Având în vedere previziunile de plată trimestriale de la nivelul centrelor regionale ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), respectiv 554 de milioane de euro pentru proiectele de investiții, precum și suma de aproximativ 498,5 milioane de euro pentru plățile compensatorii, joi, 10 ianuarie 2019, a fost stabilit pragul minim de 1 miliard de euro pentru absorbția de către agenție a fondurilor alocate prin PNDR în anul 2019, ceea ce va conduce la o rată de absorbție de 53%.

Din totalul plăților pentru proiectele de investiții pe care AFIR le va efectua în cursul acestui an, la nivelul Centrului regional 1 nord-est Iași au fost prevăzute plăți în valoare de 88,8 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 2 sud-est Constanța plăți de 101,08 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 3 sud Târgoviște plăți de 46,6 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 4 sud-vest Craiova plăți în valoare de 65,56 milioane de euro.

De asemenea, la nivelul Centrului regional 5 vest Timișoara au fost previzionate plăți de 58,21 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 6 nord-vest Satu Mare plăți de 109,42 milioane de euro, la nivelul Centrului regional 7 centru Alba Iulia plăți de 60,99 milioane de euro, iar la nivelul Centrului regional 8 București plăți în valoare de 23,66 milioane de euro.

„Este început de an și consider că trebuie să avem rezultate cel puțin la fel de bune ca anul trecut, rezultate pentru care vă felicit. Este important să nu pierdem nicio zi și să stabilim obiectivele pentru anul 2019 astfel încât să aducem în țară toți banii disponibili de la Uniunea Europeană. Prin proceduri corecte, prin respectarea metodologiei de lucru, prin exercițiul muncii dumneavoastră și cu implicarea tuturor, știm cu toții că dacă nu finalizăm un proiect, pierdem bani. Pentru a evita acest lucru, este nevoie să urmărim cu foarte mare atenție derularea fiecărui proiect și să monitorizăm fiecare situație ce poate apărea. Sunt convins că putem obține rezultate bune, dovadă fiind rezultatele avute în ultimii doi ani”, a precizat Petre Daea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, miercuri, 9 ianuarie 2019, cu ocazia primei întâlniri de lucru cu factorii decizionali ai AFIR în vederea analizei activității Agenției și stabilirii țintei de absorbție pentru anul 2019.

La rândul său, în cadrul ședinței de lucru, Adrian Chesnoiu, directorul general al AFIR, a adăugat că anul în curs este unul crucial, în care trebuie asigurată implementarea PNDR 2020.

„Le mulțumesc și eu tuturor colegilor din echipa AFIR pentru rezultatele obținute anul trecut. Totodată, 2019 este un an crucial, în care avem de asigurat implementarea PNDR 2020, dar și pilotarea noului program. Trebuie să depunem un efort mai mare în acest an pentru a putea asigura implementarea cu succes a viitorului exercițiu financiar. Este o situație unică, în care putem construi un plan național strategic adaptat exact la nevoile imediate ale mediului rural și ale agriculturii din România”, a adăugat șeful AFIR.

În cadrul discuțiilor, au fost analizate problemele întâmpinate în accesarea și implementarea proiectelor de investiții finanțate de către AFIR, stadiul implementării Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 la finalul anului trecut, precum și calendarul sesiunilor de primire a proiectelor din acest an.

AFIR a primit solicitări de fonduri în valoare de peste 8,4 miliarde de euro, a încheiat contracte în valoare de 4,35 miliarde de euro și a plătit beneficiarilor Programului 4,12 miliarde de euro.

Gradul de absorbție a fondurilor europene derulate prin PNDR 2020 este de aproximativ 44%, până în prezent.

În ultimii doi ani, AFIR a atins țintele de absorbție stabilite, de 1,4 miliarde de euro pentru anul 2017, respectiv de 1,2 miliarde pentru 2018.

Publicat în Finantari

România a primit de la Comisia Europeană (CE) în luna ianuarie a.c. 807,5 milioane de euro, fonduri destinate agriculturii, a anunțat miercuri, 9 ianuarie 2019, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, la începutul ședinței săptămânale de guvern.

De asemenea, tot pentru acest sector, țara noastră urmează să mai primească de la UE 452 de milioane de euro.

„Am ajuns cu rata de absorbție a fondurilor europene la media UE. Conform datelor Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2018, România are o rată de absorbție totală de 26%, iar media UE este de 27%. În primele zile ale anului, România a primit de la Comisia Europeană 807,5 milioane de euro, fonduri acordate fermierilor. Urmează să primim la începutul lunii februarie încă 452 de milioane euro, ceea ce înseamnă, în total, 1,2 miliarde de euro, bani acordați agriculturii României, de la UE”, a declarat premierul.

Conform datelor transmise de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în 3 ianuarie 2019, nu mai puțin de 6,33 miliarde de euro au reprezentat absorbția fondurilor europene pentru agricultură pe anii 2017 – 2018.

În 2017, plățile efectuate au fost de 3,33 miliarde de euro din fonduri europene destinate agriculturii. Tot atunci, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene: în lunile martie și august la accesarea sumelor din FEGA și în trimestrul al doilea la accesarea sumelor din FEADR.

Anul trecut, țara noastră a efectuat plăți de peste 3 miliarde de euro, după cum urmează: FEGA - plăți de 1,79 miliarde de euro (99,61% din program), FEADR - plăți de 1,2 miliarde de euro, FEPAM - plăți 35 de milioane de euro. Aici pot fi contabilizate și plățile pentru campania 2018 începută la 16 octombrie 2018, de 1,66 miliarde de euro.

Publicat în Finantari

În deschiderea Simpozionului Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”, eveniment organizat de Centrul Regional al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR 8), secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Alexandru Potor, a precizat că ținta de absorbție a fondurilor FEADR alocate României – 1,4 miliarde euro, aferentă anului în curs, va fi atinsă la finele lunii decembrie 2018.

„Mai mult de jumătate de miliard de euro s-a absorbit în foarte puțin timp, la începutul acestui an. Per total, ținta noastră de 1,4 miliarde de euro, aferentă anului 2018, sunt absolut convins că împreună cu colegii vom reuși să facem acest lucru, astfel încât, până la 31 decembrie 2018, beneficiarii să fi primit plăți în contul dezvoltării rurale. (...) Acest obiectiv, veți vedea, îl vom atinge. Pe de altă parte, ne vom concentra de acum încolo pe sprijinul beneficiarilor noștri, pentru ca implementarea să fie cât mai ușoară și cât mai facilă”, a spus Potor. „Nu este puțin ce s-a făcut. Putem să ne mândrim cu un grad de absorbție excelent la nivelul Programului Național de Dezvoltare Rurală, inclusiv în comparație cu celelalte state europene. Am trăit o mare satisfacție auzindu-l pe comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, spunând că România este Statul Membru (n.r. - al Uniunii Europene) cu cea mai mare creștere a ratei de implementare a PNDR și a investițiilor prin Pilonul II, cele finanțate prin FEADR. Este o afirmație care face măsura respectului de care se bucură AFIR, dar și celelalte instituții care sunt implicate în acest proces al finanțării și al absorbției de fonduri europene”.

Joi, 28 septembrie 2018, într-un cadru festiv, a avut loc Simpozionul Regional „Dezvoltarea durabilă a mediului rural”. Întâlnirea a fost organizată de Centrul Regional al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (CRFIR8) la care vor participa personalul de conducere al Centrului regional și personal de conducere de la nivel central al AFIR, beneficiari ai Programului Național de Dezvoltare Rurală, precum și reprezentanți ai instituțiilor din județele Ilfov, Ialomița și Călărași implicate în derularea PNDR.

În cadrul acestei acțiuni a fost prezentat stadiul implementării Programului, a fost analizată evoluția instituției în cei 18 ani de activitate în contextul implementării tehnice și financiare a PNDR prin prisma impactului fondurilor europene în agricultura și în dezvoltarea mediului rural. De asemenea, cu această ocazie s-au acordat distincții personalităților care contribuie la dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Potrivit datelor statistice ale AFIR, beneficiarii PNDR 2020 au primit fonduri nerambursabile în valoare totală de peste 3,45 miliarde de euro pentru proiectele de investiții, pentru măsurile de mediu și climă, pentru împădurire și pentru bunăstarea animalelor.

Publicat în Finantari

Potrivit punctului de vedere al șefului Sindicatului Funcționarilor Publici din APIA Iași, Constantin Cristian Orhian, exprimat printr-un comunicat de presă, Federația Națională a Sindicatelor APIA (care cuprinde și filiala ieșeană) se află în această perioadă în proces de consultare a membrilor privind declanşarea conflictului social, în contextul în care prevederile proiectului Legii-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice i-ar putea dezavantaja pe funcționarii publici din APIA.

„Realizările de anul acesta ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se datorează în principal activităţii APIA. Această performanţă, recunoscută public, este realizată cu multe sacrificii (în principal, prin ore suplimentare neplătite), de către funcţionarii dedicaţi şi corect motivaţi. Având în vedere importanţa deosebită pe care o are absorbţia fondurilor UE, într-o proporţie cât mai mare, este necesară stimularea financiară a personalului care gestionează aceste fonduri. Orice scădere a salariilor va conduce automat la demotivare, cu toate consecinţele negative care se pot întrevedea de aici”, se menționează într-un comunicat transmis de Orhian presei.

Conform documentului, APIA și-a dovedit eficacitatea prin faptul că a atras cele mai mari sume de bani din fondurile Uniunii Europene în vederea susţinerii agriculturii româneşti, mai exact, peste 20 de miliarde de euro, începând cu 2007.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) este instituţia care a atras cele mai mari sume din fondurile UE pentru susţinerea agriculturii româneşti, respectiv peste 20 de miliarde de euro începând cu 2007 pentru schemele şi măsurile de sprijin gestionate de Agenţie din fonduri UE şi din bugetul naţional, având în cei 10 ani de activitate o rată medie anuală a absorbţiei de peste 96%”.

Potrivit sindicatului APIA ieșean, Senatul a respins amendamentele propuse în Comisia pentru agricultură din Senat: „Senatul a respins amendamentele propuse (amendamente susţinute şi de Comisia pentru agricultură din Senat). La Camera Deputaţilor, dezbaterile se desfăşoară cu mare viteză, iar comisiilor de specialitate nu le mai sunt cerute avizele”.

La jumătatea lunii mai, ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Lia Olguţa Vasilescu, afirma că legea salarizării unitare va aduce o creştere medie a salariilor cu 56%, dar vor fi şi bugetari care vor avea salarii mai mici, respectiv 3% dintre angajaţi, cu salariile mai mari de 14.000 de lei.

Propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată cu amendamente, săptămâna trecută, în şedinţa de plen a Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Ministrul Muncii a declarat, în plen, că legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncţionalităţilor din sistem, prin aplicarea principiului „la muncă egală, salarii egale”. Potrivit ministrului Vasilescu, în zilele următoare ar putea fi dat votul final pe proiectul legii salarizării, care se află în prezent la Camera Deputaţilor.

Publicat în Finantari

Chiar dacă Monsanto a refuzat oferta de 62 de miliarde de dolari înaintată de nemții de la Bayer pe motiv că este „inadecvată financiar”, acțiunile gigantului nord-american al semințelor s-au întârit pe bursă, iar conducerea a lăsat să se înțeleagă că este deschisă în continuare la discuții „constructive” cu privire la încheierea unui posibil contract.

Hugh Grant, președintele director general al Monsanto, a precizat că oferta per acțiune de 122 de dolari americani a celor de la Bayer, cifră dezvăluită luni, „subevaluează semnificativ compania”.

Oferta în sine, care pe de-o parte ar veni la pachet cu un beneficiu de 37 la sută destinat acționarilor Monsanto, nu aduce cu sine prea multe detalii privind resursa de finanțare, despre aceasta Bayer menționând că va fi disponibilă prin îndatorare și obligațiuni, cât și din câștigarea acordului de la instituțiile antitrust, a mai punctat Grant, citat de Agrimoney.com.

Mai clar, oferta „nu vine cu asigurări în ceea ce privește anumite riscuri legate de finanțare sau de aspecte regulatorii legate de achiziție”, a mai adăugat oficialul gigantului nord-american.

„Conversații constructive”

Cu toate acestea, șefii Monsanto au adăugat că sunt „deschiși la conversații continue și constructive” cu privire la dacă ar putea fi încheiat până la urmă un acord de business în interesul acționarilor.

„Suntem pentru beneficiile substanțiale pe care o strategie integrată ar putea-o furniza fermierilor, societății în sine, cât și afacerii de succes a celor de la Bayer”, a mai adăugat Grant.

Acțiunile Monsanto tranzacționate la New York în orele de închidere „au înghețat” la nivelul de 108,86 dolari, în creștere cu 2,7 la sută.

„Pregătiți pentru a acționa imediat”

În realitate, Bayer, care este pe o poziție dominantă la capitolul produse agrochimice, mai mult decât pe zona semințelor, pare a fi cel mai bun „pariu” la nivel antitrust în ceea ce privește fuziunea cu Monsanto, companie cu o prezență slabă pe zona de produse de protecție a plantelor, fapt care ar alunga temerile privind o eventuală poziție de monopol.

Monsanto propovăduiește de mult timp beneficiile unor fuziuni în sector, în condițiile unor costuri pentru cercetare aflate în creștere constantă, unui climat de piață dificil, susținut de prețurile mici la cereale, respectiv unor eforturilor sortite eșecului de a achiziționa rivalul elvețian Syngenta.

Tot luni, Bayer a anunțat că „este pregătită să pornească imediat demersurile de due diligence și negocieri, astfel încât să obțină o tranzacție acceptată” cu Monsanto.

Grupul german a afirmat totodată prin vocile sale autorizate că este „bazat pe abilitatea sa de a finanța tranzacția, bazându-se pe discuțiile avansate și suportul pe care îl poate avea de la băncile sale finanțatoare”.

Nu în ultimul rând, în legătură cu eventualele probleme antitrust, compania germană a precizat că ”deține un istoric de succes la capitolul discuții cu autoritățile de resort, astfel încât să-și asigure aprobările necesare”.

Fermierii nord-americani, speriați că vor fi puși în fața unui monopol

O primă reacție a clienților finali pare să fi venit chiar din SUA. Producătorii agricoli de acolo sunt neîncrezători că vor avea de câștigat din consolidarea rapidă prin care trece acum piața de semințe și pesticide.

„Cei doi pot controla atât de mult... Avem nevoie de Bayer și de Monsanto în competiție. Fermierii sunt lăsați în suferință și, la sfârșitul zilei, totul se termină la noi”, a afirmat zilele trecute Chris Porter, un fermier american, citat de portalul AgWeb.

O înțelegere dintre Bayer și Monsanto va concentra 30% din piața de pesticide și semințe în cadrul acestei mega-corporații, iar alte 40% vor fi împărțite de Syngenta-ChemChina și de Dow-Dupont.

Atât fermierii americani cât și analiștii au semnalat un potențial risc de creștere al prețurilor în condițiile în care piața va ajunge să fie concentrată între atât de puțin jucători.

Negocierile celor doi giganți vin la jumătate de an după ce piața de semințe și pesticide a făcut primii pași spre consolidare în rândul corporațiilor-mamut.

Cei care au spart gheața au fost cei de la Dupont și Dow care au anunțat în luna decembrie a anului trecut că vor fuziona, iar, în februarie, a venit rândul elvețienilor de la Syngenta să anunțe că vor fi cumpărați de compania chineză de stat ChemChina.

O eventuală absorbție cu succes a Monsanto în portofoliul Bayer ar putea însemna și sfârșitul de drum pentru această marcă, în condițiile în care germanii au asimilat companiile anterior preluate sub brandul grupului german.

Publicat în International