partenerii sociali, potențiali beneficiari ai fondurilor europene, au reieșit mai multe direcții de dezvoltare a sectorului agrozootehnic românesc, pomicultura, procesarea, susținerea tinerilor fermieri și a învățământului liceal agricol reprezentând priorități demne de luat în seamă.

„Ne vom duce cu bani în patru direcții: - pomicultura țării românești, care este, la ora actuală, neatractivă, un patrimoniu imens al țării care nu a fost suficient susținut; unitățile de prelucrare la sate pentru a procesa resursele existente, începând de la fructele de pădure, până la lapte sau altceva; drumurile agricole să constituie acea infrastructură atât de necesară; (...) să ne ducem către tineri. Noi suntem astăzi, dar mâine, nu. Agricultura trebuie să fie. Ea trebuie să fie pusă în mâinile generațiilor care urmează. Cum îi stimulăm, cum îi antrenăm, cum îi încălzim, cum îi atragem și, atunci, trebuie să dăm acest culoar pentru fermele tinerilor; cercetare licee agricole. Acestea sunt direcțiile pe care le-aș vedea, după o analiză serioasă în minister și după o preocupare permanentă pentru prezentul și viitorul agriculturii românești”, a mai adăugat Daea.

Au fost prelungiri

„Având în vedere rolul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de a răspunde nevoilor identificate la nivelul agriculturii României privind sprijinul pentru finanțarea investițiilor-cheie în agricultură și dezvoltare rurală, interesul manifestat de partenerii sociali implicați în procesul de elaborare a Planului Național Strategic 2021-2027, numeroasele solicitări din partea acestora de a prelungi termenul de transmitere a chestionarului și pentru a permite unui număr cât mai mare de parteneri sociali să își exprime poziția cu privire la prioritățile PNS 2021-2027, MADR anunță prelungirea termenului de depunere a chestionarului referitor la Planul Național Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027 până la data de 31 august 2019”, preciza ministerul de resort, joi, 1 august 2019.

Propuneri legislative privind PAC, după 2020

Propunerea Comisiei privind cadrul financiar multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 (COM(2018)0322, din 2 mai 2018) a stabilit viitorul buget pentru agricultură. În timp ce Uniunea continuă să consacre o parte semnificativă a bugetului său pentru agricultură (28,5 % din bugetul total) (a se vedea tabelul de mai jos), se constată reduceri semnificative ale prețurilor curente (de la -3 la -5%) și, mai ales, în termeni reali (-12 până la -15%), ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniune (contribuitor net la buget) și a nevoilor de finanțare care rezultă din noile priorități ale Uniunii (migrație, frontiere externe, frontiere digitale, transport). Pachetul agricol se ridică la 324,2 miliarde de euro, în prețuri constante, din 2018, ceea ce ar trebui comparat cu bugetul aferent perioadei anterioare 2014-2020, minus cheltuielile pentru Regatul Unit. Primul pilon a continuat să aibă prioritate (Fondul european de garantare agricolă, FEGA, 78,4%), deși acesta a scăzut cu 7 sau 11%, dezvoltarea rurală fiind cea mai afectată, cu o scădere de 25 sau 28%.

Viitoarea PAC se va concentra asupra a nouă obiective care să reflecte funcționalitatea sa pe mai multe planuri: economic, de mediu și socio-teritorial. Aceasta ar menține cei doi piloni ai săi și cele două fonduri agricole pentru a sprijini programele naționale, în funcție de o serie de măsuri alese pe baza unei abordări integrate. În orice caz, plățile directe (decuplate și cuplate) ar rămâne elementele prioritare ale noii PAC.

Publicat în Finantari
Miercuri, 04 Septembrie 2019 20:34

Irigațiile în România – profit net!

Cu o sumă cheltuită de la bugetul statului de 22 de milioane de euro, destinată apei pentru irigații, fără a preciza însă intervalul investițional, potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, sectorul de profil din România a contabilizat un câștig de peste 440 de milioane de euro.

Conform precizărilor oficialului guvernamental, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice” de vineri, 30 august 2019, profitul înregistrat provine din plusul de producție-marfă comercializată, mai exact din încasările purtătoare de TVA care alimenează bugetul statului.

„Astăzi, în România, sunt 48 de șantiere de lucru. România are posibilitatea, la această dată, să irige - într-un perimetru irigabil – 1,4 milioane de hectare cu banii de la bugetul statului și cu banii de la Uniunea Europeană. Fără bani și fără subvenții, agricultura nu intră în spațiul rentabilității. Și nu numai aici. (...) Am introdus 22 de milioane de euro și am câștigat 441 de milioane de euro prin costul apei, dar prin ridicarea producției respective și printr-un plus de producție-marfă vândută și încasată, purtătoare de TVA, care alimenează bugetul statului, de unde să avem din nou posibilitatea în nevoile țării sociale, economice și de sprijin pentru fermieri”, a precizat Daea.

Conform informațiilor transmise de ministerul de resort, la mijlocul lunii februarie 2019, prin Programul Naţional de Irigaţii se propunea reabilitarea unei suprafețe totale de 2 004 639 ha din 88 de amenajări de irigaţii viabile. Erau vizate, mai exact, 119 staţii de pompare de bază, 178 de staţii de repompare,      11.856 m de conducte de refulare, 48 232 m de conducte îngropate, un colector, 2 548 860 m de canale de aducţiune, 2 811 338 m de canale de distribuţie şi 5.286 de construcții hidrotehnice.

Infrastructura de irigații este o componentă vitală pentru o agricultură modernă și competitivă. În perioada de programare financiară 2007 - 2013, investițiile în sistemele de irigații au fost finanțate prin Măsura 125 „Îmbunătățirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi a silviculturii”, componenta a1, irigații şi alte lucrări de îmbunătățiri funciare. Sprijinul acordat prin componenta de irigații a Măsurii 125 a fost solicitat de organizațiile sau federațiile de utilitate publică ale proprietarilor/deținătorilor de terenuri agricole constituite în conformitate cu legislația în vigoare.

Prin M125 – Irigații au fost depuse 156 de cereri de finanțare, în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 131 de contracte de finanțare, în valoare de 114,9 milioane de euro. Valoarea plăților efectuate este de 101,6 milioane de euro. Vorbim, practic, de 86 de investiții finalizate, cu o valoare de 73,8 milioane de euro.

În perioada de programare financiară 2014 – 2020, sectorul irigațiilor este finanțat prin submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații. Sprijinul public este 100% nerambursabil din totalul cheltuielilor eligibile, dar nu va depăși 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune (SPP).

În total, prin submăsura 4.3 – Irigații, au fost depuse 529 de cereri de finanțare, în valoare de peste 524,5 milioane de euro. Dintre acestea, au fost încheiate 257 de contracte de finanțare, în valoare de 194 de milioane de euro. La nivelul lunii iunie 2019, valoarea plăților efectuate a fost de 94,5 milioane de euro, potrivit statisticilor AFIR. De asemenea, tot la acea dată, au fost finalizate 63 de proiecte, cu o valoare de peste 14 milioane de euro.

În data de 28 ianuarie 2019, a fost deschisă sesiunea de primire a proiectelor de investiții aferente submăsurii 4.3 „Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul PNDR 2020.

Publicat în Piata agricola
Miercuri, 04 Septembrie 2019 17:38

Păstrăm locul V în lume la exportul de grâu

Pe fondul constanței recoltelor obținute în ultimii trei ani, potrivit declarațiilor făcute recent de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, cu ocazia conferinței „Adaptarea tehnologiilor de cultură din Dobrogea la schimbările climatice”, țara noastră își păstrează locul cinci la nivel mondial în topul exportatorilor de grâu.

„Astăzi (n.r. - 30 august 2019), de trei ani, constant, iată că avem posibilitatea să spunem, prin rodul muncii dumneavoastră, prin însumarea producțiilor pe fiecare loc, că România a ajuns să depășească cele 10 milioane de tone de grâu, păstrându-se într-o cadență de creștere a randamentului, care s-o mențină pe locul V în lume ca exportator de grâu. Sigur, putem discuta acest lucru, dacă acest export de grâu poate fi acum interpretat în altă perspectivă, înțelegând partea de prelucrare, dar nicăieri și niciunde în România nu se poate discuta – și o spune un agronom – ca țara românească să fie altfel decât o țară cerealieră”, a precizat sursa citată.

Țara noastră comercializează peste graniță cantități din ce în ce mai mari de cereale, spun statisticile MADR. Astfel, anul trecut, mai bine de 10 milioane de tone, cu alte cuvinte aproape o treime din producția internă, au fost livrate extern. Cea mai mare pondere (16,1%) în structura exporturilor a avut-o grâul, cu un volum al livrărilor de 5,886 de milioane de tone, în valoare de 1,037 de miliarde de euro (valoare similară celei din 2017), potrivit datelor ministerului de resort.

În 2018, România a ocupat cel de-al treilea loc în topul producătorilor de cereale din blocul comunitar (UE28), cu o recoltă de 31,8 milioane de tone, față de 24,5 milioane de tone, în 2017, în urma Franței (62,3 MT), respectiv a Germaniei (38 milioane de tone), potrivit aceleiași surse care citeaza datele Eurostat.

În cazul grâului, a fost atinsă o producție de 10,2 milioane tone (12 MT în total cereale păioase de vară).

Publicat în Piata agricola

În urma apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora România încalcă o serie de norme europene privind exportul de animale vii, Ministerul Agriculturii face următoarele precizări, printr-un comunicat de presă transmis la redacție vineri, 30 august 2019, „pentru corecta informare a opiniei publice”.

Concret, MADR precizează că „Anterior realizării transportului de ovine în Golful Persic, ANSVSA, autoritatea competentă pentru exportul animalelor, a transmis căpitanului navei instrucțiuni tehnice privind transportul în siguranță al animalelor, cu respectarea regulamentelor europene în domeniu. În premieră, pentru exporturile de animale efectuate din România către ţări terțe, sănătatea și bunăstarea animalelor au fost monitorizate pe întreaga durată a călătoriei de către un medic veterinar, care a asigurat şi asistența sanitară veterinară pentru animalele transportate.

Nava Al Shuwaikh, încărcată cu 66 000 de capete tineret ovin, a plecat din portul Midia, județul Constanța în data de 14 iulie 2019 și si-a încheiat călătoria în data de 6 august 2019, în portul Muscat, din Oman. Durata călătoriei a fost de 23 de zile, perioadă în care s-a înregistrat un procent de mortalitate de 0,5 % din totalul animalelor îmbarcate, procent care se încadrează în limita acceptată în astfel de situații, de maximum 1,5 % mortalitate tehnologic admisă.

ANSVSA a primit raportări zilnice privind starea de sănătate a animalelor, semnate de medicul veterinar prezent la bord, precum şi un raport final, întocmit de căpitanul navei. Animalele transportate pe punțile superioare nu s-au aflat sub acţiunea directă a razelor solare, acestea fiind acoperite. Temperatura a fost monitorizată zilnic, în toate zonele unde au fost cazate animalele, rapoartele veterinare indicând faptul că pe nicio punte nu a fost depăşit pragul de 35 de grade Celsius. Din datele incluse în aceste raportări, precum şi din fotografiile realizate pe durata călătoriei (atașate) a reieșit faptul că nu au fost înregistrate probleme majore privind sănătatea şi bunăstarea animalelor. Nu au fost semnalate astfel de probleme nici la destinație, unde s-a făcut debarcarea animalelor. Toate informațiile de mai sus sunt bazate pe documente semnate și asumate de către medicul veterinar care a însoțit transportul și de căpitanul navei.

De asemenea, pe toata durata transportului de ovine, au fost respectate normele referitoare la regimul de temperatură, de furajare și la necesarul de apă al animalelor.

România este a treia țară din Uniunea Europeană în sectorul creșterii ovinelor. De asemenea, exportul reprezintă un element important pentru acest sector, la nivelul anului 2018 exportându-se 48,5 mii de tone de carne de ovine. Interzicerea exportului către țările din zona Golfului Persic ar afecta grav interesele crescătorilor și ale exportatorilor de animale, având implicații sociale și economice greu de cuantificat”.

Publicat în Comunicate

Potrivit studiului economic realizat de economistul Claudiu Cazacu, la cererea Animals Internațional, prin înlocuirea exportului de animale cu carnea congelată, țara noastră ar putea crea până la 5 311 locuri de muncă, valoarea adăugată brută prin crearea acestor locuri de muncă fiind estimată la 46,26 de milioane euro, anual.

Calculele sunt realizate în cazul scenariului care presupune o încetare a tuturor livrărilor internaționale (UE sau non-UE) pentru ovine și bovine, în mod etapizat, pe parcursul a patru ani.

Aceasta ar putea reprezenta o soluție pentru autoritățile de la București, în plin scandal al coșmarului a devenit realitate pentru oile din România exportate în Golful Persic.

Mai exact, Animals International cere infringement împotriva autorităților române care au trimis 66 000 de oi în miezul verii în țări de la Golful Persic, cel mai fierbinte loc de pe Planetă, în ciuda avertismentului Comisiei Europene (CE), care a cerut ca vaporul să nu părăsească România.

Într-o scrisoare recentă parvenită Animal International, ANSVSA susține că densitatea obișnuită a fost redusă cu 20% pe Al Suwaikh, vaporul reclamat. Dar dovezile prezentate deja de o organizație a CE dezvăluie că densitatea nu mai contează atunci când stresul termic depășește o anumită limită și că sute de animale au clacat la destinație. Investigatorii ONG-ului de protecția animalelor descrie „mormanul de animale moarte” filmat la punctul de descărcare din Golf. Aceștia au surprins și oi bătute la debarcare, când temperatura depășea 40 grade Celsius. Chiar dacă destinația inițială era Kuweit, vaporul a făcut alte patru opriri în Arabia Saudită, Dubai, Qatar și Oman.

Comisarul european Vytenis Andriukaitis i-a cerut ministrului Agriculturii din România, Petre Daea, să furnizeze rapoarte zilnice de călătorie.

„Aceste rapoarte nu pot fi adevărate. Al Shuwaikh este o vechitură sub standardele internaționale care, de exemplu, nu mai are voie să ia animale din Australia, începând cu ianuarie, pentru că accesul la animale este anevoios și ventilația proastă. Chiar dacă ar pune o singură oaie pe etaj, aceasta va suferi de stres termic, odată ce temperatura și umiditatea cresc pe vapor. Sistemele de ventilație de pe vapoare nu sunt capabile să reducă temperatura și umiditatea sub temperatura ambientală. De fapt, pe vapor sunt mereu cu 2 până la 6 grade mai mult decât afară. Puteau să reducă densitatea și cu 50%, și animalele tot erau expuse la condiții insuportabile de stres termic în lunile de vară de pe Marea Roșie și Golful Persic”, a spus Gabriel Păun, Directorul UE al Animals International.

Potrivit ministerului de resort de la noi din țară, acesta a fost primul transport. Peste un million de oi ar urma să fie în total exportate în Golf, anul acesta, pe lângă alte cel puțin un milion exportate spre Libia și Iordania. Aceste rute expun animalele la o combinație de umiditate și căldură care pot duce la colaps, iar în multe cazuri oile se coc de vii în propria piele în structurile metalice ale vaporului.

„Avem dovezi și filmări cu scene îngrozitoare adunate de-a lungul întregii călătorii, fără a menționa uciderea animalelor care s-a făcut fără asomare. Animalele acestea provin de pe pajiști verzi din Carpați. Un contrast inimaginabil cu locurile din Golf pe care oile trebuie să le îndure”, a adăugat Păun.

La capătul tunelului se arată, în sfârșit, o luminiță. Este vorba de un proiect de lege înregistrat la Parlamentul României chiar înainte de vacanță. Proiectul prevede, printre altele, că exporturile vor fi interzise pe timpul verii.

„Astăzi, am lansat petiția prin care toți parlamentarii sunt rugați să susțină această lege de bun simț. Măcar atât se poate face într-o primă fază”, a adăugat Păun.

LINK PETIȚIE: https://www.animalsinternational.org/take_action/eid-festival-2019/

Animals International a depus un raport complet de investigații la CE și a cerut demararea procedurii de infringement împotriva autorităților române.

Publicat în Zootehnie

Operatorii economici care vindeau legume şi fructe din import ca fiind produse românești au fost sancționați de inspectorii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) cu 123 500 de lei şi 118 avertismente, conform anunțului făcut marți, 27 august 2019, de vocile autorizate ale instituției citate.

În plus, împuterniciții MADR verifică atestatele de producător pentru persoanele fizice existente în piaţă şi asigură, împreună cu administraţiile pieţelor, spaţiul de comercializare distinct şi semnalizat pentru produsele acestora.

Reprezentanţii MADR susţin că toate legumele şi fructele autohtone comercializate în pieţele agroalimentare de către producătorii autohtoni persoane fizice şi în hypermarket-uri de către cooperativele sau grupurile de producători din domeniul legume-fructe sunt sigure pentru consumatori.

„Până la această dată, au fost prelevate 2 106 probe din toate sortimentele de legume-fructe şi din toate bazinele de producţie legumicolă din ţară şi au fost analizate 2 de 072 probe, iar 34 de probe se află în lucru. La toate probele analizate nu au fost constatate depăşiri ale limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide, fiind îndeplinite standardele de calitate şi neprezentând riscuri pentru consumatori”, se menţionează în comunicatul citat.

Publicat în Știri interne

Potrivit anunțului făcut marți, 13 august 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), șapte preparate din carne fabricate în judeţele Galaţi, Caraş-Severin şi Buzău au primit, săptămâna trecută, atestate de produse tradiţionale din partea instituției citate.

În judeţul Galaţi, producătorul Verdesi&Co a primit atestat pentru patru produse tradiţionale obţinute din carne de porc provenită din fermele proprii: „Muşchiuleţ de porc Ilinca”, „Cotlet haiducesc a lui Zamfir”, „Costiţă afumată Ilinca” şi „Cârnaţi de porc a lui Ignat”.

Denumirea de „Muşchiuleţ de porc Ilinca” s-a transmis din generaţie în generaţie, iar reţeta este una specifică ce presupune prepararea bucăţilor de carne prin maturare şi condimentare cu cimbru şi alte condimente, înainte de afumare, precizează Ministerul Agriculturii.

„Cotletul haiducesc a lui Zamfir” este obţinut din cotlet de porc, maturat în baiţ de condimente, timp de 6-14 zile.

„Calitatea materiei prime şi prelucrarea cărnii prin metode tradiţionale conduc la obţinerea produsului «Cotlet Haiducesc a lui Zamfir», care se caracterizează printr-un gust deosebit şi, mai ales, printr-o savoare specifică produselor de casă”, se menţionează în comunicat.

„Costiţa afumată Ilinca” este un produs obţinut din piept de porc dezosat, maturat timp de 6-14 zile în baiţ de condimente naturale tradiţionale şi sare. Reţeta are o vechime de peste 25 de ani.

„Cârnaţii de porc a lui Ignat” afumaţi tradiţional se obţin din materii prime autohtone: carne de porc, slănină de porc, sare, condimente naturale. Produsul obţinut se supune operaţiei tehnologice de afumare.

În judeţul Caraş-Severin, a fost acordat un atestat de produs tradiţional pentru „Cârnaţi din carne de capră ca la Soceni”. Aceştia se obţin din carne proaspătă de capră, rasa Albă de Banat, şi pulpă de porc din gospodăria producătorului, afumaţi la fum natural, explică Ministerul Agriculturii.

În judeţul Buzău, a fost acordat atestat de produs tradiţional pentru „Salamul Casa Râmniceană” şi pentru „Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană”. Salamul respectiv este un preparat culinar din carne de porc şi vită cu o metodă de prelucrare autentică şi invariabilă, iar toate operaţiunile de prelucrare sunt executate manual. Combinaţia celor două tipuri de carne, ingredientele atent folosite, urmate, în final, de procedeul de afumare evidenţiază valoarea tradiţională a produsului finit.

„Cârnaţii crud-uscaţi Casa Râminceană” sunt preparaţi din carne de oaie şi porc preluată de la crescători din zonă şi de la fermele proprii, iar procedeul de afumare accentuează valoarea tradiţională a produsului finit.

MADR încurajează producătorii să-şi înregistreze produsele tradiţionale nu doar pentru a diversifica producţia, dar şi pentru a oferi consumatorilor siguranţa calităţii. În acest fel, produsele tradiţionale devin instrumente de promovare a anumitor regiuni, păstrând vie conştiinţa şi identitatea naţională, pe de o parte, şi interesul sporit pentru descoperirea valorilor locului, pe de altă parte, apreciază sursa.

Publicat în Știri interne

O echipă de cercetători români ar putea merge în Vietnam, unde a fost testat cu succes un vaccin împotriva pestei porcine africane, a afirmat luni, 29 iulie 2019, ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Oficialul guvernamental a menționat că a trimis o scrisoare omologului vietnamez, în care îl roagă să permită cercetătorilor să colaboreze cu echipa de români.

„Mă preocupă foarte mult acest lucru, motiv pentru care chiar astăzi (n.r. - luni) am dat drumul la o scrisoare către ministrul (n.r. - Agriculturii) din Vietnam, să îl rog să intrăm cu câţiva cercetători din România, foarte bine pregătiţi, să meargă la grupa de cercetători din Vietnam să colaboreze şi să putem ajunge să realizăm (n.r. - un vaccin). Sunt convins că acest lucru va fi posibil, pentru că în data de 15 aprilie noi am încheiat un memorandum, atât ANSVSA, cât şi MADR, cu Ministerul Agriculturii din Vietnam şi, pe această direcţie ştiinţifică de colaborare, să putem ajunge să lucrăm împreună pentru a ajunge cât mai repede în posesia acestui vaccin. Este extrem de important, dacă vreţi, este tema zilei şi a nopţii. Lumea este răvăşită de acest virus. Orice succes, cât de mic, ar trebui valorificat, amplificat şi, evident, să fie folosit într-o perspectivă cât mai apropiată cu putinţă”, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea, într-un briefing de presă.

El a fost întrebat dacă România este interesată de testele efectuate de cercetătorii din Vietnam referitoare la un posibil vaccin împotriva pestei porcine africane.

Ministrul a subliniat că îşi doreşte ca România să intre într-un astfel de dispozitiv de lucru, cu specialişti de la ANSVSA şi ASAS.

„De altminteri, în această sală am stat de vorbă în trei rânduri cu cel mai mare specialist pe care îl are lumea în domeniu şi i-am cerut şi atunci sprijin, iar ieri când a apărut această informaţie am valorificat-o azi dimineaţă cu colegii, spunându-le că este necesar să intrăm imediat în dispozitivul acesta de lucru. Am vorbit şi cu preşedintele ANSVSA şi cu cel de la ASAS, domnul Tabără, să facem repede un colectiv pentru a vedea când putem ajunge la o asemenea înţelegere de colaborare, în aşa fel încât să ne aducem şi noi aportul prin specificitate, prin ceea ce ştim noi despre acest nenorocit de virus care ne răvăşeşte ţara. E o situaţie grea, pentru care nici unul dintre noi nu trebuie să aibă somn”, a adăugat şeful MADR.

Întrebat cât ar plăti pentru achiziţionarea unui astfel de vaccin, Daea a răspuns: „Ar merita oricât să dăm, din nefericire nu este”.

„Se lucrează la realizarea unui asemenea vaccin, cercetătorii de acolo sunt în laboratorul de cercetare şi au ajuns la anumite rezultate pe care evident vrem şi noi să le cunoaştem şi în acelaşi timp să le valorifice întreaga lume. Va fi un succes extraordinar care va fi apreciat de toţi crescătorii şi de toţi cei care sunt afectaţi astăzi, pentru că planeta întreagă este răvăşită de un asemenea virus”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Vietnam a anunţat, recent, că a avut succes cu crearea unui vaccin împotriva pestei porcine africane, care afectează fermele din statul asiatic şi a determinat sacrificarea a aproximativ 10% din efectivele sale de porcine, transmite Reuters.

Pesta porcină africană - care s-a extins către Laos şi Coreea de Nord, după ce a fost detectată în China în august 2018 - a fost pentru prima dată descoperită în Vietnam în februarie şi s-a extins spre fermele din 61 de provincii, din totalul de 63.

Peste 2,9 milioane de porci au fost sacrificaţi în Vietnam, din efectivele de porcine estimate la aproximativ 30 de milioane, a anunţat ministrul Agriculturii, Nguyen Xuan Cuong.

„Cred că suntem pe drumul cel bun. Vom avea curând un vaccin”, a declarat Cuong pentru agenţia de presă Vietnam News Agency (VNA).

Vaccinul, dezvoltat la Universitatea Naţională de Agricultură din Vietnam, a fost testat în laboratoarele instituţiei şi la trei ferme din nordul ţării, a anunţat postul de televiziune Vietnam Television (VTV).

Experţii în vaccinuri şi în pesta porcină africană sunt sceptici privind progresele anunţate de Vietnam şi susţin că este nevoie de mai multe cercetări pentru a demonstra viabilitatea oricărui vaccin.

„Avem nevoie de diferite faze ale testărilor clinice, prima dată o acţiune experimentală cu o expunere controlată, apoi teste la ferme cu expunere naturală la virus, şi trebuie să fie testări pe scară mare”, susţine Dirk Pfeiffer, profesor de epidemiologie veterinară la City University în Hong Kong.

La testările iniţiale din Vietnam, 31 din cei 33 de porci injectaţi cu vaccinul test sunt sănătoşi după ce au primit două doze în ultimele luni, a anunţat VTV.

Potrivit datelor Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), pesta porcină africană evoluează, în România, în 140 de localităţi din 20 de judeţe, cu un număr de 416 focare (dintre care un focar într-o exploataţie de tip A), iar în alte 4 judeţe există doar cazuri la mistreţi.

Până în prezent au fost eliminaţi 372.325 de porci afectaţi de boală, iar 1.660 de cazuri au fost la mistreţi.

În total, în România, au fost stinse 1.246 de focare. Până în data de 24 iulie 2019 au fost despăgubiţi 8.778 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de 252.287.710 de lei.

Prezenţa virusului PPA în România a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare.

Reprezentanţii ANSVSA precizează că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic şi social.

Publicat în Știri interne

Legumele şi fructele din producţia autohtonă, comercializate în pieţele agroalimentare din întreaga ţară, sunt sigure pentru consum, iar analizele realizate pentru depistarea depăşirilor de reziduuri de pesticide nu au relevat depăşiri ale limitelor maxime admise, potrivit informațiilor transmise marţi, 23 iulie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

„În cadrul Planului Naţional de Monitorizare a reziduurilor de pesticide din legume, fructe şi cereale, Autoritatea Naţională Fitosanitară a prelevat, până în prezent, la nivel naţional, 1 790 de probe, din care au fost analizate 1 696 de probe, în vederea depistării depăşirilor de reziduuri de pesticide. Rezultatele analizelor de laborator confirmă faptul că legumele şi fructele din producţia autohtonă îndeplinesc standardele de calitate şi nu prezintă risc pentru consumatori”, precizează sursa citată.

MADR şi Direcţiile pentru Agricultură Judeţene (DAJ) efectuează controale permanente în toate pieţele agroalimentare din Bucureşti şi din celelalte municipii din ţară, punând accent pe indicarea corectă a localităţii de producţie şi a datei recoltării pentru toate produsele autohtone, cât şi a ţării de origine pentru produsele provenite din import.

„Acţiunile MADR şi ale DAJ, realizate până la jumătatea lunii iulie în Municipiul Bucureşti, precum şi în toate judeţele din ţară, au constat în verificarea tuturor pieţelor agroalimentare, precum şi a majorităţii hypermarket-urilor şi a depozitelor angro de legume şi fructe şi s-au concretizat în aplicarea de amenzi contravenţionale în valoare totală de 91 340 lei, pentru abaterile constatate, şi a unui număr de 302 avertismente cu planuri de remediere, conform Legii nr.270/2017”, se arată în comunicatul de presă al instituției.

Reprezentanţii MADR colaborează în permanenţă cu administraţiile pieţelor agroalimentare, astfel încât producătorii agricoli autohtoni să-şi comercializeze producţia în cele mai bune condiţii, iar consumatorii să beneficieze de produse proaspete şi de calitate, la preţuri avantajoase.

Principalele obiective de control ale inspectorilor MADR vizează asigurarea unui spaţiu distinct şi semnalizat vizibil de minimum 40% din numărul total de tarabe din pieţele agroalimentare pentru producătorii agricoli autohtoni, persoane fizice, în special, sau producători agricoli organizaţi conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008; depistarea şi sancţionarea fenomenului de substituire a legumelor şi a fructelor autohtone cu cele provenite din import sau comerţ intracomunitar; etichetarea corectă a produselor, legume şi fructe, expuse la comercializare prin indicarea locului de producţie, a denumirii cultivatorului, a datei recoltării şi a preţului, pentru a se distinge producţia autohtonă de cea provenită din import sau spaţiul intracomunitar; trasabilitatea loturilor de legume şi fructe provenite din import sau comerţ intracomunitar, prin indicarea corectă pe documentele însoţitoare (facturi fiscale) a ţării de origine, documente ce sunt emise de depozitari către comercianţii de legume şi fructe cu amănuntul.

Publicat în Ultimele noutati

Orzul este recoltat în proporție de 96%, orzoaica 92%, grâul se află la jumătatea culesului, rapița în proporție de 70%, iar mazărea 83%, a anunțat marți, 16 iulie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Cantitățile recoltate vor fi comunicate la terminarea recoltării, pentru a nu deforma prețurile din piață”, a precizat oficialul guvernamental.

Daea a mai declarat că, în prezent, lucrează pe câmp 210.000 de utilaje agricole - combine, tractoare, remorci și alte utilaje.

Astfel, ministrul a anunțat că poartă o corespondență cu oficialii europeni, pe tema raportărilor ministerului privind cantitățile de produse agricole obținute.

„Este o corespondență uzuală, o punere de acord a sistemului informațional, sunt anumite proceduri”, a spus ministrul Agriculturii.

În presă au apărut informații privind o scrisoare oficială a Comisiei Europene, care solicită MADR să își revizuiască statisticile din ultimii ani legate de producțiile agricole la nivel național.

Nu demult, ministrul Daea a declarat, la un post de televiziune că, în 2017, agricultura a înregistrat nouă recorduri istorice, în 2018  - 6 recorduri, iar 2019 va fi din nou un an cu producții agricole record.

„Nu ne mai dăm jos de pe podiumul UE. Fermierii s-au dotat, au dotarea tehnologică necesară, respectă tehnologiile UE, iar statul este aproape cu subvenţiile”, a conchis acesta.

Publicat în Piata agricola
Pagina 1 din 13