Anul acesta, un total de circa 154 de milioane de euro ar urma să fie alocate de Comisia Europeană (CE) în vederea combaterii bolilor şi infecţiilor animalelor care pot fi transmise oamenilor şi pentru a sprijini inspectarea zonelor afectate de dăunători, se precizează într-un comunicat al Executivului comunitar.

„Combaterea pestei porcine africane şi a Xylella sunt exemplele zilnice ale acţiunilor UE în privinţa bolilor şi a pestei, care reprezintă ameninţări concrete la adresa veniturilor cetăţenilor noştri şi a unor sectoare economice cheie. Suma de 154 de milioane de euro alocată de CE ilustrează cât de serioşi suntem în această problemă. Aceste fonduri vor fi folosite de autorităţile statelor membre pentru a le ajuta să reacţioneze rapid pentru a ţine sub control epidemiile care ar putea avea un impact serios asupra sănătăţii oamenilor și animalelor, asupra economiei şi comerţului”, a afirmat Vytenis Andriukaitis, comisarul european responsabil pentru sănătate şi siguranţa alimentară.

În ceea ce privește sectorul sănătăţii animalelor, sunt alocate 141 de milioane de euro pentru a sprijini implementarea celor 142 de programe aprobate pentru eradicarea, controlul şi supravegherea bolilor, în special a pestei porcine africane (care reprezintă o ameninţare semnificativă la adresa economiei UE) sau a bolilor care pot fi transmise de la animale la oameni, cum ar fi tuberculoza, rabia şi salmoneloza.

Totodată, blocul comunitar va aloca, anul acesta, peste 31 de milioane de euro pentru inspectarea zonelor afectate de dăunători, cea mai mare parte a fondurilor fiind destinate combaterii bacteriei Xylella fastidiosa. Aceasta poate afecta 359 de specii vegetale şi nu există niciun remediu pentru însănătoşirea plantelor atinse de boală.

Pesta porcină africană a răscolit România

Din anul 2015 și până la mijlocul lunii octombrie 2018, Comisia Europeană a pus la dispoziția României fonduri de urgență pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane. În acest mecanism de urgență, statul membru UE ia măsuri specifice, în cazul nostru, prin Autoritatea Națională Sanitară Veterinară (ANSVSA): campanii de informare, abatorizarea animalelor sănătoase din apropierea focarelor de boală, eutanasierea celor contaminate, incinerarea cadavrelor de porci contaminați, transportul securizat al animalelor, introducerea de filtre și controale pentru blocarea circulației cărnii contaminate, decontaminarea cu substanțe chimice, despăgubirea proprietarilor de porci cărora le-au fost luate animalele din zonele contaminate (despăgubiri plătite la kilogram, la prețul pieței locale, de regulă în jurul a 8 lei/kg, în cazul României) ș.a.m.d.

Pe fondul acestor măsuri efectuate pe bani naționali, statul membru transmite la CE devize de cheltuieli, iar CE aprobă rambursări în limita a 75% din costuri.

Din datele vehiculate de DG SANTE la finele anului trecut, în perioada 2015 - 2018, România a cheltuit 282.115 euro dintr-un total de 1.192.000 de euro alocați de CE pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane, adică fix 24% din alocare.

Tot la finele anului trecut, cu ocazia conferinţei la nivel înalt cu tema „Bolile transfrontaliere în Europa: importanţa cooperării internaţionale pentru creşterea sustenabilă a animalelor”, organizată la Bruxelles, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că mecanismele existente în prezent de combatere şi eradicare a pestei porcine africane nu sunt suficiente, astfel că trebuie alocate sume consistente pentru cercetare.

„Astăzi, Europa este unită în jurul existenţei acestui pericol. Este un semn bun şi încurajator. Din nefericire, România a fost şi este înconjurată de existenţa bolilor ce fac obiectul dezbaterilor de astăzi. Cu măsurile de prevenţie luate, încă facem faţă unora dintre acestea: dermatoza nodulară contagioasă, influenţa aviară, pesta micilor rumegătoare. Din nefericire, virusul pestei porcine africane, ce a existat în vecinătatea ţării încă din 2012, acum este prezent şi în România, cu o evoluţie severă începând din vara acestui an”, a afirmat șeful MADR.

Acesta a mai precizat că este necesar ca mecanismele de combatere şi eradicare a pestei să fie îmbunătăţite.

„Deşi avem mecanisme de lucru puse în valoare la potenţialul maxim, s-au dovedit că nu sunt perfecte şi nici nu pot fi în lupta cu perfida manifestare a virusului, dar cu siguranţă pot fi îmbunătăţite. Mecanismele actuale sunt costisitoare, consumatoare de resurse financiare, umane şi administrative şi au un important impact economic şi social. Deşi avem între noi comunicare şi sprijin generat de interesul comun, viaţa demonstrează că nu este suficient, iar virusul înaintează teritorial. Am spus-o şi o repet cu această ocazie, ca mod de abordare în perspectivă, este necesară alocarea de sume distincte şi consistente pentru cercetare”, a subliniat Petre Daea.

În opinia sa, Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să dea răspuns prin structura bugetară la cele două teme de perspectivă, modificările climatice şi prevenirea/combaterea bolilor şi dăunătorilor, care trebuie să se concretizeze în abordări pragmatice cu file distincte de buget în cadrul financiar multianual 2021-2027.

„În planul practic de abordare a luptei cu acest monstru care trece graniţele statale, trebuie ca serviciile veterinare să analizeze şi să modeleze noi scheme de lucru în lupta cu boala. România este şi va fi parte în lupta comună împotriva bolilor animalelor, folosindu-ne de experienţa proprie şi de analiza temeinică în interpretarea evoluţiei acestora, pentru îmbunătăţirea metodelor de lucru atât de necesare în eradicarea lor. Numai împreună vom face faţă acestor încercări!”, a conchis Daea.

Publicat în Finantari