Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a acordat finanţare în valoare de 11 milioane de euro pentru achiziţionarea şi instalarea sistemelor de plasă antigrindină în exploataţii pomicole, prin proiecte depuse pe subMăsura 4.1a a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), au anunțat vocile autorizate ale agenției, marţi, 14 mai 2019.

AFIR a încheiat, până în prezent, contracte de finanţare cu 412 pomicultori, în valoare de 204 milioane de euro prin subMăsura 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”.

„Dintre aceştia, 85 au prevăzut prin proiect achiziţionarea de plase antigrindină. Valoarea totală a acestor proiecte este de aproximativ 11 milioane de euro, iar suprafaţa culturilor protejate prin instalarea acestor sisteme antigrindină este de 383 de hectare”, se precizează în document.

Conform spuselor directorului general al AFIR, Adrian Chesnoiu, plasele antigrindină pot fi utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile, iar prin PNDR 2020 au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti.

„Rezultatul schimbărilor climatice, dar şi cererea pe piaţa românească a produselor de calitate la preţuri accesibile, au creat necesitatea utilizării tehnologiilor de ultimă generaţie şi în sectorul pomicol. Printre acestea pot fi incluse şi plasele antigrindină utilizate în zonele cu risc sporit de producere a unor fenomene nefavorabile. Astfel, prin PNDR 2020, au fost prevăzute fonduri inclusiv pentru tehnologizarea exploataţiilor pomicole, menite să protejeze livezile şi culturile de arbuşti. Dacă finanţarea sectorului pomicol a demarat mai greu la începutul Programului, începând cu sesiunile din 2018 lucrurile s-au îmbunătăţit mult în acest sector ,ca urmare a simplificărilor procedurale şi administrative pe care le-am implementat la nivelul Agenţiei. Ultimul Raport de selecţie intermediar evidenţiază această creştere a numărului de proiecte depuse, dar, mai ales, a calităţii acestora prin punctajele foarte mari obţinute. Anvelopa financiară alocată pentru investiţii în exploataţii pomicole a fost consumată în totalitate. Pentru acest sector vom deschide o nouă sesiune pentru procesarea produselor pomicole prin submăsura 4.2a, în a doua jumătate a acestui an”, a spus Chesnoiu.

În plus faţă de proiectele contractate deja, AFIR a primit, în sesiunea anuală 2019, în cele două etape lunare (februarie şi martie), 81 de solicitări de finanţare pentru proiecte de investiţii în exploataţii pomicole, ce includ plase antigrindină, în valoare totală de 7,72 milioane de euro.

Aceste solicitări sunt în etapa de evaluare şi selecţie în vederea finanţării, precizează AFIR.

În cazul în care vor fi finanţate și acestea, suprafaţa exploataţiilor pomicole care va fi protejată prin finanţarea acestor proiecte ar urma să fie de 378 de hectare. Cele mai multe cereri de finanţare, care prevăd şi achiziţionarea de plase antigrindină, peste 40, au fost depuse în regiunea Nord-Vest şi au o valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Publicat în Finantari

În ceea ce privește implementarea PNDR 2020, în prezent sunt înregistrate întârzieri pe zona beneficiarilor publici și pe cea de irigații, a declarat secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniel Eugeniu Crunțeanu, vineri, 15 martie 2019, la Brăila.

Fostul șef AFIR a adăugat că plăţile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) făcute prin Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) au ajuns la 50%.

„Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a plătit, până în momentul de faţă, către beneficiarii ei, dintr-un total de 8,13 miliarde de euro, cât are Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014 - 2020, o sumă de 4,62 miliarde euro, practic am ajuns la 50% din program. Implementarea programului este, în acest moment, într-un punct extrem de important, şi am venit să vorbim despre locurile unde mai avem restanţe, unde mai avem întârzieri. Întârzieri sunt în zona de beneficiari publici şi pe cea de irigaţii, pe măsura 4.3”, a declarat Crunțeanu.

Potrivit Agerpres, Crunțeanu s-a aflat la Brăila pentru a dezbate stadiul implementării în judeţele Brăila şi Galaţi a Măsurii 4.3 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, componenta infrastructura de irigaţii, Brăila aflându-se pe primul loc la Măsura 4.3, cu 71 de proiecte câştigate, în valoare de 70 milioane de euro.

„Pentru zona de sud a României, acest sector al irigaţiilor este unul extrem de important. Întrucât ne apropiem cu paşi repezi de perioada în care UAI-urile vor solicita apă pentru irigaţii, am zis să mergem peste tot în ţară unde avem proiecte pe Măsura 4.3 şi să luăm proiect cu proiect, şi să vedem care este stadiul fizic şi financiar şi ce probleme apar în implementarea acestui proiect. Avem un program naţional de reabilitare a infrastructurii principale de irigaţii, care în momentul de faţă are 47 de puncte de lucru pornite în care se lucrează. În cursul anului 2019, vor mai fi pornite încă 30 de şantiere”, a adăugat secretarul de stat.

Daniel Eugeniu Crunțeanu, care coordonează şi activitatea APIA, a precizat că, în prezent, pe campania din 2018, au fost făcute plăţi în procent de peste 93%.

„Din punctul de vedere al depunerii cererilor de plată pe campania 2019, am avut programaţi până ieri un număr de 139.038 de fermieri, din care s-au prezentat şi au fost introduşi în sistem 135.360 fermieri, care au în lucru o suprafaţă de 394.984 hectare”, a completat Crunțeanu.

Publicat în Finantari

Alocarea financiară pentru sesiunea continuă anuală de depunere proiecte este de 65.413.105 de euro, din care 3,5 milioane de euro pentru obţinerea de material de înmulţire şi plantare fructifer, pragul minim de selecţie a proiectelor aferente subMăsurii 4.1a fiind de 10 puncte, este anunțul făcut miercuri, 13 februarie 2019, de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Aceeași sursă transmite că noua sesiune de depunere a cererilor de finanţare în cadrul subMăsurii 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020), va demara pe data de 15 februarie 2019, ora 9:00 și va lua sfârșit în 15 august 2019, ora 16:00.

Potrivit vocilor autorizate ale instituției, scopul investiţiilor sprijinite în cadrul acestei subMăsuri este creşterea competitivităţii exploataţiilor pomicole prin dotarea cu utilaje şi echipamente, înfiinţarea, modernizarea şi/sau extinderea unităţilor de procesare, înfiinţarea de plantaţii pomicole, reconversia plantaţiilor existente şi creşterea suprafeţelor ocupate cu pepiniere pomicole.

Conform comunicatului de presă al AFIR, depunerea cererilor se va face online pe https://online.afir.info/, după cum se precizează în Ghidul Solicitantului.

Publicat în Finantari

În contextul pregătirii unei noi sesiuni de depunere a cererilor de finanțare, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunță că infrastructura secundară de irigaţii este sprijinită prin intermediul subMăsurii (sM) 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020).

Potrivit unui document de presă remis redacției, beneficiarii eligibili pentru finanţare sunt Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole, conform legislaţiei în vigoare. Federaţiile Organizaţiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanţare numai dacă sunt deţinători de infrastructură secundară de irigaţii preluată prin proces-verbal de predare-primire.

„Prin componenta de infrastructură de irigaţii a sM 4.3, vor fi eligibile investiţiile în modernizarea infrastructurii secundare de irigaţii, a clădirilor aferente staţiilor de pompare de punere sub presiune şi de racordare la utilităţi, inclusiv construcţia şi modernizarea bazinelor de colectare şi stocare a apei de irigat, precum şi echipamentele de irigat în limita a 30% din valoarea proiectului. Din punctul de vedere al amplasamentului, se vor finanţa doar investiţii din amenajările viabile economic, atât cele care au aplicat cel puţin o udare în trecutul recent (2007 - 2016), cât şi cele care nu au udat în trecutul recent şi care vizează mărirea netă a suprafeţei irigate”, anunță Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Toate informaţiile necesare depunerii proiectelor se vor regăsi în versiunea finală a Ghidului solicitantului aferent submăsurii 4.3 - componenta infrastructură de irigaţii, care va fi publicat în perioada imediat următoare pe site-ul Agenţiei.

Publicat în Finantari

Sesiunea de primire a proiectelor pentru finanţarea investiţiilor în exploataţiile agricole şi a investiţiilor neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) va demara în cel mult şapte zile de la data publicării pe site-ul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), a anunţat instituţia prin intermediul unui comunicat de presă transmis miercuri, 22 august 2018.

Variantele finale ale Ghidurilor solicitantului pentru finanţarea investiţiilor în exploataţiile agricole şi a investiţiilor neagricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020) sunt valabile pentru sesiunea de primire a proiectelor pentru investiţii în exploataţii agricole (subMăsura 4.1, inclusiv pentru teritoriul ITI Delta Dunării), investiţii pentru înfiinţarea de activităţi neagricole (subMăsura 6.2, doar pentru teritoriul ITI Delta Dunării), precum şi investiţii pentru crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole (subMăsura 6.4, doar pentru teritoriul ITI Delta Dunării).

„Investiţiile în exploataţiile agricole sunt un pilon foarte important prin care putem face efectiv modernizarea agriculturii româneşti, iar publicarea versiunii finale a ghidului pentru această subMăsură este un eveniment aşteptat de către viitorii solicitanţi de fonduri europene nerambursabile. În ceea ce priveşte finanţarea investiţiilor neagricole, punem la dispoziţia unei zone cu multe constrângeri naturale şi sociale, Delta Dunării, o paletă destul de largă de posibilităţi pentru a dezvolta activităţi care să sprijine dezvoltarea economică a acestei minunate părţi din ţara noastră”, a declarat Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR.

Pe site-ul www.afir.info (secţiunea Investiţii PNDR), alături de versiunile finale ale Ghidurilor solicitantului, au fost publicate şi anexele aferente acestora, necesare pentru întocmirea unui proiect, inclusiv cererile de finanţare, pe care beneficiarii le pot testa şi pregăti în vederea depunerii.

Publicat în Finantari

Solicitanţii fondurilor europene nerambursabile prin intermediul subMăsurilor agricole din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) vor respecta criteriile generale de eligibilitate aplicabile în sesiunile anterioare, a anunţat, miercuri, 2 mai 2018, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Totuși, vocile autorizate ale agenției recunosc că vor exista câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie.

„În această perioadă se depun la APIA cererile de plată şi sunt fermieri interesaţi să ştie cum să declare exploatațiile agricole în vederea accesării fondurilor europene pentru investiţii agricole care urmează a fi disponibile în acest an. Astfel, condiţiile generale de depunere nu se vor schimba faţă de sesiunea din anul precedent, însă vor fi câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie. Toate aceste elemente le vom stabili împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR în urma consultării Comitetului de Monitorizare şi le vom comunica în cel mai scurt timp. Aşadar, încurajăm fermierii eligibili pentru finanţare prin PNDR să facă toate eforturile pentru a depune în timp util cererea unică de plată la APIA, respectiv până pe 15 mai”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu.

Concret, fermierii care au în vedere depunerea unei cereri de finanţare pentru a dezvolta o investiţie în sectorul agricol, vor folosi la calculul dimensiunii economice a exploataţiei agricole coeficienţii de producţie standard 2013 (standard output), conform Reţelei de Informaţii Contabile Agricole (RICA). AFIR subliniază însă că nu se va folosi pentru calcularea dimensiunii exploataţiilor versiunea din 2010 a listei coeficienţilor de producţie standard.

Totodată, solicitanţii vor avea în vedere aceleaşi specii prioritare valabile în sesiunile 2017, ele fiind prevăzute în fişele măsurilor din cadrul PNDR 2020.

Lista coeficienţilor de Producţie Standard 2013 poate fi consultată pe pagina de internet www.madr.ro, secţiunea Agricultură - Reţeaua de Informaţii Contabile Agricole (RICA) - Coeficienţi pentru calcul Unităţii de Dimensiune Economică şi a tipologiei exploataţiei agricole.

De asemenea, această listă va fi disponibilă în cadrul cererii de finanţare pentru fiecare subMăsură în parte, la momentul publicării acesteia pe pagina de internet a Agenţiei (www.afir.info).

Publicat în Finantari

În condițiile în care este îndeplinită condiția de a avea un dosar de achiziție avizat și este prezentată o garanție financiară de 100% din valoarea avansului, imediat după semnarea contractului de finanțare, beneficiarii de fonduri FEADR disponibile prin PNDR 2020 pot solicita un avans financiar de până la 50% din valoarea totală eligibilă a proiectului, anunță voci autorizate ale AFIR, prin intermediul celei mai noi comunicări transmise presei.

Același document mai prevede că, ulterior solicitării avansului, se demarează procedurile de achiziții în conformitate cu procedurile pentru atribuirea contractelor de achiziție publică anexate contractului de finanțare, în condițiile respectării legislației în vigoare privind achizițiile publice. În aceeași ordine de idei, specialiștii AFIR recomandă demararea cât mai rapidă a procedurii de achiziție a proiectului tehnic. Totodată, potrivit direcțiilor trasate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), stabilirea tipului de procedură se va face însumând valoarea estimată a proiectului tehnic cu cea a lucrărilor.

Următorul pas în implementarea proiectului, conform specialiștilor AFIR, este obținerea autorizației de construire, în timp ce documentele emise de autoritățile de mediu, sanitare sau sanitar-veterinare se vor prezenta, după caz, de către beneficiar la ultima cerere de plată, după finalizarea investiției realizate prin PNDR 2020.

Urmează executarea lucrărilor în termenul stabilit prin Contractul de finanțare, cu asistență din partea proiectantului și sub supravegherea unui diriginte de șantier atestat. Ulterior executării lucrărilor, se realizează și recepția parțială sau finală a acestora și se depun cererile de plată conform eșalonării depuse.

„Subliniem importanța efectuării plăților cu respectarea prevederilor manualului de procedură specifică al AFIR (disponibil pe pagina de internet a Agenței, www.afir.info, secțiunea Informații utile/ Proceduri de lucru pentru PNDR). Prima tranșă de plată trebuie depusă în termen de 12 luni de la semnarea contractului de finanțare pentru proiectele care prevăd construcții-montaj. Acest termen se poate prelungi cu maximum 6 luni, însă implică aplicarea de penalități în conformitate cu prevederile contractuale. Ultima tranșă de plată se va depune cu 90 de zile calendaristice înainte de expirarea duratei de execuție a contractului de finanțare”, se mai scrie în comunicat. „Beneficiarul poate solicita avans de maximum 50% înainte de data depunerii primei tranșe de plată, care se va recupera la ultima tranșă de plată. Precizăm că avansul nu reprezintă tranșă de plată”.

De asemenea, beneficiarii au posibilitatea modificării contractului de finanțare prin solicitarea unui act adițional, cu condiția ca această modificare să nu schimbe obiectivul principal al proiectului și să nu afecteze funcționalitatea investiției, criteriile de eligibilitate și de selecție.

„Precizăm că există situații în care nu este necesară întocmirea de act adițional la contractul de finanțare, cum ar fi: modificări tehnico-financiare ce nu depășesc 10% din valoarea contractului de finanțare, schimbarea adresei sediului social al beneficiarului, schimbarea contului bancar sau de trezorerie și/sau a instituției financiare bancare pentru proiectul PNDR 2020”, afirmă specialiștii AFIR.

Potrivit șefului instituției, Adrian-Ionuț Chesnoiu, prin aceste noi orientări se continuă demersurile prin care AFIR își dorește să fie cât mai aproape de beneficiari și să-i sprijine pentru a-și duce la bun sfârșit investiția pe care și-au asumat-o.

„Această informare este în fapt un document prin care explicăm pe scurt toate etapele pe care beneficiarul trebuie să le parcurgă până la finalizarea proiectului. Semnarea contractului de finanțare din fonduri europene presupune anumite drepturi, dar și respectarea unor obligații de către ambele părți semnatare. Responsabilitatea nu este doar a beneficiarului, pentru că avem împreună cu el un scop convergent, acela de a dezvolta economia rurală și satul românesc”, a conchis Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Publicat în Finantari

De la demararea PNDR 2014-2020 și până în prezent, AFIR a încheiat peste 2.100 de contracte de finanțare care au ca obiect investiții apicole, cu o valoare totală a contractelor de finanțare de 47,86 milioane de euro, se precizează într-un comunicat de presă al agenției.

Până în prezent, AFIR a efectuat plăți de 35,5 milioane de euro beneficiarilor proiectelor din apicultură.

„Deși există un Program tematic pentru acest sector, respectiv Programul Național Apicol, cei interesați pot obține finanțare și prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 pentru a dezvolta investiții în domeniul apiculturii. Aceștia au la dispoziție mai multe linii de finanțare pentru a-și dezvolta proiectele apicole, dintre care două subMăsuri sunt cu sprijin 100% nerambursabil, mai precis subMăsura dedicată instalării tinerilor fermieri, submăsura 6.1, și cea pentru dezvoltarea fermelor mici, submăsura 6.3”, a precizat Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Cele mai multe investiţii apicole au fost finanţate prin intermediul subMăsurii 6.3 (Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici), pentru care AFIR a semnat 1.502 decizii de finanţare, în valoare de 22,5 milioane de euro.

De asemenea, prin subMăsura 6.1 (Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri), AFIR a încheiat 600 de contracte de finanţare cu o valoare de peste 24 de milioane de euro.

Restul proiectelor au fost contractate prin intermediul submăsurilor 4.1 (Investiţii în exploataţii agricole) şi 4.2 (Sprijin pentru investiţii în prelucrarea, comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole), cu o valoare cumulată de aproximativ 1,3 milioane de euro.

Publicat în Finantari

În condițiile în care cererile unice de plată (CUP) aferente anului 2018 se depun la centrele judeţene şi locale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) în perioada 1 martie - 15 mai, ultima zi a acestui interval ar urma să fie și data-limită de reintroducere a Măsurii 14T de plăți compensatorii pe bunăstare, respectiv a modificării sM 4.3I de redirecționare a 30 de procente din proiectele specifice din PNDR 2020 ale OUAI-urilor pentru achiziția de aripi de ploaie și alte astfel de echipamente pentru irigat, a recunoscut miercuri, 28 februarie 2018, într-o conferință de presă, Petre Daea, ministrul Agriculturii.

„Noi, până pe 15 mai 2018, trebuie să primim cererile unice de plată. Or, în acest interval trebuie să avem aprobarea respectivă, că se iese din perioada de depunere a cererilor respective și nu este în regulă”, a răspuns ministrul de resort întrebărilor presei cu privire la când anume ar urma MADR să primească girul Comisiei Europene (CE) pentru reintroducerea Măsurii 14T de plăți compensatorii pe bunăstare, respectiv a modificării sM 4.3I în vederea redirecționării a 30 de procente din proiectele specifice din PNDR 2020 către OUAI-uri pentru achiziția de aripi de ploaie și alte astfel de echipamente pentru irigat.

Daea a precizat că echipa pe care o conduce a efectuat modificări în PNDR 2020, iar subalternul său direct, secretarul de stat Dănuț Alexandru Potor este la o întâlnire bilaterală pe această temă la CE.

„Am avut 17 comunicări într-un an, o muncă extraordinar de laborioasă, pentru a modifica PNDR 2020 ca să introducem în program posibilitatea de a susține prin bugetul pe care îl primim de la FEADR și procurarea de instalații de irigat. Din suma pe care o dăm într-un proiect, 20-30 la sută să poată fi folosită și pentru instalațiile de irigat în așa fel încât, în momentul în care pornim apa și luăm apa dintr-o sursă, ea să poată ajunge la plată. Altfel, nu este realizat sistemul de irigații dacă avem doar apa și ea nu ajunge la plante; acesta este interesul nostru”, a continuat el. „PNDR l-am modificat și la bunăstare (...). Am avut și o discuție pe această temă cu domnul comisar Phil Hogan, direct pe această temă și nu numai. În urma discuției pe care am purtat-o cu dumnealui, am degajat acest mod de lucru, de a avea o bilaterală între experții CE și experții noștri care au plecat la Bruxelles pentru a susține această modificare extrem de necesară pentru țară”.

LAPAR spune altceva

Cu toate că în cadrul celei de-a VI-a întâlniri a Comitetului de monitorizare pentru PNDR 2014-2020 din data de 29 septembrie 2017, eveniment organizat de Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (AM PNDR) în cadrul căruia, printre altele, s-a dezbătut pe larg subiectul reintroducerii fostei Măsuri 215 (Măsura 14T în noul program), potrivit spuselor lui Constantin Bazon, membru marcant LAPAR, nici până la finele celei de-a doua decade a lunii februarie 2018 nu era rezolvată problema plăților pentru bunăstarea la animale.

„S-a făcut propunere pentru realocarea fondurilor pentru bunăstarea la animale și lucrul este încă nerezolvat”, a precizat Bazon în cadrul conferinței de presă din data de 21 februarie 2018, eveniment care a succedat Adunării Generale a Ligii. „Din păcate, probabil că a fost și o greșeală tehnică în Comitetul de Monitorizare, de modificare a PNDR-ului din exercițiul financiar actual într-un procent prea mare. Cel puțin, aceasta este argumentarea comisarului care răspunde de PNDR România și care a și participat la Comitetul de Monitorizare. Înțeleg, mai pe surse acum, că toate cererile propuse, inclusiv acordarea a 443,5 milioane de euro din realocări pentru bunăstare (...) nu s-au aprobat încă, deși termenul este mult trecut”.

Cu acordul Uniunii Europene, până la 30 de procente din suma de 1.000.000 de euro/proiect (pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de punere sub presiune), respectiv de 1.500.000 euro/proiect (pentru amenajarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare), sprijin public pentru investițiile finanțate cu ajutorul PNDR 2020, pot fi direcționate de OUAI-uri către achiziția de aripi de ploaie și alte astfel de echipamente pentru irigat, anunța miercuri, 15 noiembrie 2017, Petre Daea, ministrul Agriculturii.

„Astăzi sunt în situația de a da o veste bună, pentru că tot timpul la Ministerul Agriculturii căutăm să armonizăm interesul țării pe etape obiective de desfășurare, pentru că nu poți prevedea tot timpul, de la început. De aceea, și în contabilitate, de-a lungul vremii, exista stornarea în roșu, când greșeai s-o potrivești, așa și aici. Am avut parte de un concept greșit, păgubos pentru țară, ca PNDR 2020 să fie unul fixat, să nu-l mai schimbi; sub nicio formă!”, preciza ministrul de resort în cadrul evenimentului de marcare a 90 de ani de la înființarea Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR). „De aceea, am solicitat și dau acest semnal, spunându-le fermierilor că astăzi dimineață, la mapă, am primit aprobarea de la Uniunea Europeană ca în subMăsura 4.3I, până la 30 la sută din sumă să fie pentru echipamentele de irigat. Suntem încă neputincioși din punctul de vedere al forței financiare pentru a face ceea ce trebuie țării. Prin această dezlegare, pe baza unei documentații întocmite de specialiștii din minister, s-a reușit să se transpună în realitate o asemenea solicitare care a primit girul din partea UE. Suntem acum în situația de a avea banii pentru a face sistemul de irigații în România. Vorbim de partea statului care înseamnă stații de pompare, canale de acțiune. De asemenea, UE a fost de acord că eram într-o situație extrem de dificilă de a pune în mișcare repararea sistemului secundar, dat fiind faptul că era regimul de proprietate și ne dă posibilitatea să nu ținem seama de regimul de proprietate și să putem face instalațiile”.

Măsura 215 s-a terminat de ceva vreme și urmează să fie implementată prin Măsura 14T, una care oferă anumite avantaje la cash-flow, „o siguranță la încasări”, după cum spun specialiștii. Aceasta nu este o subvenție directă, ci o plată compensatorie.

„Ai o sursă sigură, în condițiile în care piața este foarte volatilă. (...) Când stai într-o piață atât de volatilă, faptul că încasezi niște bani dintr-o alocare sigură ajută. În plus, în aceste condiții, și băncile scontează biletele și, atunci, ai un buffer financiar. Altfel, dacă s-ar sta numai în producție, banca nu ar fi niciodată dispusă să-și asume riscul de refinanțare”, a precizat pentru Revista Fermierului dr. Mihai Neagu, medic veterinar.

Investițiile care au fost făcute de fermieri de-a lungul anilor, în ceea ce privește condițiile superioare de bunăstare a animalelor, trebuie să fie menținute, recunoștea chiar Alexandru Potor, secretar de stat la MADR, într-un interviu acordat Revistei Fermierului. Astfel, în ajutorul lor ar putea veni de această dată Măsura 14T din PNDR 2020, una de compensare a costurilor pe care crescătorii de suine și de păsări le realizează în momentul în care asigură măsuri superioare de bunăstare.

În acest context, este vorba despre plăți de compensare pentru creșterea cu 10 la sută a spațiului alocat animalelor, de asigurarea unor condiții de iluminat de minimum 11 ore pe zi, cu o anumită intensitate, de o corectare a nivelului de nitriți și nitrați din apa de băut a animalelor, de reducerea nivelului de pulberi în atmosferă, în cadrul complexelor de creștere, precum și de îmbunătățirea condițiilor de odihnă pentru animale.

Publicat în Finantari

Potrivit vocilor autorizate ale FNGCIMM, noul produs - Garantarea Economiei Rurale (GER) – reprezintă o soluție completă de finanțare pentru proiectele de dezvoltare propuse de beneficiarii publici locali și armonizează două facilități de sprijin destinate celor care propun proiecte la nivelul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL): garanția FNGCIMM pentru plata avansului prevăzut în contractele de finanțare încheiate cu AFIR în PNDR 2020 și garanția creditului bancar pe care beneficiarii îl pot accesa pentru finanțarea investiției.

În ambele cazuri, susțin specialiștii fondului, garanția FNGCIMM poate acoperi până la 100% valoarea finanțării, devenind astfel o pârghie de impulsionare a dezvoltării economice la nivel local.

„Noul produs de garantare, G.E.R. – Garantarea Economiei Rurale, reprezinta pentru Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri un pilot al noii strategii de repoziționare și dezvoltare. Susținerea ecosistemului antreprenorial românesc, a economiei în general, presupune o abordare personalizată a potențialilor beneficiari. Am identificat o serie de oportunități la nivelul segmentului public local și am dezvoltat noul mecanism de garantare pentru a facilita implementarea proiectelor ce pot beneficia de finanțarea AFIR. Estimăm un potențial de peste 2.000 de proiecte la nivel național, ce pot genera atragerea a peste 180 de milioane de euro, fonduri destinate dezvoltării rurale”, a declarat Alexandru Petrescu, Director General FNGCIMM.

Mecanismul de garantare G.E.R. a fost dezvoltat ca răspuns la nevoile de sprijin ale beneficiarilor publici identificate la nivel local, fiind în același timp un catalizator pentru absorbția fondurilor europene nerambursabile aferente Politicii Agricole Comune (PAC), politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene (UE).

„Prin susținerea în procesul de finanțare a beneficiarilor publici din acest sector, FNGCMM contribuie la creșterea calitatii vieții din mediul rural românesc”, se mai precizează în documentul de presă.

Publicat în Finantari
Pagina 1 din 3