Program - REVISTA FERMIERULUI

Politica prioritară ale PNL, atunci când vine vorba de programul lor de guvernare, „prioritate zero” cum o denumesc strategii partidului, este elaborarea Programului Național Strategic (PNS) prin care fermierii și satul românesc ar urma să beneficieze de finanțări de peste 20 de miliarde de euro în următorul exercițiu financiar 2021- 2027.

Conform viziunii PNL, PNS care urmează să fie elaborat în consultare cu fermierii și reprezentanții acestora, se va concentra pe crearea unor programe de sprijin în vederea stimulării organizării producătorilor agricoli și creșterii calității produselor.

„Ținând seama de particularitățile acestui domeniu care se referă la constrângeri economice, de mediu și privind sănătatea publică, riscuri naturale și competiție ridicată, Programul de guvernare conține atât măsuri pe termen scurt, menite să nu distorsioneze echilibrul producător/piață, cât și unele inițiative care să pregătească viitoare politici publice pentru perioada post 2020”, se menționează în documentul PNL.

Programul partidului lui Orban conține efectiv zece demersuri și proiecte ce vor fi puse în practică în 2020. Dintre ele, amintim continuarea programelor naționale de sprijin pentru agricultori, aprobate de Parlament și aflate în derulare; reformarea celor două agenții de plăți în agricultură, respectiv Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor în Agricultură, cu accent pe debirocratizarea procedurilor, în scopul accelerării absorbției fondurilor europene; modificarea Programului de creștere a tomatelor în spații protejate, cu o schemă de minimis prin care se va subvenționa 10% din valoarea facturii tuturor legumelor livrate spre comercializare.

Totodată, va fi elaborat un plan strategic național pentru relansarea sectorului de creștere a porcilor, concomitent cu măsuri pentru eradicarea pestei pornice africane.

„În următorii 5 ani, dorim creșterea producției, astfel încât să ne asigurăm autosuficiența alimentară în domeniul cărnii de porc”, se menționează în documentul de poziție.

În plus, se vizează încurajarea consumului de produse românești în România, precum și demararea procesului pentru implementarea actului normativ privind Camerele Agricole, în vederea întăririi rolului activ al asociațiilor de fermieri.

PNL promite și bonificații financiare, în funcție de talia firmei, pentru livrarea mărfurilor prin intermediul unei entități comerciale, fiind țintită evaziunea fiscală. Se vor acorda, de asemenea, subvenții pentru digitalizarea producției, potrivit programului de guvernare al PNL, și se vor concentra eforturi pentru dezvoltarea învățământului dual în domeniul agricol.

Documentul mai notează că, odată cu retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, România va deveni a cincea cea mai mare putere agricolă a Europei, dar va avea și cea mai ridicată pondere a populaţiei ocupate în agricultură, respective 23% din totalul angajaţilor.

Pe lângă Emil Dumitru, fermier cu state vechi și fost președinte al Pro Agro, propunerea PNL pentru portofoliul Agricultură este și Nechita-Adrian Oros. Acesta ocupă funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură și este de profesie medic veterinar, vicepreședinte al Colegiului Medicilor Veterinari din România.

Adrian Oros este membru PNL și a fost ales, în 2016, deputat de Cluj. Oros a a mai activat în politică la PNȚCD, până în 2008.

A fost președinte PNL Cluj-Napoca în perioada 2009-2012.

Timp de un an, Adrian Oros a fost director al Direcției Sanitare Veterinare Cluj, iar între 2008 și 2009 a fost director al Direcţiei Sanitare şi pentru Siguranţa Alimentelor Cluj.

Conform declarației de avere, Adrian Oros are un teren intravilan și unul agricol, ambele în județul Cluj, un apartament și o casă, două autoturisme, un depozit la Banca Românească și un credit la BRD Cluj – Napoca.

sursa: Mediafax

Publicat în Ultimele noutati

Programul „Mierea în școli”, suspendat timp de un an, în decembrie 2018, va deveni funcțional începând cu data de 1 ianuarie 2019, a anunțat vineri, 20 septembrie 2019, Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în cadrul unei conferințe de presă care a succedat deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Târgului Naţional al Mierii, organizată pe platforma apicolă Băneasa.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, pauza de un an a fost decisă astfel încât autoritățile și producătorii să pregătească foarte bine programul prin care școlarii vor primi câte un borcan cu miere.

„Începând cu 1 ianuarie 2020, programul prin care şcolarii vor primi câte un borcan cu miere va fi funcţional. Ideea este că am avut înţelegerea de a pregăti foarte bine programul acesta. Ne dorim să fie mierea locală în program, nu să ne trezim cu produse extrase din porumb, din melasă, din sfeclă sau din nu ştiu ce... Este important să avem calitate, pentru că nu vrem ca, după aceea, să auzim că «ciuma roşie» a furat din mierea copiilor sau că «ciuma galbenă» a făcut nu ştiu ce. Nu asta este intenţia noastră, pentru că, uitaţi-vă, un copil din mediul rural poate să sară un gard şi să-şi ia un măr din pom, dar la borcanul de miere se uită ca la o icoană, pentru că nu are de unde să-l ia. Mierea este cel mai bun lucru care se poate întâmpla copiilor din mediul rural, pentru că nu au surse de energie, nu au surse de sănătate pe care să şi le ia din alimentaţie, aşa cum există în mediul urban”, spus secretarul de stat MADR.

Botănoiu a mai adăugat că producţia naţională de miere va fi încurajată, odată cu livrarea a 3 000 de tone către populaţia din România.

„Este important să ştim că, din producţia naţională, 3 000 de tone se vor duce către populaţia din România şi îşi găseşte loc la copilul român care se deprinde cu un anumit mod de a-şi căuta ceea ce îi place. Un borcan de miere acordat lunar nu cred că este nici un efort prea mare, nici un consum suplimentar. Pe de altă parte, efortul făcut de Guvern a fost mare, pentru că programul a trebuit să fie bine pregătit, apicultorii trebuie pregătiţi foarte bine etc. Vrem să avem un program echilibrat şi să nu-l mai comentăm, pentru că avem obiceiul acesta”, a precizat sursa citată.

Trei instrumente importante

În cadrul aceleiași conferințe de presă, secretarul de stat MADR și-a prezentat propria viziune cu privire la dezvoltarea sectorului apicol, și anume cu ajutorul a trei instrumente, cum le-a denumit demnitarul: piaţă, asociere şi finanţare.

„Piaţa, asocierea şi finanţarea sunt cele trei instrumente importante la care noi ne uităm cu foarte mare atenţie. Când discut de piaţă, discut de un preţ echilibrat pe care trebuie să-l primească apicultorul pentru ceea ce face. Asocierea înseamnă nu numai înfiinţarea cooperativelor, funcţionarea lor sau asociaţii sau federaţii, ci şi cercetarea. Al treilea lucru este legat de finanţare, fie din subvenţii, fie din programe, fie din contribuţiile pe care poţi să le ai cu fondurile de garantare, astfel încât băncile să fie alături de eforturile depuse de către producători”, a explicat demnitarul.

Pe de altă parte, Botănoiu a adus în discuţie calitatea produselor autohtone, dar şi modul de autorizare a localurilor, fapt ce face din România „probabil, cea mai sigură ţară”, din acest punct de vedere.

„Sunt oameni care îşi cumpără un Mercedes, dar se uită la 10 bani la preţul la miere. Dacă se duce să ia un borcan de miere, îl alege pe cel de 7 lei şi zice că a cumpărat miere, dar despre care spune că era zaharisită. El nu ştie, nu are pregătirea de a face diferenţe între miere. Noi trebuie să dovedim că ceea ce producem în fermele noastre are calitate foarte bună, sunt produse pe care nu le întâlnim în alte zone. Există 200 de specii de plante în flora spontană, în România, care nu există în Europa. Toate acestea nu pot fi susţinute decât financiar (...) Când vă duceţi la un restaurant în Bruxelles, riscaţi să mâncaţi cu soţia altuia pe picior, pentru sunt atât de strânse locurile la mese şi înghesuite, încât nu ai confortul necesar. În România, nu se întâmplă asta. Din punctul de vedere al autorizărilor, astăzi, România este, probabil, cea mai sigură ţară. În momentul în care se deschide un restaurant, să fiţi convinşi că respectă cele mai înalte standarde pe care nu le găsiţi în alte state europene, unde există derogări pentru un interval mare de timp. În schimb, există dublu standard, am constatat asta şi trebuie să lucrăm în sensul ăsta, dar tot ce intră într-un spaţiu de vânzare autorizat este bine controlat”, a conchis Daniel Botănoiu.

Programul „Mierea în școli” reprezintă un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, a fost adoptată în Parlamentul României la finele lunii noiembrie 2018, în 21 noiembrie, iar actul normativ a fost trimis spre promulgare președintelui României, Klaus Iohannis, la data de 4 decembrie. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore, provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

Publicat în Știri interne

Viticultorii interesaţi pot accesa fonduri pentru finanţarea programelor de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole, în temeiul OMADR nr. 1508/2018, a anunțat Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat remis vineri, 9 august 2019.

Banii sunt disponibili prin Programul Naţional de Sprijin (PNS) în Sectorul Vitivinicol 2019 - 2023. Prin accesarea acestei măsuri, producătorii din România au posibilitatea să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţele cu viţă-de-vie, astfel încât să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei. Programul de sprijin vizat reprezintă una dintre măsurile de administrare a potenţialului productiv viticol luată de Comisia Europeană (CE) atât pentru a întări echilibrul pieţei vitivinicole, cât şi în vederea unei mai bune adaptări a ofertei la cerere pentru anumite tipuri de produse vitivinicole, ce vizează anumite suprafeţe viticole a căror producţie nu este adaptată cererii, dar se poate adapta cu ajutorul unei restructurări a plantaţiilor.

Această restructurare a plantaţiilor se poate realiza prin reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire, reamplasarea parcelelor viticole, replantarea ca urmare a defrişării obligatorii a plantaţiilor viticole din motive sanitare sau fitosanitare, proiectarea, instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere pentru conducere şi palisaj, modernizarea formei de conducere a viţei-de-vie prin trecerea de la cultura joasă la cultura semiînaltă şi înaltă, modernizarea sistemului de susţinere prin înlocuirea sârmelor şi instalarea a trei rânduri de sârme, dintre care minimum două duble, la sistemul pentru conducere şi palisaj în vederea susţinerii butucilor şi conducerea lăstarilor, instalarea de sisteme de irigaţii prin picurare, inclusiv pentru viticultorii care au accesat programele anterioare de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

În perioada 2019 - 2023, România îşi propune să restructureze, anual, o suprafaţă de viţă-de-vie de aproximativ 1 000 - 1 800 hectare, ceea ce ar reprezenta un procent anual de 0,5 - 1% din suprafaţa viticolă totală. În perioada anterioară de programare, 2014-2018, în România a fost supusă măsurii de restructurare/reconversie o suprafaţă cultivată cu viţă-de-vie de 16 235 hectare.

Beneficiarii programelor de restructurare/reconversie sunt producătorii viticoli, persoane fizice sau juridice care deţin şi/sau exploatează suprafeţe de viţă-de-vie cu soiuri nobile.

În anul financiar 2019, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a autorizat la plată, până în prezent, suma de 8,45 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă, pentru măsura de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole.

De asemenea, din PNS al României se mai acordă ajutoare pentru următoarele măsuri: ajutor financiar la plata primelor de asigurare a recoltei pentru suprafeţele cu soiuri de struguri pentru vin, investiţiile în sectorul vinicol, ajutorul financiar pentru distilarea subproduselor, promovarea vinurilor.

Publicat în Finantari

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a virat în conturile Direcţiilor Agricole Judeţene (DAJ) suma totală de 201,5 milioane de lei, reprezentând plata beneficiarilor înscrişi în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I, informează instituţia, printr-un comunicat remis presei, miercuri, 7 august 2019.

Conform sursei citate, dintr-un număr de 19 166 de legumicultori înscrişi în ciclul I, 14 398 au depus cereri şi au primit banii, iar 8 952 încă livrează pe piaţă, întrucât au obţinut producţie suplimentară, cei mai mulţi provenind din judeţele Olt (5 250), Galaţi (4 100), Giurgiu (1 951), Dolj (1 780).

„Programul de sprijin pentru tomate, cultivate în sere sau solarii, cu ajutorul căruia producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, se află în al treilea an de implementare, asigurându-se astfel necesarul de consum intern de tomate proaspete din producţia autohtonă, începând cu luna mai şi până în decembrie”, menționează vocile autorizate ale ministerului de resort.

Ajutorul de minimis este de 3 000 de euro pe an.

În vederea acordării acestui ajutor, solicitanţii trebuie să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minimum 1 000 mp, să obţină o producţie de minim două kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2 000 kg, dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată.

De asemenea, aceştia trebuie să fie înregistraţi în evidenţele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeţele cultivate cu tomate în sere şi solarii.

Publicat în Finantari

Cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, mai exact cu 48 de înscrieri în Programul de susţinere a producţiei de usturoi în Buzău, județul ocupă primul loc în ţară, a anunţat luni, 3 iunie 2019, biroul de presă al Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ).

Valoarea sprijinului financiar a acestui nou program este de 13.950 de lei la hectar, contravaloarea în lei a 3.000 de euro.

„După succesul Programului de sprijin pentru tomatele cultivate în sere şi solarii, aflat în al treilea an de implementare, unde s-au înscris în acest an 665 de producători, un alt program se adresează cultivatorilor de usturoi. Sunt deja 48 de solicitări, cu o suprafaţă totală de 93,89 hectare, majoritatea din zona Râmnicu Sărat, cunoscută în întreaga ţară, ceea ce situează judeţul Buzău pe primul loc în ţară”, conform spuselor directorului DAJ Buzău, Cosmin Florea.

La staţiunea legumicolă Buzău s-au creat primele două soiuri autohtone de usturoi, Benone şi Râmniceanu, în curs de omologare, iar cercetătorii de acolo lucrează la alte soiuri, inclusiv la celebrul usturoi negru, atât de căutat de gastronomia din întreaga lume.

Publicat în Știri interne

În ședința Executivului Dăncilă, din data de 14 mai 2019, s-a decis ca sprijinul financiar acordat cultivatorilor de usturoi să se majoreze de la 1.000 de euro/ha la 3.000 de euro/ha (13.950 lei/ha).

„Prin acordarea sumei de 3.000 de euro/ha (13.950 lei/ha) se susține menținerea culturii de usturoi în zonele cu tradiție, precum și înființarea de noi suprafețe, crescând, în acest fel interesul fermierilor pentru accesarea acestui program”, se precizează într-un document al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, destinat presei.

Practic, noul act normativ modifică și completează HG 108/2019 pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi”, precum și pentru stabilirea unor măsuri de verificare și control al acesteia.

Creșterea valorii sprijinului financiar prevăzută de acest act normativ se încadrează în bugetul maxim aprobat schemei de ajutor de minimis și nu atrage cheltuieli bugetare suplimentare. În situația în care, după finalizarea înscrierii în program, se constată depășirea bugetului alocat schemei, cuantumul sprijinului financiar se reduce proporțional.

Necesitatea unui sprijin mai mare pentru cultivatorii de usturoi a reieșit în urma întâlnirilor dintre aceștia și formele asociative reprezentative din sectorul legumicol, în cadrul cărora s-au analizat devizul tehnologic, cheltuielile și veniturile rezultate pentru această cultură.

Publicat în Știri interne

Primul hipermarket din județul Ilfov al retailerului Kaufland (și numărul 122 la nivel de țară), deschis în orașul Bragadiru, vine la pachet cu un acoperiș acoperit în întregime de spațiu verde, o instalație de climatizare ecologică, dar și cu promisiunea desfacerii unui sortiment de produse de proveniență locală de minimum 50 la sută.

Potrivit spuselor lui Valer Hancaș, directorul de Comunicare & Corporate Affairs al retailerului german, investiția într-un acoperiș „verde” pentru noua locație nu a fost mare în comparație cu beneficiile, în condițiile în care Kaufland se implică în mod constant în protecția mediului.

„Teoretic vorbind, nu cred că este importantă investiția, neapărat, pentru o astfel de companie, ci mai degrabă intenția de a veni și de a fi aproape de comunitate și de mediu. Este important pentru noi să rămânem în continuare responsabili și să dezvoltăm finanțări în această direcție, direcții pe care le-am identificat a fi necesare, respectiv implicarea în mediile sociale și în protecția mediului”, a declarat Hancaș.

De asemenea, noul magazin din Bragadiru deține o instalație de climatizare ecologică - un sistem complex, modern, care recuperează căldura de la instalațiile frigorifice și care permite economisirea resurselor naturale, cu responsabilitate față de mediu.

„Iarna, magazinul este încălzit, iar vara, instalația inversează procesul, pentru a crea în hipermarket temperaturi ambientale plăcute, în concordanță cu standardele de sănătate publică. Sistemul de frig din magazin este fără freon și utilizează numai CO2, protejând astfel mediul înconjurător, fără să folosească pentru încălzire lemne, gaze sau petrol”, se menționează într-un document de presă remis la redacție.

Produse locale, peste 50 la sută

„Peste 50 la sută din sortimentul pe care îl avem în magazin este de proveniență locală”, a spus la rândul său Costin Ion, managerul magazinului, adăugând că această abordare este parte din politica retailerului german din fiecare țară în care acesta este prezent. Reprezentantul hipermarketului nu a precizat însă care sunt acele produse de proveniență locală, cel mai probabil fiind cele de origine agroalimentară.

În acest context, întrebat fiind de presă care mai este stadiul în care se află programul național pentru carne de porc 100% românească, demarat în 22 noiembrie 2017, de compania pe care o reprezintă, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Valer Hancaș a precizat: „(...) Este în dezvoltare, este aproape la capacitatea maximă. Vorbim de aproximativ 800 de porci pe zi, la nivel de țară, urmând a veni în completarea acestui proiect cu unul nou, pe care îl vom configura și dezvolta în următoarele săptămâni”.

Totodată, el a adăugat că pentru a avea un aflux de produse românești în hipermarketurile din România, retailerul, producătorul și guvernul trebuie să dezvolte „aceeași intenție, aceeași cooperare și, în primul rând dialog”, astfel încât să existe „rezultate în această direcție”.

Grădinescu... crește

Rămânând în zona produselor agroalimentare, Hancaș a răspuns în continuare întrebărilor jurnaliștilor despre platforma de finanțare „Creștem Grădinescu” prin care Kaufland oferă granturi în valoare totală de peste 130.000 de euro pentru dezvoltarea grădinilor sau a fermelor urbane în România.

El a mai mărturisit că, până la aprobarea unui astfel de proiect finanțat prin platforma menționată, procedurile nu ar trebui să dureze foarte mult, ci „în principiu șase săptămâni”.

„Grădinescu continuă în 2019 pornind de la locațiile actuale, în număr de nouă, între care trei școli din Capitală. Am deschis în luna decembrie, la finalul anului 2018, o locație în Cetatea, la Alba Iulia, asta, oarecum, în sprijinul celebrării Centenarului României. Proiectul continuă. În momentul de față, a fost înființat un grant care a fost pus la dispoziția proiectului (...), astfel încât să încurajăm și în alte județe, orașe inițiative care vin să dezvolte comunitatea și mediul (...), în direcția în care, până în momentul de față, ne-am deplasat”, a continuat Hancaș.

Platforma „Creștem Grădinescu” oferă finanțare pentru două tipuri de proiecte - Grădini Urbane Comunitare și Ferme Urbane. Bugetul maxim acordat variază în funcție de tematica aleasă, respectiv pentru o Grădină Urbană Comunitară finanțarea ajunge până la 10.000 de euro per proiect, iar pentru o Fermă Urbană, până la 15.000 de euro. Selecția proiectelor va fi realizată de o comisie de experți, pe baza unor criterii transparente, precum suprafața utilă a grădinii, complexitatea acesteia, numărul de beneficiari și al activităților propuse în acord cu experiența echipei.

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 7 țări și o rețea de 122 de magazine în România. În 2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală.

Publicat în Comunicate

Fără prea multe explicații ulterioare, secretarul de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Valentin Țachianu, a declarat vineri, 29 martie 2019, într-o conferință de presă care a avut loc la Târgul Național de Miere, că blocarea Programului „Miere în școli” a fost „în contextul Ordonanței 114” (n.r. OUG 114/2018), problemă pe care „speră” ca statul pe care îl reprezintă s-o rezolve.

„Programul «Mierea în școli» o să încercăm să-l demarăm cât putem de repede. N-aș putea să dau un termen, acum. Cunoaștem foarte bine problema și încercăm s-o rezolvăm. A fost în contextul Ordonanței 114 pe care sperăm s-o rezolvăm. Nu banii au fost o problemă”, sunt declarațiile oficialului guvernamental.

Apicultorii, pe de altă parte, consideră că și dacă ar fi fost activ programul în cauză, ei nu ar fi fost pregătiți să facă față cererii de produs românesc. Și asta, în ciuda faptului că absorbția de miere autohtonă de către zona preșcolară și școlară ar fi însemnat o diminuare drastică a exportului de materie primă de calitate, la un preț infim, miere cupajată ulterior de către state puternice, cum este și cazul Germaniei (care importă miere ieftină din state terțe și o amestecă cu produs de calitate din România).

„Acel program, «Mierea în școli», ar fi o gură de oxigen pentru apicultură. Ar fi fost nemaipomenit. Problema este că noi nu suntem pregătiți, noi, sectorul apicol. Trebuie să recunosc că nu suntem pregătiți, astăzi, cu acele stații de procesare care să asigure valorificarea produselor românești. Altfel, firmele de procesare, care aduc din Ucraina, din China, ș.a.m.d., imediat vor face infuzie în toate școlile cu miere adusă din altă parte. Nu acesta este interesul, ci de a promova produsele românești”, a mărturisit Ioan Fetea, președintele în exercițiu al Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA). „În prezent, în România sunt peste 20 de procesatori. Ei pot asigura procesarea, dar ei nu prelucrează doar miere românească, procesează tot ce este permis de lege. Nimeni nu-i acuză pentru ceea ce fac. Este păcat însă ca acele 3.000 – 3.500 de tone care ar putea intra în consumul românilor să nu provină din România, ci din Ucraina, China sau de unde provine, din piața europeană (...) Noi, dacă am consuma în loc de 0,6 – 0,7 kg de miere pe cap de locuitor, să zicem 1,4 kilograme, cât anticipa domnul ministru (n.r. - SS MADR A.V. Țachianu), nu mai exportam miere”.

Cu surle și trâmbițe

Programul „Mierea în şcoli” va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, ceea ce înseamnă că 1,4 milioane de copii vor primi un borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie internă, anunţa sus și tare Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la începutul lunii septembrie 2018.

„Programul «Mierea în şcoli» este lege deja, dar mai trebuie făcute câteva amendamente. Ea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2019, odată cu noul buget. Este vorba de o alocare de 16 milioane de euro anual. Acel borcan de 350 de grame de miere polifloră din producţie românească internă va merge către 1,4 milioane de copii, care vor avea astfel acces la miere. Vă mărturisesc că am văzut în teritoriu copii care, poate, nu au gustat niciodată, şi aici toţi suntem datori să facem ceva, pentru că acel borcan de miere nu este numai al lui, ci și al familiei. Imaginaţi-vă ce se întâmplă astăzi în România din punctul de vedere al sănătăţii: zeci de kilograme de zahăr se consumă în România şi doar zeci de grame se consumă de miere. Cred că trebuie să schimbam această paradigmă, să mergem cu programe de informare şi programe care să stimuleze consumul”, susţinea Daniel Botănoiu, la evenimentul organizat de Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, cu ocazia marcării a 60 de ani de existenţă.

Secretarul de stat mai preciza atunci că se lucrează la introducerea unui sistem de holograme pe borcanele de miere, pentru a dovedi calitatea şi trasabilitatea produselor româneşti, la fel ca în cazul vinurilor.

„Dorim să introducem acel sistem de holograme, la fel ca în cazul vinurilor, să ştim la orice moment cine este producătorul, când a produs, locul, zona. Astfel, dovedim calitatea produselor româneşti, trasabilitatea lor. L-am rugat pe domnul Fetea (n.r. - preşedintele ACA, Ioan Fetea) să ne dea o mână de ajutor ca să putem duce produse de calitate ridicată copiilor noştri”, mărturisea reprezentantul MADR.

Decizie bulversantă

Pe final de an 2018, Executivul Dăncilă avea însă să decidă suspendarea timp de un an a aplicării Programului „Mierea în școli” prin intermediul OUG 114/2018, fără însă a explica de ce anume s-a luat această măsură. Actul normativ care reglementa programul în cauză fusese aprobat în formă nouă anul trecut și ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2019, oferind elevilor câte un borcan de miere naturală polifloră.

„În perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, se suspendă aplicarea prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, cu modificările ulterioare”, se menționa în art. 49 al OUG 114/2018, apărută în Monitorul Oficial în data de 29 decembrie.

Programul „Mierea în școli” ar fi reprezentat un sprijin consistent pentru producătorii români de miere. Măsura, în formă actualizată, era adoptată în Parlamentul României la data de 21 noiembrie 2018, iar actul normativ era spre promulgare Președintelui României Klaus Iohannis pe data de 4 decembrie a anului trecut. Actul normativ prevede distribuirea către elevi a mierii poliflore provenind din stupine românești autorizate și verificate. Contractarea furnizorilor de miere ambalată la borcane de 250 de grame și purtând hologramă specială ar fi urmat să fie făcută la nivel de autorități locale.

În data de 29 decembrie 2018, s-a publicat Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene.

Potrivit specialiștilor, multe dintre modificările aduse de OUG 114/2018 necesită clarificări suplimentare în ceea ce privește modalitatea de implementare preconizată pentru fiecare dintre acestea, precum și o analiză aprofundată în ceea ce privește măsura în care respectivele modificări corespund în mod complet reglementarilor europene în materie și/sau principiilor statuate la nivel jurisprudențial de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Publicat în Ultimele noutati

Prezent fiind în comisiile reunite de specialitate din Parlamentul României, luni, 11 februarie 2019, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, a anunțat că instituția pe care o conduce va stabili ca prioritate redirecționarea unei părți din buget către susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

El a spus totodată că nu va uita nici de programul Tomata.

Numai pentru finanțarea programului pentru usturoi se vor aloca peste nouă milioane de lei.

„Pentru sprijinirea fermierilor s-au introdus şi programe noi în acest an, precum susţinerea cultivării de usturoi în România, ştiindu-se că există o îngrijorare legitimă că pe piaţa românească nu există o cantitate suficientă care să răspundă pretenţiilor consumatorilor, aprovizionarea din import fiind într-o cantitate extrem de însemnată. Acest program arată ce am prevăzut în programul nostru de guvernare (...), unde am spus că în fiecare an vom prezenta două programe deficitare care îşi au explicaţia în balanţa de aprovizionare cu produse agricole. Pentru acest program este prevăzută o sumă de 9,3 milioane de lei”, a precizat oficialul guvernamental român, citat de agențiile de presă.

Totodată, el a adăugat că subvenționarea motorinei pentru sectorul piscicol şi cel de acvacultură reprezintă o altă prioritate, majorarea pentru acest an fiind de circa 17 procente.

„Aşa cum am făcut şi la celelalte sectoare, ştim că acest mecanism funcţionează de câţiva ani în România şi acum este operabil pentru cei care îşi desfăşoară activitatea în acvacultură. (...) Anul acesta subvenţia la acciza la motorina este cu 17% mai mare decât anul trecut”, a spus Daea.

Daea nu a omis să vorbească nici despre programele care vizează menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, mai exact despre taurine, rasa bălţată românească şi brună, pentru care au fost prevăzute 5,25 milioane de lei.

„Un alt program nou este susţinerea bubalinelor. Trebuie să vedem importanţa genetică şi nu numai a acestor animale care au reclamat o atenţie pe măsură, dată fiind scăderea efectivelor şi importanţa pe care o au aceste efective în economia rurală, în preocuparea fermierilor. Avem o sumă de 5 milioane de lei în buget pentru acest domeniu”, a declarat Petre Daea.

Nu în ultimul rând, şeful MADR a menţionat că programul privind tomatele româneşti va continua şi anul acesta, iar suma alocată este mai mare cu 5,37% pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor.

„De la un an la altul numărul acestora a crescut şi am estimat o creştere a numărului fermierilor care pot să se înscrie în acest program pentru a beneficia de sprijinul cuvenit, până la 18.000 de fermieri. Un alt program început de anul trecut şi pe care îl avem şi în 2019 este programul de comercializare a lânei, cifrat anul acesta la 36 de milioane lei şi o creştere de 59,8%. Un alt program de susţinere care are trăinicia lui, şi are doi ani de viaţă, este programul de sprijin pentru porcul Bazna şi Mangaliţa. În bugetul de anul acesta este prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut, iar în cifre absolute - 4,6 milioane de lei”, a spus Petre Daea.

Bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2019 a primit luni aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate din Parlament, fiind aprobate două din cele opt amendamente.

Publicat în Ultimele noutati
Miercuri, 09 Ianuarie 2019 15:17

Sprijin pentru cultura usturoiului

Producătorii agricoli din România ar urma să beneficieze în 2019 de un program de sprijinire a cultivării usturoiului, pe modelul programului pentru tomate, susținerea financiară fiind de 1.000 de euro pentru un hectar cultivat, a precizat ministrul Agriculturi și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, luni, 7 ianuarie 2019, la Agro TV.

Suprafața minimă acceptată pentru sprijin va fi de 3.000 de metri pătrați, a adăugat acesta.

În vederea prevenirii falsificării, Daea spune că va fi aplicată o normă tehnică, usturoiul urmând a fi livrat cu o tijă de 10 cm.

Actul normativ este în circuitul de avizare, a mai spus șeful MADR.

Într-o declarație pentru Revista Fermierului, viceprimarul comunei Copălău, Constantin Bălineanu, afirma că și-ar dori un program similar cu cel dedicat cultivării tomatelor.

„Măcar dacă statul ne-ar da și nouă cum dă prin programul guvernamental „Tomate în spații protejate”, să ne susțină măcar trei-patru ani, cât să ne punem pe picioare, și tot am putea să le demonstrăm și celorlalți producători că se poate. Până nu văd ceea ce trebuie să vadă, și anume realitatea din teren, deocamdată fiecare produce usturoi cât știe că poate comercializa”, a menționat Bălineanu.

De programul de sprijin pentru tomate au beneficiat 16.000 de fermieri. Programul prevede acordarea a 3.000 de euro/an pentru cultura de tomate, beneficiarii trebuind, printre altele, să dețină o suprafață cultivată în spații protejate de cel puțin 1.000 mp, să obțină o producție de minimum 2 kg tomate/mp, dar și să valorifice o cantitate de tomate de cel puțin 2.000 kg dovedită cu documente justificative.

Publicat în Știri interne
Pagina 1 din 4

newsletter rf

Revista