Prin votul privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene (UE) din Comisia AGRI a Parlamentului European (PE) de marți, 2 aprilie 2019, s-a luat decizia plafonării voluntare a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii.

Potrivit precizărilor vicepreședintelui AGRI, eurodeputatul S&D Gabriela Zoană, se lasă la latitudinea statelor membre ale blocului comunitar (UE) modul de acțiune în ceea ce privește plafonarea voluntară.

„Astăzi, România și-a impus punctul de vedere în cadrul comisiei AGRI din Parlamentul European cu ocazia votului privind viitoarea Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene. În urma consultărilor fermierilor români, a rezultat că dorința acestora este ca viitoarea Politică Agricolă Comună să nu impună plafonarea plăților la o anumită sumă. (...)”, a precizat Zoană într-un comunicat de presă remis la redacție. „Doresc să anunț toți fermierii români că am reușit acest lucru, votul de astăzi consfințind plafonarea voluntară a subvențiilor pentru agricultură, o soluție care apără atât interesele marilor fermieri, cât și pe cele ale fermierilor mici și mijlocii. În acest fel, se lasă la latitudinea statelor membre modul de acțiune în această privință. Viitoarea Politică Agricolă Comună va favoriza România, un stat care obține anual peste 4 miliarde de euro din exporturile agricole”.

Potrivit spuselor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, decizia a fost luată ca urmare a unui amendament depus de partea română și care a avut câștig de cauză, fiind eliminată plafonarea obligatorie.

„Politica Agricolă Comună 2021 - 2027 este pe un drum bun privind România şi privind fermierii români şi nu numai. Unul dintre obiectivele cele mai importante ale Politicii Agricole Comune pentru care România a militat în toate structurile europene astăzi a avut câştig de cauză în comisia pentru agricultură din Parlamentul European, unde, prin votul dat, s-a eliminat plafonarea obligatorie. Noi am propus un amendament şi din fericire am avut câştig de cauză. Este o bucurie formidabilă pentru fermierii români, atât pentru cei mari, cât şi pentru cei mici”, a precizat Petre Daea.

Totodată, potrivit ministrului, a fost aprobată o convergenţă progresivă prin care țara noastră este avantajată prin creşterea subvenţiei la unitatea de suprafaţă.

„Sunt lucruri foarte bune care ne dau curaj şi sunt de remarcat pentru că se realizează pe perioada Preşedinţiei României la Consiliul UE. Deci, un succes pentru perioada asta ca de altfel şi altele, întrucât în domeniul agriculturii faţă de patru dosare programate a fi închise au fost închise nouă şi am înaintat foarte mult privind Politica Agricolă Comună”, a adăugat şeful de la Agricultură.

România nu a susţinut plafonarea plăţilor directe pe considerentul că acest lucru va afecta grav fermele mari ce respectă standardele de mediu, iar acestea vor pierde în competitivitate în raport cu importurile din ţările terţe.

De altfel, fermierii din România şi din alte şase state din Regiunea celor Trei Mări au semnat în decembrie un document privind poziţia acestor ţări în cadrul viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), principalele măsuri susţinute de ţările semnatare fiind mărirea bugetului PAC, uniformizarea subvenţiilor, renunţarea la plafonarea subvenţiilor şi păstrarea patrimoniului şi gestionarea pământului. Documentul a fost transmis Comisiei Europene şi comisarului pe agricultură Phil Hogan.

Publicat în Finantari

Parlamentul European (PE) urmează să înainteze o propunere care permite statelor membre ale Uniunii Europene (UE) să impună sau nu o plafonare a plăților pentru agricultură, a anunțat joi, 21 martie 2019, eurodeputata Gabriela Zoană, vicepreședintă a COMAGRI.

Tot ea a adăugat că această plafonare voluntară, favorabilă României, în viziunea eurodeputatei S&D, are o condiție pentru a putea fi implementată de o țară membră UE, și anume aceea de acordare a minimum 10% plăți redistributive.

„Așa cum am promis, în calitate de vicepreședinte al Comisiei AGRI (n.r. - COMAGRI) din cadrul Parlamentului European, am promovat, în interesul României, ideea plafonării voluntare, astfel încât să putem proteja micii agricultori, dar să nu lovim nici în marii agricultori. Urmare a eforturilor depuse în cadrul Comisiei AGRI, Parlamentul European va înainta o propunere ce lasă statele membre să impună sau nu o plafonare”, a menționat Zoană într-un comunicat de presă. „Ca o condiție, pentru a beneficia de plafonarea voluntară, statul membru trebuie să aloce un minim de 10% plăți redistributive. Dacă în schimb statul membru alocă sub 10% plăților redistributive, atunci plafonarea devine obligatorie la 100.000 euro, fără degresivitate, sumă în care nu intră eco-schemele (art. 28 din raportul privind planurile strategice), tinerii fermieri și nici salariile până la 50%. (...) În acest fel, România își va putea proteja atât micii, dar și marii fermieri și va putea să-și protejeze o industrie care a generat venituri din exportul de produse agricole de peste 4 miliarde de euro în 2018”.

Săptămâna aceasta, a avut loc la Bruxelles întâlnirea raportorilor din umbră pe raportul privind planurile strategice și, cum era de așteptat, cel mai dezbătut a fost articolul 15 din PAC privind plafonarea.

Publicat în Finantari

Eurodeputații ALDE Clara Aguilera și Elsi Katainen i-au solicitat ministrului Petre Daea să deschidă o discuție cu privire la anexele directivelor Naturii pentru a permite o gestionare mai eficientă și directă a carnivorelor și a cormoranilor mari, dat fiind faptul că aceste specii nu mai sunt pe cale de dispariție, se menționează într-un comunicat transmis cu ocazia evenimentului „Gestionare vs deteriorare” care a avut loc luni, 18 martie 2019, la Bruxelles.

Conform aceluiași document de presă, europarlamentarul Marijana Petir și ministrul finlandez al Agriculturii, Jari Lappe, au precizat că o primă soluție la problema marilor carnivore care generează daune economice semnificative crescătorilor de animale ar fi aceea a unei mai mari flexibilități a Statelor Membre de a adapta gestionarea speciilor protejate, în funcție de particularitățile și obiceiurile lor.

Totodată, eurodeputatul Eric Andrieu a apreciat că problema marilor carnivore a dus Uniunea Europeană la o răscruce, obligând instituțiile europene să răspundă la întrebări despre viziunea și ambiția privind zonele rurale pentru deceniile viitoare.

„Pentru menținerea vie a păstoritului sunt necesare noi propuneri, împreună cu o abordare echilibrată și pragmatică”, se precizează în comunicat.

Și șefia Copa-Cogeca este de acord cu actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale.

„Nimeni nu poate nega faptul că populațiile de carnivore mari și daunele aferente au crescut semnificativ de-a lungul anilor. Măsurile scumpe de protecție, insuficiente la acest moment, împreună cu prejudiciile cauzate au un impact negativ asupra sustenabilității activităților agricole. Pe lângă dificultățile economice, fermierii sunt în acest moment împiedicați să mai practice păstoritul. Susținem actualizarea anexelor directivelor Natura, astfel încât acestea să reflecte situația din teren și pentru a permite o gestionare mai activă a populațiilor de animale. De asemenea, noi trebuie să ascultăm și să restabilim poziția fermierilor în această dezbatere, precum și în gestionarea carnivorelor mari”, a precizat la rândul său, Pekka Pesonen, secretarul general al Copa-Cogeca.

Prezența crescută a speciilor protejate de carnivore mari a dus la daune economice semnificative pentru crescătorii de animale și pune în pericol păstoritul tradițional, economia locală și biodiversitatea.

Statele membre cheltuiesc milioane de euro din fondul agricol pentru compensarea daunelor și a măsurilor de protecție ineficiente. În acest context, experții naționali, miniștrii agriculturii și deputații europeni s-au întâlnit luni, în Parlamentul European, unde au cerut în mod clar Comisiei Europene (CE) să-și reconsidere abordarea privind protecția carnivorelor mari.

Evenimentul intitulat „Gestionare vs. deteriorare” a fost găzduit de membri ai Parlamentului European, Marijana Petir (Partidul Popular European), Elsi Katainen (ALDE), Eric Andrieu (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților) și Maria Gabriela Zoana (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților), cu sprijinul Președinției României și Copa-Cogeca.

Acest eveniment a reunit experți, fermieri și autorități pentru a oferi o imagine de ansamblu a situației și a propune soluții pragmatice la această preocupare tot mai mare.

Voci din întreaga Europă s-au unit, reclamând următoarele aspecte: numărul carnivorelor mari crește rapid, acestea devin tot mai îndrăznețe, apropiindu-se de case și animale și reprezintă o amenințare majoră pentru sectorul agricol și comunitățile rurale. Lupii, urșii bruni și râsul se înmulțesc acum în Europa, exercitând presiune asupra ecosistemelor și tradițiilor pastorale, ceea ce marchează o schimbare alarmantă a statutului lor anterior. Același lucru este valabil și pentru cormoranul mare din regiunile de acvacultură. Experți din Spania, Italia, Franța, România și Finlanda au prezentat cazuri grave, care au avut ca efect stoparea producției locale, abandonarea pășunilor și depopularea mediului rural.

Despăgubiri de 100%

Anul trecut, Executivul european decidea să acorde fermierilor despăgubiri complete pentru daunele cauzate de atacurile animalelor protejate, cum ar fi lupii, urșii etc. În plus, investițiile pe care le vor face agricultorii pentru prevenirea unor astfel de daune, cum ar fi construirea de garduri electrice sau achiziționarea câinilor de pază, vor fi rambursate integral.

Decizia are ca scop creșterea sprijinului acordat fermierilor în zonele în care sunt prezente carnivorele mari. Succesul politicii UE de conservare depinde în parte de gestionarea eficientă a conflictelor asociate conservării animalelor protejate. Sprijinul pentru soluționarea conflictelor asociate cu conservarea animalelor protejate poate fi acordat din fondurile UE, în special din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și din fonduri naționale (ajutoare de stat).

Normele privind ajutoarele de stat aplicabile compensării prejudiciilor cauzate de animalele protejate sunt prevăzute în orientările Uniunii Europene privind ajutorul de stat în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale 2014-2020. Până în prezent, doar 80% din investiții ar putea fi rambursate prin ajutorul de stat. Decizia de astăzi modifică liniile directoare pentru a aduce această rată la 100%.

Totodată, statelor membre li se va permite să ramburseze 100% din costurile indirecte, cum ar fi costurile sanitar-veterinare rezultate din tratarea animalelor rănite și costul forței de muncă legate de căutarea animalelor dispărute ca urmare a unui atac al unui animal protejat.

Publicat în International

Producătorii agricoli români nu sunt de acord cu plafonarea plăţilor directe în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC), iar numărul ţărilor care împărtăşesc aceeaşi opinie a ajuns la 23, a mărturisit, marţi, 19 februarie 2019, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.

„Pe ceea ce înseamnă plafonare sunt 23 de ţări care nu doresc acest lucru, inclusiv una din cele mai aprige ţări care a susţinut plafonarea, Olanda, acum este cea mai înverşunată, pentru că au observat toţi că este o mare plasă că se ia de la ăia mari şi se dă la ăia mici. Interesul nu era acesta, ci era un interes ascuns: de a aduce banii din pilonul I la pilonul II la dezvoltare rurală, ceea ce vor italienii şi spaniolii. Practic, celor mari vor să le ia banii, iar cei mici rămân la aceeaşi sumă, aşa că nu e în plus. Deocamdată se mai discută, se mai negociază. Acolo fiecare caută să obţină ceva”, a precizat oficialul Ligii, la finalul Adunării Generale a membrilor organizației.

În viziunea sa, cel mai probabil, noua structură a Comisiei Europene (CE) şi noul Parlament European (PE) vor da liber statelor membre UE să-și genereze propriile plafoane și să gestioneze aceste sume cum doresc de cuviință.

Întrebat câte din cele 12 priorităţi susţinute de LAPAR se vor regăsi efectiv în noua PAC, preşedintele Ligii a menţionat că în condiţiile în care Europa este în campanie electorală „se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează”.

„Se discută pe nişte subiecte care practic nici nu au început. Ne dăm toţi cu părerea pe ceea ce înseamnă viitorul PAC, dar Europa a intrat în campanie electorală. Sunt europarlamentarele şi se scot tot felul de promisiuni, dar asta nu înseamnă că se şi materializează. De un PAC adevărat sau de nişte propuneri concrete putem vorbi după ce se aranjează comisiile şi noul Parlament European. Restul sunt vorbe, ghicim, dăm cu presupusul”, a adăugat Baciu.

Fără plafonare este prima prioritate susţinută de LAPAR în noua Politică Agricolă Comună, deoarece aceasta ar trebui considerată o politică economică care asigură securitatea alimentară şi nu o politică socială.

„Plafonarea va descuraja antreprenorii de succes din mediul rural să se dezvolte şi să-şi mărească afacerile peste un anumit prag. Având în vedere faptul că fermele sunt cele care asigură securitatea alimentară, este necesar să existe o anumită predictibilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte dezvoltarea afacerilor în domeniul agricol”, se menționează într-un raport pus la dispoziția presei de oficialii LAPAR.

Potrivit Eurostat, din numărul total de 10,3 milioane de ferme din UE, 66% au mai puţin de 5 ha şi doar 11% dintre fermierii care conduc afaceri agricole au sub 40 de ani, iar 32% dintre aceştia au peste 65 de ani. De asemenea, 3% din fermele din Uniunea Europeană care au o dimensiune egală sau mai mare de 100 ha lucrează peste jumătate din terenul arabil european.

Fermele din UE se clasifică în ferme de subzistenţă (65% din numărul total de ferme cu o suprafaţă mai mică de 5 ha, ferme mici şi medii, de regulă ferme de familie, şi ferme mari (peste 50 ha) adică societăţi comerciale axate pe obţinerea profitului din activităţi agricole.

„Din numărul total de 10,3 milioane ferme, 4 milioane au o producţie sub 2.000 de euro şi însumează o producţie de 1% din totalul producţiei agricole europene. 296.000 de ferme, respectiv 3% din numărul total de ferme, au o producţie de minimum 250.000 euro şi sunt responsabile de 55% din producţia agricolă europeană. 54% din producţia europeană este datorată Franţei (17%), Germaniei (13%), Italiei (12%) şi Spaniei (11%), iar România, deşi deţine o treime din numărul total al fermelor din UE, are o producţie de 3,4% din totalul producţiei europene”, se menționează în document.

În această situaţie, plafonarea transformă PAC din politică economică în politică socială şi intră în contradicţie cu principiile de funcţionare ale UE astfel cum au fost stabilite prin art. 39 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene, care stabileşte obiectivele specifice ale Politicii Agricole Comune. Printre acestea se numără: creşterea productivităţii agricole prin promovarea progresului tehnic şi asigurarea utilizării optime a factorilor de producţie, în special a forţei de muncă, asigurarea unui nivel de trai echitabil pentru populaţia agricolă şi stabilizarea pieţelor etc.

În opinia reprezentanţilor LAPAR, plafonarea trebuie lăsată la alegerea voluntară a statelor membre prin crearea planului naţional strategic bazat pe subsidiaritate.

Plafonarea, conform propunerii Comisiei Europene în forma sa actuală (o sumă limitată pentru fiecare fermă, indiferent de dimensiune), vine în contradicţie cu principiul subsidiarităţii şi al descentralizării şi face ca planul strategic al fiecărui stat să devină redundant.

Cu ocazia evenimentului organizat marţi, la finele conferinței de presă, LAPAR a acordat partenerilor media premii de excelenţă pentru modul în care au reflectat activităţile din sectorul agricol, iar Revista Fermierului s-a numărat printre premianţi.

decernare

Publicat în Finantari

Cu 546 voturi pentru, 39 voturi împotrivă și 76 abțineri, marți, 12 februarie 2019, plenul Parlamentului European de la Strasbourg a aprobat Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor, a anunțat eurodeputatul Mihai Țurcanu pe pagina sa de socializare.

„Fac apel către statele membre să implementeze această directivă fără nicio amânare”, precizează europarlamentarul român. „Salut munca depusă de raportoare și susțin Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind utilizarea durabilă a pesticidelor”.

Gestionarea integrată a dăunătorilor, mai spune Țurcanu, unul dintre aspectele subliniate de acest dosar, pune accentul pe creșterea unor culturi sănătoase, prin utilizarea unor metode care să afecteze cât mai puțin agro-ecosistemele și să încurajeze metode cât mai naturale de combatere a agenților de dăunare, și este una dintre prioritățile acestui raport, care merită toată atenția noastră!

Conform precizărilor lui Țurcanu, biodiversitatea este amenințată peste tot în lume. Ritmul de dispariție a speciilor este extrem de mare, de 100 până la 1.000 de ori mai mare decât cel natural, adaugă acesta în postarea sa.

Scăderea biodiversității, alături de schimbările climatice, reprezintă cele mai grave amenințări la adresa mediului înconjurător, de care depinde și economia, și societatea.

Un sfert din speciile de animale se confruntă cu riscul dispariției, a conchis acesta.

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile

Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, în sensul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2012 pentru stabilirea cadrului instituțional de acțiune în scopul utilizării durabile a pesticidelor pe teritoriul României, aprobată prin Legea nr. 63/2013, reprezintă un obiectiv esențial pentru obținerea unei producții agricole durabile, și implicit, pentru asigurarea unui sistem agricol competitiv la nivel european și internațional.

În contextul asigurării compatibilității legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în domeniul fitosanitar a fost transpusă în legislația națională Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acțiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34 din 27.06.2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013.

Planul național de acțiune a fost elaborat în temeiul art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013. La definitivarea Planului național de acțiune s-au avut în vedere și dispozițiile actelor normative în vigoare care se referă la efectele utilizării produselor de protecție a plantelor, stabilite potrivit prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr 458/2002 privind calitatea apei potabile, republicată și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările ulterioare.

Implementarea Planului național de acțiune vizează aspectele privind protecția sănătății publice și a mediului, practicile agricole durabile și protecția zonelor specifice, plasarea pe piață a produselor de protecție a plantelor, cerințele privind principiul precauției, respectiv interzicerea pulverizării aeriene, cu excepțiile prevăzute la art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 34/2012, aprobată prin Legea nr. 63/2013, implementarea gestionării integrate a dăunătorilor cu luarea în considerare și a fertilizanților, în conformitate cu prevederile actelor normative naționale și europene.

Planul național de acțiune conține obiective și măsuri ce vizează reducerea dependenței de metodele chimice de combatere a dăunătorilor, a bolilor și a buruienilor, oferind astfel utilizatorilor profesioniști (fermierilor) informații specifice cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor și metodele nechimice alternative.

Reducerea dependenței de metodele chimice de protecție a plantelor diminuează impactul activităților de protecție a plantelor asupra florei și faunei sălbatice și conservarea biodiversităţii, în special, prin stabilirea de măsuri concrete de promovare a unor concepte de agromediu adecvate, cum ar fi rotația culturilor etc.

Publicat în International

Modernizarea şi simplificarea Politicii Agricole Comune (PAC) pot susține garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, cât şi la majorarea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene, a afirmat miercuri, 23 ianuarie 2019, ministrul de resort, Petre Daea, în Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European.

Potrivit Agerpres, gestionarea negocierii pachetului legislativ al reformei PAC în contextul noului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027 reprezintă principala prioritate a preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene (ConsUE) în domeniul agriculturii.

„Ne propunem să continuăm discuţiile privind procesele de modernizare şi de simplificare a PAC, ţinând cont că, pe întreg exerciţiul de reformă, trebuie să garantăm respectarea deplină a prevederilor Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene. Având în vedere rolul major al Politicii Agricole Comune în creşterea coeziunii şi competitivităţii Pieţei Unice a UE, modernizarea şi simplificarea pot contribui la creşterea eficienţei acestei politici, la garantarea şi pe viitor a unui nivel de trai echitabil pentru populaţia rurală şi agricolă, la garantarea siguranţei alimentare, la asigurarea unor preţuri rezonabile ale alimentelor pentru toţi cetăţenii, dar şi la creşterea productivităţii şi competitivităţii agriculturii europene. Trebuie desigur să ţinem cont de caracterul particular al activităţii agricole care rezultă din structura socială a agriculturii, dar şi de discrepanţele structurale şi naturale existente între diferitele regiuni şi state membre ale UE”, a afirmat oficialul guvernamental român.

Totodată, el a spus că preşedinţia României are ca prioritate avansarea discuţiilor şi facilitarea unui consens cu privire la elementele-cheie ale arhitecturii viitoarei PAC, în vederea obţinerii unei abordări generale parţiale cu privire la propunerile legislative din pachetul privind reforma PAC.

„Preşedinţia României are în vedere organizarea unor dezbateri menite să continue eforturile pentru identificarea de noi soluţii de încurajare a producţiei de plante proteice, în contextul obiectivului care vizează necesitatea asigurării independenţei UE pentru proteinele vegetale. Avem totodată în vedere continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, de simplificare şi de acordare a unei mai mari subsidiarităţi statelor membre în vederea stabilirii unor strategii de dezvoltare cât mai bine adaptate la condiţiile lor specifice”, a mai menţionat ministrul român al Agriculturii.

De asemenea, Daea a afirmat că orice strategie pentru viitorul sectorului agroalimentar european trebuie să aibă ca obiectiv central „reînnoirea generaţională”.

„În acest scop, resursele financiare ale UE trebuie cât mai bine utilizate, astfel încât să încurajeze realmente schimbul de generaţii pentru a evita continuarea procesului de abandonare a zonelor rurale de către tineri şi de îmbătrânire a agricultorilor, cu risc pentru perpetuarea acestei activităţi esenţiale pentru omenire”, a adăugat ministrul în cadrul Comisiei AGRI.

În plus, el a spus că trebuie avută în vedere şi sprijinirea micilor fermieri, care „menţin zonele rurale vii”, mai ales cele montane, deţinute în mare parte de tineri fermieri, pentru că ei pot contribui mai bine la procesul de convergenţă a mediului rural european, „pentru a-l revitaliza şi a-l face mai prosper”.

De asemenea, bioeconomia, cercetarea şi inovarea în agricultură se vor regăsi printre subiectele de dezbatere de la nivelul Consiliului Uniunii Europene în primul semestru 2019.

„Fără cercetare şi inovare nu se vor putea atinge obiectivele de mediu şi de atenuare a schimbărilor climatice. Obiectivele privind dezvoltarea durabilă a agriculturii europene, consolidarea capacităţii sale de reacţie şi adaptarea la noile provocări, tot mai complexe, impun un acces corespunzător, echilibrat, la fondurile de cercetare, al tuturor statelor membre, indiferent de poziţionarea lor geografică. Bioeconomiei îi revine un rol esenţial într-o abordare politică integrată menită a creşte sinergiile dintre diferitele politici şi sectoare, cu integrarea rezultatelor cercetării şi schimbului de bune practici şi idei pentru reducerea deşeurilor şi pierderilor de produse agroalimentare pe întreg lanţul, precum şi conservarea resurselor naturale cu revalorizarea acestora”, a susţinut Petre Daea.

În cadrul COMAGRI, Daea a mai declarat că toate acestea trebuie introduse, explicitate şi armonizate prin prevederi clare şi riguroase din punct de vedere juridic în corpul regulamentelor puse în dezbatere pentru modificarea celor actuale - Regulamentele nr. 1305/2013 (dezvoltarea rurală), 1306/2013 (finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC), 1307/2013 (plăţi directe) şi 1308/2013 (organizarea comună a pieţei).

„După cum ştiţi, acest regulament 1307/2013 (n.r. - referitor la plăţile directe) are un rol important în finanţarea măsurilor din pilonul I şi pilonul II pentru cei doi ani menţionaţi, permiţând statelor membre, printre altele: să transfere fonduri între ambii piloni şi în 2020, să aplice condiţii mai generoase de eliminare treptată a plăţilor efectuate către agricultorii din zonele cu constrângeri naturale (ANC), să utilizeze fondurile de asistenţă tehnică şi la finanţarea elaborării Planurilor Strategice. Şi pentru acest act legislativ important, preşedinţia română a reuşit în cadrul Comitetului special pentru agricultură să obţină susţinerea unanimă a statelor membre şi a transmis scrisoarea de acord către dl preşedinte Sikerski. Sperăm ca finalizarea procedurilor necesare publicării să se finalizeze cât mai curând”, a conchis ministrul român al Agriculturii.

Publicat în Ultimele noutati

Conform precizărilor ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, la finalul dezbaterilor din Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală (COMAGRI) a Parlamentului European, țara noastră a închis patru dosare, unul dintre acestea fiind cel care viza practicile comerciale neloiale.

„La această oră sunt patru dosare pe care le-am închis din punctul nostru de vedere, punându-le pe drumul acesta tehnic de prelucrare şi apoi de aprobare. Aici este vorba de practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care vine din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă, dar care acum a trecut prin mâna noastră şi a pornit la Parlament. De asemenea, reglementările privind peştele spadă şi GFCM (n.r. - Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană) în domeniul piscicol. (...) Iată cum ne putem măsura efortul prin rezultatele pe care le-am obţinut până acum. Vom continua în acelaşi ritm zilnic de muncă, pentru că aici suntem la negocieri, dar grupele noastre de lucru cu experţii sunt la treabă, sunt în trialoguri, fac muncă specifică în acest domeniu şi îşi concentrează eforturile pentru a avea rezultatele pe care ni le-am propus”, a afirmat Daea, citat de Agerpres.

Ministrul român al Agriculturii a adăugat că politica comună în domeniul pescuitului, discutată în comisia de specialitate, a suscitat de asemenea un interes major.

„S-a văzut o preocupare foarte largă, au fost teme specifice, multe, puse în dezbatere, şi am constatat aceeaşi preocupare, aceeaşi grijă de a colabora cât mai repede şi mai bine cu putinţă, pentru că toată lumea se aşteaptă să încheie cât se poate de repede anumite dosare pe care le avem în analiză şi în portofoliul nostru de discuţii, şi la nivelul Consiliului de Miniştri”, a mai spus oficialul român.

În ceea ce priveşte directiva privind combaterea practicilor comerciale neloiale, Daea a explicat că acordul politic a fost atins la nivelul trialogului din decembrie 2018, în urma unor negocieri multiple desfăşurate de Parlament, de Consiliu şi de Comisie.

El a menționat, totodată, că preşedinţia română a ConsUE se angajează să ia măsurile necesare pentru a pregăti adoptarea finală a directivei înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

„Aici contez pe buna cooperare cu Parlamentul European, pentru avansarea acestor măsuri mai degrabă procedurale, dar care vor permite publicarea acestei directive importante. Cred că aţi luat cunoştinţă deja că preşedinţia română a obţinut confirmarea acordului din ultimul trialog şi a semnat scrisoarea către dl preşedinte Sikerski, ceea ce creează premisele necesare finalizării procedurilor cât mai rapid, aşa cum ne-am propus. Ştiu că directiva a constituit un dosar prioritar pentru Parlamentul European şi sunt convins că va aduce o diferenţă reală pe piaţă, în special pentru fermieri, dar şi pentru alţi operatori din lanţul de aprovizionare cu alimente. Ei vor avea astfel un instrument funcţional pentru a se apăra de abuzurile unilaterale ale unor operatori. Un lanţ echitabil de aprovizionare cu alimente poate contribui desigur la garantarea unui nivel de trai decent pentru fermierii europeni”, a adăugat Petre Daea.

Oficialul român a prezentat şi situaţia dosarului legislativ privind regulamentul pentru definirea, prezentarea şi etichetarea băuturilor spirtoase, utilizarea denumirilor băuturilor spirtoase în prezentarea şi pe eticheta altor produse alimentare şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase, pentru care preşedinţia română va efectua toate demersurile necesare în vederea adoptării înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European.

Mai multe despre practicile comerciale neloiale puteți găsi aici:
https://www.revistafermierului.ro/international/item/3178-directiva-privind-practicile-comerciale-neloiale-din-cadrul-lantului-de-aprovizionare-cu-produse-alimentare-adoptata-pe-perioada-presedintiei-romaniei-a-consiliului-ue.html

Publicat în Ultimele noutati

Viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor agricole sustenabile trebuie să reprezinte priorități pentru președinția română la Consiliul UE, este de părere eurodeputata Daciana Sârbu (S&D), care a abordat acest subiect în Comisia de mediu a Parlamentului European (ENVI), în cadrul audierii ministrului român al Agriculturii, Petre Daea.

„Cifrele arată că state precum Austria alocă până la două treimi din fondurile agricole pentru agricultura sustenabilă sau agricultura bio, însă majoritatea țărilor alocă sume infime pentru astfel de practici. Puteți să ne asigurați că în Consiliu veți avea în vedere viitorul agriculturii bio și promovarea practicilor sustenabile?”, a punctat eurodeputata în contextul prezentării de către ministrul Daea a programului președinției române a Consiliului la capitolul Agricultură.

Daciana Sârbu și-a exprimat și temerile referitoare la gradul de ambiție al statelor membre în ceea ce privește tranziția către o agricultură mai sustenabilă. Europarlamentara social-democrată i-a solicitat reprezentantului președinției române a Consiliului UE asigurări că, în această calitate, nu va susține „renaționalizarea Politicii Agricole Comune”, care ar permite ca unele state membre să se îndrepte spre agricultura cu un caracter industrial și mai pronunțat, pe când altele fac eforturi spre reconversie către agricultura bio sau o agricultură mai verde.

Eurodeputata, care este vicepreședintă a Comisiei de mediu, i-a adresat ministrului român urări de succes pentru perioada în care va deține președinția Consiliului Agricultură-Pescuit, mandat care va include o sarcină extrem de dificilă și importantă - negocierea noii Politici Agricole Comune.

Publicat în International

La nici două săptămâni de la raportul publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) conform căruia modelul Uniunii Europene (UE) în materie de siguranță alimentară se bucură de respect la nivel mondial, dar este în prezent suprasolicitat, marți, 22 ianuarie 2019, ministrul român al Agriculturii, Petre Daea, a afirmat în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din Parlamentul European că locuitorii blocului comunitar se aşteaptă ca alimentele să fie sigure, de calitate, să fie produse sustenabil şi cu respect faţă de natură.

În comisia ENVI, oficialul român a adăugat că propunerea de Regulament cu privire la transparenţa şi durabilitatea sistemului european de evaluare a riscurilor pe lanţul alimentar reprezintă o oportunitate menită să răspundă temerilor manifestate de cetăţeni cu privire la transparenţa evaluării riscurilor.

„Uniunea Europeană se mândreşte cu cele mai înalte standarde de siguranţa alimentelor din lume, protecţia sănătăţii umane, a animalelor şi a mediului fiind în centrul tuturor politicilor europene. Cetăţenii se aşteaptă ca alimentele să fie sigure, de calitate, să fie produse sustenabil şi cu respect faţă de natură. Să fie promovată şi stimulată inovarea şi competitivitatea. Să existe un cadru legislativ care să ţină cont de aceste deziderate şi care să permită o mai mare implicare a cetăţenilor în procesele decizionale, crescând astfel încrederea în ceea ce facem noi, ca politicieni. Propunerea de Regulament referitoare la transparenţa şi durabilitatea sistemului european de evaluare a riscurilor pe lanţul alimentar reprezintă o oportunitate pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de cetăţeni în ceea ce priveşte transparenţa evaluării riscurilor şi a procesului prin care luăm deciziile”, a spus Daea, citat de Agerpres.

Ministrul de resort a mai spus că Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) are un rol extrem de important, iar independenţa şi obiectivitatea instituției, capacitatea acesteia de a menţine un standard înalt de expertiză ştiinţifică, creşterea accesului la studii ştiinţifice de înaltă calitate sunt elemente care se regăsesc în propunerea Comisiei.

„Prin aceasta, Comisia Europeană ne asigură că sistemul va fi îmbunătăţit, că îl va face mai robust şi de încredere, că va asigura inovarea şi va permite o mai bună utilizare a ştiinţei în domeniul siguranţei alimentelor. Ne dorim acest lucru şi suntem pregătiţi să contribuim activ la atingerea acestor obiective. Analizând cu mare atenţie amendamentele Parlamentului şi comparându-le cu poziţia Consiliului, am tras concluzia că ambele instituţii împărtăşesc aceleaşi obiective în ceea ce priveşte elementele-cheie, deşi poate am ales căi diferite de a le reflecta în text. Ţin să mulţumesc doamnei Pilar Ayuso, raportorul pe acest dosar, pentru disponibilitatea arătată şi rapiditatea cu care s-a implicat în negocierea acestui dosar extrem de important”, a adăugat ministrul Agriculturii.

Daea a solicitat „sprijin şi înţelegere” membrilor Comisiei ENVI din Parlamentul European, „esenţiale în efortul de a ajunge la un acord în acest dosar până la jumătatea lunii februarie”.

„Gestionarea eficientă a termenelor, menţinerea discuţiilor strict în sfera care priveşte obiectivele propunerii Comisiei reprezintă în acest caz piatra de temelie pentru adoptarea Regulamentului în sesiunea plenară a Parlamentului European din martie”, a conchis oficialul român.

Sistem suprasolicitat

Conform raportului ECA din 14 ianuarie 2019, Curtea a constatat că modelul UE în materie de siguranță alimentară se bucură de respect la nivel mondial, dar este în prezent suprasolicitat. În opinia Curții, cadrul juridic care reglementează substanțele chimice din produsele alimentare, hrana pentru animale, plante și animale vii este în continuare în lucru și nu a fost încă implementat la nivelul preconizat de legislația UE în domeniul producției alimentare.

În plus, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, care asigură consultanță științifică pentru a sta la baza procesului de elaborare a politicilor europene, înregistrează întârzieri în activitățile sale în ceea ce privește substanțele chimice.

Această situație afectează funcționarea corespunzătoare a unor componente ale sistemului, precum și sustenabilitatea modelului, în ansamblu.

Publicat în International

În condițiile în care inclusiv eurodeputații români afirmă că o viitoare limitare a subvențiilor acordate agricultorilor europeni este aproape să devină realitate, gestionarea plăților directe într-un mod cât mai eficient reprezintă salvarea fermelor de familie de la faliment, iar administratorii marilor exploatații trebuie să ia în calcul direcționarea unor sume către un fond de gestionare a riscurilor, consideră Emil Dumitru, director executiv ONIV, președintele Pro Agro și administratorul propriei ferme de familie, localizată în Chiselet, județul Dâmbovița (I.I. Dumitru Gh. Florian Emil).

Cu ocazia unui interviu acordat publicației online www.revistafermierului.ro, șeful Pro Agro a explicat că adaptarea sectorului agrozootehnic românesc la viziunea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC post-2020) înseamnă o schimbare de paradigmă, și anume fermele mari să nu mai vândă grâu și porumb, adică să exporte subvenție, ci să adauge liniei de business și zootehnia (producția de carne de porc, de vită, produse procesate din lapte, aluat congelat etc.).

Apoi, conform viziunii directorului executiv ONIV, sumele generate ca urmare a plafonării (diminuate de pierderile cauzate de Brexit, circa 2,2 miliarde, potrivit calculelor proprii) să fie direcționate către Pilonul II, astfel încât să asistăm la o dezvoltare a satului românesc, a fermelor de familie și a fermierilor mici.

Revista Fermierului: Domnule Emil Dumitru, cum ar trebui să se poziționeze România față de viziunea celor care decid la Bruxelles cu privire la plafonarea subvențiilor? Știm că Guvernul României a spus nu o dată, prin vocea ministrului Agriculturii, Petre Daea, că se va opune plafonării.

Emil Dumitru: Încercăm, pe cât posibil, să ne ajustăm poziția față de propunerea pe care Comisia Europeană (CE) a înaintat-o Parlamentului European (PE) de plafonare a plăților directe pe suprafață pentru marile ferme. Și asta deoarece, deja, a apărut proiectul de regulament din care reiese clar că trebuie să existe o soluție de compromis cu privire la plafonarea subvențiilor. Altfel, nimeni n-o să ne mai ia în seamă ca parteneri serioși de dialog la nivelul Uniunii Europene (UE), dacă vom invoca doar că ne opunem.

În altă ordine de idei, personal, consider că fermele mari au două probleme structurale, importante, pe care trebuie să le rezolvăm, una dintre ele fiind gestionarea riscurilor. Aici vorbim de volatilitatea prețurilor și de modul prin care să încercăm să-i menținem profitabili în piață pe deținătorii de mari exploatații agricole, viabili, într-o concurență cu 27 de state membre. Pe de altă parte, este necesar să le oferim acestora șansa ca acele sume de bani care urmează să fie plafonate să nu fie pierdute de către fermele respective, ci să fie reorientate anual către investiții, pe care statul membru – România, în speță – le va stabili. Una dintre investițiile pe care noi le-am identificat ca fiind prioritare sunt cele în zootehnie și în industria alimentară.

R.F.: Să explicăm puțin mai în detaliu această viziune.

E.D.: Asta este o soluție pe care noi am identificat-o ca fiind una de compromis în cazul deciziei de plafonare a plăților. Practic, bugetul României va fi în continuare același, ca alocare financiară. Concret, administratorii celor trei mii de mari ferme care înseamnă undeva la 2,7 milioane de hectare ar putea accesa, pe de-o parte, cei 30 la sută, să-i direcționeze către un fond de gestionare a riscurilor, iar cu celelalte 70 de procente din sumele rămase, ca urmare a plafonării, să facă aceste investiții. Astfel, eu cred că România ar schimba cu siguranță situația unei balanțe comerciale negative. Și asta pentru că, în viitor, în loc ca fermele mari să vândă grâu și porumb, adică să exporte subvenție, vor produce carne de porc, carne de vită, produse procesate din lapte, aluat congelat care se cere piață.

Practic, aceasta este o miză importantă, și anume de a scoate fermele mari din zona de confort și de a le duce într-o zonă progresivă, una de dezvoltare. Apoi, trebuie să menținem în PNDR, pe pilonul II, sumele care oricum vor fi reduse din cauza Brexit-ului, adică 6,6 miliarde de euro, față de 8,8 miliarde, cât am avut. Vorbim de o redirecționare a acestor bani către o zonă de dezvoltare a satului românesc, a fermelor de familie și a fermierilor mici pe care trebuie să-i unim. Satul românesc are nevoie în egală măsură și de ferme mari care să aibă o industrializare și să creeze locuri de muncă, dar și de ferme de familie.

R.F.: Avem un istoric important de relații comerciale în ceea ce înseamnă exportul de cereale (în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, inclusiv Europa). Care ar fi soluția de reorientare, astfel încât să nu mai fim exportatori de subvenție, ci de făină, de produse alimentare de bază, comercianți de cereale aflați constant în calea volatilității prețurilor?

E.D.: Noi nu trebuie să ne imaginăm că, peste noapte, se pot întâmpla lucrurile acestea. Trebuie să vedem, spre exemplu, în ceea ce privește industria de morărit și panificație, dacă tot se lucrează la 40 la sută din capacitățile de procesare, înseamnă că avem o problemă de fond. Ce se întâmplă cu acele investiții noi pe care le-am finanțat fie prin SAPARD, fie prin PNDR? Ce le trebuie oamenilor să fie competitivi? Să le subvenționăm, poate, transportul? Energia? Sau să încercăm să le creăm niște facilități fiscale? Hai să vedem cum pot face și ei aluat congelat. Este o cerere în rețeaua de hipermarketuri de așa ceva. Dacă tot există o cerere de 780.000 de tone, de ce nu le oferim noi, din România, aluat congelat?

R.F.: Chiar, de ce?

E.D.: Pentru că astfel de fabrici de aluat congelat necesită un efort investițional foarte mare și n-au fost eligibile prin PNDR. Aceată nouă viziune investițională trebuie introdusă în construcția viitorului PNDR, valabil începând din 2020. Le spunem morarilor că dacă se asociază, spre exemplu, zece dintre aceștia și pot astfel procesa minimum un milion de tone sau măcar 500.000 de tone de grâu, 90 la sută din banii europeni vor fi nerambursabili, dacă vor face o instalație de aluat congelat și vor reuși să se bată cu competitorii de pe piață care aduc acest produs în România.

R.F.: Cum îi putem convinge pe birocrații europeni de utilitatea acestui tip de investiții?

E.D.: Simplu – să construim un program de dezvoltare rurală, ținând cont de specificitatea agriculturii din România, să nu ni-l mai facă o firmă străină. Și asta pentru că și presa, și mediul asociativ cunosc cel mai bine problematica sectorului agroalimentar românesc. Ar fi bine să fim cooptați cu toții, să emitem niște puncte de vedere, să facem niște analize SWOT pe fiecare filieră de produs, astfel încât să vedem ce ne-a lipsit în actualul exercițiu financiar. În acest fel, am putea crea niște instrumente de finanțare credibile pentru fermieri. În continuare, fermierul român se împrumută la niște dobânzi foarte mari în comparație cu colegii lor din Europa Centrală și de Vest.

R.F.: Cu cât se împrumută fermierii români?

E.D.: Pe piața financiar-bancară din România, fermierii se împrumută la un nivel mediu al dobânzii, să zicem, iar în Europa, chiar la unul mare. Avem acces la credite cu dobânzi de 9-10 la sută pentru achiziții de terenuri agricole. Dacă nu vom achiziționa terenuri agricole, chiar cu riscurile acestea destul de mari, le vor lua alții, pentru că suntem o piață unică europeană.

Avem achiziții de inputuri care, uneori, depășesc 12 puncte procentuale dobânzile pe finanțări, motiv pentru care nu putem fi competitivi cu o subvenție de 170-180 de euro pe hectar și cu dobânzile acestea. Și asta, în condițiile în care fermierii belgieni, de exemplu, primesc 330 de euro subvenție și o dobândă de 1-2 la sută la credite. Trebuie să gândim un lucru – orice investiție care se face în România este generatoare de taxe, de impozite și de locuri de muncă. De aceea, eu cred că prin aceste bănci pe care le mai mare statul român – Exim Bank și CEC Bank – putem gândi niște pachete de finanțare dedicate agriculturii și industriei alimentare. Demersul în sine, pe termen scurt, ar putea părea un efort investițional foarte mare din partea statului român. Ulterior însă, sumele se vor întoarce repede, pentru că suntem într-o piață dinamică, și, în 2050, așa cum știm cu toții, populația Globului va crește și va fi o cerere de hrană din ce în ce mai mare.

Subvenția, 1/6 din cifra de afaceri

Revista Fermierului: Ce a însemnat pentru exploatația pe care o dețineți, din totalul veniturilor, subvenția în anul agricol care tocmai s-a încheiat?

Emil Dumitru: Dacă avem o cifră de afaceri anuală de aproximativ 650.000 de lei (n.r. - venit 855.262 lei, cheltuieli 828.564, profit 26.698, conform declarației rectificative de avere ca membru CES din iulie 2018), cu o subvenție de 100.000 de lei, asta înseamnă 1/6 din total; foarte mult pentru o fermă de familie, o fermă medie. Practic, anual, subvenția a însemnat șansa de a investi în utilaje, în construcții, în zootehnie ș.a.m.d.

R.F.: Contează suta aceasta de mii de lei în ecuația businessului dumneavoastră?

E.D.: Cum să nu? Contează foarte mult. Dacă o și investești chibzuit, ești circumspect și nu te arunci la niște leasinguri și datorii foarte mari, pentru că în ultima perioadă observ o apetență din aceasta nemăsurată de a face astfel de investiții și să ne asumăm riscuri mari, investirea subvenției într-un mod cât mai eficient reprezintă granița dintre faliment și supraviețuire.

R.F.: Ce a însemnat ultimul an agricol pentru Emil Dumitru?

E.D.: Ultimul an agricol a însemnat pentru fermierul Emil Dumitru un efort mare, un profit mic, dar am învățat un lucru – dacă nu vom investi mai mult în eliminarea riscurilor generate de fenomene climatice și mai puțin în mofturile noastre de a avea cel mai bun tractor, cea mai bună combină, cu cele mai bune utilaje, nu vom putea face față secetei. Însă, cu două instalații pentru irigat utilizate în mod rațional, chiar dacă este cu forță de muncă mai multă, sigur ne vom salva de faliment.

R.F.: Care este structura de cultură înființată în toamna lui 2018 în exploatația dumneavoastră?

E.D.: Anul acesta, am însămânțat cu rapiță 42 de hectare, avem grâu pe 60 de hectare și orz pe 15 de hectare. Rapița arată bine, grâul însă nu; avem o răsărire neuniformă. Sigur, principala cultură, și miza mea, este cea a porumbului, chiar dacă sunt acuzat că fac monocultură în Lunca Dunării. Nu poate fi o cultură mai profitabilă decât porumbul, în momentul de față. Consider că ne vor aștepta și vremuri mai grele, din perspectiva vânzării de cereale. Pe fondul dezvoltării agriculturii din Rusia și din Ucraina, piața mondială de cereale va cunoaște mai departe o scădere de preț, cu toate că la inputuri, acestea au crescut. Atunci, pare nebunesc ceea ce spun, dar și noi, la nivelul acesta foarte mic, vrem să ne creăm o microzootehnie, ca o supapă de supraviețuire.

Publicat în Interviu
Pagina 1 din 3